Sistemul Circulator Este format din :-mediul intern-inimă-vase sanguine

Inima se aflã in cutia toracica si este tetracamerala: 2 atrii la bazã si 2 ventricule unite intre ele prin
septul interventricular.Atrile comunica cu ventriculele prin orificii atrioventriculare.
Valvele :-atrioventriculare: tricuspida (in dreapta) si bicuspida (stânga);-semilunare (sigmoide) situate
la baza arterelor mari.
Vascularizatia inimii:-artere coronare (sange oxigenat); -vene coronare (sânge neoxigenat).
Structura peretelui inimii:3 straturi concentrice: epicard (foita internă a pericardului), miocard
(muschiul propriu-zis, striat de tip cardiac), endocard.
Proprietätile miocardului- ritmicitatea: proprietatea miocardului de a se contracta ritmic; este
asigurat de formatiunile tesutului nodal.- conductibilitatea: proprietatea miocardului de a conduce
undade contractie de la locul generärii ei in intreg miocardul.- excitabilitatea: proprietatea
miocardului de a răspunde la actiunea unui stimul adevat cu intensitate cel putin egalã cu
pragul.Miocardul este inexcitabil atât timp cât e contractat (in sistolã).contractibilitatea:
proprietatea miocardului de a se contracta.Contractia = sistolă ;Relaxarea = diastolã.Ciclul cardiac
reprezint succesiunea unei sistole si a unei diastole si dureazã in medie 0.8 secunde.
Circulatia sangeluiInima functioneazã ca o dublã pompä si deserveste doua circuite: circulatia mare
(sistemica) circulatia mica (pulmonara)
Principalele artere sunt:artera aort: pleaca din ventriculul stâng cu 02 din corp artera pulmonara:
pleaca din ventriculul drept cu sânge neoxigenatcatre plamâni.
Principalele vene sunt:cave: superioare si inferioare.Acestea vin din corp cu sânge oxigenat la inim in
atriul drept.pulmonare (4) : vin de la plămâni cu sânge oxigenat la inima in atriuldrept.
Capilarele sunt vasele sanguine cele mai mici cu pereti subtiri ce fac legatura dintre arteriole si
venule. La nivelul lor se realizeaza schimburile gazoase si nutritive dintre sânge si venule.
Sângele este fluidul care circula in interiorul arborelui cardiovascular. Acesta reprezint aproximativ
8% din masa corporala. impreuna cu limfa, lichidul interstitial, lichidul cefalorahidian,sângele
constitue mediul intern al organismului.El este format din elemente figurate si plasmã.Sângele este
un test lichid, format din doua sectoare, unul circulant si altul de formare a celulelor.Sectorul
circulant al sângelui:Prin examenul macroscopic al sângelui se disting trei tipuri de elemente figurate,
reprezentând in total 45% din volumul sangvin:globule rosii (hematii sau eritrocite);globule albe
(leucocite);plachetele sangvine (trombocite).
GRUPE SANGUINE SI RHMembrana hematilor are in structura sa macromolecule cu rol de ANTIGEN,
numite AGLUTINOGENE (0, A, B, D).Potrivit reguli excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog ( A
cua, B cu b), nu pot exista indivizi posesori de aglutinogen A si aglutinine sau posesori de glutinogen B
si aglutinine b. Intalnirea celor dou duce la un CONFLICT IMUN, de tipul ANTIGEN-ANTICORP, cu
distrugerea hematilor si consecinte grave pentru individ.Combinatiile posibile sunt in numar de 4 si
reprezintã cele patru grupe sanguine: O,A,B,AB.
GRUPA DE SANGE AGLURINOGENE AGLUTININE POT DONA LA POT PRIMI DE LA
0 nu are a si b toate grupele 0
A A b A si AB A si 0
B B a B si AB B si 0
AB A,B nu are AB toate grupele

Circulatia Mare VS---artera aorta----TESUTURI----2 vene cave---AD

(sange+O2) (sange+CO2)

Circulatia mica VD---artera pulmonara----PLAMANI----4 vene pulmonare---AS

(sange+co2) (sange+O2)

Boli--
Hemoragile interne si externe reprezintã pierderea unei cantitti de sânge, iar cauzele pot fi multiple,
traumatisme.
Leucemia reprezintã neoplazia tesuturilor hematoformatoare.
Anemia reprezint scăderea numärului de eritrocite sau a cantitatii dehemoglobină din organism

RESPIRATIA este functia prin care se realizeaza schimburile gazoase dintre organism si aerul
atmosferic.
Sistemul respirator este format din:Căi respiratorii :cavitate nazală, faringe,laringe, trahee,bronhii
principale
Plamânii sunt organele de respiratie propriu-zis, situati in cavitatea toracicã si inveliti in pleură cu
două foite.Structura segmentară:Lobi segmente lobuliacini pulmonari.
Ventilatia pulmonara reprezinta succesiunea ritmica a doua procese: inspiratie si expiratie
Inspiratia este procesul activ, contractia muschilor inspiratori (intercostali, diafragma). Presiunea
intrapulmonara scade fatã de cea atmosferica.
Expiratia este procesul pasiv, muschii se relaxeazã, volumul cutiei toracice si al plamânilor revine la
normal. Presiunea intrapulmonara creste fatã de cea atmosferica.
Schimburile gazoase la nivel pulmonar se fac intre aerul alveolar si sângele din capilarele pulmonare
prin membrana alveolo-capilara formatã din: epiteliu alveolar (unistratificat), spatii cu lichid si
endoteliu capilar unistratificat.
CAPACITATI PULMONARE
CAPACITATEA INSPIRATORIE - reprezinta cantitatea de aer pe care o persoana o poate respira
pornind de la nivelul expirator normal pina la distensia maxima a plamanilor CI= VC + VIR =2000ml
CAPACITATEA REZIDUALA FUNCTIONALÁ - reprezinta cantitatea de aer care ramane in plamini la
sfarsitul unei expiratia normale CRF - VER + VR - 3 000 ml
CAPACITATEA VITALA - reprezinta volumul maxim de aer pe care o persoana il poste scoate din
plamini dupã o inspiratie maxima- CV= VC+ VIR +VER = 3500 ml
CAPACITATEA PULMONARA TOTALÁ - reprezintá volumul maxim pana la care pot fi expansionati
plamini prin efort inspirator maxim. –CPT=VC+VIR+VER+VR=5000ML
-CPT=CV+VR -CPT=VC+VIR+VER+VR -CPT=CI+CRF
BOLI-
Gripa este o infectie respiratorie acutã viralã si are ca simptome: dureri de cap, dureri musculare,
insomnie.
Fibroza pulmonarã reprezintã inlocuirea tesutului pulmonar cu tesut fibros.
Emfizemul este reprezentat de aerul in exces la nivelul pulmonar si este consecinta fumatului
indelungat.

Excretia este procesul prin care se elimina produsi finali de metabolism, substante toxice, substante
in exces sau substante ajunse accidental in organism.
Rinichii sunt organele de excretie propriu-zise. Sunt situati in cavitatea abdominala, de o parte si de
alta a coloanei vertebrale lombare.Sunt protejati de o capsula fibroasa si de test adipos. In zona
marginii concave se afla hill renal. Prin hill renal intra in rinichi sânge cu oxigen si iese prin vena
renalä snge neoxigenat.
Structura:zona corticala la exteriorzona medulara la interior cu piramide renale Malpighi; de la
acestea pornesc calice mici ce se unesc in calice mari si se deschid în pelvisul renal sau bazinet.
Unitate morfofunctionalä a rinichiului este nefronul.
Formarea urinei :
1. Ultrafiltrarea glomerular: plasma din capilarele glomerulare strabate membrana filtranta a
glomerulului si ajunge in adâncitura capsularã
.2. Reabsorbtia tubulara constä in recuperarea unor substante utile din urina primară.
3. Secretia tubulara consta in eliminarea unor substante in urina primara
Rezultatul final este urina finală care ajunge prin uretre in vezica urinara; aici urina este depozitat
temporar. Pâna la un continut de 400 cm° de urina presiunea din interiorul vezicii rămâne constanta.
Peste aceasta valoarepresiunea creste si apare senzatia de mictiune = eliminarea urinei din vezicala
exterior.
BOLI-
Cistita este inflamatia vezici urinare datorita bacteriilor.
Nefrita si glomerulonefrita au cauze infectioase, alergice sau toxice.Se manifesta prin hematurie,
hipertensiune, insuficienta renala si edeme