Sunteți pe pagina 1din 8

Roman subiectiv: Ultima noapte de dragoste, ntaia

noapte de rzboi
de Camil Petrescu
Rezumat
Cartea nti
La Piatra Craiului, in munte
Actiunea primului capitol se desfasoara in primvara anului 1916 in timpul
actiunilor de fortificare, tara pregtindu-se pentru intrarea in primul rzboi mondial.
Stefan Ghiorghidiu, proaspt locotenent rezervist ajuta la pregtirea rzboiului
pe Valea Prahovei si in Dmbovicioara.
Intr-o seara la popota regimentului s-a nceput o discutie pe tema casatoriei si
a relatiei dintre soti. Discutia porneste de la un proces in care un brbat este
eliberat chiar daca acesta si-a omort sotia care l insela.
Cpitanul Dimiu isi exprima clar prerea: ,,Nevasta trebuie sa fie nevasta si
casa, casa. Daca-i arde de altele sa nu se mrite. Cpitanul Corabu este cel care
crede ca intr-o astfel de situatie divortul este solutia.
Asistnd la aceasta discutie copilreasca, Ghiorghidiu izbugneste si le spune
celorlalti sa nu vorbeasc despre dragoste pentru ca nu se pricep. Replica sa, cea
mai interesanta: ,,O iubire mare e mai degrab un proces de autosugestie, arata
exact ceea ce gandeste Ghiorghidiu, care este hotrt sa dezerteze, daca, nu i se
da permisie doua zile.
Diagonalele unui testament
Acest capitol ncepe cu amintirile lui Ghiorghidiu despre povestea lui de iubire.
Replica din incipitul capitolului: ,,Eram nsurat de doi ani si jumtate cu o colega de
le universitate si bnuiam ca m inseala
Ea era de fapt una dintre cele mai frumoase studente. Si toata povestea a fost
hrnita de mndria pe care el o simtea pentru ca ea il iubea.
Ei, desi sraci, triesc o frumoasa poveste de dragoste pana cnd Stefan
primeste o mostenire de la unchiul sau, Tache. El ncearc, mpreuna cu unchiul sau
Nae Ghiorghidiu si Lumanararu sa fac anumite afaceri, nsa isi da seama ca nu e
fcut pentru asa ceva si se retrage.
E tot filozofie
Capitolul ncepe cu descrierea unor momente frumoase ale celor doi soti in
care se vede ca inca se iubeau, se distrau mpreuna si filozofau.
Intr-o dup-amiaza, pe cnd se plimbau, cei doi se ntlnesc cu verisoara lui
Stefan, Anisoara. De aici ncolo lucrurile se schimba. Ela petrece tot mai mult timp
in prezenta Anisoarei, devine din ce in ce mai preocupata de haine si de petrecerile
mondene, schimbare pentru care Stefan, nu era pregtit.
Un episod cutremurtor este cel al excursiei de la Odobesti in care Stefan este
orbit de gelozie din cauza comportamentului sotiei sale.
Aici are loc prima ruptura sufleteasca dintre cei doi, datorita apropierii Elei de
dl. G.
1

Asta-i rochia albastra


In acest capitol incepe jocul dintre cei doi.
Stefan ncepe la rndul sau sa flirteze cu o alta femeie, dup care Ela nu a
vrut sa plece acas mpreuna cu el, motiv pentru care el aduce in patul sau o
cocota destul de frumoasa, pe care Ela o gaseste, se supra si pleac de acas.
Dup ceva timp, a nceput sa ii simt lipsa si o intalneste intr-un sfarsit. Desi
emotia a fost puternica a reusit totusi sa pstreze o calmitate aparenta.
La a doua ntlnire, au vorbit, s-au plimbat iar el a gsit-o mai mult dect
frumoasa in rochia pe care ea o purta. S-au mpcat dup o luna. Au petrecut vara
la Constanta, iar in septembrie s-au ntors in Bucuresti unde au mai avut o cearta
din cauza ca Ela nu voia sa aib un copil.
Intre oglinzi paralele
In februarie, Stefan se ntoarce prin surprindere de la Azuga unde fusese
concentrat si nu a gsit-o pe Ela acas. Dup ce a venit acas dimineata, el a gonito si i-a propus sa divorteze, lucru pe care ea l-a acceptat. Dup un timp, nu mai
suportnd distanta a nceput sa o caute prin oras, numai pentru a o vedea. Cnd a
fost bolnava i-a trimis un bilet si carti ncercnd sa o apropie. Peste cteva luni s-au
ntlnit la curse si au vorbit mai pe larg.
Aceste scurte ntlniri ii fceau att bine cat si ru lui Stefan.
A reluat studiul si a ncercat sa gseasc o lume superioara dragostei. Dup
un timp gaseste un bilet de la Anisoara care explica absenta Elei in seara in care a
hotrt sa divorteze, nsa nu putea fi sigur daca este adevrat sau nu.
Dup doua saptamani este concentrat langa Cmpul-Lung si Ela se muta in Clung pentru a fi mai aproape de el.
Ultima noapte de dragoste
Intr-o scrisoare Ela in cheam urgent pe Stefan la C-lung. Stefan ncearc sa
obtina permisie de la cpitanul Dimiu. Dup mai multe ncercri, pana la urma,
reuseste sa plece desi rzboiul era foarte aproape.
Cnd ajunge la C-lung cei doi au parte de ultima lor noapte de dragoste. Dup
asta Ela ncearc sa-i propun lui Stefan, sa-i dea niste bani, sa isi fac testament.
El o refuza si astfel a nceput o discutie dureroasa. Plecnd de acas sa se
linsteasca se intalneste cu locotenentul-colonel care vrea sa il ia cu el napoi la
regiment. Abia reseste sa dea pe la Ela sa isi ia bagajele.
Calatoria este una plina de framantari sufletesti. Pe drum se vorbeste chiar
despre Grigoriade, cel pe care l bnuia amant al sotiei sale Stefan, care se afla la Clung.
Cum ajunge la regiment, era deja ordinul de pregtire pentru rzboi.

Cartea a II-a
Intaia noapte de rzboi
In acest capitol se creeaz o imagine de groaza a rzboiului. Armata era
dezorganizata, ordinele se contraziceau unul pe altul, ofiterii erau speriati si
deznadajduiti.
ntreg capitolul cuprinde asa-zise tactici de rzboi, nereusite nsa.
Stefan, descrie frigul, groaza, foamea, frica, ntunericul care reuseste sa-l fac
sa uite de situatia in care se afla cu sotia sa.
Sunt prezentate si evenimente amuzante: dup ce soldatii dau nas in nas cu
un pluton si striga prizonier, prizonier realizeaz ca de fapt prizonierii sunt tot
romani.
Fata cu obraz verde, la Vulcan
A treia zi, la Vulcan, Stefan este trimis sa fac dreptate dup ce niste steni
acuzaser tiganii ca le-au furat din curti. El se duce sa cerceteze si printre tigani
observa o fata de vreo 16 ani pe care dup ce o ameninta ca o impusca o ia cu el sa
fie judecata.
Auzind focuri de arma, e nevoit sa plece si sa ii dea drumul fetei.
Intamplari pe Valea Oltului
naintnd pe V. Oltului observa tactica inamicului.
Intr-o zi sefii sunt anuntati ca exista doua fete, Maria si Ana Manciulea, care
sunt spioane si trimit informatii inamicului.
Cpitanul este sugestiv deoarece dup ce, cele doua surori sunt arestate
pentru spionaj, Maria este decorata cu virtutea militara pentru conducerea
armatei romana peste Olt unde nvinsese inamicul.
Post inaintat la Cohalm
La Cohalm, un orasel la vreo 10 km de Olt, rzboiul devine din ce in ce mai
crud. Nimeni nu mai are pofta de mncare. Pe fetele tuturor este ntiprita groaza.
Romanii ajung sa fie jefuiti de ctre unguri. Ghiorghidiu este trimis sa rezolve
problema.
Desi povesteste la ntoarcere cu amuzament cum l-au pandit pe inamic,
comandantul nu este multumit.
Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu
Capitolul cuprinde scene de apocalipsa, prin violenta si groaza.
Un soldat, Marin Tuchei, rosteste intr-una: Ne-a acoperit pamantul lui
Dumnezeu vznd cu zboar proiectilele pe langa ei si ii spulberau pe cei
ghinionisti, cum notau prin nmol, altul este socat pentru ca a vzut cum un obuz ia retezat capul lui A Mariei, ii povestea lui Ghiorghidiu: Fugea asa, fara cap, dup
dvs. dl. locotenent.
Wer Konn Romanien Retent?

Capitolul descrie cum se ncheie marsul acesta istovitor pentru Ghiorghidiu.


Desi ncearc numeroase tactici de rzboi, oamenii lui Ghiorghidiu, mpreuna cu el,
sunt prinsi in capcana iar Ghiorghidiu este rnit la mana.
Asteptand sa fie condus la trenul sanitar, Ghiorghidiu intra in vorba cu un
neamt.
Neamtul este dezgustat de lupta romanilor, spunnd ca nu astfel se poarta
rzboiul, cu atacuri haotice, sustinand ca rzboiul are si el regulile lui.

Comunicat apocrif
Rnit si spitalizat, Ghiorghidiu se ntoarce la Bucuresti.
Ela i se pare o strina si-i propune sa se despart. Mi-e indiferent daca esti
nevinovata desi cndva as fi putut ucide pentru femeia asta.
Isi da seama ca oricnd putea gsi o alta femeie la fel. I-a druit Elei casele de
la Constanta, bani, absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la cartide la
lucruri personale la amintiri. Adic tot trecutul.

Argumentare

Titlul

Rezumat pe scurt

Tema

Gheorghidiu - Caracterizare

Relaia dintre Ela i tefan Gheorghidiu

Arta narativ.

Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi


de Camil Petrescu
- roman modern subiectiv/ interbelic/ roman de analiz psihologic/ roman al experienei -

Opera literar Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu a aprut n perioada
interbelic (1930) marcnd un moment novator n contextul prozei romneti prin sincronizare cu literatura
universal.
Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi este un roman modern de tip subiectiv, de analiz
psihologic, fiind, totodat, i un roman al autenticitii i al experienei.
Opera literar Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi este un roman modern de tip subiectiv,
de analiz psihologic deoarece deplaseaz interesul spre estetica autenticitii, naraiunea concentrndu-se
asupra evenimentelor vieii interioare, autenticitatea fiind redat prin exprimarea exact, cu sinceritate, a
tririi unor experiene de via adevrate. Este un roman al experienei i al autenticitii pentru c
valorific trirea ct mai intens, n plan interior, de ctre personaje, a unor experiene definitorii.
n Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid,
nsetat de absolutul sentimentului de iubire, povestea studentului n filozofie tefan Gheorghidiu, care odat cu
rzboiul triete agonia i moartea iubirii lui (Tudor Vianu).

Tema romanului o constituie dragostea i rzboiul ca experiene fundamentale de cunoatere trite de


protagonist.
Titlul romanului sugereaz dou experiente extreme, alternative ale vieii. Simetria titlului corespunde celor
dou pri ale romanului. Persistena cuvntului noapte n ambele pri ale titlului este o sugestie a tenebrelor
interioare ce marcheaz cele dou experiene n care se consum frmntrile personajului: iubirea si razboiul.
Sunt prezente toate modurile de expunere. Naraiunea este principalul mod de expunere, prin descriere sunt
conturate personajele, att n mod direct ct i indirect, prin fapte, gnduri, gesturi, sentimente iar dialogul
susine veridicitatea.
Caracterul subiectiv al romanului este redat de (prin) naraiunea la persoana I, sub forma unei confesiuni a
naratorului personaj, cu focalizare exclusiv intern, subiectiv, naratorul utiliznd pentru analiza psihologic
att dialogul, monologul interior ct i flashback-ul (memoria involuntar).
Conflictele romanului sunt interioare i au in vedere raporturile lui Gheorghidiu cu sine (n relaia de cuplu cu
Ela) i cu lumea nsi (n razboi).
Romanul este structurat n dou pri, precizate n titlu, care indic temele romanului: cele dou experiene
fundamentale de cunoatere trite de protagonist.
Prima parte, Ultima noapte de dragoste, este n totalitate o ficiune i exprim aspiraia ctre sentimentul de
iubire absolut.
Incipitul romanului l prezint pe tefan Gheorghidiu, potrivit jurnalului de front al acestuia, ca proaspt
sublocotenent rezervist n primavara anului 1916, n timpul unei concentrri pe Valea Prahovei.
Eroul asist la popota ofierilor la o discuie despre dragoste i fidelitate, pornind de la un fapt divers aflat din
pres: un brbat care i-a ucis soia infidel a fost achitat la tribunal. Aceast discuie i declaneaz lui
Gheorghidiu amintiri legate de cei doi ani i jumtate de csnicie cu Ela.
Iniial, csnicia sa cu Ela este linitit, cei doi duc un trai modest dar par fericii. Ulterior, motenirea primit n
urma decesului unchiului Tache schimb radical viaa tnrului cuplu. Noul statut social i material o transform
pe Ela, idezvluie adevratul caracter, ceea ce duce la destrmarea iubirii dintre cei doi tineri..
Sub influenta unei verisoare a lui Stefan, Ela este atrasa intr-o lume mondena, lipsita de griji. n casa acestei
verioare cei doi l cunosc pe domnul G, iar tefan observ c Ela pare foarte fericit n preajma acestuia.
Stefan ncepe s fie din ce n ce mai suspicios c Ela l-ar putea nela.
Odat cu aceast situaie, ncepe calvarul protagonistului: gelozia. Gheorghidiu, narator-personaj, se
autoanalizaz n toate etapele acestui sentiment. Nevoia de certitudini l determin s pun la cale o ntrag
activitate detectivistic, demarnd o adevrat anchet pe cont propriu. Din toat aceast situaie rezult o
tensiune dramatic, frmantri sufleteti i de contiin.
Dup o scurt desprire, Ela i tefan se mpac i i aranjeaz Elei petrecerea verii la Cmpulung. Cnd l
zrete n ora pe domnul G., are certitudinea c acesta este n ora pentru a se vedea cu Ela i prin urmare i
este, cu siguran, amant. Plnuiete s-i omoare pe amndoi, dar planul i este zdrnicit fiind obligat s
mearg la regiment.

Partea a doua, ntia noapte de rzboi, este inspirat dintr-o experien real a autorului, valorificnd
jurnalul de pe front al acestuia precum i articole i documente din perioada Primului Rzboi Mondial, ceea ce
confer autenticitate romanului.
Autorul transcrie experiena realitii atroce, devastatoare a rzboiului, imaginea acestuia fiind demitizat.
Experienele dramatice de pe front modific atitudinea personajului narator fa de celelalte aspecte ale
existenei sale.
Pe front, tefan Gheorghidiu este rnit i spitalizat. Fiind n convalescen, el se ntoarce n Bucureti. Pentru
prima dat o percepe pe Ela ca o strin i i d seama, cu luciditate, c oricnd ar fi putut gsi alta la fel. Se
hotrte s o prseasc lsndu-i totul: absolut tot ce e n cas, de la obiecte de pre la cri ..., de la lucruri
personale la amintiri. Adic tot trecutul, rmnnd singur.
Construcia personajelor este realizat ntr-o manier modern. Naraiunea se concentreaz asupra
evenimentelor vieii interioare, fiind utilizate mijloace moderne de analiz psihologic (introspecia, monologul
interior), demitizari (iubirea, rzboiul, statul).
tefan Gheorghidiu este personajul principal al romanului fiind n acelai timp i personajul narator care
ofer o perspectiv narativ subiectiv asupra ntmplrilor, fiind un alter-ego al autorului. El triete n dou
realiti temporale: cea a timpului cronologic (obiectiv), n care povestete ntmplrile de pe front i cea a
timpului psihologic (subiectiv), n care analizeaz drama iubirii. Toate faptele, reale sau psihologice, sunt
consemnate n jurnalul de front, n care Gheoghidiu investigheaz cu luciditate att experiena subiectiv a
iubirii, ct i pe cea obiectiv a razboiului.
Conflictul interior al personajului-narator este de natur filozofic: el caut cu ncpnare adevarul, fiind un
pasionat al certitudinii absolute.
Caracterizarea direct este realizat prin autocaracterizare, autoanaliz lucid i introspecie: m chinuiam
luntric ca s par vesel i eu m simeam imbecil i ridicol i naiv.
Caracterizarea indirect se constituie treptat, din faptele, gesturile i cuvintele lui ct i din relaia
protagonistului cu celelalte personaje protagonistului.
tefan Gheorghidiu reprezint tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior, care triete drama ndrgostitului
de absolut.
Prima experien a cunoaterii, iubirea, este trit sub semnul incertitudinii. Fire pasional, puternic reflexiv i
hipersensibil, tefan Gheorghidiu adun progresiv semne ale nelinitii, ale ndoielilor sale chinuitoare, pe care
le analizeaz minuios, cu luciditate. Personalitatea sa se definete n funcie de acest ideal dragostea, tefan
spernd s gseasc n Ela idealul su de iubire i feminitate ctre care aspira cu toat fiina.
Iniial, el a crezut c triete marea iubire: Simeam c femeia aceasta era a mea n exemplar unic, iubirea lui
fiind nscut din admiraie i duioie: Iubeti nti din mil, din admiraie, din duioie, dar mai ales din
orgoliu. Tot din orgoliu, Gheorghidiu ncearc s o modeleze pe Ela dup propriul tipar de idealitate, ceea ce
favorizeaz eecul. Primirea motenirii genereaz criza matrimonial. Ela cedeaz tentaiilor mondene spre
deosebire de tefan, care refuz s adopte comportamentul superficial al celorlali.

Gelozia, ndoiala personajului nregistreaz i alte etape ale destrmrii cuplului: ruptura, mpcarea temporar,
pn la izbucnirea rzboiului.
A doua experien a cunoaterii, rzboiul, este o experien trit direct i care las definitiv n umbr
experiena iubirii. Demistificat - rzboiul e tragic i absurd, nseamn noroi, ari, frig, foame, pduchi,
murdrie i mai ales fric descris ntr-o viziune realist, n numele autenticitii i al adevrului.
Confruntat cu situaii-limit, protagonistul se autoanalizeaz lucid: tiu c voi muri, dar m ntreb dac voi
putea ndura fizic rana care mi va sfia trupul. Drama colectiv a rzboiului anuleaz drama personal, a
iubirii. Experienele dramatice de pe front modific atitudinea personajului narator fa de celelalte aspecte
ale existenei sale.
n concepia lui George Clinescu, tefan Gheorghidiu este un om cu un suflet clocotitor de idei i pasiuni, un
om inteligent.
Limbajul. n romanul modern, de analiz psihologic, relatarea i povestirea sunt nlocuite cu analiza i
interpretarea. Stilul anticalofil, folosit de autor, susine autenticitatea limbajului, care se caracterizeaz prin
claritate, sobrietate, fraza scurt i nervoas, fiind analitic i intelectualizat.
Opera literar Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu este un roman modern
de analiz psihologic, fiind, totodat, i un roman al autenticitii i al experienei prin temele
abordate (iubirea i rzboiul), prin complexitatea personajelor, prin concentrarea naraiunii asupra
evenimentelor vieii interioare, prin deplasarea interesului spre estetica autenticiti i prin valorificarea tririi
ct mai intense, n plan interior, de ctre personaje, a unor experiene definitorii, nscriindu-se, prin valoarea
sa, n seria capodoperelor literaturii romne.