FASCEOLOZA

BOALA: fasceoloza (galbeaza)

AGENT ETIOLOGIC: fasceola hepatica, se insera in canalicule biliare

STADIU INFECTANT: metacercarul  ultimul stadiu larvar

Fasceola hepatica este un vierme la care natura a pus mai multe bariere, incat trebuie sa
indeplineasca toate conditiile ca sa supravietuiasca.

CALEA DE INFECTIE: digestive prin apa contaminata, consum de plante salbatice: iarba de Creson

GAZDA INTERMEDIARA: este un gasteropod

GAZDA DEFINITIVA: animalele ierbivore: ovine, bovine, caprine, accidental omul

LOCALIZARE: canale si canalicule biliare

In faza acuta apar dureri in hipocondrul drept , cu fenomene dispeptice (greata, varsaturi),
hepatomegalie (marirea ficatului), in analiza apare eozinofilie ridicata, febra.

In faza cronica de boala discutam despre fenomene de tip obstructive cu aparitia unor
fenomene ihterice.

Faza acuta din punct de vedere patologic : apar leziuni temporare ale peretelui intestinal si
ale parenchimului hepatic.

In faza cronica apar manifestari legate de canalele (ductile) biliare.

DIAGNOSTIC: se pune pe evidentierea oualelor in scaunul fecal, metode serologice, tubaj duodenal.

EPIDEMIOLOGIE: sunt afectate personae in principal din mediul rural mai ales cand exista crescatorii
de animale.

TRATAMENT:

-Bithiol (Bitil)

-Triclabendazol (Egaten), (Fascinex)

MORFOLOGIE: este un vierme cu aspect foliaceu (de frunza), cu partea anterioara mai latita, corpul
este turtit dorso-ventral, este mic 18-32 mm lungime, 7-14 mm latime, are o cuticula cu solzi fini.
Aparatul digestive este prevazut cu ventuza bucala, care are in continuare faringele, esofagul, esofag
care are o bifurcatie care se termina la nivelul regiunii intestinale. Aceste ramificatii se intend pe
toata lungimea corpului si se termina in ”deget de manusa”.

Sistemul nervos al parazitului este alcatuid din inel ganglionar periesofagian. Aparatul
reproducator este hermafrodit.

Componenta masculina are 2 testicule tubulare care se continua cu cate un canal deferent.
Vezicula seminala se coninua cu cu canal ejaculator care patrunde in organul copulator .

Componenta femela are 2 glande germigene care produc ovulele si 2 glande vitelogene care
produc substanta vitelina necesara. Aceste 2 tipuri de glande un stractura tubulara.

CICLU BIOLOGIC: depune ouale in reteaua de canalicule biliare, ouale sunt ovoidale, operculate si
neembrionate. Masoara 130-140 microni in lungime si 60-90 in latime. Ouale ajung bila intestin 
materii fecale  mediul extern.

Evolutia ulterioara este conditionata de prezenta mediului acvatic unde in aprox 2-3
saptamani din ou iese o larva ciliata numita MIRACIDIUM (stadiul 1 larvar).

Daca aceasta conditie a fost indeplinita prin miscari active, miracidium se deplaseaza spre o
gazda intermediara, un gasteropod. Patrunde prin orificiul respirator al gasteropodului, se localizeaza
in plamanul lui unde isi pierde cilii si se transforma in SPOROIST (stadiul 2 larvar). Are forma de sac
plin cu celule embrionare care evolueaza spre stadiul 3 larvar: REDII MAMA sau REDII PRIMARE.

Redii mama ajunge in ficatul si pancreasul gasteropodului, formeaza stadiul 4 larvar: REDII
SECUNDARE.

Din redii secundare se formeaza CERCARII (stadiul 5 larvar).Acestia parasesc gasteropodul in

cursul zilei.

Cercarul este o larva cu aspect triunghiular cu 2 ventuze si un apendice puternic, se

deplaseaza cu el prin apa in cautarea de un suport: pietre sau plante. Se fixeaza ventulele de piatra,
pierde apendicele si se acopera cu o secretie care se intareste la contact cu aerul , rezultand
METACERCARUL (stadiul 6), reprezinta stadiul infectant.

In proportie de 10% metacercarii se pot forma chiar i in apa.

Evolutia de la ou metacercar dureaza 90-100 zile (3 luni), evolutia este favorizata de

cresterea temperaturii mediului ambiant 25-30°C, ouale raman viabile su la temperaturi extreme -
5°C sau +45°C.

Metacercarul ramane viabil aproximativ 1 an.

Infectia se realizeaza pe cale digestiva odata cu plantele utilitaze drept hrana sau apa de baut
din surse neprelucrabile. Frectevt sunt afectate animalele ierbivore: bovine, ovine, caprine.

Odata ajunsa in tubul digestiv, invelisul protector al larvei este digerat, larva patrunde in ficat
unde patrunde pe cale hematogena si afecteaza bila.

Larva strabate peretele intestinal  cavitate peritoneala  capsula glisom  ficat 

circulatie (cale hematogena) canal coledoct  vezicula biliara.

Din momentul infectiei pana ajunge in canaliculele biliare sunt necesare 5-6 saptamani.

Datorita dimensiunilor sale mari pentru a patrunde prin canaliculele biliare si pentru a se
deplasa isi rasuceste marginile corpului ca o frunza uscata, trec 3 saptamani de la patrundere in
canaliculele biliare apar ouale. Viermele adult poate supravietui 6 ani.
DATE CLINICE: Infectia produsa de fasceola hepatica se mai numeste si galbeaza.

Din punct de vedere clinic in faza acuta a bolii care corespunde cu perioada de migrare a
larvei catre ficat apar dureri in epigastru, hipocondrul drept, dureri care iradiaza in umarul drept sub
omoplat, sunt insotite de fenomene dispeptice (greata, varsaturi), febra, iar in sangele periferic
eozinofilie pana la 90%.

Alte simptome (fen. dispeptice): greata, varsaturi, balonare, dureri de cap (cefalee), dureri
muscular (mialgii).

In faza cronica apar fenomene obstructive si inflamatorii produse de prezenta viermilor adulti
localizati in canalele biliare  ihter.

Mai multe cazuri de fasceola hepatica au fost descoperite intamplator in timpul

investigatiilor, terapiei chirurgicale, la tumori, chisturi, alte afectiuni ale cailor biliare.

O forma clinica aparte o reprezinta asa numitul HALZOUN, frecvent intalnit in Sudan, Liban.
In consumului de ficat crud parazitat cu fasceola hepatica. In aceasta situatie este posibil ca viermele
sa se fixeze cu ventuzele de mucoasa feringelui, reactive inflamatorie locala cu aparitie de edem,
afectare laringiana el poate ajunge si la nivelul trompei lui Eustachio, mucoasa bucala, nazala, limba.
Apare senzatia de sufocare cu dispnee, disfagie, disponie, cefalee frontal. Ouale pot fi gasite in
secretiile nazale.

Diagnosticul este dat in principal de identificarea oului parazit in fecalele pacientului.

Este recomandabil sa se tina seama de asa numitul ‘’oua de pasaj ‘’, adica oauale care apar in
fecale, oua provenite din digestia unui ficat parazitat consumat la un pranz anterior. Daca exista
suspiciuni in acest sens, se recomanda repretarea examenului coproparazitologic dupa cateva zile,
timp in care se evita consumul de preparate din ficat.

Trebuie sa se tina seama de faptul ca ouale de fasceola hepatica sunt identice cu ouale altui
parazit astfel ca datele epidemiologice sunt de mare ajutor. Sunt de preferat reactii de precipitare in
gel : dubla difuzie in gel, contraelectroforeza.

TRATAMENT: exista problem cu tratamentul deoarece nu exista tratament specific

BITHIONOL: adulti 30-50 mg/kg corp 10-15 doze

copii 30-50 mg/kg corp 10-15 doze administrate in zile alternative

TRICLABENDAZOL (EGATEN), (FASCINEX): doza unica 10 mg/kg corp adult/copii