S6.

SERIA GRANULOCITARA: GRANULOPOIEZA, CICLUL DE VIATA AL

GRANULOCITELOR; ELEMENTELE STRUCTURALE DE BAZA; METABOLISMUL SI
FUNCTIILE GRANULOCITELOR; METODE DE STUDIU ALE GRANULOCITELOR.

1
Granulopoieza

- parte a hematopoiezei, care duce la producerea de granulocite; are loc in MO si conduce la producerea a
trei tipuri de granulocite mature: neutrofile (cele mai abundente, care reprezintă până la 60% din
toate globulele albe din sânge.), eozinofile (până la 4%) și bazofile (până la 1%)
- CSP  celulele progenitoare mieloide – celule formatoare de colonii mixte CFC-GMME  CFC-GM 
celule precursoare- CFC-G si CFC-Mo, care si-au incheiat ciclul de diferentiere si se vor matura pana vor
ajunge celule functionale
- celulele progenitoare mieloide: CFC-GMME sunt orientate spre mielopoieza iar factorul stimulator este
reprezentat de FSC-GEMM, alaturi de alti factori reglatori
- celulele progenitoare granulocito-monocitare: CFC-GM; coloniile de CFC-GM sunt initiate si intretinute
de un factor stimulator al coloniilor granulocito-monocitare (FSC-GM). CFC-GM este o populatie celulara

2
cu un ritm rapid de proliferare. Sub actiunea FSC-GM si a IL-3 CFC-GM se orienteaza spre celule
formatoare de colonii granulocitare sau monocitare
- FSC-GM stimuleaza productia de neutrofile, monocite
- FSC-G stimuleaza exclusiv productia de neutrofile
- celulele progenitoare eozinofile si bazofile – CFC-Eo, CFC-Ba – iau nastere independent din celula
progenitoare comuna mieloida
- factorul stimulator al celulei stem (FSCS) (ligandul c-kit sau steel factor) actioneaza in combinatie cu IL-3
si/sau FSC-GM pentru stimularea proliferarii celulelor progenitoare hematopoietice, bazofile si mastocite

Ciclul de viata al granulocitelor

Procesul granulopoiezei are de parcurs doua faze

- cea a celulelor progenitoare (CFC-GMME, CFC-GM, CFC-G) – celule neidentificabile morfologic
- faza de diferentiere, proliferare maturare, stocare si circulatie a celulelor seriei granulocitare

Neutrofilele
In ciclul de viata se disting mai multe etape:
- etapa medulara (proliferare, maturare, stocare)
- etapa sanguine
- etapa tisulara, de exercitare a functiilor specifice

Maduva osoasa
Neutrofilele medulare se impart in doau compartimente: de proliferare (mitotic) si de stocare
(elemente mature).
Compartimentul mitotic este format din mieloblast, promielocit si mielocit – celule capabile de
replicare. Mieloblastul se divide o data, promielocitul de una sau doua ori iar mielocitul de doua pana la
patru ori. Timpul de tranzit al intregului compartiment este de aproximativ 6 zile iar marimea este de
2,3x109celule/kgc. Mielocitele sunt cele mai numeroase datorita numarului mai mare de generatii
successive. Au o faza G1 foarte lunga (36h) ceea ce le perimte cresterea productiei la nevoie, prin scurtarea
acestei faze.

Compartimetul de maturare si rezerva este format din metamielocite, benzi si neutrofilele mature –
nu au capacitatea de replicare. Marimea populatiilor este aproximativ egala. Timpul de tranzit este de
aproximativ 6-9 zile dar in timpul infectiilor timpul poate fi scurtat la 3 zile.

Sangele
Neutrofilele din sange se gasesc in doua sectoare: neutrofile circulante libere si neutrofile marginale
(de-a lungul endoteliului vaselor mici sau sechestrarte temporar in capilarele alveolare). Investigatiile cu
diizopropil-fluorofosfat radioactiv (PDF) au demonstrate ca cele doua sectoare sunt egale. Intre cele doua
sectoare exista un schimb permanent. Neutrofilele marginale trec in sectorul circulant cu exercitiile fizice,
injectarea de epinefrina sau stress dar neutrofilele pot parasi sanagele si trec in tesuturi. O data trecute in
tesuturi nu se mai reintorc in mod normal in sange. Circulatia lor este unidirectionala. Corticosteroizii cresc
nr de nt din sange prin amplificarea eliberarii celulelor din rezerva medulara, prin reducerea nt care ies din
vase si cresterea timpului de injumatatire; asadar nu cresc in mod real producerea de nt. Retinerea nt in vas

3
constituie unul din factorii predispozanti la infectii in cursul corticoterapiei. Acest defect este in buna parte
eliminat prin adm prednisonului la doua zile, in doza unica.
Prin determinarea curenta de laborator se estimeaza numai neutrofilele circulante, deci jumatate din nr total
al nt sanguine.
Timpul de tranzit in sange al neutrofilelor a fost estimat la 6-9 ore, functie de metoda de studiu folosita
(PDF sau Fe) rezulta astfel ca neutrofilele din sange se schimba in 24 h de 3-4 ori.

Migrarea neutrofilelor in tesuturi

Parasind circulatia neutrofilele isi incep adevarata activitate fiziologica. Sediul traversarii peretelui
vascular este la nivelul venulelor postcapilare. In mod normal, nt migreaza spre zonele cu maxima expunere
a oganismului cu contactul extern: tractul respirator, GI, urinar, pielea, cavitatea bucala, ficatul.
Supravietuire in tesuturi: 4-5 zile

Eozinofilele

CFC-Eo este stimulata pentru proliferare, diferentiere, maturare de IL-5 sau factorul II de crestere a
limfocitelor B, care este si citokina majora implicata in producerea eozinofiliei. IL5 este produsa de Ly Th2.
Un efect sinergic cu IL5 il au IL3 si FSC-GM  stimuleaza progenitorii eozinofilici si supravietuirea Eo
sanguine, controleaza cresterea productiei de leucotriene si cititoxicitatea legata de anticorpi.
IL5 are si activitate chemotactica pentru Eo si stimuleaza atat cititoxicitatea cat si degranularea Eo indusa de
Ig.
Intregul process de generare a Eo – 11 zile din care 2,5 zile sunt in compartimentul post-mitotic. In sange
circula 3-8 ore dupa care prin diapedeza migreaza in tesuturi unde au o durata de viata de cateva saptamani.
Sedii preferate sunt organele ce sunt in contact cu mediul: pielea, plamanul, tractul GI.
Recrutarea si migrarea Eo se face sub influenta agentilor chemotactici dintre care cei mai ctivi sunt PAF si
C5a si in mai mica masura IL5, IL3, IL8, LtB4

Granulocitele bazofile

Bazofilele si mastocitele, conform datelor recente, provin dintr-o celula progenitoare comuna; mastocitele
parasesc maduva ca celule precursoare imature si isi termina diferentierea in tesuturi iar bazofilele se
matureaza in maduva inainte de a iesi in circulatie.
- provin dintr-un precursor – CFC-Ba - capabil sa produca in vitro colonii omogene de bazofile in diverse
stadii de maturatie.
- CFC-Ba este ultima din celulele precursoare care s-a diferentiat ireversibul din CSP pentru producerea de
bazofile. Diferentierea bazofilelor si a mastocitelor din celula lor precursoare este indusa de o citokina
produsa de celulele endoteliale si celulele stromale (fibroblastii) numita factorul de crestere al mastocitelor
sau kit ligand (KL).
Numarul bazofilelor in sange este foarte mic, uneori absent
Mastocitele sunt localizate mai frecvent in tesuturile cu interfata intre mediul extern si cel intern.

4
Elementele structurale de baza
Neutrofilele

Mieloblastul 10-18 µm
- celula granulocitara cap de serie
- celula imatura cu nucleu de dimensiuni mari, rotund-ovalar, care ocupa aproape toata celula. Are aspect
punctat, dantelat sau de sita. Prin structura nucleara se deosebeste de proeritorblast si limfoblast. Citoplasma
putina, bazofila, fara sau cu cateva granule. Mb nucleara este foarte fina. Nucleoli 2-5, albastru deschis cu
condensare slaba in jurul lor (diferentierea mieloblastului de limfoblast).
ME: confirma structura de celula slab diferentiata; se observa ribosomii, mitocondrii numeroase si mici, .

Peripheral blood smear showing two normal human myeloblasts. The size is medium (15 to 20 microns in diameter), the
nucleus is large and round with finely granular chromatin, nucleoli are present, granules are absent, and cytoplasm is
scanty

Promielocitul 12-25 µm
- precursor granulocitar putin mai mare decat mieloblastul. Nucelu rotund, oval sau boaba de fasole,
cromatina fina. Nucleoli 1-3, tot mai putin evidenti o data cu maturarea celulei. Citoplasma abundenta,
albastra, cu o zona perinucleara mai clara, cu granulatii azurofile, rosii violete.
ME: pune in evidenta un ap Golgi bine dezvoltat. Granulatiile azurofile (primare) dense, rotunde. Acestea
sunt lisosomi cu mb proprie ce contin enzime si alte substante necesare fagocitozei. Cea mai importanta si
caracteristica este peroxidaza – granule peroxidaza pozitive.

Peripheral blood smear showing a normal human

promyelocyte. Promyelocytes are larger than
myeloblasts and myelocytes (>20 micron). The nucleus
and nuclear chromatin and nucleoli resemble
myeloblasts but the cardinal feature is the presence of
many violet granules in the cytoplasm with either a
dense or coarse pattern often obscuring other cell
landmarks

5
Mielocitul 12-18 µm
- are un nucleu excentric, rotund-ovalar; cromatina mai condensate, nucleoli mici sau invizibili. Citoplasma
slab bazofila. Granulatiile azurofile sunt prezente dar nu se mai formeaza altele noi. Ele persista pana la
stdiul de granulocit matur dar diminueaza cantitativ cu fiecare mitoza. Caracteristic mielocitului sunt
granulatiile secundare care sunt peroxidaza-negative.
In acest stadiu au loc aproximativ 3 diviziuni celulare.
Granulatiile secundare se caracterizeaza prin prezenta fosfatazei alcaline. Aceasta poate fi dozata si are rol in
diagnosticul diferential al NMPc. Cele mai sacuzte valori sunt in LMC. Valori mari in PV si foarte mari in
neutrofiliile din infectii.
Productia de granulatii se termina in stadiul de mielocit.

Peripheral blood smear shows a normal human

myelocyte. As the myelocyte divides and matures, the
nucleus becomes smaller and irregularly round,
nuclear chromatin becomes coarse and clumped, and
nucleoli are sparse to absent. The nuclear to
cytoplasmic ratio is reduced compared to
promyelocytes. Specific granules are difficult to see on
light microscopy.

Metamielocitul 10-18 µm
- metamielocitul si neutrofilul nesegmentat sunt celule nonproliferativece preceda dezvoltarea
neutrofilului matur
- nucleu incurbat, fara nucleoli; citoplasma roz pal cu granulatii specifice. RE si polirobosomii sunt mai
putini semn ca sinteza de protein este incheiata

Peripheral blood smear shows a normal human

metamyelocyte. The cytoplasm resembles the
mature neutrophil and band forms; granules are
small, fine blue-black or grey, and dispersed
homogeneously throughout the cytoplasm. The
nucleus is indented like a bean and the nuclear
chromatin is coarse, clumped, and condensed
peripherally.

6
Neutrofilul nesegmentat
- condensarea cromatinei si forma de banda a nucleului realizand aspect de potcoava sau litera S. nucleul
poate prezenta una sau mai multe constrictii. Daca legatura dintre doua zone nucleare >1/3 din grosimea
benzii nucleare celula trebyie clasiofcata ca NNS.

Peripheral blood smear shows a normal

human band form. The nucleus is
nonsegmented and elongated resembling
a horseshoe shape; there are no nuclear
lobulations but a constriction is visible.
The nuclear chromatin is aggregated into
evenly arranged clumps. The cytoplasm is
like the mature neutrophil with pink
staining and fine azure bluish granules.

Neutrofilul segmentat 10-15 µm

- elementul final al seriei
- nucleu segmentat, lobat, cromatina densa. Numarul de lobi nu depaseste in mod normal 5.
- citoplasma este de culoare roz pal, cu un numar mare de granulatii
- contine atat granulatii primare peroxidaza positive cat si granulatii secundare specifice peroxidaza
negative, intr-un raport de 1:2
- in toate granulocitele neutrofile de la metamielocit pana la segmentat se sintetizeaza si garnulatii tertiare
care sunt mai mici, contin fosfataza acida, arilsulfataza, glicozaminoglicani si sunt lipsite de peroxidase
- ultrastructural mitocondriile sunt putine, ribosimii si RE rari, apparat Golgi rudimentar
- neutrofilul poseda receptori Fc pentru IgG si componentele C3a si C5a ale complementului

Peripheral blood smear shows a normal

polymorphonuclear neutrophil (PMN). The nucleus is
segmented into four lobes connected by thin
chromatin strands. The cytoplasm is pink with fine,
azure bluish granules. The predominant specific
secondary granules are finely dispersed and stains
the cytoplasm faintly pink.

7
Eozinofilele

- reprezinta un grup distinct morfologic si functional de granulocite

- originea tuturor granulocitelor este comuna pana la nivelul precursorilor unipotenti
- seria eozinofilica isi are celule de origine CFC-Eo. Aspectul mieloblastului si al promielocitului este
identic cu al celorlalte granulocite. Aparitia granulatiilor specifice in stadiul de mielocit face posibila
recunoasterea celulelor seriei

Mielocitul eozinofil
- nu difera ca forma, marime, aspect al nucleului de mielocitul neutrophil
- elementele esentiale sunt granulatiile eozinofile: mari, egale, rotunde colorate rosu-portocaliu.
Tipuri de granule:
- granule primare
- granule cristaline
- granule mici
- vezicule secretorii
Granulele cristaline sunt cele mai mari. Ultrastructural sunt alcatuite dintr-un corp central dens inconjurat de
o matrice si de o membrana cu strat dublu. Granulele cristaline contin cele 4 proteine bazice ale Eo: proteina
bazica majora (in corpul dens), proteina cationica eozinofilica, neurotoxina derivate din eozinofil si
peroxisaza eozinofilica (aflate in matricea din jur).
Granulele primare contin cristale Charcot-Leyden
Alte proteine stocate in granulatii: fosfataze acide, colagenoza, histaminaza, catalaza, esteraze, arilsulfataza
B si alte enzime lizozomale

Metamielocitul si NS eozinofil nu au caracteristici deosebite

Segmentatul Eo
- nucleu cu doi lobi uneori greu vizualizabili din cauza granulatiilor specifice care acopera toata citoplasma
- exprima un numar mare de receptori de membrana prin care comunica cu mediul extracellular. Principalii
receptori: - pentru Ig G, A, D. Se leaga de IgE in mod specific cu rol major in distrugerea unor paraziti
- pentru mediatori solubili: PAF, IL5
- pentru unele fractiuni ale complementului: C3b, C4
- receptori de adeziune cu rol in migrarea din spatiul vascular in cel extravascular
(primul pas – interactiunea receptorilor de adeziune leucocitari cu moleculele de adeziune de pe celulele
endoteliale (ICAM-1, VLAM-1, Elam-1)
- ca si neutrofilele, Eo pot adera de proteinele matricei extracelulare ca fibronectina,
colagenul, hialuronatul
- membrana plasmatica este bogata in lizofosfolipaze, enzime ce pot cristaliza si forma cristale Charcot-
Leyden in urma dezintegrarii masive de eozinofile
- au capacitatea de a genera leucotriene pe calea lipo-oxigenazei si prostaglandine pe calea ciclo-oxigenazei

8
Granulocitele bazofile

- primele celule din seria bazofila, mieloblastul si promielocitul, nu au caracteristici distinctive fata de
omologul lor din seria neutrofila. Numai mielocitul poate fi identificat ca bazofil prin prezenta granulatiilor
specifice bazofile care se sintetizeaza in aceasta etapa
- granulatiile au dimensiuni si forme variabile, colorate albastru-violet (coloratie metacromatica); apar din
stadiul de promielocit iar la celulele mai evoluate acopera si fac aproape invizibil nucelul. Deoarece sunt
solubile in apa, pot fi indeparatate in timpul coloratiei si in locul lor raman spatii goale colorate slab in rosu.
- granulatiile bazofile contin cantitati mari de histamina si heparin ace dau afinitate pentru colorantii bazici
Mielocitele bazofile se deosebesc de cele neutrofile prin granulatii, dimensiunile mari ale mitocondriilor si
reticulul endoplasmatic bine reprezentat. Bazofilele contin doar granulatiile specifice. Citoplasma
bazofilului matur contine particule de glycogen mitocondrii, ribosomi liberi detectabili ultrastructural
Segmentatul bazofil contine sute de granulatii metacromatice mari, dispuse si peste nucleu. Mitocondrii mari
si numeroase.

Mastocitele din tesuturi, foarte asememanatoare cu bazofilele din sange, sunt doar mai mari, cu nucelu
nesegmentat si granulatii mai mici, numeroase.

9
Metabolismul si functiile granulocitelor
Deplasarea neutrofilelor se face prin emiterea de pseudopode. Miscarea poate fi la intamplare in
cazul neutrofileleor nestimulate sau dirijata in cazul neutrofileleor stimulate sub influenta substantelor
chimiotactice
Pe masura ce mieloblastul se matureaza in mielocit, metabolismul aerobic devine anaerobic.
Mitocondriile devin tot mai putine o data cu maturarea si sunt rare in granulocitul matur. Continutul de
glicogen creste o data cu scaderea mitocondriilor si glicogenul devine sursa de energie pentru metabolismul
granulocitului matur. Activitatea oxidazica, esentiala pentru functia bactericida, apare la metamielocit dar
este pe deplin dezvoltata la segmentatul circulant.

Functiile granulocitelor neutrofile

Fagocitoza
Principala functie a Nt este de aparare a organismului contra infectiilor prin fagocitarea germenilor.
Reprezinta prima linie de aparare. Este un proces complex la care participa factori celulari si extracelulari.
Factorii extracelulari: substantele leucotaxice – bacterii, produse bacteriene, complexe Ag-Ac, produse ale
degradarii tisulare (in special ale colagenului si fibrinei), enzyme ale coagularii si fibrinolizei, mediatori ai
inflamatiei. In recrutarea si migrarea granulocitelor spre un focar inflamator intervin 3 procese:
- atragerea prin agenti chemotactici (unii eliberarti de celulele din focar cum sunt LTB4, PAF,
factorul cgemotactic neutrofil) altii prezenti in sange cum este C5a
- marginarizarea si aderarea grenulocitelor de endoteliu, in special din venulele postcapilare printr-un
mechanism ce implica doua tipuri de molecule de adeziune – unele exprimate pe granulocite: integrine
(ICAM=1 = molecula de adeziune intercelulara 1) si selectine (ELAM-1) si unele exprimate de celulele
endoteliale (VCAM-1 = molecula celulara vasculara de adeziune)
- dirijarea catre focar este asigurata de chemokine ( chemokinele alfa sau CXC care includ IL-8 si
factorul plachetar 4 si chemokine beta sau CC care includ MCP-1 = proteina chemotactica monocitara 1 si
MIP-1 = proteina infkamatorie macrofagica.
Leucotaxic specific pentru neutrofil este complexul trimolecular C5 6 7, activat de bacterii, proteaze
nespecifice sau prin sistemul properdinic. Nt elibereaza un factor imobilizator care impiedica alte neutrofile
sa paraseasca zona infamatiei. Puntile dintre nt si bacterie este realizata de opsonine.
Fagocitoza – proces cu 3 etape: leucotaxia, ingestia, digestia.
Activitati secretoare
- Transcobalamina I = alfa1 globulina ce transporta vit B12

Functiile granulocitelor eozinofile

Eo este o celula fagocitanta, echipata enzimatic si energetic in acest sens. Factorii cei mai activi chimiotaxic
pentru Eo sunt complexele Ag-Ac. Actiune chimiotaxica au fibrina si enzimele proteolitice, histamina careia
Eo ii limiteaza efectul inflamator. Eo reactioneaza la stimularea chimiotaxica produsa de C5,6,7. Selectiv
pentru Eo actineaza IgG1, in cursul reactiei anafilactice.
10
Fagocitoza la Eo urmeaza aceeasi secventa a etapelor ca si la neutrofile, cu formarea fagosomului, aparitia
degranularii si activarea metabolismului cellular. Activitatea secretoare si ingestia activa a complexelor
imune duc la concluzia ca Eo are un rol important in reactiile imune, de limitare a leziunilor produse de
complexele imune. Aceste actiuni sunt mediate de o amino-oxidaza care neutralizeaza histamina si alte
substante – 5-hidroxitriptamina si bradikinina. Eo elibereaza un inhibitor care inhiba degranularea
mastocitelor. In anumite conditii, elibereaza substante mediatoare (PAF, proteina bazica majora) care iau
parte active in procesele imflamatoare imunoalrgice.
PAF produs de Eo stimulat – stimuleaza primirea de O2 de Eo, eliberarea de superoxide, creste nivelul de
Ca++ intracellular, afinitatea de fixare a C3b a complementului. Celulele endoteliale vasculare sunt unul din
principalii producatori de PAF pentru a active Eo.
Pe langa compelxele Ag-Ac sau de factor reumatoid, Eo ingereaza bacterii si fungi dar sunt mai putin avide
decat neutrofilele.

Functiile granulocitelor bazofile si mastocitelor

Cel mai important eveniment il reprezinta degranularea, care are loc in intreaga celula, nu localizat. De acest
process de degranulare se leaga toata fiziologia si fiziopatologia bazofiluli si mastocitului.
Rol in reactiile acute – Ba si mastocitele prezinta receptori membranari cu afinitate crescuta pentru regiunea
Fc a IgE. Cand IgE se leaga de celula  stimularea degranularii anafilactice  mb plasmatica fuzioneaza cu
mb ganuleleor citoplasmatice  eliberarea continutului granulelor (mediatori vasoactive si proinflamatori
cu histamina, derivatii ac arahidonic); eliberarea masiva de mediatori este responsabila de manifestarile
clinice ale reactiilor de hipersensibilitate imediata in afectiuni cum ar fi: astmul, urticaria, rinita alergica,
anafilaxia alimentara, la madicamente, insect si alti antigeni. Alti stimuli (fragmente de complement,
hormoni peptidici, protein lizozomale din neutrofil, solutii de contrast, frigul, medicamentele – narcotice,
miorelaxante, pot initia eliberarea de meditori independent de IgE.
In inflamatia brinsica mastocitul pare sa fie initiatorul raspunsului indus de allergen si reponsabil de reactia
alergica imediata. TNF alfa e;iberat de mastocit poate contribui in plaman si la reactia tardiva
Rol in reactiile intarziate – recurenta semnelor (edem) si simptomelor (bronhospasm) ce apar la cateva ore
dupa stimularea antigenica
Mastocitele sunt implicate si in alte raspunsuri biologice: angiogeneza, vindecare, remodelare osoasa,
ateroscleroza, procese inflamatorii – artrita, sclerodermie, fibroze pulmonare, reactia de grefa contra gazda.
Rol in modificarile cronice asociate cu patologiile alergice

11