INTRODUCERE

Panaceea si Hygeea, fiicele lui Asklepios, care la greci era zeul medicinei si al
vindecarii ( la romani, el se numea Esculap), abordau in mod diferit sanatatea umana.
Panaceea voia sa ajute oamenii prin descoperirea unei potiuni miraculoase, care sa
vindece toate bolile. "Oamenii nu au nevoie sa invete nimic despre bolile lor. Este
suficienta preocuparea mea ", ii placea sa ei sa spuna.
Hygeea era interesata mai mult de prevenirea bolilor si de mentinerea starii de buna
sanatate, incercand sa le explice oamenilor ca bolile sunt o reflectare a stilului lor
nesanatos de viata. Ea ii sfatuia pe oameni sa observe natura si sa invete de la ea, sa
traiasca in armonie cu natura. Fiecare dintre cele doua surori credea ca ea are dreptate, asa
ca s-au despartit: una in cautarea unui medicament miraculos, care sa vindece orice, iar
cealalta pornind in lunga ei misiune de a-i invata pe oameni pricipiile unie vieti sanatoase.
Fiecare dintre noi ar trebui sa ne fim noua insine si Panaceea si Hygeea. Noi insine
suntem singurii raspunzatori pentru durerile,bolile si imbatranirea noastra prematura.
In multe situatii de boala putem fii proprii nostrii doctori si terapeuti.
Revenind la subiectul lucrarii, sa incercam sa ne fim si Panaceea si Hygeea in
medicatia venelor si capilarelor, dar mai intai sa aflam cateva detalii in legatura cu
afectarea acestora de diverse etiologii.
Fragilitatea capilara este caracterizata de sensibilitatea capilarelor la rupere si
extravazarea celulelor rosii din sange in conditii crescute de stres.
Fragilitatea vaselor de sange de obicei este mostenita, desi rareori este grava. Intr-o
forma mai grava de tulburare mostenita, conditie cunoscuta sub numele de telangiectasia,
exista anomalii evidente ale vaselor de sange din buze, gura si degete.
Capilarele devin tot mai fragile odata cu varsta, sau ca raspuns la tratamentul cu
medicamente corticosteroide si in prezenta unui deficit de vitamina C. Vasculita este o
inflamatie a vaselor de sange, de obicei cauzata de antigene, inclusiv virusi. Efectul
consta in slabirea vaselor de sange. Acesta este procesul de baza in afectiunea cunoscuta
sub numele de purpura vasculara. 

1
 Persoanele cu capilarele fragile au tendinta de a expune mici zone de sangerare, de
culoare albastru-violet sub piele ("purpura"). 
Semnele si simptomele aterosclerozei, nu sunt, de obicei evidente pana in momentul in
care fluxul de sange devine limitat. Cursul bolii variaza intre indivizi. Unele persoane cu
ateroscleroza nu au simptome, In timp ce altele pot avea hipertensiune arteriala severa,
anevrism, cheaguri de sange, si boala arterelor coronare sau periferice. 
Un anevrism este o largire anormala sau umflarea unei artere din cauza slabiciunii In
peretele vasului de sange. Anevrismele sunt periculoase, deoarece acestea pot produce o
rupere, deversand sange In zona din jurul vasului de sange. Boala poate sa apara In aorta,
artera care duce de la inima la abdomen, intr-un vas de sange in creier, sau intr-un vas de
sange periferic.
  O serie de tulburari pot provoca fragilitatea capilara, o afectiune in care slabiciunea
peretelui capilar duce la scurgeri de componente sanguine, determinand modificari
spontane de culoare a pielii si vanatai usoare. In cazurile mai grave, pot aparea hemoragii
in diferite tesuturi ale corpului. Din fericire, suplimentarea cu anumiti nutrienti pot ajuta
la restabilirea puterii capilare. 
In continuare voi incerca sa identific cauzele afectarii venelor si capilarelor, precum si
cele mai benefice metode de prevenire si tratare ale acestora.

2
 CAPITLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE
APARATULUI CIRCULATOR

Sistemul circulator este format din urmatoarele componente (fig.1) :

    -   inima si vasele de sange = aparatul cardio-vascular
        -  sistemul limfatic, format din vasele limfatice si ganglionii limfatici
      Aparatul cardio-vascular are rolul de a asigura circulatia sangelui prin deplasarea
acestuia in interiorul inimii si apoi in sistemul vascular. Circulatia sangelui este asigurata
de : inima, artere, vene si capilare.

Aparatul cardio-vascular(fig.1)

3
 1.1 Inima
In greutate de 350 grame la un adult,(fig.2), are forma unui con cu varful indreptat In
jos, iar baza corespunde marilor vase (venele cave, artera pulmonara, aorta). Este un
organ muscular ai carui pereti au patru straturi: pericardul - sac fibros In care este
adapostita inima , miocardul (muschiul inimii), captusit In interior de endocard, iar la
exterior de o membrana seroasa, epicardul.Pompa cardiaca are patru camere: atriul drept
si stang (sau urechiusa dreapta respectiv stanga) cu peretii subtiri - camerele de primire -
si ventriculul drept si stang cu peretii mai grosi, care constituie pompa efectiva.
Inima este singurul organ muscular care se contracta ritmic, fara intrerupere, din viata
embrionara pana la moarte.

Inima (fig.2)

Deoarece inima este compusa in principal din tesut muscular cardiac care continuu se
contracta si se relaxeaza, trebuie sa aiba o aprovizionare constanta de oxigen si nutrienti.
Arterele coronare sunt o retea de vase de sange care transporta oxigen si bogat in
substante nutritive pentru tesutul muscular cardiac. Sunt primele vase de sange care se
desprind din aorta ascendenta.
Inima transporta sange incarcat cu oxigen si nutrienti spre muschiul cardiac.Ea
cuprinde urmatoarele ramuri:

4
 - artera coronara dreapta - transporta sange oxigenat spre peretii ventriculilor si ai
atriului drept;
- artera coronara stanga - directioneaza sange oxigenat spre cele doua ramuri ale sale:
- artera descendenta anterioara stanga - transporta sange oxigenat spre peretii
ventriculilor si atriul stang (regiunea anterioara a inimii);
- artera circumflexa stanga - transporta sange oxigenat la peretele ventriculilor
si atriul stang (regiunea posterioara a inimii).
Vena cava este un vas care aduce sangele neoxigenat din corp (sarac in oxigen si
incarcat cu dioxid de carbon) spre partea dreapta a inimii.
Venele cave sunt in numar de doua:
- vena cava superioara - dreneaza sangele din jumatatea superioara a corpului (cap,
gat, membre superioare si torace).
- vena cava inferioara - cea mai voluminoasa, dreneaza sangele partii inferioare a
corpului (abdomen, bazin si membre inferioare).
Aorta este artera care transporta sangele de la inima catre toate organele din corp.
Aceasta porneste din ventriculul stang, unde o valva impiedica sangele sa se intoarca in
inima. Aorta urca de la inima, se arcuieste spre stanga, iar apoi coboara spre trunchi. Mai
multe artere se ramifica din ea. La nivelul soldului, aorta se imparte in arterele
picioarelor.
Artera pulmonara conduce sangele de la inima la plaman. Artera pulmonara porneste
din ventriculul drept, de care este separata prin valvula pulmonara. Ea se indreapta in sus,
apoi se separa sub arcul aortic in doua ramuri: artera pulmonara dreapta, mai lunga e mai
mare (are trei ramuri lobare), si artera pulmonara stanga (cu doua ramuri lobare).
Vena pulmonara (in numar de 4), se deschide in auriculul stang, care aduc sangele
oxigenat in plaman.
Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul (auriculul) drept
si stang, sunt camerele de primire a sangelui.Acestea colecteaza sangele adus de vene.
Camerele inferioare ale inimii, ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe puternice.
Ele imping sangele prin artere, de la inima catre corp.

Atriul drept primeste singe neoxigenat din organism de la cele doua vene cave; acest
singe , trece prin atriul drept si prin valva tricuspida in ventriculul drept si pe urma prin
artera pulmonara ajunge la plamini unde va fi oxigenat.

5
 Ventriculul drept are o structura mai trabeculata , comparativ cu cel sting si nu are
acceaiasi forta de contractie; de la nivelul sau pleaca artera pulmonara.
Atriul stang in care se varsa cele patru vene pulmonare si este despartit de ventriculul
sting prin valva mitrala; singele oxigenat care vine de la plamin, trece prin atriul sting si
valva mitrala in ventriculul sting.
Ventriculul stang este cea mai importanta structura din punct de vedere al functiei de
pompa a inimii; miocardul sau muschiul inimii, este cel care prin forta sa de contractie
expulzeaza singele din ventriculul in aorta , in timpul sistolei.

1.2.Sistemul Vascular

Sistemul circulator este o retea de vase care permite inimii sa pompeze sangele prin
corp. Vasele de sange sunt mici tuburi responsabile cu transportul sangelui peste tot in
corp.
Sistemul circulator este alcatuit din doua sisteme reprezentate de:
- sistemul vaselor sanguine
- sistemul vaselor limfatice
Exista trei sectoare circulatorii la nivel sangvin:
- sectorul arterial – de distributie;
- sectorul venos – de reintoarcere;
- sectorul capilar – de schimb.
Sistemul limfatic este parte a sistemului circulator, care cuprinde o rețea de vase
limfatice care transporta un lichid clar numit limfa.
Sistemul limfatic este alcatuit din :
- un sistem complex de capilare ce colecteaza limfa de la diferite organe si tesuturi.
- un sistem elaborat de vase ce colecteaza si conduc limfa de la nivelul capilarelor la
nivelul gataului
- organe limfoide si noduli limfatici ce sunt localizati pe traiectul vaselor colectoare si au
drept scop, filtrarea limfei si imbogatirea ei cu limfocite.

6
 CAPITOLUL II
BAZE FIZIOPATOLOGICE ALE VENELOR SI
CAPILARELOR

2.1. Fiziopatologia venelor

Sistemul vaselor sanguine este alcatuit din :

- vene care sunt vase sangvine prin care sangele circula dinspre capilare spre inima
si au un volum de 3 ori mai mare decat cel al arterelor.
- artere sunt vase de sange care transporta sangele oxigenat sau incarcat cu dioxid
de carbon de la inima spre organe si tesuturi.Peretii arterelor sunt mai grosi decat ai
venelor si sunt formati dintr-o tunica interna alcatuita din celule endoteliale, o tunica
medie, formata din fibre musculo-elastice dispuse circular si o tunica externa, alcatuita
din fibre conjunctive si elastice. Avand o structura elastica aorta si vasele mari
inmagazineaza o parte din energia dezvoltata de cord in sistola si o restituie in diastola
transformand undele de sange intermitent transmise de cord intr-o curgere continua.In
virtutea legilor hidrodinamicii sangele circula in vase. Pentru a asigura circulatia pompa
cardiaca invinge rezistenta vasculara si functioneaza ca o pompa cu presiune, circulatia in
vene are loc ca o consecinta a circulatiei sangelui in artere si capilare.
- capilare sunt vase de sange mai mici cu lungime de circa 0.5 mm si diametru
intre 5-25 µ.
Venele colecteaza sangele din toate tesuturile si il transporta spre atrii.
Venele sunt vase de capacitati diferite:
- vene mari: vena cava superioara, vena cava inferioara si venele
pulmonare
- vene medii si mici: vena jugulara externa si vena jugulara interna
- venule
Principalele vene si sisteme venoase sunt reprezentate de:
- vena safena mare
- vena safena mica
- vene pulmonare

7
 - vena cava superioara
- vena cava inferioara
- vena azygos
- vena hemiazygos
- sistemul venos coronar
- sistemul venos al lui Thebesius
- sinusurile durale
Vena safena mare (safena interna) este cea mai importanta vena superficiala a
membrului inferior, "safina" insemnand "ascunsa". Incompetenta valvelor acestei vene
determina aparitia dilatatiilor varicoase ale membrului inferior. Este o vena superficiala
localizata in portiunea mediala a membului inferior, avand cele mai mari dimensiuni din
corp. La nivelul venei safene mari se varsa marea majoritate a venelor superficiale.
Vena safena mica (safena externa) este localizata la nivelul partii laterale a piciorului
si trece ulterior postero-lateral de tendonul lui Achile in portiunea inferioara a gambei. La
nivelul acesteia se varsa venele dorsala si planetara, venele superficiale posterioare ale
gambei si venele perforante ce realizeaza puntea de legatura cu venele profunde ale
gambei.
Venele pulmonare sunt in numar de patru si transporta sangele oxigenat de la nivelul
pulmonar la inima varsandu-se in atriul stang.
Sistemul venos al marii circulatii se colecteaza in vena cava superioara si vena cava
inferioara care se deschid in atriul drept.
Vena cava superioara rezulta prin unirea celor doua trunchiuri branhiocefalice drept
si stang.Trunchiurile branhiocefalice se formeaza prin confluienta venelor jugulare
interne (dreneza sangele venos din cap si gat) cu venele subclaviculare (colecteaza
sangele ce a irigat membrele superioare). La nivelul venei cave superioare se varsa si
vena azygos.
Vena cava inferioara colecteaza sangele peretilor si a organelor din abdomen, bazin
si membrele inferioare. Aceasta se formeaza prin unirea celor doua vene iliace comune,
care rezulta prin confluienta venelor iliace interne (dreneaza sangele venos din micul
bazin) cu venele iliace externe (aduc sangele de la membrele inferiore). Vena cava
inferioara primeste: venele genitale,venele renale, venele hepatice, venele diafragmatice
si venele lombare.

8
 Venele hepatice dreneaza sangele care a irigat ficatul unde a fost adus prin vena porta,
formata prin unirea venelor: splenica, mezenterica superioara si mezenterica
inferioara(colecteaza sangele din tubul digenstiv, glandele anexe digestive si splina).
Vena azygos se formeaza prin unirea a doua radacini : una mediala alcatuita din vena
lombara dreapta ce provine din vena cava inferioara si una laterala alcatuita din unirea
venei lombare ascendente drepte cu vena subcostala dreapta. Ea patrunde la nivelul
toracelui prin orificiul aortic al diafragmului, urca pana la nivelul vertebrei toracale si se
varsa in vena cava superioara.
La nivelul venei azygos se varsa venele intercostale posterioare drepte, vena intercostala
superioara dreapta, vena hirmiazygos, venele esofagiene, venele pericardide si venele
bronhice drepte.
Vena hemiazygos se formeaza la nivelul cavitatii abdominale prin unirea a doua
radacini:
- una mediala, alcatuita din vena lombara stanga ce provine din vena renala stanga
- una laterala ce se formeaza prin unirea venei lombare ascendente stangi cu vena
subcostala stanga.
Vena hemizygos patrunde la nivelul cavitatii toracice prin diafragm varsandu-se in vena
azygos.
Sinusul venos coronar poate fi identificat la nivelul santului coronar posterior. La
nivelul sinusului venos coronar se varsa vena coronara mare, vena coronara mica, vena
coronara mijlocie, vena posterioara a ventriculului stang, vena oblica a atriului stang.
In sistemul venos profund ajunge tot sangele venos in drumul catre artriul drept.
Venele profunde ale ghambei sunt impartite in trei perechi: vena tibiala anterioara(la
nivelul ei dreneaza fata dorsala a piciorului), vena tibiala posteriara(la nivelul ei dreneaza
portiunea mediala a piciorului) si vena peroneala(la nivelul careia dreneaza portiunea
laterala a piciorului).
Circulatia sangelui in vene este mai mica decat in artere, in venele mari viteza fiind de
100 mm/s, iar in venule de 0.5mm/s.Acesta este datorita cresterii diametrului vascular si
concomitent scade presiunea intravenoasa spre venele mari la intrarea in atriul drept.
Culoarea venelor este data de culoarea sangelui venos incarcat cu dioxid de carbon, ce
este de obicei rosu inchis datorita unui continut scazut in oxigen. Culoarea albatru-verzuie
a venelor se datoreaza prezentei tesutului celular subcutanat ce nu permite trecerea decat
a anumitor lungimi de unde.

9
 Circulatia venoasa

Venele realizeaza intoarcerea sangelui la nivelul inimii(a atriului drept). Ele mai sunt
denumite si vase de capacitanta datorita volumului mare de sange pe care il contin,
aproximativ 60% din volumul sanguin total. Venele prezinta pereti subtiri ce sunt capabili
sa-si modifice forma in functie de volumul de sange circulant.Volumul de sange este
direct proportional cu presiunea venoasa. Cand presiunea venoasa este scazuta, volumul
de sange din interiorul lor este scazut, pe masura ce presiunea venoasa creste peretii
venelor se expandeaza la fel ca peretii unui balon.
Intoarcerea venoasa necesita o pompa, asemanator inimii, care sa faciliteze intoarcerea
sangelui de la nivelul periferic la nivelul inimii. Principala pompa este reprezentata de
musculatura picioarelor, responsabila de cea mai mare parte a intoarcerii venoase. La
nivelul piciorului se regaseste o retea venoasa ce funtioneaza tot ca o pompa avand un rol
secundar. Cu fiecare pas facut piciorul si muschii gambei se contracta si pompeaza
sangele prin sistemul venos impotriva gravitatiei spre partea dreapta a inimii. Pentru
realizarea unui flux unidirectional la nivelul sistemului venos sunt necesare valve integre.
Valvele de la nivelul sistemului venos functioneaza asemanator treptelor unei scari
sustinand coloana de sange pana cand aceasta ajunge la nivelul camerelor drepte ale
inimii.
Prin intermediul sangelui venos sunt transportati metaboliti de la nivel tisular si sange
incarcat cu dioxid de carbon catre camerele drepte ale cordului, initial la nivelul atriului
drept prin intermediul venelor cave superioare respectiv inferioare. Din atriul drept
sangele venos ajunge la nivelul ventricului drept si de aici in artera pulmonara ce il
transporta la nivelul plamanilor unde dioxidul de carbon este eliminat pe cale respiratorie
si este inlocuit cu oxigen. Sangele oxigenat intorcandu-se prin intermediul celor patru
vene pulmonare la nivelul atriului stang, ventriculului stang si ulterior la nivelul aortei ce
face parte din circulatia arteiala.

Simptome functionale

10
Durerea este un simptom foarte important fiind localizata la nivelul teritoriului venos
afectat si prezentandu-se sub forma de greutate la nivelul membrului: parestezii,
fitagabilitate (oboseala).

Durerea poate avea urmatoarele trasaturi:

- durerea este sub forma de crampa in special nocturna in insuficienta cronica venoasa
- durerea se agraveaza in special nocturn in tromboflebita(inflamatia peretelui venos ce
poate fi insotita cu formare de trompi ce pot optura vena, putand determina embolie)
- durerea apare in urma ortostatismului prelungit in insuficienta venoasa cronica
determinata de prezenta varicelor(dilatatire venoasa permanenta si neregulata ce apare
datorita pierderii elasticitatii peretelui venos)
- durerea este insotita de parestezii(senzatie de furnicatura, amorteala, intepatura drept
consecinta a afectarii sistemului nervos periferic) pe traiectul uniu nerv in neuropatia
postflebitica ce se instaleaza in urma uniei tromboflebitei profunde.
- durerea este accentuata de flexia dorsala a piciorului si este intalnita in troboflebita
profunda la nivelul gambei.
In cazul tromboflebitei iliofemurale, durerea este localizata la nivelul fetei antero-
externe a coapsei.Pentru cea cu localizare la nivelul venei poplitee sau venei femurale
superficiale, durerea se instaleaza cand se comprima spatiul popliteu.
Durerea este asociata cu alte semne precum parestezii din sindromul trombotic,
hiperestezie(sensibilitate exagerata) si senzatia de caldura din cadrul tromboflebitei acute
in momentul in care sint afectati si nervii periferici, pruritul ce insoteste ezema de staza
sau dermatita.
Foarte frecvent in tromboflebita acurta, exista starea subfebrila cu o durata de 12-13
zile, iar tromboflebitele ce au devenit septice este prezenta febra ce are un caracter
intermitent. La acestea doua se adauga si frisoanele insotite de puls discordant.

Patologia asociata

Patologia vasculara venoasa asociata este reprezentata de :

1.Vene varicoase sunt vene dilatate anormal, cu aspect tortuos ce apar consecutiv
cresterii presiunii intraluminale datorita scaderii rezistentei peretelui venos.Cele mai
afectate sunt venele superficiale ale membrele inferiare.

11
2.Tromboza venoasa profunda pe venele musculare si tromboza superficiala pe venele
subcuanate.
3.Insuficienta venoasa cronica care poate fi impartita astfel:
Stadiul C0: fara semne vizibile, palpabile sau detectabile paraclinic de insuficienta
venoasa cronica.
Stadiul C1: telangiectazii/vene reticulare
Stadiul C2: vene varicoase prezente
Stadiul C3: prezenta edemului
Stadiul C4a: dermatita de staza cu variantele pigmentarii cutanate si boli suplimentare
determinate de tratamentele locale alergizante.
Stadiul C4b: lipordermatoscleroza / atrofia alba
Stadiul C5: ulcer venos "vindecat"
Stadiul C6: ulcer venos activ, deschis.

Bolile arterelor periferice

Bolile arterelor periferice pot fi de origine functionala sau organica.

Bolile arteriale organice se datoreaza unor leziuni inflamatorii sau degenerative:
arteroscleroza obliteranta periferica, emboliile si tromboleze arterelor periferice, arteritele
de ertiologie cunoscuta, arteroscleroza si anevrisme arteriale.
Bolile functionale ale arterelor periferice sunt localizate de obicei la nivelul membrelor
toracice caracterizata la aparitia unui spasm bilateral si simetric la nivelul arterelor
digitale aparand la frig sau emotii.La inceput tegumentele sunt palide si reci.Datorita
spasmului arteriolar devin cianotice si reci, in final rosii si calde, datorita vasodilatariei
arteriolelor si venelor.

2.2. Bolile venelor

Venele sanatoase poarta sangele catre inima prin canale cu valve unidirectionale.
Aceste vene sunt inconjurate de tesut muscular care prin contractii pune sangele in
miscare. O vena are o singura valva ce nu permite sangelui sa devieze de la cursul
normal. Atunci cand o valva se defecteaza, sangele poate circula si invers, crescand
presiunea si slabind peretii venei. Astfel apar venele varicoase si contorsionate. (fig.3)

12
 Vene varicoase si vene sanatoase (fig.3)

Varicele sunt vene dilatate,alungite sau sinuase. Principalii factori care favorizeaza
aparitia afectiunilor varicoase sunt factorul genetic, hormonii sexuali feminini, forta
gravitationala si fortele dinamicii musculare.
Boala varicoasa se manifesta prin aparitia unor vinisoare de mici dimensiuni,
vinete,vizibile prin piele ca niste capilare ce pot lua uneori forma de panza de paianjen.
Formele mai grave de varice se prezinta drept vene varicoase, care sunt umflate si
contorsionate sub piele si care sunt mai vizibile cu ochiul liber pentru ca sunt
proeminente, spre deosebire de vinisoare. Varicele pot aparea oriunde pe corp, cel mai
des localizandu-se insa pe picioare si in zona gleznelor.

13
 Tromboza venosa (fig.4)

Tromboflebita costa in obstructia totala sau partiala a unei vene prin coagulare
intravasculara cu inflamarea peretelui venos. Principala complicatie este embolia.
Se deosebesc in evolutia sa un stadiu initial de flebotromboza de scurta durata de 5-6 zile
cand chiagul adera la peretele venos, cu tendinta de embolie si o faza ulterioara de
tromboflebita.
Trombofleblita poate fi de doua tipuri: superficiala sau profunda .
Tromboflebita superficiala se caracterizeaza prin subfebrilitate tahicardie si semne
locale la nivelul membrului afectat.
Durerea este accentuata sau continua la mers si apare pe o portiune de cativa centimetrii
de-a lungul unui traiect venos, un cordon dur, sensibil si rosu.evolueaza in doua stadii.
Stadiul preedematos in care se constata o usoara crestere a temperaturii locale, cioanoza
discreta si uneori dilatarea venelor superficiale. Dupa cateva ore sau zile, apar semne
evidente ale trombozei venoase, dureri intense, edem dur la palpare, cald si stralucitor.
Tromboza venoasa debuteaza la nivelul gambei si se propaga se venele femurale.
Tromboflebita profunda dureaza 2-3 saptamani dupa care cedeaza mai intai durerea apoi
temperatura si normalizarea pulsului.
Mai sunt cunoscute si formele de tromboflebita migratoare si tromboflebita cu spasm
arterial insotita frecvent de gangrena. Alte complicatii sunt: edemul postflebitic, varicele
si ulcerele varicoase, nevralgiile persistente, leziunile cutanate.

Evaluare clinica

Examenul clinic al venelor se realizeaza la lumina naturala, pacientul fiind imbracat

sumar atat in ortostatism cat si in decubitdorsal, in repaos dar si in mers. In mod normal
se pot evidentia doar venele fetei dorsale a mainii, ale antebratului de la nivelul fetei
dorsale a piciorului, venele retro si premaleolare cat si vena jugulara externa.
Exista anumite tipuri constitutionale mai predispuse pentru afectiuni venoase precum
piticii dar si aztenicii in special la varice, trombolflebita varicoasa si insuficienta venoasa
cronica. Persoanele obeze dezvolta mai frecvent tulburari ale circulatiei venoase cu sau
fara trombofleblita superficiala sau profunda. Un risc mai crescut il au si persoanele
subnutrite datorita diminuarii masei musculare asocita cu hipotonie musculara.

14
 La examenul clinic putem identifica prin inspectia tegumentelor traecte venoase
patologice repezentate de circulatia colaterala, modificari la nivelul tegumentelor
subiacente atat de culoare cat si triofice.
Turgescenta venoasa este fiziologica daca se instaleaza prin compresiunea de catre
examinator a traiectului venos, in absenta acestei compresiuni, umflarea este de natura
patologica.
Turgescenta jugularelor externe indica o presiune venoasa crescuta, fiind un semn al
insuficientei cardiace congestive cronice, a insuficientei ventriculare drepte a pericarditei
exudative, a pericarditei constrictive, a stenozei tricuspidiene a insuficientei tricuspidiene.
Se pot identifica:
1.Stelute vasculare prezente in trombozele profunde, in cazul prezentei circulatiei
colaterale
2.Circulatie colaterala superficiala prezenta in obtructiile venoase ale trunchiurilor
principale pecum vena cava superioara, inferioara si porta.
Circulatia colaterala tip cavo-cav superior ce apare consecutiv trobozei, compresiunii sau
invadarii neoplazice a venei cave superioare.
Circulatia colaterala de tip cavo-cav inferior ce are distributia la nivelui flancurilor ce
apare in compresiunile realizate de formatiuni de la nivelul abdomenului sau micului
bazin.
Circulatia colaterala tip porto-cav, aspectul caracteristic fiind "cap de meduza".
3.Varicele cutanate sunt dilatatii la nivelul sistemului venos, iar aparitia lor este
favorizata de ortostatism. Acestea se pot clasifica in :
- simple - aparatul valvular venos este competent
- aparatul valvular venos este incompetent, iar circulatia venoasa profunda si colaterala
este eficienta.
- cu aparat valvular complet distrus.
4.Modificari la nivel tegumentar sunt reprezntate de:
- Eridem care este o roseata in forma de pete si edem la niveul unui cordon rosu, cald,
dureros se intalneste in tromboflebita superficiala.
Cianoza se instaleaza datorita unei oxigenari insuficiente a sangelui ce se instaleaza in
special in ortostatism, este intalnita in varice si trombofleblita profunda.
Pigmentatia vinetiu-negricioasa sau maronie apare in dermatita Favre si Chasse si este
caracteristica varicelor complicate cu tromboflebita.

15
 5.Edemul este localizat in "in pelerina" in cazul compresiunii venei cave superioare, la
nivelul membrului inferior prin compresiuniea trunchiului ilio-femural, la nivelul
jumatatii inferioare a corpului prin compresiunea venei cave inferioare sau vaselor iliacee.
6.Atrofia cutanata si ulcerul varicos apar la bolnavii cu insuficienta cronica venoasa.
La palpare se va identifica gradul de afectare tegumentar si a tesutului celular
subcutanat, prezenta sau absenta edemului si a dermatitei din insuficienta venoasa
cronica, tonusul venos, dezvoltarea circulatiei venoasei colaterale identificarea dilatatiilor
venoase, identificarea unui cordon rosu dur, isotit de edem si caldura locala din
tromboflebita superficiala.
La ascultatie se pot deduce informatii in cadrul sindroamelor hiperkinetice(anemii
severe) putandu-se percepe la nivelul jugularelor un suflu sisolodiastolic continuu.
Ate probe de exploatare venoasa efectuate prin intermediul palparii sunt: proba
Trendelenburg si Schwartz-Heyardal, proba Perthes,proba Delbet-Marcqot
Proba Trendelenburg are ca scop evaluarea competentei sistemului venos
superficial, profund si al comunicantelor(vene perforante).Se pozitioneaza bolnavul in
decupit dorsal si se ridica membrul inferior de analizat in pozitie verticala, pentru a goli
astfel sistemul venos la acest nivel.Pacientul mentine aceasta pozitie si se aplica in garou
la nivelul 1/3 medie a coapsei ce are drept scop comprimarea safenei interne. Prin
intermediul policelui, examinatorul comprima crosa safei externe la nivelul regiunii
poplitee, deasupra aplicii genunchiului in portiunea externa fiind astfel orit fluxul din
femurala profunda.Bolnavul este rideicat in ortostatism cele doua compresiuni fiind
mentinute in continuare timp de 15 secunde.
Modificari patologice:
- umplerea venei safene mari sub garou indica o insuficienta a venelor perforate sau
profunde.
-umplerea imediata a venelor superficeala indica o insuficienta venoasa severa.
Dupa eleberarea garoului :
- umplerea rapida a varicelor indica o insuficenta a venei safene
- umplerea lenta a venelor indica o vena safena competenta .
In cazul mentinerii compresiunii o peioada mai indelungata de 35 de secunde se
observa odata cu indepartarea compresiunilor extrinseci o umplere rapida si completa
venoasa in insuficienta venelor perforante.

16
 Proba Schwartz- Heyardal este o combinatie intre palpare si percutie avand drept
scop cercetarea competentei valvelor safene interne. La nivelul varicelor ghambei se
aplica degetul aratator si degetul mijlociu al mainii iar cu degetul mare de la mana libera
se percuta crosa venei safene. Daca la nivelul varicelor se percepe socul percutor
inseamna ca la nivelul safenei interne exista o insuficienta valvulara.
Proba Delbet-Marcquot bolnavul este in ortostatism iar deasupra genunchiului se
aplica un garou pentru a bloca circulatia venoasa superioara. Bolnavul este rugat sa
realizeze cativa pasi. Daca volumul varicelor se reduce inseamna ca pacientul are
insuficienta a circulatiei venoase superficiale cu perforante eficiente si cu permeabilitate
normala la nivelul venelor profunde.
Daca volumul varicelor nu se modifica inseamna ca pacientul prezinta un deficit mixt atat
al venelor superficiale cat si al perforantei.
Daca varicele se accentueaza si se instaleaza durerea inseamna ca pacientul prezinta
insuficienta venoasa profunda.
Verificarea permeabilitatii venoase profunde se realizeaza prin intermediul a doua
probe:
- compresiunea cu ajutorul uniu garou este bine tolerata atunci cand exista o circulatie
venoasa profunda corespunzatoare si rau tolerata atunci cand circulatia venoasa profunda
este afectata.
- daca se aplica un garou la nivelul 1/3 inferioara a coapsei pentru realizarea
compresiunii safene interne, si pacientul va fi asezat in decupit dorsal si va ridica unul din
membrele inferioare in pozitie verticala, in cazul prezentei permeabilitatii venelor
profunde si comunicante, venele superficiale se vor goli.
Proba Perthes pacientul va fi asezat in ortostatism si se va aplica un garou la nivelul
radacinii coapsei, va raliza 20 de genoflexiuni sau va merge 1 minut .
- varicele vor disparea ceea ce indica circulatie normala si competenta valvulara a
venelor profunde si perferforante.
- varicele isi vor mari volumul si se va instala durerea, ceea ce va indica o obstuctie a
venelor profunde sau a celor perforante.
Determinarea presiunii venoase se poate determina prin metodele:
- metoda Gartner
- metoda Lewis
- metoda May
- metoda de determinare directa

17
 Masurarea circumferintei membrelor poate identifica si supraveghea evolutia
edemului unilateral din tromboflebita profunda. Se poate masura atat circumferinta
gambei cat si circumferinta coapsei bilateral, la acelasi nivel .
Masurarea durerii la compresiune se realizeaza prin intermediul unei mansete de
tensiometru ce se aplica la nivelul locului unde se suspicioneaza tromboza si se exercita
progresiv o compresiune prin umflarea mansetei pana cand se instaleaza durerea, la fel se
masoara si la membrul colateral. Membrul la care durerea apare la o presiune mai mica
este cel afectat.

2.3.Fiziopatologia capilarelor

Capilarele sunt ramificatiile cele mai fine ale arborelui vascular, prin ele circula
doar 5% din volumul sangvin, rolul lor este deosebit de important deoarece acesta
reprezinta sangele care participa direct la schimburile nutritive cu tesuturile. Capilarele
reprezinta un segment arterial ce se desprinde dintr-o metaarteriola si un segment venos
ce se continua cu o venula. La capatul arteriolar al capilarului exista un sfincter
precapilar, ce regleaza patrunderea sangelui in capilar.(fig.5)

Schimburile de fluide la nivelul capilarelor (fig.5)

18
 Lungimea medie a capilarului este de 0,5 mm. Numarul capilarelor este foarte mare;
un mm³ de tesut muscular contine 1.000 de capilare iar la muschii antrenati ajunge la
3.000; suprafata totala de schimb a capilarelor cu tesuturile este de 6.500
m². Grosimea  peretelui capilar in medie este de un micron.
Ficare capilar este constituit dintr-un strat foarte subtire de tesut endotelial inconjurat
de o membrana la fel de subtire. Toti peretii capilarelor sunt destul de subtiri pentru a
permite trecerea substantelor in ambele sensuri. Reglarea circulatiei capilare este
asigurata de muschi.
Capilarele au doua proprietati importante: permeabilitatea si motricitatea.
Permeabilitatea capilara asigura trecerea bidirectionala, intre sange si tesuturi a
substantelor dizolvate; apa si substantele cu molecula mica, dizolvate in plasma, trec in
tesuturi, iar dinspre tesuturi difuzeaza reziduurile metabolice. Toate componentele
sangelui filtreaza la nivelul capilarelor, cu exceptia elementelor figurate si a proteinelor
plasmei. In conditii speciale, in inflamatii, peretele capilar este traversat de catre
leucocite.
Motricitatea capilara permite schimbarea lumenului capilarului in functie de activitatea
metabolica tisulara. In mod normal numai o parte din numarul capilarelor sunt deschise
(cu sfincterul precapilar relaxat), restul sunt colabate (turtite).
Viteza circulatiei capilare este de 0,5 mm/s, de o mie de ori mai redusa ca in aorta.
Prin aceasta este favorizat schimbul de substante.
  Presiunea sangelui in capilare este, de asemenea, scazuta si variaza de la 35 mm Hg la
capatul arteriolar, la 12 mm Hg la capatul venos al capilarului. Sensul deplasarii apei si
substantelor dizolvate depinde de diferenta dintre presiunea hidrostatica si presiunea
coloidosmotica din capilare.
La capatul arteriolar al capilarului presiunea hidrostatica depaseste presiunea
coloidosmotica Din aceasta cauza are loc filtrarea apei si a substantelor nutritive spre
tesuturi. La capatul venos al capilarului presiunea coloidosmotica depaseste presiunea
hidrostatica si apa se reintoarce in capilar, antrenand cu ea toti produsii de catabolism
celular.
Reglarea circulatiei capilare se face prin mecanisme generale si locale.
Mecanismele locale sunt predominant umorale, iar mecanismele generale sunt
predominant nervoase. Intensitatea circulatiei capilare este proportionala cu gradul de
activitate a organelor si tesuturilor. Nu toate capilarele existente intr-un tesut sunt

19
deschise in acelasi timp. In functie de intensitatea proceselor metabolice se deschide un
numar mai mare sau mai mic de capilare.
Mecanismul cel mai important este cel umoral, chimic. Acumularea de dioxid de
carbon si scaderea pH-ului sangvin din organele active, produc o capilaro-dilatatie
locala (acelasi efect are acetilcolina si histamina).Acestia produc tahicardie si
vasoconstrictie in restul organismului, prin intermediul centrilor cardiovasomotori
simpatici, asigurand astfel presiunea si debitul sangvin necesar continuarii activitatii
organelor respective. Unii hormoni ca angiotensina, serotonina, adrenalina si
noradrenalina produc capilaro-constrictie.
Capilarele localizate in piele au un rol special in reglarea temperaturii corpului. Cand
temperatura este crescuta, capilarele tegumentare se dilata, facand posibil ca un volum
mai mare de sange sa ajunga la piele, unde poate fi racit.
Avand un perete subtire, capilarele pot fi usor lezate si cele din piele prezinta cel mai
mare risc.

20
 CAPITOLUL III
MEDICATIA VENELOR SI CAPILARELOR

3.1.Medicatia venelor

Vene varicoase si fragilitatea capilara sunt o problema inestetica si dureroasa. 

Fragilitatea venelor creste odata cu varsta, din cauza pierderii tonusului muscular.
Persoanele suprapoderale, femeile gravide, persoanale care stau Intr-un singur loc pentru
perioade lungi de timp, sunt mult mai predispuse la varice. Aceste vene inflamate pot
cauza umflatura, durere, si pot fi dureroase la atingere. 
Varicele reprezinta cea mai comuna boala a venelor, cauzata de o disfunctie valvulara.
Sindromul varicos implica:
- dilatatia venelor superficiale
- consecinte (insuficienta venoasa, staza venoasa, edem local, induratie,
tromboflebita).
In functie de localizarea tulburarilor varicoase, distingem:
- varice ale venelor membrelor inferioare
- varice ale plexului hemoroidal anal, cunoscute sub denumirea de hemoroizi.
In cazul varicelor membrelor inferioare tratamentul poate fi: sistemic si topic.
Deasemenea tratamentul poate fi conservator sau chirurgical.
Tratamentul chirurgical consa in sclerozarea vaselor varicoase si tratamentul
chirurgical proriu-zis prin ligaturi si sectiuni venoase.
In cazul hemoroizilor: tratamentul uzual topic (antiinflamator, anestezic local,
antiseptic).

Clasificarea medicatiei sindromului varicos, In functie de evolutie:

A - Medicatia primei faze de evolutie (cu tulburari functionale):
- medicamente ce cresc tonusul venos: dihidroergotamina; extract din seminte de
Aesculus hippocastanum
- medicamente ce scad permeabilitatea capilarelor, ameliorand Intoarcerea venoasa
si reducand edemul: derivati flavonici (rutosid, troxerutin, diosmin) antocianozide,
tribenosid, dobesilat de calciu.

21
 B - Medicatia complicatiilor (flebite, tromboflebite):
- antiinflamatoare, topic si sistemic
- heparine, heparinoizi, pentru tratamentul topic.
C - Medicatia fazei avansate (cu modificari morfologice): medicamente sclerozante ale
venelor membrelor inferioare (moruat de sodiu, tetradecil sulfat de sodiu,
monoetanolamin oleat).
Medicatia sclerozanta, administrata strict i.v. In zona cu varice, repetata la 2-7 zile,
provoaca fenomene iritative ale endovenei, cu reactii inflamatoare nespecifice si scleroza
lumenului venos.
Tratamentul ulcerului varicos se realizeaza fie prin terapie conservatoare fie prin
interventii chirurgicale. Vindecarea definitiva a ulcerului varicios se poate obtine prin
sectiunea venlor safene, perforante si comunicante. Pentru prevenirea recidivelor se
trateaza venele din vecinatate.
Ocluzia venoasa este un fenomen rar la membrele periferice. Se intalneste in
tromboflebita superfifiala, tromboza venoasa profunda ce poateduce la embolie,
interventii chirurgicale, neoplasme, traumatisme, hipercoagulabilitate.
Se recomanda heparina si masaj.

Medicamentul ce se administreaza in tratamentul afectiunilor venoase este:

DETRALEX
Comprimate filmate

Substanta activa este fractiunea flavonoidica purificata micronizata.

Fiecare comprimat contine 500 mg fractiune flavonoidica purificata corespunzand 450
mg diosmina si 50 mg flavonoide sub forma de hisperidina .
Substante auxiliare: gelatina, stearat de magneziu, celuloza microcristalina,
amidonglicolat de sodiu, talc.
Film: glicerol macrogol 6000, oxid rosu de fier, dioxid de titan, oxid galben de fier.
Compozitie:
Fractiune flavo-noidica micronizata 500 mg, diosmina 450 mg, hesperidina 50 mg.

22
Indicatii terapeutice:
Tratamentul simptomelor legate de
insuficienta veno-limfatica:
- senzatie de greutate la nivelul
picioarelor,
- durere,
- sindromul picioarelor nelinistite
Detralex capsule(fig.6)

Tratamentul simptomelor functionale legate de criza hemoroidala.

Detralexul nu este destinat utilizarii la copii si adolescenti cu varsta sub 18 ani.
Reactii adverse:
- frecvente, apar: diaree, digestie dificila, varsaturi, grata
- mai putin fracvente: colita
- rare. apar: vertij, dureri de cap, stare de indispozitie, eruptii pe piele, mancarimi,
urticarie.
- cu frecventa necunoscuta: dureri abdominale, edeme izolate ale fetei, buzelor,
pleoapelor
Posologie:
In insuficienta veno-limfatica, doza recomandata este de 2 comprimate filmate Detralex
pe zi, in doua prize, la pranz si seara in timpul mesei.
In criza hemoroidala 6 comprimate filmate Detralex pe zi, timp de 4 zile, apoi 4
coprimate filmate Detralex pe zi timp de 3 zile.
Modul si calea de administrare:
Detralex se administreaza oral cu o cantitate suficienta de apa.

23
Suplimente utilizate in tratamentele venoase :

DEVARICID
Comprimate

Substanta activa: Diosmina micronizata 450

mg Hesperidina micronizata 50 mg.
Compozitie:
Un comprimat filmat contine diosmina
micronizata 450 mg, hesperidina micronizata 50
mg si excipienti: celuloza microcristalina 101,
Opadry, glicolat sodic de amidon, stearat de
magneziu, talc, gelatina.

Devaricid comprimate (fig.7)

Devaricid sustine functionarea normala a venelor, capilarelor si a vaselor limfatice.

Acest produs ajuta la restabilirea si mentinerea tonusului peretilor vasculari, reda
functionalitatea si elasticitatea venelor si readuce la valori normale rezistenta si
permeabilitatea capilarelor.
Este util persoanelor care resimt neplaceri determinate de functionarea defectuoasa a
sistemului venos (senzatia de picioare grele, umflate, dureri la nivelul gambelor) precum
si acelora care au hemoroizi ce le provoaca dureri locale.
Administrare: cate 1 comprimat filmat de 2 ori pe zi, In timpul meselor. La nevoie,
atunci cand senzatiile neplacute cauzate de hemoroizi (In special durerile) sunt foarte
intense, se pot utiliza cate 2 comprimate de 3 ori pe zi, timp de 4 zile, scazand apoi la 2
comprimate de 2 ori pe zi, timp de 3 zile. Dupa aceste 7 zile se va continua cu cate 1
comprimat de 2 ori pe zi. Comprimatele se iau cu putina apa, In timpul meselor.
Precautii: pe perioada sarcinii este important ca femeia sa ceara sfatul medicului
inainte de a Incepe sa utilizeze acest produs. Nu au fost observate efecte nedorite pana in
prezent.
Deoarece nu se cunoaste daca substantele din compozitia acestui produs trec In lapte, este
de preferat a se evita utilizarea In perioada de alaptare.

24
Devaricid Plus C cu extract de castane
Comprimate

Substanta activa: combinatii

Un comprimat filmat contine diosmina
micronizata 300 mg, extract de castan
salbatic 200 mg, rutozida trihidrat 20
mg, extrat de acerola 20 mg.

Devaricid Plus C cu extract de castane (fig.8)

Indicatii terapeutice:
Devaricid Plus C cu extract de castane este benefic pentru circulatia venoasa de la
nivelul picioarelor .
Posologie:
Se recomanda un comprimat filmat pe zi, in timpul meselor cu putina apa.

Troxevasin
Gel

Substanta activa este troxerutin, substante

auxiliare: carbomer980, edetat disodic, clorura
de benzalconiu, trolamina, apa purificata.

Troxevasin gel (fig.9)

Indicatii terapeutice:
Troxevasin gel este indicat pentru tratament simptomatic local in caz de:
- insuficienta venoasa cronica
- boala varicoasa si hemoroizi
- trombloflebite superficiale, flebita acuta si sindrom posttromboflebitic

25
 - dureri postfebroscleroza
Medicamentul se administraza numai la adulti.
Posologie:
Gelul se aplica in strat subtire pe suprafetele afectate de varice sau hemoroizi de 2
ori/zi dimineata si seara masand usor pana la absorbtia completa.Se aplica regulat pe o
perioada de 2-3 saptamani.
Troxevasin este o masa de gel omogen de culoare galbena sau maron deschis.
Este ambalata in cutie de carton cu 1 tub de aluminiu continand 40 g gel.

Troxevasin
Capsule
Substanta activa este troxerutin 300 mg .
Substante auxiliare:sterarat de magneziu, lactoza monohidrat, coloranti E110, E104,
E171, gelatina.

Troxevasin capsule (fig.10)

Indicatii terapeutice:
Troxevasin capsule este indicat ca adjuvant in
tratamentul:
-boli varicoase si tulburarilor circulatiei sanguine,
venoase,insuficientei venoase cronice, ulcerelor
varicoase, tromboflebitei si periflebitei superficiale,
sindromului posttrombotic
- dupa interventii chirurgicale pe vene
- hemoroizilor,edemelor si hematoamelor posttraumatice
- retinopatiei si microangiopatiei diabetice.

Troxevasin nu este recomandat femeilor insarcinate sau celor care alapteaza sau celor
care sufera de boli hepatice, cardiovasculare sau renale.
Posologie:
Se recomanda 1 capsula de doua ori pe zi dimineata si seara. Este recomandat
administrarea in timpul meselor.
Reactii adverse pot fi:

26
Rare: greata, varsaturi, balonaree.diaree, eruptii cutanate,mancarimea pielii
Foarte rare pot fi: dureri de cap, tulburari ale somnului.
Capsulele gelatinoase contin pulbere galbena sau galben-verzuie cu conglomerate
permise care se dezintegreaza la presare.

VENORUTON
Capsule, gel

Compozitie: O-(-hidroxietil)-rutosid 300 mg, gel 2%; ct. 1 tub 40 g

Indicatii: durere si edem asociate

varicelor stabilizate; varice si hemoroizi In
timpul sarcinii (dupa cea de a patra luna).
Edeme si alte simptome ale insuficientei
venoase cronice, sindrom posttrombotic,
tulburari trofice, dermatita
varicoasa, ulcer varicos. Venoruton gel (fig.11)

Adjuvant In tratamentul de sclerozare a varicelor. Hemoroizi si complicatiile acestora.

Contraindicatii: hipersensibilitate la principiul activ (O-(-hidroxietil)-rutosid).
Actiune: venoruton actioneaza pe peretele capilar, crescand rezistenta si normalizandu-i
permeabilitatea. Are efect inhibitor asupra agregarii eritrocitare si actiune protectiva pe
endoteliul vascular.
Reactii adverse:
Au fost raportate reactii adverse doar ocazionale si usoare, precum alergii cutanate,
tulburari gastrointestinale minore, cefalee, simptome ce dispar rapid la Intreruperea
tratamentului.

27
 Venoruton capsule (fig.12)

Administrare: 2-3 capsule de Venoruton 300 zilnic, dupa mese. Dupa disparitia
simptomelor, de obicei In 2-4 saptamani, se recomanda continuarea tratamentului pentru
alte cateva saptamani pentru consolidarea rezultatelor obtinute. Doza de Venoruton nu are
practic prag, ceea ce face posibila cresterea dozei, corespunzator fiecarui caz individual.
Extern se aplica de 2 ori/zi, timp de 2-3 saptamani.
Precautii: desi nu au fost relatate reactii adverse si nu au fost demonstrate efecte
teratogene, se recomanda evitarea folosirii Venoruton In primele trei luni de sarcina.

HEPATHROMBIN
Unguent, gel

Compozitie: continand la 100 g: 50000, 30000U.I. heparin (mucosa); 250 mg alantoin,

275 mg dexpanthenol si substante auxiliare (tub cu 40 g gel).

Hepathrombin unguent (fig.13)

Indicatii: pentru prevenirea si tratarea afectiunilor venoase, ca: tromboze, inflamatii ale
venelor In tromboze (tromboflebite), crampe venoase
(varice), vene intarite sau blocate, picioare umflate, crampe ale pulpei piciorului (carcei).
In cazul ranilor produse In accidente si In sport, ca: hematoame, traumatisme, contuzii,
intinderi de ligamente, tendoane, tasari, striviri, entorse. Pentru semne si cicatrizari
imperfecte, precum si pentru sclerozari cicatriceale.
Contraindicatii: pana In prezent nu se cunosc. Interactiuni cu alti agenti
medicamentosi: Necunoscute pana In prezent.

28
 Reactii adverse: ocazional, pot fi
semnalate reactii alergice. In astfel de
situatii trebuie Intrerupt imediat
tratamentul.
Administrare: hepathrombin gel 50000
se aplica de mai multe ori pe zi pe zonele
afectate ale pielii. In cadrul tratamentului
se pot face masaje cu preparatul.
Hepathrombin gel (fig.14)
Pentru picioare, sensul frectionarii este de jos In sus. Pentru tromboze si tromboflebite
(inflamari ale venelor In tromboze) nu se fac masaje. Nu se aplica pe mucoase si pe rani
deschise. Hepathrombin gel 50000 nu va fi folosit dupa expirarea termenului de
valabilitate.

LIOTON
Gel

Compozitie: 100 g gel contin heparina sodica 100000 U.I. si excipienti: carbomer 940,
parahidroxibenzoat de metil, parahidroxibenzoat de propil, etanol, ulei de flori de
portocal, ulei de lavanda, trolamina, apa purificata.
Indicatii:
Afectiuni ale venelor: sindrom
varicos,flebo-tromboza,
tromboflebita,periflebita
superficiala, ulcer varicos, edeme
de staza.

Lioton gel (fig.15)

Flebita varicoasa postoperatorie; sechele ale safenectomie.

Tratamentul local al contuziilor cu sau fara hematom (de exemplu leziuni Inchise
accidentale sau rezultate In urma activitatilor sportive ca Intinderi ligamentare, echimoze,
tumefactii articulare). Tratamentul local al flebitei superficiale care nu poate fi tratata prin
compresie.

29
 Contraindicatii: hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii
medicamentului. Diateza hemoragica, purpura, trombocitopenie, hemofilie.
Precautii: lioton Gel se va aplica numai pe tegumente intacte. Nu trebuie aplicat pe
ranile deschise, care sangereaza sau care sunt infectate, pe mucoase sau pe suprafete
cutanate extinse.
Reactii adverse: rar poata sa apara eritem la locul de aplicare sau reactii de
hipersensibilitate care dispar la Intrerupera utilizarii medicamentului.
Administrare: se aplica o data pana la de trei ori pe zi cate 3-10 cm gel pe suprafata
afectata masand usor.

HIRUDOID
gel

Compozitie: 100 g crema contine: ester al acidului polisulfuric cu mucopolizaharide

300 mg, coresp. 25000 UI, determinate in functie de timpul partial de tromboplastina
activat (APTT). Alti ingredienti: glycerol 85%, acid stearic (origine vegetala), potassium
stearate, hidroxid de potasiu, crema emulsionata ca suport, cetil-stearil alcool, myristyl
alcool, thymol, parabeni, alcool isopropilic, apa purificata.
Indicatii:
Afectiuni ale venelor superficiale: flebita, tromboflebita, varicoflebita, flebite datorate
unor punctii venoase; varicozitati
postscleroterapie; hematoame, contuzii;
fonoforeza, ionoforeza.

Hirudoid gel (fig.16)

Administrare: se aplica pe tegumente o data sau de mai multe ori pe zi. Se recomanda
sa se scoata din tub 3-5 cm crema odata; doza poate fi crescuta In functie de gravitatea si
intinderea leziunilor. Se aplica pe zona afectata si se maseaza usor, pana patrunde In
totalitate In piele; la nevoie tegumentele pot fi acoperite cu un bandaj. In cazul
inflamatiilor Insotite de durere puternica, se aplica foarte usor atat pe zona afectata, cat si
In jurul acesteia; zona se acopera cu tifon.

30
Proprietati farmacocinetice
Mucopolizaharidul polisulfatat patrunde bine in epiderm si tesuturile subepidermice.
Mucopolizaharidul polisulfatat este partial depolimerizat si sufera o reactie de desulfatare.
Studiile la animal au aratat ca aproximativ 1% din doza administrata extern este eliminata
urinar.
Contraindicatii: hipersensibilitate la oricare dintre componentele produselor.
Atentionari si precautii speciale: nu se va aplica decat pe tegumentele intacte. Trebuie
evitat contactul cu mucoasele, ochii si plagile deschise.
Reactii adverse: in cazuri izolate au aparut iritatii ale pielii si reactii alergice.

LASONIL
Unguent

Compozitie: 100 g unguent Lasonil contin 5 000 HDB-E (Heparinoid Bayer Unit=0,5
g) si 15 000 U.I. hialuronidaza.
Indicatii: in cazul leziunilor nedeschise
cauzate de accidente sau activitati sportive,
precum: entorse, contuzii, hematoame,
acumulari sau umflaturi la nivelul
articulatiilor, cicatrice, hemoroizi, flebite
sau/si tromboflebite, tromboze superficiale,
varice sau ulcer varicos. Lasonil ungurnt (fig.17)
Contraindicatii:
Se interzice aplicarea unguentului Lasonil atunci cand este cunoscuta o hipersensibilitate
la heparina si heparinoizi. Este interzisa aplicarea Lasonilului la sangerari. Sa nu fie
aplicat pe plagi deschise si procese purulente pe locul infectiei.

Reactii adverse: lasonil este bine suportat. Rarele eriteme ce pot aparea dispar la
Intreruperea tratamentului.
Administrare: in caz ca nu exista o alta indicatie medicala se aplica, In functie de
natura si Intinderea procesului, 3-5 cm de unguent din tub de 2 - 3 ori/zi, care se Intinde
prin frecare sau se aplica sub forma de strat subtire.

31
 In tromboze si tromboflebite se aplica sub compresa. In ulcere varicoase unguentul se
aplica In jurul ulceratiilor prin masarea usoara a locului, de la extremitate spre centru. In
tratarea cicatricelor si a hematoamelor, unguentul Lasonil se aplica de asemenea prin
masarea usoara a locului.
In tratarea cicatricelor si a hematoamelor, unguentul Lasonil se aplica de asemenea
prin masarea usoara a locului. Aplicat local pe piele usureaza absorbtia edemelor,
exsudatelor si hematoamelor, actionand prin micsorarea coagulabilitatii sangelui,
reducerea viscozitatii si cresterea permeabilitatii tesutului conjunctiv. La aparitia unor
actiuni neasteptate se consulta medicul.

Procto-Glyvenol
Crema rectala

Procto-Glyvenol crema (fig.18)

Compozitie: tribenozida si lidocaina

Substanta activa: 1 g crema rectala contine tribenozida 50 mg, clorhidrat de lidocaina
20 mg si alte componente: ca alcool cetilic, ulei de parafina, sorbitor solutie, acid stearic,
apa purificata.
Indicatii: crema este indicata pentru tratamentul local al hemoroizilor externi si
interni.
Administrare: in cazul simptomelor acute se aplica local crema rectacala de doua ori
pe zi. Cand simptomele s-au remis se aplica o data pe zi.
Reactii adverse: rare: urticare, mancarime si eruptii la locul de administrare.
Reactii adverse foarte rare: reactie anafilactica cum sunt: umflarea fetei, buzei, limbii,
gatului, respiratie dificila.

32
 Precautii: crema nu nu se utilizeaza de catre femeile insarcinate in primele trei luni de
sarcina.

Procto-Glyvenol
Supozitoare
Compozitie:
Fiecare supozitor contine 400 mg tribenosid, o substanta sintetica activa apartinand
glucofuranozidelor si 40 mg lidocaina. 100 g crema contine 5 g tribenosid si 2 g lidocaina
clorhidrat. Conservanti: Metilparaben si propilparaben.

Procto-Glyvenol supozitoare (fig.19)

Indicatii: procto-Glyvenol este utilizat pentru tratamentul local al hemoroizilor externi

si interni. Hemoroizii sunt inflamatii ale venelor din zona rectala sau anala care provoaca
durere locala, usturime si mancarimi.
Posologie:un supozitor de 2 ori pe zi (o data dimineata si o data seara)..
Contraindicatii: hipersensibilitate la unul din componentii Procto-Glyvenol.
Precautii:sarcina, alaptare: trebuie administrat cu precautie in special in primul
trimestru de sarcina.
Reactii adverse: procto-Glyvenol este bine tolerat. In cazuri izolate pot aparea senzatie
usoara de arsura, durere, cresterea motilitatii intestinale dupa administrarea
supozitoarelor.

Varixinal
Gel

33
 Compozitie: castane sallbatice, ghimpe,afine,gotu Kola, vitamina C si hisperidida.

Varixinal gel (fig.20)

Indicatii: contribuie la atenuarea simptomelor asociate trombozelor hemoroidale,

asigura o buna functionare a sistemului circulator venos periferic, si amelioreaza durerile
de gambe cauzate de varice.Vanataile sau varicele care se vad prin piele sunt semne ale
insuficientei circulatiei sanguine.
Posologie:se maseaza zona afectata dinspre talpile picioarelor spre coapse o data sau
de 2 ori pe zi.

Varixinal
Comprimate

Castanele salbatice ajuata la mentinerea sanatatii circulatiei venoase periferice,

contribuie la tonifierea peretilor venelor si la scaderea fragilitatii acestora.

34
Ghimbele ajuta la reducerea durerilor de la nivelul ghambelor, revitalizeaza, tonifica si
ofera o senzatie de usurare a picioarelor.
Afinele dau rezistenta vaselor capilare, contribuie la mentinerea integritatii venelor si
capilarelor si sprjina formarea normala a tesutului conjunctiv.
Gotu Kola ajuta a mentinerea sanatatii circulatiei venoase si sprijina microcirculatia
periferica.
Vitamina C contribuie la formarea colagenului pentru functionarea normala a vaselor
de sange.
Hisperidina participa la mentinerea sanatatii sistemului venos.

Varixinal comprimate (fig.21)

Posologie: un comprimat pe zi.

Venostim
Gel

Compozitie: complex de subtante biologice active: extract

de Aesculus hippocastanum (castan), Hamamelis virginiana,
Vaccinum myrthillus (afin), Vitis vinifera(vita de vie), in

35
asociere cu aqua, glycerin, carboxyvinylpolymer, triethanolamine, phenoxyethanol,
ethylhexlglycerin, vitamina E
Indicatii: varice edeme, echimoze
Mod de utilizare:
se aplica gelul pe zonele afectate in strat subtire prin masaj de jos in sus, de 3-4 ori pe zi.
Atentionari speciale : nu se aplica pe pielea lezata.

Venostim gel (fig.22)

Stimuven plus crema

Compozitie: principii active 100% naturale: extract de
castan (Aesculus hippocastanum), extract de spanz
(Helleborus purpurascens) şi extract de hamamelis.
Indicatii: - varice, flebite, tromboflebite;
- tratamentul şi profilaxia afectiunilor sistemului
circulator venos;
- mentinerea aspectului sanatos al pielii prin stimularea
circulatiei capilare
- atenuarea hematoamelor şi tumefierilor.
Utilizare: - se aplica crema pe zonele afectate și se
maseaza usor, de jos în sus, dinspre glezna înspre coapse.
- in cazul hematoamelor, echimozelor sau tumefierilor
crema se aplica prin masaj circular la nivelul zonei
afectate.
Stimuven plus crema (fig. 23

CAPITOLUL IV
FITOTERAPIE

In urma studiilor efectuate se recomanda in ameliorarea afectiunilor varicoase o

serie de combinatii de plante, preparate si extracte din plante.

36
  Complexul Proanthocyanidinic Oligomeric (CPO) poate Imbunatati stabilitatea
capilara, si este folosit pentru insuficienta venoasa, ciroza hepatica, retinopatie diabetica,
limfedem postoperatoriu, edem facial postoperator, edem legat de un prejudiciu de sport,
echimoze repetate si sindroame purpurice.
Complexul Proanthocyanidinic Oligomeric consta intr-o varietate de flavonoizi, cum
ar fi proantocianidinele gasite in numeroase plante. Unele dintre sursele cele mai
abundente sunt semintele de struguri si scoarta de pin maritim. Alte surse alimentare sunt
florile de paducel, fructele de padure, ceapa, legumele, vinul rosu si patrunjelul. Alte
produse chimice conexe se gasesc In afine. Impreuna, ele sunt cunoscute ca oligomeri
procanidolici. Studii recente in vitro sugereaza ca CPO din semintele de struguri au o
activitate antioxidanta superioara vitaminei C sau vitaminei E. Acest efect antioxidant
apare In mediul atat polar cat si nepolar, oferind o anumita similitudine functionala cu
acidul lipoic.
In Europa, CPO sunt utilizate pe scara larga pentru a trata conditiile legate de o
fragilitate capilara crescuta. Acestea includ insuficienta venoasa (vene varicoase si
hemoroizi), vase de sange superficiale inestetice, edeme si vanatai usoare, de diferite
cauze, si retinopatie diabetica. Sunt, de asemenea, folosite pentru imbatranirea pielii,,
rinita alergica, si ateroscleroza. In plus, acestea sunt promovate ca antioxidanti generali.
Complexul de nutrienti din compozitia Senior formula previne fragilitatea capilara
datorata inaintarii in varsta si deficietelor de vitamine si minerale.
Afinele - maresc circulatia sangelui si ajuta la intarirea peretilor capilarelor,
recomandat extratul de afin, o doza de 160 mg de doua ori pe zi.
Castane salbatice - intaresc peretii si valvele venelor, sporesc circulatia si alina
umflaturile, recomandat 100 mg extract zilnic.
Ghimpele paduraret(Ruscus aculeatus) - reduce inflamatia venelor este recomandat
200-300 mg zilnic de extract standardizat .
Extract din seminte de struguri - contine compusi care sporesc circulatia si
imbunatatesc integrutatea peretilor venelor, recomandat 200-300 mg zilnic.
Extract din fructe de portocal(Citrus aurantium) ajuta la ameliolarea neplacerilor cauzate
de functionarea defectuoasa a sistemului venos.
Pentru marirea rezistentei vaselor de sange cat si pentru diminuarea afectiunilor
circulatorii se fac aplicatii locale cu unguiente pe baza de galbenele in combinatii cu untul
pamantului, arnica, castane.

37
 O dieta bogata in fibre cuprinzand fructe si legume proaspete, cereale integrale,
seminte si nuci. Hrisca contine rutin care sporete rezistenta capilarelor ierburile si
condimentele precum ardeiul, ghimbirul, usturoil si ceapa ajuta la imbunatatirea
circulatiei si ar putea fi adaugate in dieta.
Varicele reprezinta o afectiune medicala complexa si se pot prevenii prin remedii
naturale ca: masaj cu ulei din samburi de struguri, masaj cu ulei de usturoi,unguientul pe
baza de castane.
Un remediu natural impotriva varicelor consta in folosirea unui trio din plante:
un gel pentru sanatatea vaselor sanguine, o crema cu galbenele si arnica si un ceai care
scade vascozitatea sangelui. (fig. 23)

Crema cu galbenele si arnica si ceai cu venotonic (fig.23)

In urma studiilor efectuate s-a ajuns la concluzia ca vitaminele joaca un rol important
pentru sanatatea venelor si capilarelor .
Deficitul de vitamina C joaca un rol mai mare decat in cazul oricarui alt nutrient In
cauza capilarelor fragile, care sangereaza usor. Una din cele mai vechi (si mai putin

38
periculoase) semne de deficit de vitamina C este scorbutul - sangerarea gingiilor.
Rezultatele studiilor controlate sugereaza ca suplimentarea cu ascorbat poate creste
puterea capilarelor fragile. Eficacitatea sa este cel mai bine stabilita la pacientii care au un
deficit de ascorbat. 
Actiunea vitaminei C privind fragilitatea capilara este Imbunatatita daca se adauga si
bioflavonoide. Hesperidina este un bioflavonoid care functioneaza bine In aceasta
privinta. 
In eruptiile echimotice (numite purpura), cauzate de infectii, reactii la medicamente,
sau alte reactii alergice, care conduc la fragilitatea capilarelor, vitamina E pare sa
accelereze eliminarea eruptiilor cutanate.
O deficienta In zinc poate contribui la fragilitatea vaselor de sange din pielea subtiata a
persoanelor In varsta si se recomanda: 100 mg de zinc sub forma chelatata pe zi, timp de
3 pana la 6 luni. 

Alti factori de nutritie 

- flavonoidele 
- antocianozidele
Atunci cand pacientii cu vene varicoase si dermatite ulcerative primesc suplimente pe
baza de antocianozide un se inregistreaza o scadere substantiala In scurgerile capilare.
Afinul european (Vaccinium myrtillus) este o sursa bogata de aceste flavonoide. Este
necesara o doza de 160 pana la 480 mg pe zi de extract
- hesperidina
Combinatia de hesperidina (flavonoid predominant In portocale si lamai), si vitamina
C a fost investigata Intr-u numar larg de studii. Atunci cand pacientii cu artrita
reumatoida si  fragilitate capilara crescuta au primit hesperidina, vitamina C, sau o
combinatie intre acestea, cea mai mare imbunatatire a avut loc la cei care au luat
combinatia, sugerand faptul ca cele doua substante au avut cel putin un aditiv, daca nu un
efect sinergic. Intr-un alt studiu similar, fragilitatea capilara a fost restaurata pana la
normal In 90% dintre pacienti.

O doza rezonabila de hesperidina si vitamina C este de 25-200 mg de 4 ori pe zi. 

- rutina
Rutina este un flavonid care se gaseste din abundenta In hrisca. Frecventa numarului
de leziuni purpurice sub forma de petesii anormale la antebrat printre diabetici In urma

39
masurarii tensiunii arteriale cu un manson variaza de la 50 la 100%. In trei sferturi din
cazuri, suplimentarea cu rutina a redus petesiile la normal. 700 mg de rutina de 2 sau de 3
ori pe zi este o doza rezonabila, desi, si o doza mai mica, de 200 pana la 500 mg pe zi
poate fi adecvata.
Remediu naturist pentru vase de sange fragile:
Combinatia de vitamina C si bioflavonide din combinatia suplimentului nutritional C
Plus reduce fragilitatea vaselor de sange si impiedica sangerarea.
Coenzime Q10 are proprietati atioxidante si de asemenea ajuta la imbunatatirea
sanatatii sistemului cardiocirculator - inima si vasele de sange.
Acizii grasi Omega 3 protejeaza vasele de sange impotriva depunerii de colesterol pe
peretii acestora si le imbunataesc elasticitatea.
Plantextrakt polygemma nr.6 - varice-hemoroizi - gemoderivat
Extractele gemoterapice provin in special din partea tanara a arborilor si arbustilor si
contribuie circulatie arteriala si venoasa.
Sunt obtinute din tesuturi vegetale embrionare si inglobeaza intreaga esenta a plantei,
fiind considerate adevarate celule stem vegetale.
Vein Defense - Imbunatateste circulatia sanguina si limfatica, reduce fragilitatea
peretilor capilari, imbunatateste tonusul peretilor si al valvelor venoase, mentine
integritatea peretilor venosi, reduce inflamatiile venoase, antitrombotic: reduce
coagularea si formarea trombilor venosi, descompune trombii formati, antiedematos,
astringent, antioxidant si cicatrizant.
Crema si tinctura de tataneasa este utilizata cu bune rezultate in tratarea ulcerelor
varicoase si a plagilor,prin aplicarea in strat subtire si continu.
Crema Centellin - Se recomanda ca adjuvant In: tromboflebite, varice, fragilitate
capilara, hemoroizi, fisuri anale. Tonic venos, antiinflamator si vasoconstrictor.
Crema Exovari se recomanda in insuficienta venoase cronica (senzatia de picioare
"grele”, edeme, echimoze si varice).
Gheara Diavolului gel - imbunatateste circulatia sangelui, reduce inflamatiile
provocate de artrita si artroza.

CONCLUZII

Suferintele venoase sunt o afectiune destul de raspandita in tara noastra .Conform

statisticilor Societatii Romane de Flebologie (SEPIA) din 2004 efectuate pe aproximativ

40
7000 de persoane cca. 35% din esantion sufera de modificari venoase care necesita
tratament si 15% necesita tratament chirurgical,
Tratarea afectiunile varicoase se poate face in doua moduri si anume: prin tratament
conservator si prin tratament chirurgical.
Tratamentul conservator prevede evitatea ortostatismului, ciorapi elastici sau bandaje
compresive, repaus la pat cu membrele inferioare ridicate, hidroterapie, medicatie
venotropa(tinctura hammamelis) sau injectii sclerozante. Injectiile sclerozante sunt
recomandate in caz de varice izolate incipiente si se fac cu salicilat de sodiu 10-20%,
clorura de sodiu 20%, glucoza 66%, chinina 25%, sclerosal. Acestea se fac imediat sub
genunchi si se continua in jos, repetandu-se la 7-8 zile pana la obliterarea completa a
varicelor.
Indicatii de tratament conservator:
- exercitii musculare si mers cel putin 20 de minute de trei ori pe zi.
- se recomanda pozitia ridicata a membrului respectiv, deoarece scade presiunea
venoasa locala
- se recomanda mers pe varful picioarelor sau pe calcaie de doua ori pe zi.
- se recomanda practicarea ciclismului si natatiei
- se contraindica pozitiile inadecvate ale corpului cum ar fi: genunchi peste genunchi,
pozitia cu genunchi in unghi drept prelungit.
- tocurile inalte, sau cioarapii supraelastici sunt contraindicate la fel si baile de soare
prelungite.
- se combate obezitarea, se permite hidroterapia rece prin aplicarea de comprese reci pe
gambe timp de 20 de minute, bai ale gambelor la 18-20ºC 1-2 ori pe zi.
Tratamentul chirurgical consa in sclerozarea vaselor varicoase si tratamentul
chirurgical proriu-zis prin ligaturi si sectiuni venoase.
In cazul hemoroizilor se aplica tratament topic :antiinflamator, anestezic local,
antiseptic.
Masajul poate fi folosit in scop terapeutic in afectiunile vasculare, mai ales in cele de
tip venos.Se adreseza direct circulatiei superficiale si indirect celei profunde.

BIBLIOGRAFIE

1. Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2006 - Cristea Aurelia Nicoleta

41
2. Farmacia Clinica, Ed. Medicala, Bucuresti, 2006 - Cristea Aurelia Nicoleta

3. Compedium de Terapie Naturala, Ed. Medicala, Bucuresti, 2009 - O. Bujor si Gh.

Mencinschi

4. Atlas de Biologie: Anatomia Omului, Ed. Didactica și Pedagogica, Bucuresti, 2007 -

Florica Tibea

5.Anatomia și fiziologia omului, Ed. Didactica și pedagogica, R.A, Bucuresti, 1993 -

Prof. univ. dr. I. Teodorescu Exarcu

6. Medicina generala, volumul I - Marin Voiculescu

7. Calatorie In interiorul corpului uman, Ed. Arthur, Bucuresti, 2009 - Teodora Terciu

8.Plante medicinale de la A la Z, Ed.Polirom, Bucuresti,2014 - Ursula Stanescu, Monica

Hancianu, Oana Cioanca

9. Bolile Aparatului Cardiovascular - Constantin Luca, Caius Streian

10.Semiologia Aparatului Cardiovascular, Ed. Universitatii Transilvania, Brasov, 1996 -

Teodor Leasu, Laurentiu Nedelcu, Camelia Scarneciu, George Nicu, Mihaela Grama

11. http://anatomie.romedic.ro/sistemul-venos

12. http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/fragilitate-capilare

13. https://ro.wikipedia.org/

14. https://www.scribd.com.

42