Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara

Anatomie –clasa a XI-a

Prof. Cornelia Dragomir
CIRCULAŢIA
A.Generalităţi
-sistemul circulator este alcătuit din totalitatea organelor prin care circulă sângele
-sistemul circulator sangvin este format din inimă şi vase de sânge: artere, capilare, vene
-sistemul limfatic- este un derivat al sistemului circulator sangvin;
-prin el circulă limfa
-este alcătuit din vase limfatice şi ganglioni limfatici
-mediul intern este alcătuit din totalitatea lichidelor extracelulare
-principalele sectoare ale mediului intern sunt: sângele, limfa şi lichidul interstiţial
-cel mai important sector al mediului intern este sângele
-totalitatea fenomenelor de transport care au loc la nivelul sistemului circulator constituie
circulaţia
-sângele este alcătuit din : plasmă(55%) şi elemente figurate(45%)
-elementele figurate sunt reprezentate de :
 Eritrocite=hematii=globule roşii=4,5-5 milioane/mm3 de sânge;au rol în transportul gazelor repiratorii
 Leucocite=globule albe=6000-8000/mm3 de sânge; au rol în imunitate
-ex. neutrofile,eozinofile, bazofile, limfocie, monocite
 Trombocite=plachete sangvine=150000-300000/mm3 de sânge;au rol în coagularea sângelui

1
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir

B.Grupele sangvine
-sunt determinate de prezenţa pe membrana hematiilor a unor substanţe cu acţiune
antigenică, numite AGLUTINOGENE/ANTIGENE (A şi B), iar în plasma sangvină a
unor anticorpi specifici=AGLUTININE/ANTICORPI (alfa şi beta)
-în funcţie de prezenţa sau absenţa acestor factori, sistemul ABO clasifică sângele în 4
grupe principale

Grupa de Aglutinogen Aglutinină POATE POATE

sânge (pe hematii) (în plasmă) PRIMI DE LA DONA LA
O(I) - Alfa şi beta O O,A,B,AB
A(II) A Beta O și A A, AB
B(III) B Alfa O și B B , AB
AB(IV) A şi B - O,A,B,AB AB
GRUPA O(I) ESTE O GRUPĂ DONATOR UNIVERSAL, DEOARECE NU ARE
AGLUTINOGENELE A ȘI B PE HEMATII
GRUPA AB(IV) ESE O GRUPĂ PRIMITOR UNIVERSAL, DEOARECE NU ARE
AGLUTININELE ALFA SI BETA ÎN PLASMĂ

2
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir

SCHEMA COMPATIBILITĂȚII LA TRANSFUZIE IN CAZUL SISTEMULUI

ABO(VALABILA ĂPENTRU VOLUME MICI DE SÂNGE, DE PÂNĂ LA 500ml)

3
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir
-REGULA TRANSFUZIEI CERE CA AGLUTINOGENUL DIN SÂNGELE
DONATORULUI SĂ NU SE ÎNTÂLNEASCĂ CU AGLUTININA DIN PLASMA
PRIMITORULUI
-înlănţuirea aglutinogenului cu aglutinina corespunzătoare(A cu alfa, B cu beta) este
incompatibilă, deoarece determina UN CONFLICT IMUN ANTIGEN-ANTICORP ce
duce la aglutinarea hematiilor și HEMOLIZĂ, ACEST CONFLICT VA AVEA
CONSECINȚE grave asupra individului respectiv , în funcție de volumul de sânge
transfuzat
-schema transfuziei este valabilă doar pentru transfuziile mici de sânge
-la transfuziile mari (de peste 500 mL de sânge) se administrează sânge izogrup (de la
aceeaşi grupă)
-sistemul Rh porneşte de la existenţa în sângele uman a unui antigen numit Rh (Rh+) sau
antigenul D
-anticorpii antiRh apar în cursul vieţii la indivizi care nu îl posedă(Rh-) în urma unor
transfuzii repetate cu sânge Rh+ şi pot da accidente după transfuzii

4
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir
C.Imunitatea

1.Apărarea nespecifică
-cuprinde totalitatea factorilor ce realizează protecţia organismului împtriva
oricărui antigen, indiferent de natura sa
-intervin aici pielea şi mucoasele intacte(cu rol de barieră mecanică), dar şi factorii
interni care determină în cazul depăşirii acestei bariere reacţia inflamatorie locală
(roşeaţă, inflamare, temperatură crescută şi durere)
-lezarea celulelor determină atragerea printr-un chimiotactism pozitiv, a unor
leucocite-neutrofile, urmate curând de monocite cu acţiune fagocitară
-din lupta acesor leucocite rezultă puroiul= amestec de microorganisme omorâte,
leucocite, celule distruse şi lichide celulare
2.Apărarea specifică
-se realizeată cu ajutorul anticorpilor specifici, formaţi de către limfocite la pătrunderea
în organism a agenţilor străini, numiţi antigene
-ANTICORPII= substanţe proteice din clasa gammaglobulinelor,adică,
imunoglobuline, care circulă prin plasma sangvină.

5
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir

-IMUNITATEA
 reprezintă capacitatea de a recunoaşte şi de a anihila agenţii străini pătrunşi
în organism (antigene)
 un rol important în imunitate îl au limfocitele T, prin păstrarea memoriei
imunitare-imunitatea celulară şi limfocitele B, care sintetizează anticorpi
specifici-imunitatea umorală
 poate fi:
a.imunitatea naturală-înnăscută-comună tuturor indivizilor; se transmite ereditar
-dobândită(individuală)-obţinută pasiv(prin laptele matern) şi
activ(în urma unor boli)
b.imunitatea artificială-activă-prin vaccinare(introducerea în organism a unor
agenţi patogeni atenuaţi sau omorâţi determinând producerea de anticorpi specifici)
-pasivă-prin administrarea de seruri care conţin anticorpi gata
formaţi

6
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir
D.INIMA ȘI VASELE DE SÂNGE

– sistemul circulator este alcătuit din :

– inimă
– vase de sânge: -artere = sunt vase ce transportă sângele de la inimă la
organele corpului:
-vene = sunt vase care aduc sângele din corp la inimă
-capilare = sunt cele mai subţiri vase de sânge
- au peretele foarte permeabil, cu un singur
strat de celule epiteliale turtite
- la nivelul capilarelor sângele cedează lichidului interstiţial oxigenul şi
substanţele nutritive necesare celulelor şi preia substanţele produse de celule,
printre care şi dioxidul de carbon
– inima este : - situată în cavitatea toracică, în mediastin, între cei doi plămâni
- un organ cavitar, tetracameral, alcătuit din 2 atrii şi 2 ventricule
- atriul stâng nu comunică cu atriul drept,între ele se află septul
interatrial
- ventriculul stâng nu comunică cu ventriculul drept, între ele se
află septul interventricular
- atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin orificiul atrio-
ventricular stâng prevăzut cu valvula atrioventriculară bicuspidă
-atriul drept comunică cu ventriculul drept prin orificiul atrio-
ventricular drept prevăzut cu valvula atrioventriculară tricuspidă
-partea stângă a inimii conţine sânge oxigenat, iar parte dreaptă
conţine sânge încărcat cu dioxid de carbon
-peretele inimii este alcătuit din 3 straturi concentrice (de la
interior spre exterior):
1. endocard – format din ţesut epitelial foarte subţire sprijinit pe un strat
foarte fin de ţesut conjunctiv
2. miocard – are grosimi diferite în atriu şi în ventricul; în miocard există şi
un ţesut excitoconductor nodal care generează ritmic impulsuri, asigurând

7
 Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir
automatismul inimii epicard – foiţa internă a pericardului;epicardul
acoperă miocardul

– circulaţia sângelui în inimă se realizează într-un singur sens datorită

valvulelor/valvelor:
1. atrio-ventriculare (valvula stângă = bicuspidă=MITRALĂ; valvula
dreaptă = tricuspidă); permit trecerea sângelui din atrii în ventricule
şi sunt fixate de ventricule prin cordaje tendinoase

2. semilunare=SIGMOIDE; situate la baza arterei aorte şi pulmonare,

cu aspect de cuib de rândunică;datorită lor sângele trece din
ventricule în artera aortă şi pulmonară, deci nu se mai întoarce din
artere în ventricule.

8
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir
– vascularizaţia inimii este asigurată de arterele coronare care pornesc de la
baza aortei; sângele încărcat cu dioxid de carbon este adunat de venele
coronare

E.Circulația mare și mică

9
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir
Sângele se depărtează de inimă prin artere, trece în capilare şi se înapoiază la
inimă prin vene. El parcurge două circuite: circulaţia mare(sistemică sau nutritivă) şi
circulaţia mică(pulmonară).
1. Circulaţia mare începe din ventriculul stâng- de unde porneşte artera
aortă(transportă sânge oxigenat). Aorta şi numeroasele ei ramuri conduc sângele încărcat
cu oxigen spre ţesuturi . Aici, arterele cele mai mici (arteriole) se continuă cu vasele
capilare.
Capilarele sunt cele mai subţiri vase. Au peretele foarte permeabil, cu un singur strat de
celule epiteliale turtite.Aici sângele cedează lichidului interstiţial O2 şi substanţele
nutritive necesare celulelor şi preia substanţele produse de celule printre care şi CO2.
Capilarele se continuă cu venulele şi acestea cu venele care se unesc pe măsura
apropierii de inimă.
Cele mai mari vene, cavă superioară şi cavă inferioară, varsă în atriul drept sânge
încărcat cu CO2 (deci, în atriul drept ajung cele 2 vene cave care aduc la inimă sânge cu
dioxid de carbon).
Circulaţia mare

artera aortă
vene cave
V st O2 Celule CO2 A dr

2. Circulaţia mică începe din ventriculul drept-de unde porneşte artera pulmonară care
transportă sânge cu dioxid de carbon la plămâni. Artera pulmonară trimite două ramuri
care se ramifică in cei doi plămâni. Capilarele formează o reţea deasă în jurul alveolelor
pulmonare. Aici are loc schimbul de gaze. Sângele încărcat cu oxigen se întoarce in atriul
stâng prin patru vene pulmonare (deci, în atriul stâng ajung cele 4 vene pulmonare
care aduc sânge încărcat cu oxigen de la plămâni la inimă).

Circulaţia mică
artera pulmonară vene pulmonare
Vdr C Alveole pulmonare A st
CO2 O2

10
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir

F.Proprietăţile miocardului

1.Excitabilitatea
-este proprietatea miocardului de a răspunde la acţiunea unor stimuli care depăşesc
sau au valoarea prag (legea „totul sau nimic”)
-fibra musculară cardiacă poate fi stimulată doar în diastolă nu şi în sistolă,
deoarece în sistolă se află în perioadă refractară absolută (legea inexcitabilităţii
periodice a inimii)
2.Automatismul
-este proprietatea miocardului de a se autoexcita ritmic
-ritmul normal este dat de de nodulul sinoatrial şi este de aprox. 70-80 bătăi /minut
-creşterea ritmului cardiac se numeşte TAHICARDIE-este influenţată de SNVs şi
adrenalină
-scăderea ritmului cardiac se numeşte BRADICARDIE-este influenţată de SNVp şi
acetilcolina

11
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir

3.Conductibilitatea
-este proprietatea miocardului de a conduce impulsul contractil în toate fibrele sale
-impulsurile generate automat şi ritmic de nodulul sinoatrial se propagă la nodulul
atrioventricular, fasciculul His şi reţeaua Purkinje
4.Contractilitatea
-este proprietatea miocardului de a răspunde la acţiunea unui stimul prin
modificările dimensiunilor şi tensiunilor
-ventriculele au o putere de contracţie mai mare decât atriile, iar Vst o putere de
contracţie mai mare decât Vdr
-contracţiile miocardului se numesc sistole, iar relaxările diastole

G.Parametrii funcţionali
a.CICLUL CARDIAC
-este format dintr-o sistolă şi o diastolă
-la un ritm de 75 bătăi pe minut, ciclu cardiac durează 0,8 secunde
Ciclul atrial= S.A (0,1 sec) + D.A(0,7 sec)= 0,8 sec
Ciclul ventricular=S.V(0,3 sec)+D.V(0,5 sec)=0,8 sec
-diastola generală= 0,4 sec
-între sistola atrială şi cea ventriculară există o diferenţă de 0,1 secunde, timpul fiind
necesar propagării impulsului contractil de la nodulul sinoatrial la cel atrioventricular.

12
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir

b.Valori măsurabile în ciclul cardiac

1. Debitul sistolic sau volumul sistolic sau volumul bătaie
= volumul de sânge expulzat de inimă într-o sistolă
=75 mL
2.Debitul cardiac
=este volumul de sânge expulzat într-un minut
=este produsul între debitul sistolic şi frecvenţa cardiacă

13
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir
=75x75= 5,5 L/min.
3.Travaliul cardiac
=lucrul mecanic al inimii în sistolă
=volumul sisolicx presiunea arterială medie
=75 mLx 100 mmHg
-Ciclul cardiac este însoţit de manifestări:
 Mecanice
 Acustice
 Electrice
Manifestările mecanice sunt:
-ŞOCUL APEXIAN-se percepe ca o lovitură a vârfului inimii în spaţiul intercostal V
stâng, în sistolă
-PULSUL arterial-se percepe atunci când se comprimă o arteră pe un plan osos
Manifestările acustice sunt:
-Zgomotul sistolic-este produs de închiderea valvulelor atrioventriculare; este lung şi de
tonalitate joasă
-Zgomotul diastolic-este produs de închiderea valvulelor semilunare de la baza arterei
aorte şi pulmonare; este acut,scurt şi mai puțin intens
Manifestările electrice se înregistrează sub forma EKG-ului (electrocardiogramei)

4.TENSIUNEA ARTERIALĂ
-ESTE PRESIUNEA CU CARE CIRCULĂ SÂNGELE PRIN ARTERE
-maximă sau sistolică este 120 mmHg(milimetri coloană de mercur)
-minimă sau diastolică este 80 mm Hg

14
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir
H.NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE

1.CARDIOPATIA ISCHEMICĂ
-este o boală a arterelor coronare
-se datorează scăderii debitului de sănge în circulația coronariană
-se manifestă prin durere puternicăîn dreptul inimii
-are ca formă clinică infarctul de miocard

2.ATEROSCLEROZĂ
-este cea mai frecventă cauză a:
 diminuării debitului coronarian
 infarctului de miocard
-apare la persoanelele cu predispoziție genetică
-este un proces în care se formează PLACA ATEROMATOASĂ
-se poate preveni prin evitarea sedentarismului
3.ARITMIILE CARDIACE
-se caracterizează prin:
 modificarea frecvenței ritmului cardiac
 creșterea frecvenței cardiace sau TAHICARDIE
 scăderea frecvenței cardiace sau bradicardie
-cauzele aritmiilor cardiace pot fi:
 emoțiile
 excesul de cafea și de tutun
 stresul
 afecțiunile cardiace

15
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir
4.HEMORAGIILE
-au loc la -exteriorul organismului =hemoragii externe
-în țesuturi sau cavități ale organismului=hemoragii interne
-gravitatea lor este influențată de cantitatea de sânge pierdută
-pot avea consecințe grave
-cel mai frecvent sunt cauzate de traumatisme
-semnele clinice care pot să apară în hemoragii rapide sunt:
 anemie
 tahicardie
 sete
 hipotensiune arterială

5.LEUCEMIILE
-sunt afecțiuni neoplazice ale țesuturilor care dau naștere leucocitelor
-se întâlnesc la toate vârstele
-se prezintă sub formă:
 acută
 cronică

16
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir

6.ANEMIILE
-se caracterizează prin scăderea nr de eritrocite sau a cantității de hemoglobină
-cele mai frecvente tipuri de anemie sunt:
 cele apărute-după o hemoragie rapidă
-ca urmare a unui deficit în metabolismul FIERULUI=anemia
FERIPRIVĂ
 ANEMIA MEGALOBLASTICĂ(lipsește vitamina B 12)
-în cazul anemiilor, clinic se poate observa:
 paloarea intensă a pielii și a mucoaselor
 amețeli
 hipotensiune arterială
 DISPNEE(RESPIRAȚIE greoaie)

17
Colegiul Național Pedagogic”Carmen Sylva” Timișoara
Anatomie –clasa a XI-a
Prof. Cornelia Dragomir
PROBLEME DE BACALAUREAT
1.O persoană este supusă unei intervenţii chirurgicale în timpul căreia pierde o cantitate mică de
sânge. Este necesară o transfuzie de sânge. Persoana are grupa de sânge B şi Rh negativ. La spital se
prezintă mai mulți colegi, cu următoarele grupe de sânge: O şi Rh negativ, B şi Rh pozitiv,A şi Rh
negativ.
Precizaţi următoarele:
a) grupa/grupele de sânge ale posibililor donatori;
b) anticorpii/aglutininele din plasma sângelui persoanelor care au grupa de sânge O;
c) consecinţa în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punctul
de vedere al sistemului ABO.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind informaţii
ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.

a.O Rh negativ
b.Anticorpii/aglutininele din plasma sângelui persoanelor care au grupa de sânge O sunt alfa(α)și
beta(β)
c.
În cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punct de vedere al sistemului
ABO, adică dacă unei persoane cu grupa A i se face o transfuzie cu sânge din grupa B, în
organismul persoanei cu grupa A vor veni în contact aglutinogenul B din sângele donatorului, cu
aglutinina beta din plasma primitorului, deci apare un conflict imun antigen-anticorp, ce va duce la
aglutinarea hematiilor și hemoliză, toate acestea având consecințe grave asupra individului respectiv,
în funcție de volumul de sânge transfuzat.

d.Cerintă: Care este aglutinogenul de pe hematiile persoanei cu grupa de sânge B?

Rezolvare : aglutinogenul B

2.O persoană cu grupa sanguină AB are nevoie de o transfuzie cu o cantitate mică de sânge.
Precizați următoarele:
a) aglutinogenele/antigenele caracteristice grupei sanguine AB;
b) trei exemple de grupe sanguine, din sistemul ABO, ale unor potenţiali donatori;
c) consecinţa în cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din
punctul
de vedere al sistemului Rh.
d) Completaţi această problemă cu o altă cerinţă pe care o formulaţi voi, folosind
informaţii ştiinţifice specifice biologiei; rezolvaţi cerinţa pe care aţi propus-o.

2.
a.aglutinogenul A și aglutinogenul B
b.trei exemple de grupe sanguine, din sistemul ABO, ale unor potenţiali donatori: grupa O, grupa
A și grupa AB
c.
În cazul transfuziei cu sânge provenit de la un donator incompatibil din punct de vedere al sistemului
Rh, adică dacă unei persoane cu grupa Rh negativ i se face o transfuzie cu sânge Rh pozitiv, în
organismul persoanei cu Rh negativ se vor forma anticorpi anti-Rh sau anticorpi anti-D, la o
tranfuzie ulterioară cu sânge Rh pozitiv la această persoană cu Rh negativ, va veni în contact
aglutinogenul D din sângele donatorului, cu anticorpii anti-D din plasma primitorului, deci apare un
conflict imun antigen-anticorp, ce va duce la aglutinarea hematiilor și hemoliză, toate acestea având
consecințe grave asupra individului respectiv, în funcție de volumul de sânge transfuzat.
d.Cerintă: Care este aglutinogenul de pe hematiile persoanei cu grupa de sânge A?
Rezolvare : aglutinogenul A

18