8.

Pasunatul rational,dozat si in fasii

Acest sistem consta in impartirea pasunii in mai multe parcelele si tarlale pe care animalele vor pasuna prin rotatie,intr-o anumita
succesiune. Acest pasunat inlatura neajunsurile pasunatului liber si este o forma intensiva de folosire a pasunilor.

Pasunatul dozat este o forma imbunatatita a pasunatului pe parcele si consta in atribuirea pentru pasunat intr-un mod succesiv a unor
suprafete necesare turmei de animale,pe timpe de O ZI sau chiar JUMATATE DE ZI. Delimitarea se face prin gard electric iar animalele se
gasesc in permanenta intre doua garduri,unu delimiteaza pasunea pe care animalele o pasuneaza pentru prima data iar celalalt care
delimiteaza pasunea pasunata anterior.

Pasunatul in fasii se atribuie portiunilor limitate de pasune sub forma unor fasii cu o latime de 0,5-1m,lungimea fiind stabilita in functie de
numarul de animale 1,5m/cap tineret bovin si 2,0m/cap bovina adulta. Delimitarea se face tot cu ajutorul gardurilor electrice. Acest sistem
da rezultate bune la pasunatul culturilor furajere precum borceagurile,porumbul,iarba de Sudan,pajisti temporare.

7. Pasunatul nerational-pasunatul liber,in front si Dehesa.

Animalele umbla libere pe toata suprafata pasunii,din primavara pana toama tarziu. Nu se calculeaza numarul de animale care pasuneaza
astfel apare fenomenul de supraincarcare a pasunii. Prezinta numeroase dezavantaje:-inrautatirea compozitiei floristice a pasunii datorii
pasunarii repetate a plantelor valoroase si neconsumarii plantelor nevaloroase. –distrugerea stratului de telina datorita incarcarii mari cu
animale. –tasarea si denivelarea solului datorita calcarilor repetate pe aceeasi suprafata. –lucrarile de ingrijire se fac greu datorita
prezentei animalelor. –posibilitatea de imbolnavire a animalelor cu parazitoze.

6. Importanta pasunilor in hrana animalelor.

Iarba de pe pasuni este un furaj complet,echilibrat care constituie cea mai ieftina sursa de furaje pentru animale in timpul perioadei de
vegetatie (150-180 zile). Valoarea furajera este deosebita. Plantele sunt consumate in stadiu tanar astfel avand un continut ridicat in
substante nutritive,vitamine si saruri minerale. Digestibilitatea substantelor organice este de 70-80%,superioara fanului.
Animalele crescute pe pasune NU se imbolnavesc de rahitism datorita formarii vitaminei D care influenteaza asimilarea calciului si
fosforului.

5.Infiintarea pajistilor temporare in teren arabil.

Se face in apropierea fermelor zootehnice dand posibilitatea utilizarii economice a ingrasamintelor organice si a productiilor ridicate. Ele se
pot folosi prin pasunat,cosit sau mixt iar in cadrul cositului se administreaza la iesel,fie pentru fan sau conservare prin insilozare.
Cele mai bune premergatoare sunt cele care lasa terenul curat de buruieni si permit o buna pregatire a patului germinativ (porumb
boabe,masa verde sau siloz,sfecla) sau cerealele pentru boabe ori masa verde. Pregatirea se face dupa tehnologiile folosite la plantele cu
seminte mici. La semanat primavara terenul se niveleaza din toamna si evitarea grapei cu discuri indiferent de epoca de semanat. Se
recomanda combinatoarele cu tavalugi inelari. La fertilizare se pot folosi mai mult ingrasamintele organice (de exemplu 40-60t/ha gunoi
grajd sau 30-40t/ha urina)

1. Infiintarea pajistilor temporare in locul pajistilor permanente degradate : alegerea si pregatirea terenului
Alegerea terenului:
-ponderea in covorul vegetal a plantelor FARA VALOARE furajera este mai mare de 70%
-grad cu acoperire de musuroaie intelenite mare >30%
-potential natural de productie redus ( 4-5 T/HA M.V) si de calitate slaba
-gradul de acoperire cu vegetatie sub 55%
Pregatirea terenului urmareste distrugerea vechiului covor vegetal si creare de conditii pentru semanat.
Se disting 3 metode de baza
1. Pregatirea terenului cu mobilizarea superficiala 3-5 cm
2. Pregatirea terenului cu mobilizarea medie a solului 5-12cm
3. Pregatirea terenului cu mobilizarea profunda a solului 20-25cm

1.Se aplica daca vegetatia a fost distrusa cu un erbicid de contact sau cu actiune sistemica (Roundup). Tratamentul se face vara sau
toamna cand plantele sunt in plin proces de crestere. Se lucreaza terenul cu masina combinata MCR 2,5.
2.Se folosesc grape cu discuri sau freze pentru pajisti. Freza se foloseste daca nu sunt pietre,CIOATE sau vegetatie lemnoasa.Se efectueaza
una sau doua trecere si nu mai sunt necesare alte lucrari. La folosirea de freze combinate semanatul se face concomitent cu pregatirea.
3.Lucrarea se face cu plugul la 20-25 cm. Odata cu aratura se incorporeaza si ingrasaminte organice,amendamente. Epoca optima este
toamna urmand ca in primavara sa se faca pregatirea patului si semanatul.

2. Infiintarea pajistilor temporare in locul pajistilor permanente degradate : culturi premergatoare,fertilizarea de baza si aplicarea
amendamentelor,alcatuirea amestecurilor
Culturile premergatoare.
In functie de calitatea patului germinativ,masinile folosite la semanat si tehnologia utilizata,pajistile temporare se pot infiinta:
-direct dupa destelenire
-dupa 1-2 ani timp in care terenul se cultiva cu culturi anuale furajere:porumb siloz/masa verde,sfecla furajera,varza furajera.
Fertilizarea de baza si aplicarea amendamentelor
Pajistile temporare sunt mari consumatoare de elemente nutritive din sol. Pentru o nutritie echilibrata solul trebuia sa contina 35-44 ppm
PAL si 125 ppm KAL.
Pajistile temporare dau rezultate bune si de calitate cand reactia solului este neutra sau slab acida PH=5,8-6,8.
Se recomanda amendarea pe solurile cu un PH <5,2 pentru a evita dezvoltarea plantelor nevaloroase. Pajistile temporare valorifica mult
mai eficient ingrasamintele si amendamentele deoarece pot fi incorporate in sold odata cu lucrarile de pregatire a patului germinativ.
Pe solurile acide PH <5,2 se impune aplicarea amendamentelor inainte de destelenire in doze de 4-5t/ha CaO
Pentru infiintarea pajistilor temporare se foloste gunoi de grajd bine fermentat in doze de 20-40 t/ha

Alcatuirea amestecurilor
Cele mai valoroase pajisti se realizeaza cand se folosesc amestecuri de graminee si leguminoase perene,acestea prezentand numeroase
avantaje:
-productivitate ridicata
-calitate superioara a furajului
-productiile sunt mai uniform repartizate
-furaj echilibrat in glucide si proteine
-folosirea de cantitati reduse de azot

In vedere alcatuirii amestecurilor de graminee si leguminoase perene se parcurg succesiv mai multe etape

1. Stabilirea duratei si a modului de folosire a pajistilor

In functie de durata de folosire,se impart in 3 categorii:

-pajisti cu durata scurta 2-3 ani DOAR COSIT
-pajisti cu durata medie 4-6 ani COSIT SAU MIXT
-pajisti cu durata lunga >6 ani PASUNAT SAU MIXT

2. Stabilirea numarului de specii din cadrul amestecurilor

Numarul speciilor este mult mai mic decat cel de pe pajistile permanente si se stabileste in functie de durata de folosire si intensitatea
sistemului de cultura.
Pentru pajisti de scurta durata = 2-3 specii
Durata medie = 3-5 specii
Durata lunga = 4-6 specii

Amestecurile formate din 2-3 specii sunt denumite amestecuri simple iar cele peste 3 specii,amestecuri complexe. Pentru fanete sunt
recomandate amestecuri simple iar pentru pasuni,amestecuri complexe.
!!!Din numarul total de specii,1-2 specii NEAPARAT sa fie de leguminoase.

3. Stabilirea proportiei gramineelor si leguminoaselor din cadrul amestecurilor

In amestecurile de durata scurta,leguminoasele au pondere ridicata iar pe masura ce durata de folosire a pajistilor creste,concomitent
creste numarul gramineelor si scade numarul leguminoaselor.
In amestecul pentru pasunat,ponderea cea mai mare o au gramineele iar pentru cosit,leguminoasele.
Amestecurile cu pondere ridicata a leguminoaselor ofera un furaj de calitate superioara ce necesita doze mai mici de ingrasamant cu azot.

4.Alegerea speciilor si stabilirea ponderii fiecarei specii in amestec.

Alegerea se face in functii de conditiile zonei,durata si cel mai important de modul de folosire. Procentul de participare se stabilieste in
functie de valoarea economica,adaptabilitate si pretabilitate la modul de folosire stabilit.

3. Infiintarea pajistilor temporare in locul pajistilor permanente degradate: samanta si semanatul,folosirea si refacerea pajistilor
temporare.

Sa se foloseasca doare seminte de calitate,certificate de laboratoarele judetene. Semanatul amestecurilor de ierburi perene se poate
realiza cu sau fara planta protectoare.
Semanatul cu planta protectoare este recomandat in conditii de irigare sau zone cu aport pluviometric ridicat. Plante protectoare:
ovaz,trifoi persan,borceaguri. Se impun restrictii la folosirea erbicidelor si ingrasamintelor.

Epoca de semanat optima este primavare devreme cand solul permite intrarea masinilor agricole iar temperatura este peste 0*C

Metoda de semanat
La terenurile plane sau slab inclinate se face in randuri la 12,5-15 cm cu semanatori universale (SUP-21) de tip Saxonia
Pe terenurile cu pante mari se face doar manual prin imprastiere si sunt necesare lucrari cu grape trase de animale sau trecerea cu o
turma de ovine cand solul are o umiditate suficienta.

La culturile cu planta protectoare de toamna se seamana primavara,perpendicular pe randurile acestea dupa o prelucrare superficiala cu
grapa cu colti.
La culturile cu planta protectoare de primavara semanatul se face dupa semanarea plantei protectoare,tot perpendicular

Adancimea de semanat este in functie de forma si marimea semintelor,textura solului,variind intre 1-3cm. Se impune tavalugitul inainte si
dupa semanat.

Folosirea pajistilor temporare

In anul 1 este folosita ca faneata
In anul doi de vegetatie se aplica modul stabilit de infiintare a pajistii. La pante peste 20% se recomanda ca pajistea sa fie folosita doar prin
cosit pentru a preveni degradarea prin eroziune.
Refacerea pajistilor temporare
Dupa 3-5 ani de folosire,covorul vegetal se rareste. Se impune refacerea prin suprainsamantare sau reinsamantare.
Suprainsamantarea foloseste ca material mai mult seminte de leguminoase (lucerna,trifoi,sparceta) In anul suprainsamantarii se
recomanda folosirea doar prin cosit
Reinsamantarea presupune destelenirea covorului vegetal si semanarea unui amestec de graminee si leguminoase perene.

9. Determinarea productiei pasunilor

Doua metode : metoda cosirilor repetate si metoda zootehnica

Metoda cosirilor repetate. Consta in cosirea ierbii din interiorul suprafetelor de proba ori de cate ori iarba ajunge la inaltimea de pasunat.

10. Capacitatea de pasunat si impartirea pasunilor in parcele,desimea animalelor

Capacitatea de pasunat reprezinta numarul de animale exprimat in UVM care poate fi repartizat pe 1 ha de pasune intr-o perioada de
pasunat,in functie de productia acesteia

Desimea animalelor se determina pe pasunile parcelate si reprezinta numarul de animale exprimat in UVM ce revine la 1ha de parcela. Se
calculeaza cu :

• D = Cp x N (UVM/ha parcela), in care:

• Cp – capacitatea de pasunat, N – numarul de parcele

Impartirea pasunii in parcele.

Este in functie de durata medie a ciclului de pasunat (C),timpul de ocupare a unei parcele (O),numarul de turme cu care se pasuneaza (n) si
numarul de parcele care se lasa pentru refacere (pr)
Durata ciclului de pasunat (C) este echivalenta cu numarul zilelor de refacere a ierbii dupa folosire (rf) si numarul zilelor cat raman
animalele pe o parcela (O)

C=Rf+O (zile)

Durata ciclului de pasunat depinde de conditiile climatice,de compozitia floristica a pasunii si de modul de ingrijire.

11. Intocmirea graficului de pasunat si lucrarile ce se executa pe pasuni inainte,in timpul si dupa incheierea pasunatului

Intocmirea graficului se face dupa nr parcele,durata de refacere a ierbii,timpul cat animalele pasuneaza,numarul turmelor de animale,data
inceperii si durata perioadei de pasunat.

Lucrari care se face inainte,in timpul si dupa incheierea pasunatului

Inainte de incepere:
-curatirea de buruieni si resturi organice
-inlaturarea excesului de umiditate
-fertilizarea
-reparea sau construirea de drumuri de acces la pasune
-asigurarea surselor de apa

Se repara sau construiesc umbrare si adaposturi pentru animale si personal (stane)

In timpul perioadei de pasunat se face o serie de lucrari precum:
-cosirea plantelor nepasunate
-imprastierea dejectiilor solide
-se pot aplica ingrasaminte cu azot dupa fiecare ciclu de pasunat si eventual irigarea

Dupa incetarea pasunatului:

-cosirea resturilor
-fertilizarea de toamna
-conservarea infrastructurii

12. Tehnica pasunatului

Se refera la:
-data inceperii si incetarii pasunatului
-inaltimea de pasunat
-frecventa
-modul de efectuare a pasunatului in interiorul fiecarei parcele.

Data inceperii in functie de inaltimea ierbii (aprox 6-10cm) si de gradul de umiditate a solului. Primavara prea devreme pe sol umed,solul
se taseaza,se formeaza denivelari,musuroaie si se inregistreaza si o scadere a productiei deoarece dupa pasunat,refacerea pentru ciclul
urmator se face numai pe baza substantelor de rezerva acumulate in plante.

Data incetarii pasunatului se stabilieste astfel incat plantele sa-si refaca rezervele de substante nutritive. Se recomanda incetarea cu 3-4
saptamani inaintea ingheturilor permanente

Inaltimea de pasunat depinde de talia plantelor. In cazul pajistilor cu plante de talie mica,se realizeaza pana la o inaltime de 3-4cm iar in
cazul pasunilor in care predomina plante de talie medie si inalta la 4-6cm. La ultimul ciclu pasunatul se face mai de sus pentru a permite
refacerea plantelor si acumularea substantelor de rezerva pentru o rezistenta buna la iernare.

Frecventa pasunatului reprezinta numarul de recolari. Recoltarile dese si prea de jos reduc capacitatea de regenerare a plantelor astfel
productia scade. Speciile de talie joasa (lolium perenne,poa pratensis,trifolium repens) suporta pasunatul repetat iar speciile de talie inalta
nu pot fi pasunate de mai multe ori

Modul de efectuare a pasunatului in interiorul fiecarei parcele prezinta importanta pentru compozitia floristica a pasunilor so pentru
productia animalelor.
Liber pe toata parcela; treptat (portionat)

13. Importanta fanului pentru asigurarea bazei furajere; epoca de recoltare a fanetelor

Are o influenta majora asupra cantitatii si calitatii fanului

Recoltarea fanetelor cu intarziere,ceea ce are loc frecvent in practica prezinta numeroase neajunsuri:
-continut scazut de proteina,saruri minerale si vitamine dar cu continut mai ridicat de celuloza ceea ce reduce consumabilitatea si
digestibilitatea.
-se produce o imburuienare a fanetei

Recoltarea timpurie prezinta avantajul obtinerii unui fan bogat in proteine dar cu o productie mai mica. Prin recoltarea timpurie mai multi
ani consecutiv se reduce numarul de graminee si leguminoase.

Pentru stabilirea epocii optime de recoltare se iau in considerare:

-productia si calitatea nutretului
-epoca de recoltare se stabileste in functie de specia dominanta

14. Inaltimea si metode de recoltare a fanetelor

Inaltimea de recoltare. Recoltatul prea aproape de sol –plantele se refac incet iar cu timpul unele specii pot disparea
Recoltatul prea de sus –productie mai mica de fan iar calitate mai slaba
Inaltimea de recoltare este 4-5 cm de la suprafata solului iar in cazul fanetelor de mare productie,ultima coasa se face la 6-7 cm pentru a
permite plantelor sa acumuleze rezerve de hrana necesare pentru iarna
Metode de recoltare. In functie de zona,marime,conditii climatice,starea terenului recoltarea se face manual sau mecanic (CP-2,1)
15. Pierderile ce au loc in timpul uscarii plantelor

Cu cat durata de uscare este mai mare,cu atat pierderile sunt mai ridicate deoarece plantele sufera modificari ale structurii chimice in
timpul uscarii. Pierderile sunt de natura cantitativa cat si calitativa.
Pierderile cantitative sunt datore scuturarii,foliolele se usuca mai rapid decat tulpinile iar acestea cad la cea mai mica atingere. In cazul
gramineelor pierderile sunt mult mai mici
Pierderile calitative sunt datorate spalarii cu apa de ploaie,oxidarile si fermentatiilor

Pierderi au loc si datorita proceselor fermentative,biochimice,membrana devine permeabila iar apa solubilizaeaza unele substante si le
indeparteaza din plante. Pierderi se mai datoreaza si proceselor biochimice cat si a celor mecanice.

16. Pregatirea fanului pe sol si prin deshidratare.

Este una din metodele folosite pe scara larga in ciuda faptului ca realizeaza cele mai mari pierderi si totodata cheltuieli mai mari.
Se disting doua procedee a uscarii pe sol

Uscarea in brazde brazdele raman pe sol doua sau mai multe zile in fuctie de vreme si grosime. Daca sunt subtiri,procesul poate avea loc
fara intoarcerea brazdelor.
In cazul fanetelor productive de unde rezulta brazde groase,ele trebuie intoarse la 6-8 ore deoarece se usuca mai mult pe partea
superioara decat pe cea inferioara.
Dupa intoarcere procesul continua pana la umiditate 20-30% cand se aduna in capite de 2-3m in diametru si 3 m inaltime.

Uscarea in valuri se strang brazdele in valuri cu ajutorul greblei rotative.

Pregatirea fanului prin deshidratare

Are loc in instalatii speciale,la temperaturi foarte ridicate,de exemplu instalatia UFV-400 unde uscarea are loc la temperatura de 105 grade
C cu un randament de circa 400kg/ora iar prin folosirea acestei metode se reduc substantial pierderile de substante nutritive.
La pregatirea fanului pentru suporturi avem urmatoarele conditii:
-nu se aseaza pe suporturi de iarba plouata
-este necesara greblarea marginilor suportului
Astfel se reduc pierderile de natura mecanica,iar fanul is pastreaza culoarea,aroma si gustul

17. Pregatirea fanului pe suporturi.

Se practica in regiunile umede,in zona de munte sau de deal. Suporturile sunt : prepelecii,caprele piramidale,caprele coliba si gardurile.

Prepelecii sunt pari de lemn cu inaltimea de 2,5m metri si diametru de circa 5 cm prevazuti cu brate orizontale de 30-40cm distantate la
40 cm. Cantitatea de nutret ofilit care se poate depozita este de 50-100kg. Asezarea fanetului se face manual,de jos in sus.

Caprele piramidale sunt realizate din 3 pari lungi de 2-3m,dispusi sub forma de piramida si legati la varf cu sarma. La inaltimea de 60-
70cm,intre pari se fixeaza 2-3 randuri de sipci pe care se aseaza nutretul ofilit. Se pot aseza 300-500kg de nutret iar pentru 1 ha sunt
necesare 25-40 capre piramidale.

Caprele coliba sunt alcatuite din doua garduri,asezate in forma de coliba. Se pot aseza 500-1000kg nutret ofilit fiind necesare cca 15-20
capre coliba 1/ha

Garduri/garduri suedeze sunt alcatuite din stalpi de lemn de 2m inaltime care se infing in sol la 2-3 m unul de altul. Pe acesti stalpi se
fixeaza mai multe randuri de stinghii de lemn sau sarma la 30-40cm distanta. Se aseaza nutretul ofilit de jos in sus. Pe 1 m lungime de gard
se poate aseza o cantitate de 100-150kg nutret.

18.Pregatirea fanului prin balotare.

Este folosit frecvent in zonele de campie,mai ales pentru leguminoase. Dupa recoltare cu coasa mecanica,se intorc brazdele. Cand
umiditatea scade la 20-35% se face balotarea cu presa de balotat,aceasta reglandu-se dupa umiditatea fanului. Baloturile raman pe camp
3-4 zile pentru a scadea umiditatea la 15-17%,se transporta si cladesc in sire,lasandu-se canale de aerisire pentru desavarsirea uscarii sau
cu curenti de aer.
Balotarea nu se face la o umiditate mai mare de 35% deoarece acesta poate mucegai.
Greutatea unui balot de fan este de 35-60kg
19. Pregatirea fanului cu ajutorul curentilor de aer.

Consta in eliminarea apei cu ajutorul curentilor de aer. Astfel pierderile de natura mecanica si de substante sunt mult mai mici. Fanul are
culoarea verde cu o aroma placuta.
Iarba cosita ramane pe camp in brazde 1-2 zile pana umiditatea ajunge la 35-45% dupa care se transporta. Uscarea se face in sira sau
fanare.
Instalatia de ventilare:
-un ventilator de mare capacitate
-canalul principal
-gratarele laterale
-hornurile dop
Canalul principal trece prin mijlocul sirei iar pe de o parte si de alta se aseaza gratarele. Atat pe gratare cat si pe canal,se aseaza hornurile
dop cu o inaltime de 2,5m,diametru la partea superioara de 45cm iar la cea inferioara de 35cm.
Nutretul se aseaza pe gratare in straturi succesive de maxim 2,5m inaltime si se ventileaza. La 20-25% umiditate,hornurile se ridica si se
aseaza un nou strat de furaj,operatia terminandu-se cand se ajunge la circa 5-6m inaltime

Ventilarea cu aer cald

Aerul este incalzit la 400-500C si apoi antrenat cu ventilatorul. Perioada de uscare,maxim 3 ZILE.

20. Depozitarea,pastrarea si evaluarea fanului.

Conditia principala,umiditate de 15-17%.

Fanul se pastreaza in aer liber sau in fanare amplasate in apropierea adaposturilor pentru animale. Locul trebuie sa fie mai ridicat
uscat,curatat de buruieni si se niveleaza delimitand locul cu un sant de circa 30cm adancime. Peste suprafata delimitata se aseaza un strat
de paie sau gratare din material lemnos pentru ca fanul sa nu fie depozitat direct pe sol
La umiditate ridicata,apare fenomenul de autoaprindere,iar datorita unor bacterii si ciuperci temperatura poate ajunge in interior si pana
la 3000C.

21. Aprecierea calitatii fanului

Aprecierea calitatii fanului

Calitatea depinde de compozitie,compozitia chimica,consumabilitate si digestibilitate,toate acestea fiind conditionate de mediul
natural,metoda de recoltare tehnica de uscare si pastrare.
Pentru aprecierea calitatii se iau unele insusiri fizice si chimice.
Insusiri fizice se refera la tipul de fan,faza de recoltare,umiditate,culoare,miros,grad de prafuire si scuturare,prezenta plantelor toxice.
Fanul de calitate buna este dominat de specii cu valoare furajera buna si foarte buna,recoltare in faza optima,fara urme de
mucegai,culoare verde,miros placut si umiditate de 14-15%

22. Tehnologia de cultivare a gramineelor perene pentru samanta

Se face in culturi speciale,dupa o tehnologie specifica.

La infiintarea loturilor semincere trebuie tinut cont de cerintele ecologice specifice fiecarei specii. Loturile semincere se amplaseaza pe
soluri mijlocii spre grele,reactia slab acida-neutra,aprovizionate cu substante nutritive.

Tehnologia.
Rotatia.Premergatoarele cele mai bune sunt culturile de prasitoare care lasa terenul curat de buruieni.Nu este recomandata dupa porumb
sau iarba de Sudan. Revenirea pe teren este permisa dupa 4 ani.

Lucrarile solului. In functie de planta premergatoare si caracteristicile solului.

Aratura la 20-22cm dupa care se discuieste si daca este posibil dupa aratura sa se faca nivelarea terenului.
Se pregateste patul germinativ cu grapa cu discuri sau combinatorul. La solul prea afanat se executa lucrarea de tavalugire.

Fertilizarea. Se urmareste sa se mentina un raport optim intre elementele nutritive.

Gunoi de grajd 30-40t/ha se administreaza plantei premergatoare
Ingrasaminte cu azot N60-90KG/HA
Ca samanta se folosesc doar seminte omologate,clasa 1 de caltiate.
Epoca optima de semanat este in special de factorul de apa. Cele mai bune rezultate se obtin timpuri de primavara dar solul sa fie pregatit
din anul precedent.
Semanatul se face fara planta protectoare deoarece are o influenta negativa asupra culturii de samanta.
Semanatul se face in randuri rare sau randuri dese (12,5cm)
Semanatul se face cu masini obisnuite,prevazute cu echipament pentru seminte mici
Ca lucrare de intretinere,imediat dupa semanat se face o lucrare cu tavalugul,o distrugere a crustei inainte de a rasari plantele cu un
tavalug de lemn pe care se infasoara sarma ghimpata.
Completarea golurilor se face manual sau cu masina de semanat.
Combatarea buruienilor se face prin pliviri,prasile cosiri sau pe cale chimica

Combaterea daunatorilor si a bolilor se face prin masuri preventive. Se alege corect terenul,se aplica tehnologiile adecvate si se
insamanteaza soiuri rezistente.

Recoltarea in cadrul fiecarui an samanta se ia de la prima recolta. Maturitatea semintelor are loc in mod esalonat iar acestea se scutura
foarte usor.
Umiditatea de pastrare este de 13-15%
Uscarea in straturi necesita lopatarea semintelor.
Pastrarea se face in magazii bine aerisite,curate.
Semintele pot fi pastrate fara riscuri pana la 4 ani

25. Lucerna albastra: importanta,raspandire,insuriri morfologice.

Este cea mai veche planta de nutret originara din sudul caucazului si Asia de Sud-vest. Se cultiva inca din anul 1300 i. Cr in Asia. Este o
planta de climat temperat,cu o plasticitate ecologica foarte mare,fiind adaptata la majoritatea conditiilor de clima si sol
Pe glob ocupa suprafata de peste 35 mil ha. Se cultiva in SUA,Argentina,Rusia,Italia si Franta
Calitatile lucernei: productivitate ridicata,insusiri biologice deosebite si calitate superioara a furajului. In conditii normale se pot realiza 7-8
th/ha s.u
Ea se foloseste sub forma de nutret verde,fan,nutret insilozat,granule sau brichete. Lucerna este planta furajera cu cea mai mare cantitate
de proteina digestibila cu un continut ridicat in substante nutritive si cu un grad ridicat de digestibilitate atat in stare verde cat si sub forma
de fan sau nutret insilozat.
Este importanta si prin unele insusiri biologice,cum ar fi: rezistenta la seceta si ger sau energie mare de regenerare.

Insuriri morfologice este o planta perena,ce traieste 10 ani sau mai mult,insa productii economice se obtin in primii 3-5 ani. Are radacina
pivotanta ce ajunge la 10-12 m sau mai mult.
Cel mai intens ritm de crestere se inregistreaza in anul I cand pivotul ajunge la 1m adancime.
Tulpina primara se intalneste numai la plantele tinere in anul I dupa care din ea ramane partea inferioara numita colet.
Mugurii de pe colet,situat la 1-3 cm in sol se formeaza lastari primavara si dupa fiecare folosire.
Frunzele sunt trifoliate cu flori albastre-violacei,zigomorfe de tipul 5 iar fructul este o pastaie polisperma rasucita cu 2-4 spire.

26. Lucerna albastra: sistematica si soiuri,cerinte fata de clima si sol

Lucerna face parte din familia Fabaceae,genul Medicago si cuprinde 62 de specii din care 11 pe teritoriul tarii.
Prezinta importanta economica ridicata doar trei specii. Medicago Sativa,Medicago Falcata si Medicago Media

Cerrinte fata de clima si sol

Are plasticitate ecologica larga,temperatura minima de germinare fiind de 1 grad C

Suma de temperatura pentru ca lucerna din anii II-III de vegetatie sa ajunga la inflorire este de circa 900 grade pentru coasa I si 800 pentru
coasele II-III
Cel mai intens ritm de crestere se inregistreaza la 21-27 grade C. La peste 35 grade,cresterea inceteaza.
Lucerna matura rezista la temperaturi scazute,insa cea plantele tinere sunt distruse la -5 C
Datorita sistemului radicular ea are o mare rezistenta la seceta.
Cele mai mari productii se inregistreaza in zonele cu precipitatii anuale situate intre 500-650mm.
Lucerna nu suporta baltirea apei si nici excesul din sol
Este o planta de zi lunga,avand cerinte ridicate fata de lumina.

Fata de sol are pretentii ridicate. Cele mai indicate soluri sunt cele profunde,permeabile,fertile si bogate in humus,cu activitate microbiana
intensa,bine aprovizioante in elemente nutritive cum ar fi cernoziomurile sau solurile brun-roscate sau brune.
Nu sunt recomandate acide,grele,argiloase sau cu exces de umiditate.

27. Lucerna albastra: rotatia,fertilizarea si aplicarea amendamentelor.

Nu este pretentioasa fata de planta premergatoare dar se obtin rezultate bune de la plantele care lasa terenul curat de buruieni. Nu sunt
premergatoare bune iarba de Sudan,sorgul,hibrizii de sorg,iarba de Sudan deoarece elibereaza terenul tarziu si lasa terenul sarac in apa si
elemente nutritive.
Lucerna nu trebuie sa urmeze dupa plante tratate cu erbicide triazinice in ultimii 3 ani

Fertilizarea si aplicarea amendamentelor.

Lucerna este o mare consumatoare de elemente nutritive. Azotul este asigurat in cea mai mare parte pe cale simbiotica dar in regiunile
secetoase se aplica doze mici de azot N30-N35.
Fosforul si potasiul se aplica in functie de continutul solului in aceste elemente. Continutul optim al solului in fosfor este de 8-10mg/100g
sol si in potasiu de 18-19mg/100g sol

Potasiul are rol important in sporirea rezistentei plantelor la seceta prin diminuarea transpiratiei.

Gunoiul de grajd este bine valorificat pe toate tipurile de sol. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha neirigiat.

Amendamentele se incorporeaza sub aratura de baza,bine maruntite si imprastiate uniform cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri
cu grapa cu discuri.

28. Lucerna albastra : lucrarile solului,samanta si semanatul

Lucerna este foarte pretentioasa la modul de pregatire deoarece are seminte mici,adancimea de incorporare mica si puterea de strabatere
redusa.

Pe terenurile denivelate se recomanda nivelarea inainte celorlalte lucrari

Aratura se face vara sau toamna la 20-25cm adancime.

Lucerna cere un pat germinativ bine pregatit afanat la suprafata si bine asezat in profunzime.

Toamna se efectueaza lucrari cu grapa cu discuri in agregat cu grape cu colti si o usoara nivelare a solului. Primavara,patul germinativ se
pregateste cu grape cu colti prevazut cu bare metalice sau cu combinatorul.

Samanta si semanatul. Samanta utilizata sa fie curata,libera de cuscuta,certificata biologic.

Epoca optima este primavara devreme cand temperatura solului la adancimea de semanat este de 4-5 grade C.
Semanatul se face cu semanatorile pentru cereale paioase SUP 21 la 12,5 cm intre randuri utilizand 18-22 kg/ha.
Adancimea de semanat este de 2-3 cm pe cernoziomuri si 3-4cm pe soluri usoare.

29. Lucerna albastra: lucrari de ingrijire.

Distrugerea crustei cu tavalugi inelari.

Completarea golurilor se face numai in anul I dupa rasarire.
Combaterea buruienilor este cea mai importanta lucrare din anul I deoarece are un ritm de crestere mai lent.
Combaterea se face prin metode preventive,agrotehnice si chimice

Preventive: descuscutarea semintelor,site pentru retinerea semintelor de buruieni si ingrasaminte organice bine fermentate.
Agrotehnice: premergatoare neimburuienate,lucrari de buna calitate si la epoca optima si efectuarea cosirilor de curatire. Este indicata
doar in anul I si se face cand buruienile nu au format inca seminte,la 10-15 cm de sol.
Chimica-metoda cea mai eficace
Buruienile monocotiledonate cu Basagran 4-5l ha sau Aretit 5-7l ha aplicate in faza de 3-5 frunze trifoliate.
Combaterea cuscutelor pe cale agrotehnica sau chimica.

Pe cale agrotehnica: se cosesc vetrele de cuscuta si se razuieste solul.

Pe cale chimica cu stropiri cu solutie de Aretit sau Acetadin iar tratamentul se face doar pe vetrele de cuscuta. Rezultate foarte bune s-au
obtinut prin folosirea erbicidului Pivot,aplicat pe toata suprafata 1l/ha.

Grapatul pe lucernierele imbatranite cu grape cu discurii in scopul intineririi prin afanarea superficiala.

30. Lucerna albastra:recoltarea,depozitarea si conservarea.

Epoca influenteaza atat nivelul si calitatea dar si longevitatea lucernei.

In anul I se recolteaza la sfarsitul fazei de imbobocire si mijlocul fazei de inflorire.
In anul II si urmatorii,se recolteaza in intervalul dintre mijlocul fazei de imbobocire si inflorirea a 20-25% din plante.
Intarzierea recoltarii duce la scaderea continutului plantelor in proteina,fosfor si potasiu si la sporirea procentului de celuloza.
Se pot realiza 2-4 coase/an iar inaltimea de recoltare este de 4-6cm deasupra solului iar ultima la 7-8cm
Nu se recomanda pasunatul lucernei.

Conservarea se poate realiza prin uscare sau insilozare.

Uscarea se poate face pe cale naturala sau cu instalatii speciale.

Uscarea pe cale naturala se face pe sol,pe suporturi sau prin balotare.

Pregatirea pe sol: se recolteaza cu coasa,manual sau mecanic,uscarea in brazde timp de 10 ore,se intorc iar dupa alte 10-12 ore se aduna
in capite iar dupa 1-2 zile cand umiditatea scade la 15-17% lucerna se transporta.
Pregatirea pe suporturi se practica in zonele umede si rezulta un fan de buna calitate.
Pregatirea prin balotare: recoltare cu cositori sau vindrover dotat cu valturi de strivire pentru a reduce timpul de uscare in camp.

Plantele se usuca in camp pana la 40-45% dupa care sunt transportate. Plantele prin temperaturi foarte ridicate sunt deshidratate intr-un
timp foarte scurt si transformate in faina unde se folosesc ca materia prima la preparare de nutreturi sau se bricheteaza.
Se poate conserva si prin insilozare,cu umiditate redusa prin lasarea in brazde sau folosire de aditivi (amestec cu plante verzi bogate in
glucide: porumb,sorg.

31. Lucerna albastra cultivata pentru samanta : cerinte fata de factorii de vegatie,rotatie,lucrarile solului si sistemul de fertilizare.

Se obtine din culturile obisnuite sau din culturile speciale.

Solul sa fie permeabil,aprovizionat cu elemente nutritive cu temperaturi de circa 25 grade ziua si 18 noaptea. Cele mai potrivite sunt
cernoziomurile iar suma precipitatiilor sa fie de 550mm.
Bune premergatoare sunt culturile ce elibereaza terenul devreme cum ar fi plantele anuale furajere,mazarea,orzoaica si cerealele de
toamna.

Fertilizarea sa fie moderata,nu se recomanda fertilizarea cu azot sau premergatoarele sa NU FI PRIMIT GUNOI DE GRAJD.

32. Lucerna albastra,tehnologia de cultivare pentru samanta: samanta si semanatul,lucrarile de ingrijire si recoltarea.

Lucrarile ca si la cultura de furaj.

Semanatul se face primavara devreme sau la inceputul toamnei 1-12 septembrie in zonele de campie sau 25 august-5 septembrie in cele
colinare.
Primavara 3kg/ha samanta,50-60cm intre randuri iar adancimea 2cm.
Toamna la inceput,50-60cm intre randuri 4-5kg samanta.
Adancimea de 2cm.

Recoltarea se face cand 80% din pastai s-au brunificat,intr-o sigura faza sau in doua faze.

Intr-o singura faza se aplica un tratament cu desicantul Reglone cu 4-5 zile inainte de recoltare
In doua faze,se face cosirea cu vindroverul iar dupa 3-4 zile se treiera cu combina echipa corespunzator.
Productiile pot fi de 200-400kg/ha la tehnologia clasica si pana intr-o 1000 la tehnologia intensiva cu teren irigat.

33. Trifoiul Rosu (TRIFOLIUM PRATENSE) importanta,raspandire,insusiri morfologice.

Se foloseste in hrana animalelor sub forma de masa verde,fan,faina de fan sau nutret insilozat.
Importanta in ameliorare unor insusiri ale solului. Actiunea de refacere a structurii este mai mare decat la lucerna sau sparceta.
Cuprinde 250 de specii din care 45 au fost identificate pe teritoriul tarii.

Insusiri morfologice

Este o planta perena,cu radacina pivotanta. In anul I se dezvolta 20-30cm in sol iar in urmatorii poate ajunge la 175 cm.
Tulpini inalte de 70-80cm fistuloase,ramificate si bogat foliate
Frunze alterne,trifoliate cu foliole ovate ce prezinta pe partea superioara o pata albicioasa in forma literei V
Flori sesile,rosii purpurii. Fructul este o pastaie ovata,mica,monospera,dehiscenta.
O activitate intensa a bacteriilor pe solurile bine aprovizionate in micro(bor,mangan) si macroelemente si apa.

34. Trifoiul rosu sistematica si soiuri,cerinte fata de clima si sol

Face parte din familia Fabaceae,genul Trifolium

Cuprinde 250 de specii din care 45 au fost identificate pe teritoriul tarii.
Specia Trifolium pratense are doua subspecii : ssp. Eupratense si ssp. Frigidum.
Trifolium pratense ssp eupratense are 3 varieti.
Var. Sativum cu doua forme de baza,precox si serotinum
Var americanum (trifoi rosu american)
Var spontaneum (trifoi rosu salbatic)

Trifolium pratense ssp frigidum are doua varieti: var nivale si var. frigidiforme.

Cerinte fata de clima si sol

Este mai pretentios decat lucerna fata de clima

Este o planta de climat umed si racoros
Temperatura minima de germinare este de 1C si sunt necesare 800-900 C pana la inflorit.
Rezista bine la ger in conditiile unui sol cu strat protector de zapada.
Desi nu este mare consumator de apa este pretentios la regimul hidric cu randament bun la precipitatii peste 600mm
Este sensibil la excesul de apa dar si la baltire.
Este o planta de zi lunga,ca lucerna si prefera lumina.

Prefera soluri mijlocii,profunde si permeabile,bogate in humus. Aceste conditii pot fi intalnite pe soluri brune de padure sau cenusii. Dau
randament bun si pe cernoziomuri dar cu un regim hidric corespunzator.
Cele mai favorabile zone in regiunile subcarpatice ale Transilvaniei,Olteniei,Munteniei,Moldovei.

35. Trifoiul rosu:rotatia,fertilizarea si aplicarea amendamentelor.

Se cultiva dupa plantele care lasa terenul curat devreme si lipsit de buruieni (CA LUCERNA) De preferat culturile furajere anuale,cerealele
de toamna. Nu se recomanda culturile tratate cu traizinice datorita fenomenului de OBOSEALA A SOLULUI (CA LUCERNA)

Fertilizarea si aplicarea amendamentelor.

Pentru realizarea productiei necesita cantitati mari de substante nutritive. La o productie de 8t /ha fan,extrage din sol aproximativ 250k
N,80kg fosfor,170kg potasiu si 210 kg calciu.
Gunoiul de grajd pe solurile acide,slab permeabile in doza de 30-40 t/ha. In timpul vegetatie,gunoiul bine fermentat se poate aplica
primavara devreme in doze anuale de 15-20 t/ha
La ph <6 se recomanda administrarea de amendamente calcaroase in doze de 6 t/ha O DATA LA 6-7 ANI

36. Trifoiul rosu : lucrarile solului,samanta si semanatul.

Se asigura o maruntire buna si o nivelare a solului pentru a favoriza o rasarire uniforma si rapida. In general trifoiul se cultiva sub planta
protectoare iar lucrarile trebuie sa satisfaca ambele culturi.
Cand se face fara planta protectoare,sunt asemanatoare CU CELE DE LA LUCERNA.

Samanta si semanatul sa fie descuscutata,sanatoasa.

Epoca de semanat este primavara devreme cand utilajele pot intra pe teren.
La cultivarea cu planta protectoare de primavara se face amestecul semintelor din cele doua culturi sau se seamana planta protectoare si
apoi perpendicular trifoiul.
Cand este o cereala de toamna,primavara devreme se grapeaza,se seamana trifoiul si se tavalugeste.

Cantitatea de samanata este de 18-20kg/ha.

Semanatul se realizeaza cu semanatori uyniversale la 12,5-15cm si adancimea de 2 cm pe soluri grele si 2-3 cm pe soluri cu textura mai
usoara.

37. Trifoiul rosu,lucrari de ingrijire.

SUNT ASEMANATOARE CU CELE DE LA LUCERNA DAR MAI MULTE PARTICULARITATI LA COMBATEREA BURUIENILOR LA CULTIVAREA CU
PLANTA PROTECTOARE.

Cand plata protectoare este o cereala de toamna,se aplica inaintea rasarii trifoiului folosind doze mai mici si dizolvate intr-o cantitate de
apa cat mai mica max 200l/ha. ICEDIN

La imburuienare puterina BASAGRAN 2l/ha (CA LA LUCERNA)

Cand planta protectoare este o cereala de primavara,combaterea se face cu BASAGRAN 2L/HA in faza de infratire a cerealelor.
Cand trifoiul se cultiva in ogor propriu SE FOLOSESC ERBICIDELE CA LA LUCERNA,Pivot in doze de 0,6-0,7 l/ha la 2-3 saptamani dupa
rasarirea trifoiului.
Combaterea cuscutei se face ca la lucerna.
In cultura trifoiului intalnim GARGARITELE FLORILOR DE TRIFOI si se combat in 2 TRATAMENTE,primul la imbobocire,al doilea la sfarsitul
inflorii cu FASTAC 10 CE sau DECIS 2,5 CE

38. Trifoiul rosu,recoltarea,depozitarea si conservarea.

Reprezinta o plasticitate mai larga decat lucerna deoarece imbatraneste mai greu.

La trifoiul semanat in ogor propriu recoltarea in anul I se face in perioada de inflorire iar in anii urmatori la mijlocul fazei de inflorire. De
obicei se realizeaza 2 coase si 1 otava.

La trifoiul cu planta protectoare recoltarea se face in anul I o singura data cu 4-5 saptamani inainte de intrarea in iarna pentru a permite
plantelor formarea unui sistem radicular viguros si sa acumuleze substante de rezerva.

Conservarea se face sub forma de fan sau furaj insilozat. Pregatirea fanului se face ca la lucerna iar metoda de uscare se alege in functie de
conditiile climatice specifice zonei.

Se insilozeaza mai usor decat lucerna datorita continutului ridicat in zaharuri solubile si a puterii tampon mai reduse
Se recomanda lasarea in brazda 1-2 zile pana ce continutul de substanta uscata S.U ajunge la 35-40% apoi se toaca si se insilozeaza. Se
recomanda utilizarea preparatului Lactosil 0,2% CA LA LUCERNA.
Se pot obtine 6-10 t/ha S.U / 30-50 t/ha M.V (MASA VERDE)

39. Tehnologia de cultivare pentru samanta.

Cerinte relativ modeste fata de apa,lastarirea mai redusa decat la lucerna iar plantele sunt mai rezistente la cadere cu potentialul de
inflorire la coasa II egal cu cel de la PRIMA COASA.
Plantele premergatoare pentru culturile semincere sunt asemanatoare cu cele pentru furaj,cu conditia sa nu fi fost infestate cu stevie sau
cuscuta.
Este mai PUTIN PRETENTIOS decat lucerna fata de fosfor.

NU SE RECOMANDA aplicarea ingrasamintelor cu azot direct semincerelor de trifoi.

LUCRARILE SUNT CA LA CULTURA PENTRU FURAJ.

In tehnologia clasica semanatul se face primvara devreme cand vremea permite intrarea utilajelor agricole.
In tehnologia intensiva semanatul se face intre 5-15 august in zonele colinare si 25 august-10 septembrie pe terenurile irigate.
Semanatul se face la 50-60 CM intre randuri,fara planta protectoare,cu 3-4kg/ha norma. SE FOLOSESTE SUP-21 SAU SUP-29 ca la
LUCERNA.

Adancimea de incorporare este de 2cm primavara si 2,5cm la sfarsitul verii,inceputul toameni.

Combaterea buruienilor prin erbicide si prasile mecanice. Se poate folosi Eradicane la monocotiledonate si Pivot 0,6-0,8 la dicotiledonate
in faza de rasarire a buruienilor sau Basagran aplicat in faza de rozeta a buruienilor
Combaterea daunatorilo,in special a gargaritei florilor se face cu Fastac sau DECIS)

40. Sparceta: importanta,insusiri morfologice. ONOBRYCHIS VICIIFOLIA

Se cunosc doua tipuri de sparceta

Onobrychis viciifolia var communis dar otaveste slab si nu suporta pasunatul intensiv
Onobrychis viciifolia var bifera realizeaza doua coase,se preteaza la folosire mixta dar este mai pretentioasa.

Este utilizata sub forma de fan,masa verde sau nutret murat.

In stare verde nu produce meteorizatii (lucerna si trifoiul produc)
Este bogata in proteina de buna calitate 3,6 MV SI 15,4 IN FAN.
Este o foarte buna planta melifera cu durata de inflorire de 23-27 zile realizand pana la 300kg/ha miere.
In zonele secetoase si pe versanti da productii mai bune decat lucerna iar sparceta NU INTRA in competitie cu lucerna si trifoiul ci le
completeaza.

41. Sparceta cerinte fata de clima si sol,sistematica si soiuri.

Pe glob se cunosc circa 100 de specii si se intalnesc doar 5 la noi in tara: Onobrychis viciifolia,O alba,O arenaria,O transilvanica.
Cele mai raspindite sunt soiurile SPARTA (de o coasa) si SPLENDID (doua coase)
Cerinte fata de clima si sol. Temperatura minima este de 2-3 C cu UN GRAD MAI MARE DECAT LUCERNA SI SPARCETA iar cea optima
pentru crestere si dezvoltare de 20-25C
Dupa inradacinare este foarte rezistenta la seceta si se poate cultiva si in zone cu 400-500mm precipitatii anuale. NU SUPORTA EXCESUL

DE UMIDITATE.
Plantele suporta o anumita salinitate a solului si o reactie alcalina pana la PH=8,5

Cele mai indicate soiuri sunt cele permeabile,bogate in calciu. Se considera un continut de 0,5% calciu este optim pentru cultura.
Zonele de cultura ca la lucerna dar ocupa terenurile mai sarace,versantii.

42. Sparceta tehnologia de cultivare pentru furaj

Sparceta prefera ca premergatoare plante care lasa terenul curat de buruieni CA LUCERNA SI TRIFOIUL ROSU
Fertilizarea cu doze moderate de azot si fosfor N30-60 P30-60
Lucrarile ca la lucerna dar la terenurile in panta se aplica specific zonei.

Samanta si semanatul. La sparceta se foloseste ca material de semanat fructul care o pastaie monosperma. Pierde usor facultatea
germinativa. Se seamana primavara devreme si se poate seamana cu sau fara planta protectoare.
Se face cu semanatori universale la 12,5-15 cm si 3-4 cm adancime pe soluri grele si 4-6 pe cele usoare folosind 80kg/ha pastai.

Lucrari de ingrijire. Imediat dupa semanat,tavalugit cu tavalugi inelari.

Cand se cultiva cu planta protectoare,sa fie recoltata la 15-20cm pentru a nu stanjeni cresterea tinerelor plante de sparceta.
Incepand cu anul doi se recomanda graparea culturii in fiecare primavara.

43 Sparceta tehnologia de cultivare pentru furaj,recoltarea,depozitarea si conservarea

Se foloseste in conditii economice maxim 5 ani.

Epoca de recoltare optima este in mijlocul fazei de imbobocire si inceputul inflorii.
Intarzierea recoltatului duce la scadere accentuata a CALITATII
Metodele de pregatire sunt ca la lucerna
Nu se recomanda pasunatul intensiv dar se poate folosi din anul II pe o durata de 2-3 ore/zi/tarla.
Productia in contii bune se obtin 25-35 t/ha MV 5-7 t/ha S.U.

44 Sparceta,tehnologia de cultivare pentru samanta.

Infiintarea ca la lucerna. Semanatul se face primavara devreme la 50-60 cm cu 20-25kg/ha iar fertilizarea se efectueaza doar la infiintare cu
60-70kg/ha pentaoxid de fosfor.
Polenizare suplimentara cu amplasare de cativa supi de albine la hectar.
Recoltarea se face la coasa I,in anul II cu coasa sau cositoarea sau direct cu combina din lan cand 70% din pastai au culoare BRUN
DESCHISA.
Productia de seminte este de 500-600 kg/ha

45. Ghizdeiul LOTUS CORNICULATUS ,importanta,particularitati morfologice cerinte fata de clima si sol

Se cultiva pentru masa verde,fan sau semifan mai ales in amestec cu graminee. Produce un furaj bogat in proteine cu valoare nutritiva
ridicata dar mai scazuta decat lucerna,trifoi sau sparceta.
Rezista foarte bine la pasunat,se reface usor si nu produce meteorizatii CA SPARCETA.
Se remarca printr-o capacitate ridicata de a proteja solul impotriva eroziunii.

Insusiri morfologice
Prezinta unele particularitati
-rezistent la ger,seceta si exces de umiditate
-se autoinsamanteaza
-nu produce meteorizatii
-este raspandit in conditii foarte variate
-tolereaza aciditatea solului.
-se poate inmulti si pe cale vegetativa,prin fragmente de radacini

Cerinte fata de clima si sol

Are cerinte moderate. Temperatura minima de germinare este de 1C si pot rezista si pana la -25 C fara strat protector de zapada.
Da rezultate bune pe majoritatea tipurilor de zol si in functie de ph cu rezultate excelente la un PH 5,4-7,2.
46. Ghizdeiul: tehnologia de cultivare pentru furaj si samanta

Se cultiva dupa plante care lasa terenul curat de buruieni. Cele mai bune premergatoare sunt prasitoarele sau cerealele de toamna.
Fertilizarea este ca la trifoiul rosu.
Lucrarile sunt asemanatoare cu cele de la trifoiul rosu cu o atentie sporita la pregatirea patului germinativ.
Samanta sa fie libera de cuscuta cu o germinate minima de 85% si puritate de peste 96%

Semanatul se face primavara devreme,cu sau fara planta protectoare in randuri de 12,5-15cm la adancimea de maxim 2 cm cu SUP 21 SAU
SUP 29.Norma este de 12-15kg/ha

Lucrarile de ingrijire sunt ca la trifoiul rosu,lucrarea cu tavalugul fiind necesara.

Recoltarea,depozitarea si conservarea.
Recoltarea pentru fan se face in intervalul inceputul inflorii si inflorirea deplina.
Pentru M.V se recomanda recoltarea inainte de inflorire.
Se poate folosi in amestec cu graminee pentru pasunat.
Recoltarea prin cosit in toate cazurile la 7cm de la sol.

Productia 3-4 coase obtinandu-se 25/35 t/ha MV sau 5-6 T/HA FAN

Tehnologia de cultivare pentru samanta.

Se cultiva in regiunile cu suficienta umiditate din zonele de silvostepa. Se foloseste samanta din loturi din culturi obisnuite sau culturi
speciale. Se recomanda pe terenuri plane si curate de buruieni.
Semanatul se face primavara devreme,fara plante protectoare in randuri obisnuite 12,5-15cm cu 14-16kg/ha samanta la adancimea de
1,5-2,5cm
Lucrarile de ingrijire si ale solului sunt la FEL CA LA TRIFOI

Recoltarea se face dimineata si seara in doua faze sau o singura cand 60% din pastai au culoarea bruna sau 80% si folosirea desicantilor tip
REGLONE
Productiile sunt de 200-400kg/ha

49. Insilozarea:importanta,categorii de furaje insilozate

Metoda eficienta de conservare a nutreturilor suculente.

Avantaje
-pastreaza cea mai mare parte din substantele nutritive precum si insuririle valoroase (consumabilitate si digestibilitate)
-pierderile de substante nutritive sunt mic
-este mai putin conditionata de factorii climatici putandu-se realiza cu pierderi minime
-realizarea unor economii de forta de munca
-pericol de incendiu mic
-furajele insilozate se pot pastra de la un an la altul.
-se aplica si la boabele de orz si porumb cu umiditate ridicata
-recoltarea mecanizata
-fluidizarea procesului tehnologic
-reducerea spatiului de depozitare
-eliberarea terenului mai devreme

Categorii de furaje insilozate

Se cunosc trei grupe de nutreturi murate

-siloz –semisiloz si semifan
Silozul contine peste 70% apa iar pierderile de substante nutritive in camp sunt reduse deoarece sunt insilozate imediat dupa recoltare
Semisilozul,plantele dupa recoltare raman pe camp pana ajung la un continut de apa situat intre 55-70% dupa care se toaca si transporta.
Pierderile de substante cresc in camp dar scad in timpul prepararii si pastrarii.
Semifanul are un continut de apa de 45-60% in momentul insilozarii iar pierderile sunt cele mai scazute.

50. Procese biologice din timpul insilozarii furajelor.

Dupa recoltare respiratia celulelor continuua cat timp gaseste aer in masa furajului.
Cu cat furajul este mai afanat cu atat durata procesului de respiratie este mai mare
Dupa epuizarea oxigenului din aerul existen,are loc respiratia intracelulara oxigen furnizat din procesul de reducere a substantelor proprii
Respiratia inceteaqza dupa moarta celulelor sau acumularii de CO2 in furajul insilozat
Daca nu se iau masuri de oprire a proceselor de respiratie,temperatura creste si astfel au loc pierderi de substante nutritive iar acesta se
caramelizeaza si exista pericolul de incingere sau chiar autoaprindere.

51. Procese biochimice din timpul insilozarii furajelor :fermentatia lactica

Este cea mai importanta deoarece duce la acumularea acidului lactic de care depinde calitatea nutretului
Este produsa de bacterii lactice (Streptococus / Pedicocus) care transforma glucidele in acid lactic si cantitati mici de acid acetic/formic
Bacteriile lactice actionaza atat aerob cat si anaerob.
Acidul alctic se formeaza si acumuleaza progresiv si poate ajunge la valori situate intre 8-11% din s.u.
Pe masura ce creste acidul lactic,scade valoarea PH-ului
Un siloz in care predomina acidul lactic iar PH-ul este sub 4,2 este considerat un siloz stabil.
Bacteriile lactice se dezvolta si activeaza bine la o umiditate de 60-70%.

52. Procese biochimice din timpul insilozarii furajelor :fermentatia butirica

Este produsa de bacterii specifice si are loc cand plantele insilozate sunt sarace in glucide solubile si o umiditate ridicata. Astfel se
inmultesc bacteriile din genul Clostridium care oxideaza acidul lactic rezultand acid butiric ce sunt daunatoare sanatatii animalelor.
Nutretul bine insilozat nu trebuie sa contina peste 0,3 % acid butiric
Fermentatia butirica poate fi prevenita prin imbogatirea in glucide solubile si adaugarea de substante organice si neorganice

53. Procese biochimice din timpul insilozarii furajelor : fermentatia acetica,alcoolica si procesele de mucegaire si putrefactie

Fermentatia acetica este produsa de bacterii coliforme rezultand acid acetic. Sub actiunea bacteriilor glucoza este transforma in acid
lactic,gaze si acid acetic
Are loc in conditii de aerobioza si de aceea este mai frecventa la suprafata solului unde nutretul este in contactul cu aerul. Poate fi evitata
prin eliminarea completa a aerului din furajul insilozat.

Fermentatia alcoolica este produsa de microorganisme din categoria drodjiilor care transforma glucidele in alcool etilic si CO2. Se dezvolta
si in lipsa aerului. Daca este in limite restranse nu este daunatoare ci confera o aroma si un gust placut

Bacteriile de putrefactie depreciaza calitatea nutretului. Pot fi distruse prin crearea unui mediu acid cu PH mai mare de 4,5
Procesul de mucegaire este determinat de microorganisme aerobe. Este frecventa la insilozarea nutreturilor netocata cu umiditate scazuta
si unde eliminarea aerului s-a facut necorespunzator. Provoaca tulburari digestive si intoxicatii.

54. Tehnologia insilozarii furajelor (operatiunile fluxului tehnologic)

Repararea si curatirea silozurilor

Inainte cu 2 saptamani sa fie curatate locurile unde urmeaza a fi insilozate nutreturile. Dezinfectarea cu var stins sau sulfat de cupru 1%
Faza optima de vegetatie pentru recoltarea
Umiditatea sa fie de 60-70%
In functie de specie,conditii de cultivare sau categoria de siloz pe care o dorim (siloz,semisiloz,semifan)
Recoltarea si transportul
Recoltarea se face mecanizat,preferand utilajele care sa execute taiere concomitent cu tocarea
Transportul se face la locul de insilozare cu dispozitive pentru descarcare automata
Dupa descarcare se niveleaza si se taseaza cu tractoare pe senile.
Se lasa coama la varf pentru scurgerea apei si se acopera cu diferite materiale.

55 . Insilozarea la cald:la rece: cu umiditate redusa

Insilozarea la cald este putin utilizata deoarece pierderile de substante nutritive sunt considerabile.
Temperatura ridicata mai mare de 300 C favorizeaza fermentatia butirica
Tehnologia este astfel:nutretul bine tocat cu o umiditate de peste 70% se aseaza in straturi. Dupa cateva zile in care temperatura din masa
silozului se ridica la 50-60 grade Celsius se taseaza si aseaza straturile urmatoare folosind acelasi mod.

Insilozarea la rece se practica la plantele cu continut de apa de peste 70%,bogate in glucide solubile dar si la plantele care se insilozeaza
mai greu prin adaugarea de nutreturi bogate in zaharuri.
In final se asigura o buna etanseizare.
Insilozarea cu umiditate scazuta reprezinta un procedeu modern aplicat pe scara larga fiind foarte economic cu pierderi mici de substante.
Metoda se bazeaza pe reducerea umiditatii prin ofilire.
Astfel se pot realiza doua tipuri de furaje: semisiloz si semifan

Ofilierea se face in camp in ambele cazuri fiind mai intensa la semifan

Pierderile la semisiloz sunt mai mici,fermentatia butirica este inhibata iar consumabilitatea mai buna.
La semifan ofilirea dureaza mai mult in camp astfel pierderile sunt mai semnificative datorita vremii.

56. Insilozarea cu ajutorul aditivilor

Se recomanda la furajele sarace in glucidele solubile.

Tehnologia este asemanatoare cu cea obisnuita doar ca se adauga diferiti aditivi pentru a mari continutul in zaharuri si a scadea aciditatea
Produsele ce pot fi folosite ca aditivi se impart in trei grupe :
-aditivi furajeri –aditivi chimici si aditivi biologici
Aditivi furajeri
-uruieli de porumb
-fan tocat
-melasa deshidratata
-melasa solutie
-zahar furajer
-graminee
Aditivi chimici-aiciz organici sau anorganici precum si unele prepare ca sarea Kofa
-solutia virtanen scade ph-ul mediului sub 4,0
-acidul formic
-sarea Kofa inhiba fermentatia butirica dar nu impiedica nici perderile de substante nutritive.
-Microacid preparat romanesc sub forma de pulbere
Aditivi biologici
Preparatul biologic romanesc pe baza de bacterii acidolactice Lactosil.

57. Tehnologia insilozarii gramineelor si leguminoaselor perene

Gramineele au un continut ridicat de glucide solubile ca insilozarea sa decurga normal.

In cazul insilozarii cu umiditate scazuta,plantele se lasa in camp pentru ofilire,sunt tocate si transportate la locul de insilozare un are loc o
presare puternice pana la umplere silozului.
Folosirea aditivilor permitea crearea unui mediu necesar desfasurarii normale a proceselor fermentative.
Aditivul Lactosil se foloseste in doza de 1kg/t de nutret insilozat.

Tehnologia insilozarii leguminoaselor perene

Se pot insiloza prin metoda cu umiditate redusa sau cu aditivi
Momentul optim este la inceputul infloririi
Se practica insilozarea prin amestec cu plante verzi bogate in glucide (porumb,sorg,floare)
Adaugarea de preparat Lactosil 1kg/t de furaj.

58. Tipuri de silozuri

Au fost grupate in trei categorii: silozuri de suprafata,silozuri semiingropate si silozuri ingropate

Silozuri de suprafata pot fi orizontale si verticale
-silozuri orizontale,cele mai raspinde si practice. Capacitate 500-1500 tone
-silozuri sub forma de stiva. Cele mai simple. Dezavantaj ca nu permit o presare buna a furajului
-silozuri platforma,cu pereti nedemontabili construiti din materiale durabile sau demontabili.
-silozuri in forma de movila. Permit tasarea intregii mase insa suprafata de contact cu aerul este mare. Sunt cele mai indicate.
-silozuri verticale. Au forma cilindrica si capacitate de 100-500 tone. Costisitoare.
Silozuri semiingropate
Se construiesc pe terenurile cu apa freatica la suficienta adancime. Peretii de deasupra solului sunt confectionati din panouri de
lemn,balotii paie iar peretii subsolului din pamant batatorit. Capacitatea este de 200-700 tone. Se utilizeaza pentru insilozarea nutreturilor
valoroase destinate in special porcinelor.
Silozuri ingropat
Se pot construi doar pe terenurile cu apa freatica la o adancime mai mare de 3-4m si au o capacitate de 50-500t. Peretii laterali si baza se
captusesc cu piatra,caramida iar pentru evacuarea excesului de apa se prevad guri de colectare.

59. Deschiderea silozurilor

Silozurile din porumb,alte cereale furajere precum si din plante ofilite se matureaza in timp de 30-60 zile.
Silozurile din grosiere se matureaza in 60-90 zile.
Deschiderea se face la unul din capete,indepartand materialul cu care a fost acoperit si eventual nutretul degradat.
Se taie pe verticala portiunea descoperita cu ajutorul cutitelor speciale si se scoate cantitatea necesara animalelor dupa care se acopera cu
folii de plastic.