”Ultima noapte de dragoste, îmtâia noapte de război” - Camil Petrescu

Schiță de rezumat
”Ultima noapte de dragoste, îmtâia noapte de război” - Camil Petrescu
Schiță de rezumat

Cartea întâi - ”Ultima noapte de dragoste”

În expozițiune identificăm spațiul și timpul în care se desfășoară acțiunea care îl are ca protagonist pe Ștefan Gheorghidiu (alter ego al autorului, raportat la
experiența războiului).
Deși cu un singur fir narativ, acțiunea este complexă, având un dublu conflict, legat de subtemele romanului: matrimoniul lui Ștefan Gheorghidiu cu Ela (studentă
săracă, orfană, crescută de o mătușă) și războiul,
Cu un dublu conflict, romanul este studiul unui caz de conștiință care trăiește drama eșecului în căsătorie și experiența traumatizantă a războiului.
Conflict 1: eșecul căsătoriei luiȘtefan Gheorghifiu. Conflict 2: experiența traumatizantă a războiului
EXPOZIȚIUNE (rezultată din primul capitol – ”La Piatra Craiului, în munte”
Incipit: ”În primavara anului 1916(…) luasem parte (…)  la fortificarea vaii Prahovei ” – conține repere spațio-temporale (cronotopul
romanului)
TIMPUL
- ”primăvara anului 1916”, înainte de intrarea României în Primul Război Mondial
Ștefan Gheorghidiu este concentrat ca sublocotenent, participând la fortificarea Văii Prahovei
SPAȚIUL Acțiunea începe pe Valea Prahovei, între Bușteni și Predeal
Imaginea frontului românesc: prezentată realist, nestilizat, autentic – fortificațiile sunt niște
”șănțulețe ca pentru scurgere de apă”, late de-o palmă, care aveau în față ”gropi de lup”, care aveau în fund un țăruș în care se preconiza că
vor călca dușmanii în cazul unei ofensive. Această imagine grotescă este reflectată în opinia politicienilor vremii, care afirmă în presă că
armata română este pregătită ”până la ultimul nasture, până la ultimul cartuș”.
PERSONAJELE Protagonist este Ștefan Gheorghidiu, sublocitenent infanterist, absolvent de filosofie, căsătorit cu Ela, studentă la Facultatea de Litere.
Personaje secundare:
- Ela, soția lui Gheorghidiu
- camarazii lui Ghoerghidiu – Dimiu, Corabu, Floroiu
- Tache și Nae Gheorghidiu – unchii lui Ștefan Gheorghidiu (tatăl lui, Corneliu Gheorghidiu, profesor de filosofie, murise, lăsând
familia cu datorii)
- domnul G (Grigoriade) – presupusul amant al Elei
Intriga primei DISCUȚIA DE LA POPOTA REGIMENTULUI: se citește dintr-un jurnal o știre despre un proces dezbătut la curtea cu jurați din
CONFLICT

părți București, care s-a finalizat prin achitarea bărbatului care și-a ucis soția infidelă
Articolul citit dinziar reprezintă un FAPT-DIVERS COTIDIAN (artificiu narativ) are rolul de a declanșa MEMORIA INVOLUNTARĂ a
protagonistului, punctul de declanșare a relatării din prima parte a romanului.
Opiniile ofițerilor de la popotă sunt împărțite:
- căpitanul Dimiu este de opinie că ”Nevasta trebuie să fie nevastă și casa, casă. Dacă-i arde de altele să nu se mărite.”
- căpitanii Corabu și Floroiu este cel care consideră că într-o astfel de situație divorțul este singura soluție, neputând sili o femeie să te
iubească.
Ștefan Gheorghidiu refuză să comenteze, considerând opiniile participanților lipsite de profunxime psihologică, punându-se în pericol de a se
confrunta violent cu căpitanul Corabu. Urmat de Orișan, nedumerit de reacția lui, Gheorghidiu îi mărturisește acestuia că este hotărât să
1
 ”Ultima noapte de dragoste, îmtâia noapte de război” - Camil Petrescu
Schiță de rezumat
dezerteze dacă nu i se acordă doupă zile de permisie pentru a se întâlni cu soția sa la Cîmpulung-Muscel. Adresându-i-se lui Orișan,
protagonistul își dezvoluie concepția despre iubire: ,,O iubire mare e mai degrabă un proces de autosugestie”.
Desfășurarea Incipit (capitolul ”Diagonalele unui testament”): ”Eram însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de le universitate și bănuiam că mă
acțiunii înșeală” (este utilizat flash-back-ul).
Cei doi trăiesc o iubire simplă și sinceră, până în momentul în care Ștefan Gheorghidiu primește, pe neașteptate, mare parte din
MOȘTENIREA UNCHIULUI TACHE (motivul balzacian al moștenirii). Contextul în care unchiul său a decis să-i lase mare parte din
avere a fost următorul: participând la petrecerea organizată de unchiul Tache de Sfântul Dimitrie , Ștefan Gheorghidiu ]și înfruntă unchii
când aceștia fac observația că tatăl lui, Corneliu, murise, ”lăsând bruma de avere încărcată de datorii”. Unchiului Nae (parlamentar) Ștefan
îi răspunde astfel: ”De cele mai multe ori, părintele care lasă avere copiilor, le transmite și calitățile prin care a făcut averea: un obraz
gros, un stomac în stare să digereze și ouă clocite, ceva din sluțenia nevestei luate pentru averea ei (...) Orice moștenire e, s-ar zice, un
bloc.” În urma replicii tăioase a lui Ștefan, unchiul Tache devine tăcut și petrecerea se încheie repede. La douăzeci de zile de la acest
eveniment, unchiul Tache a murit, lăsându-i lui Ștefan o parte dublă decât celorlalți moștenitori. Ceilalți membri ai familiei îl atacă pe Ștefan
în instanță ( Nae, mama, surorile). Chiar Ela intervine, spre dezamăgirea protagonistului, care o voia ”feminină, deaspura discuțiilor acestea
vulgare, plăpândă și având nevoie să fie protejată, nu să intervină atât de energic, interesată.”, Ștefan renunță la proces, fiind de acord să
împartă averea după voința rudelor, la parastasul unchiului Tache anunțând decizia luată. Nae îi propune să investească într-o fabrică de
metalurgie (parteneriat cu Tănase Vasilescu-Lumânăraru). În scurt timp fabrica intră în faliment, din cauza faptului că Gemrnania interzice
importul de armament din România. Nae salvează investiția, vânzând fabrica la fier-vechi. Ștefan hotărăște să nu mai fie prins în hățișul
afacerilor murdare, care parcă erau create să încalce codul onoarei.
După primirea averii, viața Elei și a lui Ștefan începe să se schimbe treptat. Ela este brusc interesată de o viață de calitate: comandă
mâncăruri rafinate, îi schimbă lui Ștefan garderoba, încep să participe la întâlniri mondene și de afaceri cu unchiul Nae.
(Capitolul ”E tot filosofie...”)
Ștefan rememorează momentele unice în care avea discuții profunde cu Ela pe teme filosofice, pornind de la tema seminariilor pe care le
desfășura soțul ei la uinversitate, ca asistent. Discuțiile fisolofice alternau cu adevărate scene de gelozie, în care Ela îi reproșa lui Ștefan că
este atras de studente frumoase. Aceste evenimente mărunte erau pline de savoare și de intensitate erotică descrise minuțios. .
ECHILIBRUL DOMESTIC se strică brusc, când cei doi se întâlnesc cu verisoara lui Stefan, Anisoara, căsătorită cu un moșier, Iorgu de
la Ciulnița. De aici încolo lucrurile se schimbă. Ela petrece tot mai mult timp în prezența Anisoarei, devine din ce in ce mai preocupată de
haine și de petrecerile mondene, schimbare pe care Ștefan o resimte ca pe o înstrăinare.
Un episod dramatic este EXCURSIA DE LA ODOBESTI în care Ștefan este orbit de gelozie din cauza comportamentului soției sale: în
călătoria cu mașina s-a așezat între el și domnul G (un bărbat monden, bun dansator), acordându-i o deosebită atenție acestuia. Pe perioada
șederii la Odobești, Ela vorbește pasional cu domnul G, în sufletul și conștiința lui Ștefan declanşându-se o furtună aproape apocaliptică.
Acesta e momentul care declanșează prima ruptură sufletească dintre cei doi, din cauza atenție deosebitge pe care Ela i-o acordă dlui G.
La întoarcere, Ștefan îi propune Elei să divorțeze, aceasta împotrivindu-se, mărturisind că între ea și dl G nu se întâmplase nimic.
(capitolul ”Asta-i rochia albastră”)
După scena de la Odobești începe o dureroasă perioadă de hărțuire reciprocă a celor doi. Ela continuă să se vadă la petreceri cu domnul G. .
Nesosirea lui G la una dintre întâlniri îi dă o satisfacție nemăsurată lu Ștefan: o evită pe Ela și discută cu alte femei, observând gelozia
acesteia. La plecare, Ela refuză să meargă acasă. Astfel, Ștefan aduce acasă o cocotă destul de frumoasă, pe care Ela o găsește în patul
conjugal (aceasta fusese și intenția lui Ștefan). Femeia de moravuri ușoare o admonestează pe Ela că nu știe să-și țină bărbatul. Ieșită din fire,
îndurerată profund. Ela părăsește domiciliul conjugal, locuind la mătușa ei.
2
 ”Ultima noapte de dragoste, îmtâia noapte de război” - Camil Petrescu
Schiță de rezumat
În absența Elei, Ștefan se simte distrus. După o săptămână, începe să o caute discret la petreceri, însă fără rezultat. Din fericire, o întâlnește la
o cursă de cai și discută pasional, apoi la un chioșc de ziare, recunoscând rochia albastră a acesteia. Simte o pasiune devoratoare pentru
femeia iubită, văzând în privirile acesteia suferința cauzată de despărțire: după o lună se împacă, petrecând o romantică vacanță la
Constanța. În septembrie însă apar iar tensiuni între ei, pentru că Ela nu dorește să aibă un copil, considerând că si-ar strica trupul în
perioada de sarcină.
(Capitolul ”Intre oglinzi paralele”)
În februarie, Stefan se întoarce inopinat de la Azuga unde fusese concentrat și nu a găsit-o pe Ela acasă, gelozia atingând proporții cosmice.
Ela vine acasă dimineața, însă este alungată de Ștefan dimineata, care i-a propus sa divorteze. După un timp, nemaisuportând despărțirea, a
început sa o caute disperat prin oras, numai pentru a o vedeaAflnd că e bolnavă i-a trimis un bilet și cărți încercând sa o apropie. Peste câteva
luni s-au întâlnit la curse și s-au apropiat mai mult. Însă Ștefan are acum trăiri duale: devorat de patima pentru Ela și de gelozia că aceasta
poate să fie îmbrățișată de alți bărbați. A reluat cu ostentație studiul, dedicându-i-se total.. Își susține și examenele amânate, simțindu-se
vinovat de indiferență.
După un timp, găsește într-o carte preferată a Elei un bilet de la Anisoara în care îi cerea să i se alăture cât timp soțul ei este plecat chiar în
perioada când el venise de la Azuga. Beat de fericire, o caută pe Ela, deși în suflet mocnește îndoiala că cele două femei au pus la cale
această strategie pentru a-l păcăli. Îi confirmă Iorgu, soțul Anișoarei, că Ela a stat într-adevăr la moșie. Plin de fericire, Ștefan se împacă cu
Ela, însă după două săptămâni este concentrat lângă Câmpulung-Muscel și Ela se mută în localitate pentru a fi mai aproape de soțul ei.
Punctul (Capitolul ”Ultima noapte de dragoste”) Acesta e momentul în care Ștefan Gheorghidiu revine în prezent (după incursiunea în trecut, prin
culminant analepsă sau flash-back).
Într-o scrisoare Ela îl cheamă urgent pe Ștefan la Cîmpulung-Muscel. Ștefan încearcă sa obtină învoirede la căpitanul Dimiu (chiar în
contextul discuției de la popotă) . Când ajunge la Câmpulung cei doi au parte de ultima lor noapte de dragoste. Ștefan observă însă
că gesturile Elei deveniseră studiate, de parcă le mai exersase și cu alțu bărbați. Cu ocazia acestei întâlniri, Ela încearcă să-i propună lui
Stefan să-i lase lirele sterline în bancă. Ștefan se simte folosit, plecând furtunos pentru a-și domoli supărarea. Însă la plimbare se întâlnește
cu locotenentul-colonel care îl anunță că a izbucnit războiul. În fervoarea evenimentelor abia reușește să treacă pe la Ela să-și ia lucrurile (l-a
văzut pe dnul G pe când se întorcea la pensiune). Călătoria spre cazarmă este o caznă, Ștefan constrindu-și un scenariu: noaptea va
pleca din cazarmă și îi va ucide pe cei doi amanți, pe Ela și pe dl G.
Cum ajunge la regiment, era deja sosit ordinul de pregătire pentru război.
CONCLUZIE
Acesta este momentul decisiv care îl despinde treptat pe protagonist din drama individuală pe care o trăiește și care ar fi putut să se finalizeze
ca faptul-divers citit dintr-un ziar la popotă. Astfel, după un feed-back ce surprinde suferința ce capătă proporții catastrofice în conștiința
personajului, intrăm în timpul real al acțiunii, cel al derulării unei tragedii colective, care îl va îndepărta treptat de criza individuală.
Izbucnirea războiulului schimbă astfel deznodământul conflictului din prima parte a romanului (posibil crimă din gelozie).
Intriga părții Izbucnirea războiului (Capitolul ”Intâia noapte de război”)
a doua Se prezintă imaginea de groază a războiului. Supusă primului asalt, armata este dezorganizată, superiorii și soldații acționează haotic,
CARTEA A ordinele se contraziceau unul pe altul, ofiterii erau speriați și deznădăjduiți. Întreg capitolul prezintă asa-zise tactici de război, nereusite însă
DOUA din cauza pregătirii insuficiente (acum se văd efectele exagerărilor politicienilor care considerau armata pregătită pentru orice situație).
Ștefan, descrie frigul, groaza, foamea, frica, întunericul, depărtându-se de imaginea soției sale. Sunt prezentate si evenimente amuzante:
după ce soldații dau nas in nas cu un pluton ce striga „prizonier, prizonier” realizează ca de fapt prizonierii sunt români.

3
 ”Ultima noapte de dragoste, îmtâia noapte de război” - Camil Petrescu
Schiță de rezumat
(Capitolul ”Fata cu obraz verde, la Vulcan”)
Desfășurarea Ștefan este trimis sa facă dreptate după ce niste săteni acuzaseră țiganii că le-au furat din curți. El se duce să cerceteze și printre țigani
acțiunii observă o fată de vreo 16 ani pe care o ia cu el să fie judecată. Auzind focuri de armă, e nevoit să elibereze fata.
(Capitolul ”Intamplări pe Valea Oltului”)
Înaintând pe Valea Oltului, Ștefan observă tactica inamicului. Într-o zi, superiorii sunt anunțați că două surori, Maria și Ana Manciulea,
sunt posibile spioane. Însă cele două surori conduc armata română peste Olt pentru a ajunge la inamic, bănuiala de spionaj fiind infirmată.
(Capitolul ”Post inaintat la Cohalm”)
La Cohalm, un orasel la vreo 10 km de Olt, războiul devine din ce in ce mai crud. Nimeni nu mai are poftă de mâncare. Pe fetele tuturor este
întipărită groaza. Românii ajung sa fie jefuiți de unguri. Gheorghidiu este trimis sa rezolve problema.
Punctul (Capitolul ”Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu”) - cuprinde scene de apocalipsă, prin violență și groază. Un soldat, Marin Tuchei,
culminant rosteste intr-una: „Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu”, văzând cu zboară proiectilele și îi spulberau pe cei ghinionisti, cum înotau prin
nămol. Altul este șocat pentru că a văzut cum un obuz i-a retezat capul soldatului A Mariei, care mărturisește: „Fugea așa, fără cap, după
dvs. dl. locotenent”. Este o noapte de groază în care protagonistul pune accent pe lipsa de eroism a soldaților, singura energie care îi ghidează
fiind instinctul de conservare a speciei.
(Capitolul ”Wer Kann Romanien Reten?” (Cine poate să-i salveze pe români?)
Deznodământ Capitolul descrie cum se încheie marsul acesta istovitor pentru Gheorghidiu. Desi încearcă numeroase tactici de ofensivă, oamenii lui
Gheorghidiu, împreună cu el, sunt prinși in capcană, acesta fiind rănit la mână. Asteptand sa fie condus la trenul sanitar, Gheorghidiu intră
în vorbă cu un neamț. Neamtul este dezgustat de lupta romanilor, spunând ca nu astfel se poarta războiul, cu atacuri haotice, susținând ca
războiul are și el regulile lui.
(Capitolul ”Comunicat apocrif”)
Rănit si spitalizat, Gheorghidiu se întoarce la Bucuresti. Primește o scrisoare anonimă și constată uimit că nu mai este interesat de faptul că
Ela îl înșeală sau nu cu Grigoriade. Așa că i se adresează firesc spunându-i: ”Fată dragă, ce-ai zice dacă ne-am despărți?” După oroarea
războiului, Ela i se pare o străina si-i propune sa se despartă. „Mi-e indiferent dacă ești nevinovată”, desi constată că odată „aș fi putut ucide
pentru femeia asta”.
Gheorghidiu înțelege că femeia care să întruchipeze iubirea absolută nu există, așa că renunță la mariajul cu ea. I-a dăruit Elei casele
de la Constanta, bani, „absolut tot ce e în casă, de la obiecte de preț la cărți…de la lucruri personale la amintiri. Adică tot trecutul”.