P. 1
Fisa de Lectura - Ultima Noapte de Dragoste. Intaia Noapte de Razboi

Fisa de Lectura - Ultima Noapte de Dragoste. Intaia Noapte de Razboi

4.0

|Views: 48,724|Likes:
Published by thecrazyman64

More info:

Published by: thecrazyman64 on Jan 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/06/2015

pdf

text

original

Ultima noapte de dragoste.

Intaia noapte de r zboi
de Camil Petrescu

Date despre autor
Camil Petrescu (n.22 aprilie 1894 - d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie i poet. El pune cap t romanului tradi ional i r mâne în literatura noastr în special ca ini iator al romanului modern.

Biografie
S-a n scut la Bucure ti, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil Petrescu (mort, se pare, înainte de na terea scriitorului) i al Anei Cheler. A fost crescut de o doic din familia subcomisarului de poli ie Tudor Popescu, din mahalaua Mo ilor. Dup gimnaziu, continu studiile la Colegiul "Sfântul Sava" i la Liceul "Gheorghe Laz r" din Bucure ti. Rezultatele bune la înv tur îl transform în bursier intern, iar din 1913 urmeaz cursurile Facult ii de Filozofie i Litere de la Universitatea Bucure ti. Î i ia cu brio licen a, cu calificativul "magna cum laude", în fa a unei comisii prezidat de profesorul de filosofie P.P. Negulescu . Devine mai apoi profesor de liceu la Timi oara. Î i ia doctoratul în filosofie cu o tez despre teatru, intitulat "Modalitatea estetic a teatrului". A publicat un studiu în lucrarea "Istoria filosofiei", coordonat de N. Bagdasar, legat de un cîmp nou, fenomenologia în opera lui Husserl. Debuteaz în revista Facla (1914), cu articolul Femeile i fetele de azi, sub pseudonimul Raul D. Între 1916 - 1918 particip ca ofi er la primul r zboi mondial, iar experien a tr it acum se reg se te în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de r zboi (1930). În 1916, e mobilizat i pleac pe front, unde e r nit. Dup un stagiu într-un spital militar, ajunge iar i în prima linie, dar cade prizonier la unguri. În timpul unui bombardament german î i pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va marca întreaga via , dup cum î i noteaz în Jurnal: "Surzenia m-a epuizat, m-a intoxicat, m-a neurastenizat. Trebuie s fac eforturi ucig toare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc(«) Sunt exclus de la toate posibilit ile vie ii. Ca s merg pe strad trebuie s cheltuiesc un capital de energie i de aten ie cu care al ii pot ceti un volum. Aici unde totul se aranjeaz ´în oapt µ eu r mîn vecinic absent". Ambian a r zboiului va intra, de asemenea, în roman. În 1918 va fi eliberat din lag rul german, revenind la Bucure ti. Înc din anul 1920 particip la edin ele cenaclului Sbur torul condus de Eugen Lovinescu, iar în revista omonim public primele poezii. Furtunosul gazetar de stânga, N. D. Cocea e modelul s u spiritual. Acesta va fi prototipul viitorului s u erou Gelu Ruscanu din drama Jocul ielelor i a eroului s u, Ladima, din romanul Patul lui Procust. Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. Idee. Ciclul mor ii în 1923. În 1933 public cel mai valoros roman al s u i unul dintre romanele importante ale Modernismului european, Patul lui Procust. În 1939 este numit directorul Teatrului Na ional din Bucure ti, unde va rezista doar 10 luni, iar din 1947 este ales membru al Academiei Române. Moare la 14 mai 1957, la Bucure ti. Astfel, masivul roman social închinat lui Nicolae B lcescu Un om între oameni r mâne neterminat. Ion Negoi escu îi va caracteriza sec romanul, drept "o întreprindere jalnic ". Motivul este simplu, Camil Petrescu a îmbr i at principiile realismului socialist i a devenit unul dintre cânt re ii noului regim comunist.

-1-

Rezumat
Cartea intai: Ultima noapte de dragoste La Piatra Craiului, in munte Actiunea primului capitol se desfasoara in prim vara anului 1916 in timpul actiunilor de fortificare, tara preg tindu-se pentru intrarea in primul r zboi mondial. Stefan Ghiorghidiu, proasp t locotenent rezervist ajuta la preg tirea r zboiului pe Valea Prahovei si in Dâmbovicioara. Intr-o seara la popota regimentului s-a început o discutie pe tema casatoriei si a relatiei dintre soti. Discutia porneste de la un proces in care un b rbat este eliberat chiar daca acesta si-a omorât sotia care îl insela. C pitanul Dimiu isi exprima clar p rerea: ,,Nevasta trebuie sa fie nevasta si casa, casa. Daca-i arde de altele sa nu se m rite.µ C pitanul Corabu este cel care crede ca intr-o astfel de situatie divortul este solutia. Asistând la aceasta discutie copil reasca, Ghiorghidiu izbugneste si le spune celorlalti sa nu vorbeasc despre dragoste pentru ca nu se pricep. Replica sa, cea mai interesanta: ,,O iubire mare e mai degrab un proces de autosugestieµ, arata exact ceea ce gandeste Ghiorghidiu, care este hot rât sa dezerteze, daca, nu i se da permisie doua zile. Diagonalele unui testament Acest capitol începe cu amintirile lui Ghiorghidiu despre povestea lui de iubire. Replica din incipitul capitolului: ,,Eram însurat de doi ani si jum tate cu o colega de le universitate si b nuiam ca m insealaµ Ea era de fapt una dintre cele mai frumoase studente. Si toata povestea a fost hr nita de mândria pe care el o simtea pentru ca ea il iubea. Ei, desi s raci, tr iesc o frumoasa poveste de dragoste pana când Stefan primeste o mostenire de la unchiul sau, Tache. El încearc , împreuna cu unchiul sau Nae Ghiorghidiu si Lumanararu sa fac anumite afaceri, însa isi da seama ca nu e f cut pentru asa ceva si se retrage. E tot filozofie Capitolul începe cu descrierea unor momente frumoase ale celor doi soti in care se vede ca inca se iubeau, se distrau împreuna si filozofau. Intr-o dup -amiaza, pe când se plimbau, cei doi se întâlnesc cu verisoara lui Stefan, Anisoara. De aici încolo lucrurile se schimba. Ela petrece tot mai mult timp in prezenta Anisoarei, devine din ce in ce mai preocupata de haine si de petrecerile mondene, schimbare pentru care Stefan, nu era preg tit. Un episod cutremur tor este cel al excursiei de la Odobesti in care Stefan este orbit de gelozie din cauza comportamentului sotiei sale. Aici are loc prima ruptura sufleteasca dintre cei doi, datorita apropierii Elei de dl. G. Asta-i rochia albastra In acest capitol incepe jocul dintre cei doi.
-2-

Stefan începe la rândul sau sa flirteze cu o alta femeie, dup care Ela nu a vrut sa plece acas împreuna cu el, motiv pentru care el aduce in patul sau o Åcocotaµ destul de frumoasa, pe care Ela o gaseste, se sup ra si pleac de acas . Dup ceva timp, a început sa ii simt lipsa si o intalneste intr-un sfarsit. Desi emotia a fost puternica a reusit totusi sa p streze o calmitate aparenta. La a doua întâlnire, au vorbit, s-au plimbat iar el a g sit-o mai mult decât frumoasa in rochia pe care ea o purta. S-au împ cat dup o luna. Au petrecut vara la Constanta, iar in septembrie s-au întors in Bucuresti unde au mai avut o cearta din cauza ca Ela nu voia sa aib un copil. Intre oglinzi paralele In februarie, Stefan se întoarce prin surprindere de la Azuga unde fusese concentrat si nu a g sit-o pe Ela acas . Dup ce a venit acas dimineata, el a gonit-o si i-a propus sa divorteze, lucru pe care ea l-a acceptat. Dup un timp, nu mai suportând distanta a început sa o caute prin oras, numai pentru a o vedea. Când a fost bolnava i-a trimis un bilet si carti încercând sa o apropie. Peste câteva luni s-au întâlnit la curse si au vorbit mai pe larg. Aceste scurte întâlniri ii f ceau atât bine cat si r u lui Stefan. A reluat studiul si a încercat sa g seasc o lume superioara dragostei. Dup un timp gaseste un bilet de la Anisoara care explica absenta Elei in seara in care a hot rât sa divorteze, însa nu putea fi sigur daca este adev rat sau nu. Dup doua saptamani este concentrat langa Câmpul-Lung si Ela se muta in C-lung pentru a fi mai aproape de el. Ultima noapte de dragoste Intr-o scrisoare Ela in cheam urgent pe Stefan la C-lung. Stefan încearc sa obtina permisie de la c pitanul Dimiu. Dup mai multe încerc ri, pana la urma, reuseste sa plece desi r zboiul era foarte aproape. Când ajunge la C-lung cei doi au parte de ultima lor noapte de dragoste. Dup asta Ela încearc sa-i propun lui Stefan, sa-i dea niste bani, sa isi fac testament. El o refuza si astfel a început o discutie dureroasa. Plecând de acas sa se linsteasca se intalneste cu locotenentul-colonel care vrea sa il ia cu el înapoi la regiment. Abia reseste sa dea pe la Ela sa isi ia bagajele. Calatoria este una plina de framantari sufletesti. Pe drum se vorbeste chiar despre Grigoriade, cel pe care îl b nuia amant al sotiei sale Stefan, care se afla la C-lung. Cum ajunge la regiment, era deja ordinul de preg tire pentru r zboi. Cartea a II-a Intaia noapte de r zboi In acest capitol se creeaz o imagine de groaza a r zboiului. Armata era dezorganizata, ordinele se contraziceau unul pe altul, ofiterii erau speriati si deznadajduiti. Întreg capitolul cuprinde asa-zise tactici de r zboi, nereusite însa. Stefan, descrie frigul, groaza, foamea, frica, întunericul care reuseste sa-l fac sa uite de situatia in care se afla cu sotia sa. Sunt prezentate si evenimente amuzante: dup ce soldatii dau nas in nas cu un pluton si striga Åprizonier, prizonierµ realizeaz ca de fapt prizonierii sunt tot romani.
-3-

Fata cu obraz verde, la Vulcan A treia zi, la Vulcan, Stefan este trimis sa fac dreptate dup ce niste s teni acuzaser tiganii ca le-au furat din curti. El se duce sa cerceteze si printre tigani observa o fata de vreo 16 ani pe care dup ce o ameninta ca o impusca o ia cu el sa fie judecata. Auzind focuri de arma, e nevoit sa plece si sa ii dea drumul fetei. Intamplari pe Valea Oltului Înaintând pe V. Oltului observa tactica inamicului. Intr-o zi sefii sunt anuntati ca exista doua fete, Maria si Ana Manciulea, care sunt spioane si trimit informatii inamicului. C pitanul este sugestiv deoarece dup ce, cele doua surori sunt arestate pentru spionaj, Maria este decorata cu Åvirtutea militaraµ pentru conducerea armatei romana peste Olt unde învinsese inamicul.

Post inaintat la Cohalm La Cohalm, un orasel la vreo 10 km de Olt, r zboiul devine din ce in ce mai crud. Nimeni nu mai are pofta de mâncare. Pe fetele tuturor este întip rita groaza. Romanii ajung sa fie jefuiti de c tre unguri. Ghiorghidiu este trimis sa rezolve problema. Desi povesteste la întoarcere cu amuzament cum l-au pandit pe inamic, comandantul nu este multumit. Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu Capitolul cuprinde scene de apocalipsa, prin violenta si groaza. Un soldat, Marin Tuchei, rosteste intr-una: ÅNe-a acoperit pamantul lui Dumnezeuµ v zând cu zboar proiectilele pe langa ei si ii spulberau pe cei ghinionisti, cum înotau prin n mol, altul este socat pentru ca a v zut cum un obuz i-a retezat capul lui A Mariei, ii povestea lui Ghiorghidiu: ÅFugea asa, fara cap, dup dvs. dl. locotenentµ. Wer Konn Romanien Retent? Capitolul descrie cum se încheie marsul acesta istovitor pentru Ghiorghidiu. Desi încearc numeroase tactici de r zboi, oamenii lui Ghiorghidiu, împreuna cu el, sunt prinsi in capcana iar Ghiorghidiu este r nit la mana. Asteptand sa fie condus la trenul sanitar, Ghiorghidiu intra in vorba cu un neamt. Neamtul este dezgustat de lupta romanilor, spunând ca nu astfel se poarta r zboiul, cu atacuri haotice, sustinand ca r zboiul are si el regulile lui. Comunicat apocrif R nit si spitalizat, Ghiorghidiu se întoarce la Bucuresti. Ela i se pare o str ina si-i propune sa se despart . ÅMi-e indiferent daca esti nevinovataµ desi cândva Åas fi putut ucide pentru femeia astaµ. Isi da seama ca oricând putea g si o alta femeie la fel. I-a d ruit Elei casele de la Constanta, bani, Åabsolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret la carti«de la lucruri personale la amintiri. Adic tot trecutulµ.
-4-

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->