SISTEMUL CIRCULATOR ȘI CIRCULAȚIA LA MAMIFERE

Sistemul circulator la mamifere este alcătuit din inimă și vase de sânge.

Circulația sângelui la mamifere este dublă , inchisă ,completă; inima este

tetracamerala;carja aortică orientată pe partea stangă.

Inima la pasari si mamifere este tetracamerala,;la exterior are un invelis protector –

pericard.Cea mai mare parte a inimii este reprezentata de miocard sau muschiul
inimii.Stratul cel mai intern este endocardul.Ventriculul stang are cea mai puternica
musculatura deoarece ,pompeaza sangele oxigenat in tot corpul, la distante mari si sub
presiune ridicata.ventriculul drept are o musculatura mai redusa ,deoarece pompeaza
sangele la plamani care, sunt situati aproape de inima.;atriile au peretii subtiri deoarece
aspira sangele din vene.

Artera pulmonara transporta sangele din ventriculul drept la plamani si este singura arteră
care transportă sange neoxigenat(cu CO2).Venele pulmonare vin la inimă cu sange oxigenat
(de la plamani) in atriul stang,( singurele vene ce transporta sange oxigenat)

Circulatia mare=sistemica-VS-AORTA-O2- RAMURI- O2-CAPILARE-TESUTURI-

CO2-CAPILARE- CO2-VENE-CO2-2VENE CAVE- CO2-AD –VD

CIRCULATIA MICA =PULMONARA

VD-CO2- ARTERE PULMONARE-CO2-PLAMANI-02-VENE

PULMONARE-AS- VS
Particularitatile functionale ale sistemului circulator la animale

Circulatia sangelui se datoreaza unor forte propulsatoare care asigura pe de o

parte ,invingerea rezistentei opuse de vascozitatea sangelui si de fortele de frecare, iar pe
de alta parte , mentin presiunea si viteza de inaitare a sangelui.Principala forta
propulsatoare este inima care functioneaza ca o pompa.; inimile pluricamerale sporesc
eficienta circulatiei sanguine datorita dezvoltarii musculaturii din peretii camerelor
propulsatoare ,si odata cu impingerea sangelui,imprima o anumita presiune sangelui
circulant.

ACTIVITATEA INIMII CONSTA IN SISTOLE=CONTRACTII ,SI

DIASTOLE=RELAXARI;acestea se succed regulat cu o frecventa caracteristica speciei si
adaptata necesitatilor metabolice; o sistola atriala si ventriculara ,urmata de o diastola
atriala si ventriculara formeaza un ciclu cardiac(revolutie cardiaca)

Frecventa cardiaca difera de la o specie la alta si este direct proportională cu intensitatea

metabolismului si invers propportională cu talia animalului.Inima poate functiona neîntrerupt
fara sa oboseasca,deoarece diastolele sunt mai lungi decat sistolele si permit refacerea
capacitatii de a se contracta.

Sensul circulatiei prin inima este determminat de valvulele atrioventriculare;

Fluxul sanguin este continuu,datorita elasticitatii crescute a arterelor mari, care se dilata in
diastola si revin la grosimea initiala impingand sangele pe perioada distolei;

Inima poate functiona automat,datorita automatismului ,putând să bată si in afara

organismului.

Reglarea activitatii cardio-vasculare se face pe cale nervoasă si umorală.

Trasaturile morfofunctionale ale vaselor de sange.

Arterele

Au pereti grosi si puternici.In peretii arterelor mari se gasesc numeroase fibre elastice.In
momentul sistolei ventriculare ,sangele pompat cu putere de ventriculi face sa se destindă
arterele mari,creindu-se o tensiune elastică.In diastolă cand ventriculii nu pompează,
arterele mari , datorită elasticitatii lor ,revin la diametrul initial.Coloana de sange este
propulsată deoarece este apasată de catre peretii arteriali si in faza in care inima este
relaxată; arterele acumulează presiune-sunt rezervoare de presiune; sectorul arterial este
caracterizat printr-o presiune ridicată a sangelui..

In peretii arterelor mijlocii si mici se gasesc numeroase fibre musculare,prin a căror activitate
poate fi modificat calibrul vaselor.Vasoconstrictia duce la cresterea presiunii, iar vasodilatatia
la scăderea ei.Astfel se modifică fluxul de sange in țesut.
Venele

Au peretii mai subtiri decat arterele si sunt puternic extensibile,putand acumula volume mari
de sange(acumulatoare de volum);pe traiectul lor se gasesc valve care asigura circulatia
sangelui intr-un singur sens;sangele circula sub o presiune scazuta,de aceea intoarcerea
venoasa ,trebuie ajutata si de alti factori:- contractiile musculaturii generale ale corpului,
pulsatiile arterelor.

Viteza sangelui scade de la capatul initial al arterelor până la nivelul capilarelor,unde se

inregistreaza cele mai puternnice scaderi de presiune, de unde incepe sa crească din nou.

SANGELE – CARACTERISTICI MORFOFUNCTIONALE

SANGELE este alcatuiit din plasma si elemente figurate.

Plasma

-componenta lichida a sangelui; este constituita din :apa(90%),substante organice

si anorganice;

-asigura transportul nutrimentelor, substantelor de catabolism,O2,CO2, ,al

hormonilor. Plasma transporta O2 dizolvat iar CO2,dizolvat si sub forma bicarbonica
NAHCO3;
 Celulele =elementele figurate ale sangelui:eritrocite,leucocite,trombocite.

La toate vertebratele cu exceptia mamiferelor,eritrocitele(globulele rosii)sunt nucleate; la

mamifere se numesc hematii si sunt anucleate.Transporta O2,sub forma de
oxihemoglobina,HBO2. iar CO2, sub forma de carbohemoglobina HBCO2.

Numarul de globule rosii variaza cu conditiile de viata ,activitatea si varsta animalului.La

pasari si mamifere- animale homeoterme numarul este foarte mare.

Leucocitele=globule albe.

Prezente in sangele tuturor vertebratelor,in numar de 600-700 de ori mai mic decat cele
rosii; sunt aparatorii organismului impotriva microbilor sau particulelor straine ,au rol in
imunitate..Au forma variabila, emit pseudopode (picioare false),fac diapedeza(trec prin porii
vaselor)si fagocitează(digeră microbii), elaborează anticorpi.

Trombocitele

Cele mai mici elemente figurate ,cu rol in coagularea sangelui, oprind hemoragia.

Functiile sangelui.

1. transportul gazelor respiratorii

2. transportul substantelor nutritive;

3. „ produsilor de excretie;

4. „ produsilor metabolici,din zonele unde se formeaza in zonele

unde se utillizeaza;

5. transportul caldurii, din zonele interne in cele dela suprafata unde se elimina;

6. „ mesagerilor chimici- hormonilor

7. apararea organismului de factorii patogeni.

 Sistemul circulator al pasarilor

Inima se intinde intre locul de bifurcare a traheei si ficat, plamanii inconjurand baza
inimii iar ficatul varful acesteia.

Fata de alte animale pasarile prezinta o inima mare; raportat la masa corpului are o
masa aproape dubla fata de mamifere. Inima este mai mare la speciile mici (unde poate atinge
2-3 % din greutatea corpului), respectiv la specii care traiesc la altitudini mari.

Inima prezinta patru compartimente, partea dreapta (venoasa) fiind complet separata
de cea stanga (arteriala), care are si peretii mai grosi intrucat aici se creeaza forta care asigura
circulatia sangelui.

In jurul inimii se gaseste un pericard, iar intre inima si pericard se formeaza un spatiu
pericardial in care se gaseste un lichid limpede.

Din cele sase perechi de arcuri aortice, prezente in faza embrionara, primele doua si a
cincea se resorb. Din perechea a treia se formeaza cele doua arterele carotide intre care la cele
mai multe specii apare o anastomozare (pentru a asigura fluxul sanguin si in conditiile
obturarii unei carotide cand capul este puternic rasucit), iar din perechea a sasea se formeaza
arterele pulmonare.

Din carja dreapta a celei de a patra perechi se formeaza carja aortica; cea stanga se
resoarbe.

Aorta porneste din atriul stang spre dreapta. Din ea se desprind cele doua trunchiuri
brahiocefalice (stang si drept) care apoi se divid fiecare intr-o artera carotida si una
subclaviculara. Cea din urma se ramifica in continuare formand artera sternoclaviculara (spre
partea ventrala a pieptului), artera brahiala (spre aripa) si artera toracica (spre muschii
toracelui si partea ventrala a abdomenului). Din aorta se desprind in continuare: arterele
intercostale, artera celiaca, arterele mezenterice anterioara si posterioara, arterele renale,
arterele femurale, arterele sciatice, arterele hipogastrice si artera sacrala.
 Sistemul venos al pasarilor cuprinde trei trunchiuri venoase: vena cava craniala
dreapta, vena cava craniala stanga – ambele in cap – si vena cava caudala. Cele trei trunchiuri
se varsa in atriul drept.

O functie deosebita o are vena coccigomezenterica care aduna sangele de la stomac si

intestine si il cedeaza cand sistemului venos porthepatic, cand sistemului venos portrenal,
directia de curgere putandu-se inversa, dupa nevoi.

Sistemul venos porthepatic trece prin ficat, cel portrenal prin rinichi, ambele
varsandu-se in vena cava caudala.

Principalele vene din partea anterioara a corpului sunt venele jugulare si venele
subclaviculare care primesc venele vertebrale, sternoclaviculare, brahiale si toracice.
Principalele vene din partea posterioara a corpului sunt venele iliace si sciatice, care aduna
sangele din picioare, venele coccigiene cu continuarea lor, venele hipogastrice (ultimele doua
cu numeroase anastomozari intre venele partii stangi si partii drepte) la care se adauga venele
sistemelor portrenal si porthepatic.

Tensiunea arteriala este la pasari mai mare decat la alte vertebrate atingand valori
sistolice normale pana la 180 mm Hg, exceptional pana la 400 mm Hg (ex.: curca).

Durata unei circulatii complete este redusa: 5-10 s, sangele putand atinge in aorta
viteze de 30-35 m/s.

Sangele pasarilor se compune din plasma sanguina si celule sanguine: eritrocite,

leucocite si trombocite.

Eritrocitele sunt disciforme, ovale si nucleate. Sunt mai mici decat cele ale reptilelor
si mai mari decat cele ale mamiferelor avand o durata de viata mai scurta datorita
metabolismului mai activ.

Leucocitele sunt de diferite tipuri: cele mai frecvente sunt limfocitele rotunde care
prezinta o citoplasma negranulata cu o prezenta maxima in organele limfatice (bursa lui
Fabricius); servesc producerii de antigene. Monocitele, de forma ovala, prezinta o mobilitate
amoeboida si fagociteaza agenti patogeni; granulocitele seamana cu limfocitele, dar prezinta
o citoplasma granulata si un nucleu segmentat, frecvent bilobat. Prezinta, de asemenea, o
mobilitate amoeboida si fagociteaza agenti patogeni. Trombocitele sunt mai mici decat
eritrocitele. Coagularea sangelui este rapida: 0,5 - 2 minute.

Cantitatea de sange in corp este de 7,8 – 9,2ml/g corp.

2. Sistemul limfatic

Sistemul sanguin este completat de un sistem limfatic care colecteaza lichidul

extravascular.

Vasele limfatice sunt prevazute cu valvule care impiedica refluxul limfei si insotesc,
de regula perechi, venele; sunt reprezentate printr-o pereche de canale toracice care prezinta
numeroase anastomozari si se varsa in cele doua vene cave.