Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Ştiinţe-Economice

ECONOMIE MONDIALĂ

PIAŢA MONDIALĂ A VINULUI

ŞI POZIŢIONAREA ROMÂNIEI

Prof. Univ. Dr. Sorin Burnete Student

Prep. Univ. Liliana Bunescu Vlad Grumăzescu
 CUPRINS

1.Piaţa mondială-istoric şi definire.........................................................................................3

2.Principalii producători de vinuri.........................................................................................4
3.Consumul de vin la nivel mondial........................................................................................5
4.Principalele ţări exportatoare de vin...................................................................................6
5.Principalele ţări importatoare de vin..................................................................................7
6.Poziţionarea României pe piaţa vinului..............................................................................7
7.Concluzii...............................................................................................................................12
Bibliografie

2
 1.Piaţa mondială-istoric şi definire

Evenimentele majore care au avut loc la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului
al XVI-lea, respectiv marile descoperiri geografice şi cuceririle coloniale care au urmat, au
permis includerea în circuitul economic a unor vaste zone geografice, care au antrenat o
dezvoltare deosebită a activităţilor economice. Drept urmare, sfera spaţială a schimbului de
mărfuri s-a extins, prin cuprinderea celor mai importante zone de pe mapamond, având drept
rezultat formarea pieţei mondiale. Deşi, schimburile economice dintre ţări nu aveau încă o bază
economică, nu decurgeau încă dintr-o adevărată specializare internaţională, prin lărgirea ariei lor
geografice, ele au dat, în secolul al XVI-lea, un prim contur pieţei mondiale. Treptat, s-a conturat
o tendinţă de specializare internaţională; diviziunea mondială a muncii care antrenează o
adevărată explozie a schimbului reciproc de activităţi, care depăşesc tot mai mult nivelul micro şi
macroeconomic şi fac un salt la nivel mondoeconomic. Drept consecinţă, piaţa mondială devine
tot mai complexă, cuprinzând noi zone geografice şi noi forme de manifestare.
Piaţa mondială se poate defini în două sensuri.
În primul sens, prin totalitatea tranzacţiilor de afaceri la care participă agenţii economici
din diverse ţări, inclusiv societăţile multinaţionale, precum şi o serie de instituţii cu caracter
regional sau mondial, în contextul diviziunii mondiale a muncii şi confruntării dintre cererea şi
oferta pe plan mondial.
În al doilea sens, prin locul în care se încheie tranzacţiile de afaceri internaţionale, în care
se întâlnesc cererile şi ofertele de produse, valori şi servicii din diferite state, supuse legilor
economice ale mecanismului economiei de piaţă.
Tendinţa de globalizare pe piaţa vinurilor a început să se evidenţieze la mijlocul anilor 70
când şi-au făcut apariţia producătorii de vinuri californieni. Până atunci piaţa vinului purta mai
mult caracter regional. Ca regulă, vinurile producătorilor europeni de renume din Franţa, Spania,
Italia şi Germania erau comercializate în interiorul Europei sau exportate în America de Nord.
Situaţia curentă de pe piaţa vinului se caracterizează prin existenţa unui număr foarte mare de
producători şi prin internaţionalizarea denumirilor de vinuri produse din soiuri de poamă de
origine preponderent franceză. Primele plantaţii de viţă de vie au apărut în California, mai târziu
răspândindu-se şi în alte state din Coasta de Vest. Americanii au adaptat la clima americană
soiurile franceze: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir.

3
 2.Principalii producători de vinuri

Pe la mijlocul anilor 80 şi-au făcut simţită prezenţa aproape simultan producătorii de vinuri
din Australia şi Noua Zeelandă. Plantaţiile de viţă de vie au început să fie înfiinţate în ţările
numite deoarece condiţiile climaterice de acolo sunt similare celor din regiunile vinicole ale
Europei şi pe lângă aceasta există legături culturale puternice cu fostele metropole. Ieşirea lor pe
piaţa mondială a vinului a fost posibilă în mare măsură datorită transferurilor de tehnologie
modernă din Europa. Vinificatorii din aceste ţări împreună cu cei din Californa şi-au creat un stil
al lor, anglo-saxon de producere şi comercializare a vinurilor. La începutul anilor 90 au atacat
piaţa şi au acaparat un segment substanţial producătorii de vinuri din Argentina, Chile şi Africa
de Sud. Vinurile lor au atins destul de repede nivelul de calitate necesar pentru a trece în
categoria vinurilor medii. Producătorii şi exportatorii din aceste ţări au combinat cu succes
tehnologiile franceze de producere a vinului cu practicile americane de comercializare a
producţiei vinicole.
În ultimii ani a apărut un vădit interes pentru producerea şi consumul vinului în ţările Asiei
de Sud Est. Pe lângă aceea că ele importează vinuri în cantităţi din ce în ce mai mari, aici au
apărut şi plantaţii de viţă de vie.

În prezent, Uniunea Europeană este primul producător de vin din lume. Suprafaţa
europeană cultivată cu viţă de vie reprezintă 45% din suprafaţa mondială. Franţa şi Italia produc
cel mai mult – 30% din producţia UE şi, respectiv, 28,5%. Ele sunt urmate de Spania (23,2%).
Vinurile acestora rămân populare în materie de imagine şi de «sofisticare», dar poziţia lor este
puternic erodată de noii producători, atât pe propriile pieţe interne, cât şi pe cele de export.
La nivel mondial, concurenţa a crescut, Statele Unite devenind al patrulea producător de
vinuri. Ţările Lumii Noi şi-au crescut producţia în ultimii douăzeci de ani de la 1,7% la 21,4%,
în detrimentul Uniunii Europene.După o perioadă de reduceri progresive ale nivelului producţiei,
în anul 2008, OIV- Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului- a estimat faptul că producţia la nivel
mondial a atins 290 mil hl. Pentru anul 2009, OIV estimează o valoare de 270 mil hl, scădere
datorată crizei economice actuale.

4
 3.Consumul de vin la nivel mondial

Preferinţele se schimbă şi acest fapt se reflectă foarte fidel în evoluţia pieţei: dacă până în
anii `80 cererea de vinuri a rămas relativ stabilă, începând de atunci se constată o reducere a
consumului şi simultan o orientare mai accentuată către calitate, marcă, varietate şi nu către o
anumită zonă sau regiune de origine, ceea ce a condus, dar mai ales va trebui sa conducă, spre
acţiuni de marketing aproape complet diferite faţă de perioada anterioară.
Accentele pieţei vinurilor sunt conferite tocmai de variabilitatea acestor puternice ascensiuni şi
decăderi, de schimbarea implicită a ierarhiilor şi de evoluţia din ce în ce mai rapidă şi pronunţată
a mentalităţilor, gusturilor şi preferinţelor consumatorului.

Europenii sunt cei mai mari consumatori de vin, cu un procent de 68% din cele 234,3 mil hl
consumaţi la nivel mondial în 2008. Pe locul doi din punct de vedere al consumului se situează
America, cu un procent de 20%, în timp ce Asia ocupă un distant loc trei, cu 6,7%. În Franţa şi
Italia, consumul pe cap de locuitor se ridică la aproximativ 50 l/an. Aceste două ţări sunt cele
mai mari consumatoare pe plan mondial, cu 33 şi, respectiv, 27 mil hl anual, urmate de SUA, cu
20 mil hl, dar cu un consum pe cap de locuitor de numai 7,5 l/an.

Referindu-se la evoluţia actuală, care arată o scădere a consumului individual în ţările

tradiţional consumatoare şi o creştere uşoară, dar stabilă în alte zone, OIV indică o convergenţă
către un consum mediu mondial de 30 l/an pe cap de locuitor.

Clasament pe piaţa mondială în funcţie de consum

Locul în ierarhia mondială

Ţara în funcţie de :
consumul fizic consumul valoric
1999 2008 1999 2008
Franţa 1 3 2 3
Italia 2 2 5 5
SUA 4 1 1 1
Marea Britanie 6 5 5 2

Sursa : IWSR/GDR, Vinexpo Bordeaux

5
 Cifra de afaceri pe piaţa mondială a vinurilor se ridică la 100 miliarde USD, producţia de
vin se menţine la cca 275 milioane hectolitri, 60% fiind realizată de Franţa, Italia, Spania şi
Statele Unite, acestea din urmă având şanse mari, dacă nu chiar certitudini, să devină cele dintâi.
În anul 2008, conform tuturor estimărilor (Vinexpo, Bordeaux), se beau peste 31,5 miliarde sticle
cu vin, dar ierarhiile se schimbă, pentru prima dată, substanţial. În Marea Britanie se observă cea
mai pronunţată orientare către calitate (locul 5 în consumul fizic şi locul 2 în cel valoric),
cunoscut fiind faptul că în anul 2007 peste 10% din vinurile importate de englezi s-au vândut cu
preţuri cuprinse între 6 şi 8 lire sterline. La acelaşi orizont de timp, ţările scandinave şi Rusia
«cântăresc» mai mult decât Spania în consumul de vin, în Marea Britanie se ajunge la un consum
de cca 28 de litri per capita, iar cea mai mare contribuţie la creşterea valorii mondiale o are în
anul 2008 vinul de peste 5 USD sticla. Pe lângă producătorii din «lumea nouă» a vinurilor
(Statele Unite, Chile, Africa de Sud, Australia), au apărut şi noii consumatori, reprezentaţi de
Rusia, China, Japonia, cărora li se poate adăuga India, toate aceste ţări având un mare potenţial
de absorbţie.

4.Principalele ţări exportatoare de vin

Exporturile mondiale de vin în 2008, în conformitate cu datele OIV, s-au cifrat în jurul
valorii de 77,4 mil hl, înregistrând o scădere de mai bine de 10 mil hl comparativ cu 2007.
Procentul european nu a respectat previziunile, scăzând către valoarea de 73,5%, SUA
menţinându-se la un nivel stabil de 13,2%, în timp ce Australia şi Noua Zeelandă au avut o
scădere de 1%, ajungând la 8,9%, în ciuda faptului că aceste două ţări reprezintă numai 4% din
producţia mondială.

Franţa şi Italia îşi dispută locul întâi în topul celor mai mari exportatori de vin, cu puţin
peste 14 mil hl. În timp ce pentru Italia această situaţie reprezintă un progres, pentru Franţa
înseamnă o scădere a volumelor faţă de 2007 (15 mil hl pentru Franţa şi 13 mil hl pentru Italia).
Spania şi-a îmbunătăţit exporturile de la aproximativ 12 mil hl, la peste 13 mil hl. La rândul său,
Australia a consemnat o scădere de 1 mil hl, confirmând locul patru cu mai bine de 6 mil hl,
urmată de Chile, cu peste 4 mil hl. Următorul loc este ocupat de SUA, cu 4 mil hl, clasamentul
continuându-se cu Portugalia, Republica Moldova, Germania şi Africa de Sud.Valoarea vinului
exportat în primele cinci luni ale anului în curs a fost de 745.000 euro, cu circa 25% mai puţin
faţă de valoarea totală din aceeaşi perioadă a anului trecut. Principalele ţări în care s-a realizat
exportul au fost Danemarca, Italia, Spania şi China.

6
 5.Principalele ţări importatoare de vin

În anul 2007 principalul importator la nivel mondial era Rusia, cu peste 12 mil hl de vin,
urmată îndeaproape de Germania, în timp ce pe locul trei se situa SUA, cu o cantitate de 6 mil hl.
În anul 2008 s-a confirmat apetitul Germaniei pentru vin, care s-a clasat pe locul întâi cu peste 12
mil hl, urmată de Marea Britanie, cu puţin sub această cantitate. SUA s-a menţinut stabilă,
urmată de Franţa, cu aproximativ 5,5 mil hl, în timp ce Rusia a înregistrat o scădere, ajungând la
puţin peste 4 mil hl. De asemenea, cantitatea de vin importată în primele cinci luni din 2009 a
fost de 3.500 hectolitri, cu o valoare de 1,046 milioane euro, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a
anului trecut, cand s-au importat 10.900 hectolitri (1,928 milioane euro). Principalele ţări din
care s-a realizat importul sunt Franţa, Italia, Ungaria şi Spania.

6.Poziţionarea României pe piaţa vinului

În ceea ce priveşte vinul românesc, acesta va putea ocupa un loc important pe piaţa
europeană numai dacă reuşeşte “să bată” vinurile din Australia, Noua Zeelandă, Chile şi Africa
de Sud. Până în anul 2000, exportul de vin al României era nesemnificativ, reprezentând sub 5%
din producţia realizată, faţă de 27% cât exportau ţările europene. Pentru a reuşi să se impună pe
pieţele străine, şi mai ales pe cea europeană, vinul românesc are nevoie în primul rând de
promovare. Aproximativ 50% din vinul produs în România nu se putea comercializa, fiind
obţinut din hibrizi. Vinurile noastre aveau mai multe dezavantaje: soiurile predominante în
cultură nu erau dintre cele mai căutate la export şi mai mult de 50% din vinul de calitate
superioară era obţinut de micii producători care nu ajungeau sa-şi vândă marfa pe o piaţă
organizată.
În prezent, piaţa vinurilor din România este estimată la aproximativ 450 milioane de euro,
producătorii estimând o creştere a pieţei de circa 10%. Principalii producători interni sunt
Murfatlar, Jidvei, Cotnari, Cramele Recas, Vincon, Tohani, etc.
Exporturile de vinuri ale României au crescut foarte puţin, cu doar 4% faţă de anul 2007,
însumând, în 2008, 14,34 milioane de litri, în valoare totală de 16,2 milioane de euro, potrivit
datelor APEV. “România nu şi-a propus să devină o ţară cu exporturi masive de vinuri, în
următorii ani. Deocamdată, principalele priorităţi ale producătorilor sunt reconversia culturilor de
viţă-de-vie, investiţiile în retehnologizare şi crearea unei strategii puternice de marketing pentru
a crea, din vinurile româneşti, un brand naţional şi internaţional”.(Ovidiu Gheorghe, directorul
executiv al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului )(PNVV).

7
 România a exportat, anul trecut, cel mai mult vin în Germania, respectiv 6,24 milioane de
litri, în valoare totală de 4,69 milioane de euro, în Federaţia Rusă, unde a comercializat 1,58
milioane de litri de vin, care a valorat 1,91 milioane de euro, şi în Estonia, unde s-au vândut un
milion de litri de vin românesc, în valoare de 1,52 milioane de euro, potrivit datelor APEV.
În primul trimestru din 2009, exporturile de vinuri româneşti au atins, valoarea de 3,4
milioane de euro, depăşind, pentru prima dată, după anul 2000, importurile, cifrate la 3,32
milioane euro, se arată într-un raport întocmit de Patronatul Naţional al Viei şi Vinului.
Cele mai multe exporturi au fost efectuate către Germania, Danemarca şi Bulgaria.
Cantităţile de importuri valabile pentru primele trei luni din 2009 au fost de 2.624 de tone, în
scădere cu 68,8% faţă de primul trimestru din 2008, când s-a înregistrat o valoare de 8.431 de tone.

În prezent, la nivel naţional cea mai bună cotă pe piaţa vinurilor o deţine Murfatlar, cu 28%,
dar cumulate soiurile de vin alb şi roşu, urmată de Cotnari, cu 19% (numai vinuri albe) şi Jidvei, cu
14% (albe şi roşii).Totuşi, din producţia totală de vin românesc, ponderea celor cu denumire de
origine controlată (DOC) este de 8-10%, restul fiind reprezentat de vinurile de calitate superioară
(VS) şi de vinurile de masă (VM). În ceea ce priveşte consumul, dacă un francez bea 48 de litri de
vin pe an, un român consumă între 21 şi 26,7 litri vin pe locuitor pe an.
În cele din urmă, România exportă anual o cantitate de vin ce reprezintă între 4 şi 12%
din producţia anuală şi aproximativ 0,8% din exportul mondial.
Principalii exportatori de vinuri din România sunt companiile Halewood, care deţin o
cotă de circa 25% din piaţa exporturilor, Vinia Iaşi, cu 23%, Provinum, cu o cotă de aproximativ
13%, Cramele Recas, cu 11%, Vinterra şi Carl Reh, fiecare cu o cotă de aproximativ 10%,
potrivit datelor Business Standard, pe baza cercetărilor de piaţă.
Încrederea căpătată de exportatorii români vine ca rezultat al îmbunătăţirilor din
industria viticolă: înfiinţarea diferitelor asociaţii, legislaţia favorabilă şi îmbunătăţirea culturilor
de viţă de vie.
Cele mai importante asociaţii sunt Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) şi
Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri (APEV).
Acestea sunt înfiinţate şi funcţionează pe baza ordonanţelor Guvernului, în scopul
promovării excelenţei în toate verigile filierei vinicole, al îmbunătăţirii continue a
competitivităţii acesteia şi a calităţii vinurilor româneşti. În această direcţie, se urmăreşte
alinierea industriei vinului la standardele şi exigenţele de ordin calitativ ale pieţei internaţionale,
promovarea exportului de vinuri româneşti prin acţiuni promoţionale menite să refacă prestigiul
acestora, sprijinirea acţiunilor instituţiilor abilitate ale statului în vederea îmbunătăţirii sistemului

8
de protejare a vinului, colectarea de informaţii cu privire la legislaţia şi reglementările privind
producţia, comerţul, consumul şi aspectele sociale ale vinului în ţările concurente şi asigurarea
unei prezenţe active a asociaţiei în mass-media.
În ce priveşte culturile actuale, România este una din marile ţări viticole ale lumii. Ea
deţine în prezent o suprafaţă de 243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adaugă 1000 ha
vii tinere). Plantaţiile pentru struguri de vin ocupă 82% din suprafaţa viticolă totală, iar producţia
de vinuri se situează la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual.

După suprafaţa ocupată cu viţă-de-vie, România ocupă o poziţie privilegiată în rândul

ţărilor viticole, ocupând locul 5 în Uniunea Europeană, după aderare (după Spania, Italia,
Franţa şi Portugalia), locul 6 în Europa şi locul 9 în ierarhia mondială (şi după Turcia, S.U.A,
Iran,China).

Producţia de struguri pentru vin din România a depăşit 1,1 milioane tone în anul 2008,
peste nivelul de aproximativ 1,04 milioane tone înregistrat în anul 2007, fapt ce a contribuit la
realizarea unei producţii record de vin de peste 6 milioane hectolitri (o creştere de 19% faţă de
nivelul producţiei din anul 2007).

9
 Pe regiuni viticole, cea mai importantă creştere a producţiei, de 30%, s-a înregistrat în
Transilvania, urmată de Dobrogea (25%) şi Moldova (15%-20%).

Sursa: Patronatul Naţional al Viei şi Vinului

În perioada 2003-2007, cererea mondială de vinuri a înregistrat o rată medie de creştere

anuală de 11%. În trimestrul III 2008, piaţa mondială a vinurilor a fost dominată de:

• Franţa, Italia, Spania, Australia şi Chile la export. România a ocupat locul 21 în topul
exportatorilor mondiali de vin.

• Marea Britanie, SUA, Germania, Belgia şi Japonia la import. România a ocupat locul 27
în topul importatorilor mondiali de vin.

În ultimii 5 ani, exporturile româneşti de vinuri s-au redus, în medie, cu 4% pe an. Cu

toate acestea, în primele 9 luni ale anului 2008, acestea au revenit pe un trend puternic ascendent,
marcat de o creştere cu 86% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Dinamica trimestrială a exporturilor româneşti de vinuri, 2007-2008 (mii €)

12000
10401
10000

8000

6000
3787 4729 4285
4530
4000
3202 4354
2000

0
T1 2007 T2 2007 T3 2007 T4 2007 T1 2008 T2 2008 T3 2008

Sursa: ITC Trademap, prelucrare CRPC

Principalele pieţe de desfacere a vinurilor româneşti au fost Italia, Germania, Bulgaria,

China, Federaţia Rusă, Estonia, Italia şi SUA.

10
 Dinamica trimestrială a exporturilor româneşti de vinuri pe principalele pieţe de desfacere, 2007-2008
şi potenţialul de import vinuri pe aceste pieţe, 2003-2007
2007 (mii €) 2008 (mii €) 2003-2007 (%)
Creşterea Top principali
Pieţe de medie anuală a Creşterea medie furnizori pe
export Trim. Trim. exporturilor anuală a pieţele de export
Trim. I Trim. II Trim. I Trim. II Trim. III
III IV româneşti importurilor pe ale României*
pe piaţa piaţa mondială
mondială
Total 3787 4729 3202 4285 4354 4530 10401 -4 11 -
FR, US , ES, PT,
Italia 178 158 138 336 114 221 7495 58 13 NL
RO (loc 17)
IT, FR, ES, ZA,
Germania 1548 1318 663 1074 1638 629 438 -11 7 US
RO (loc 25)
FR, IT, CL, ES,
Bulgaria 139 191 263 9 133 47 402 191 124 DE
RO (loc 3)
FR, AU, IT, CL,
China 110 1 166 386 78 1,365 311 542 66 AR
RO (loc 8)
IT, LV, ES, FR,
Federaţia BG
346 1006 210 364 610 525 305 86 17
Rusă
RO (loc 19)
FR, AU, IT, CL,
Marea ES
109 149 201 322 105 624 285 -12 7
Britanie
RO (loc 25)
FR, FI, CL, IT,
Estonia 301 388 262 540 242 331 260 25 26 ES
RO (loc 12)
FR, IT, US, AU,
Canada 51 231 167 19 155 107 151 10 16 CL
RO (loc 14)
FR, IT, AU, ES
SUA 138 283 175 227 253 94 124 -3 10 CL
RO (loc 25)
IT, NL, BE, DE,
Moldova 0 51 23 23 28 19 113 -63 -13 HU
RO (loc 2)
Sursa: ITC Trademap, prelucrare CRPC
Notă: * FR – Franţa; IT – Italia; US – SUA; ES – Spania; PT – Portugalia; NL – Olanda; ZA – Africa de Sud; CL – Chile; MD – Moldova;
GE – Georgia; FI – Finlanda; AU – Australia; JP – Japonia; UY – Uruguay; CN – China; DE – Germania; BG – Bulgaria;
AR – Argentina; BE – Belgia; HU – Ungaria; RO – România.

În trimestrul III al anului 2008, principalii competitori ai României pe pieţele de export

relevante au fost:

11
• În Italia: Franţa (cu o pondere de 76,6% în totalul importurilor italiene de vin), SUA
(9,5%), Spania (7,6%), Portugalia (1,9%) şi Olanda (1,1%). România a ocupat locul 17 în topul
importurilor de vin ale Italiei, cumulând o pondere de 0,07%.

• În Germania: Italia (cu o pondere de 35,0% în totalul importurilor germane de vin),

Franţa (30,8%), Spania (12,7%), Africa de Sud (3,2%) şi SUA (2,9%). România a ocupat locul
25 în topul importurilor de vin ale Germaniei, cu o pondere de 0,05%.

• În Bulgaria: Franţa (cu o pondere de 20,9% în totalul importurilor bulgare de vin), Italia
(17,1%), Chile (9,4%), Spania (9,1%) şi Germania (5,9%). România a fost al treilea mare
furnizor de vin pe piaţa Bulgariei, deţinând o cotă de piaţă de 11,8%.
Pe ansamblu, pieţele de desfacere pentru vinurile originare din România au evidenţiat
pentru dinamica cererii de import trei tendinţe majore:

• Pieţe cu potenţial în creştere atât pentru aprovizionările de pe plan internaţional, cât şi

pentru cele din România - Italia, China, Polonia şi Letonia;

• Pieţe cu creşteri relevante la importul total de vinuri, dar în scădere pentru importurile din
România - Bulgaria, Federaţia Rusă, Estonia, Canada, Spania, Belarus, Australia, Ungaria şi
Rep. Coreea;

• Pieţe care au înregistrat creşteri modeste sau o restrângere a cererii de vin din import şi,
în acelaşi timp, o scădere a importurilor de vin din România - Germania, SUA, Finlanda, Belgia,
Austria, Thailanda, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Israel, Rep. Cehă şi Moldova.

7.Concluzii

Potrivit estimărilor, piaţa mondială a vinului ar putea creşte cu aproape 10 la sută, pînă în
anul 2010, mai ales ca urmare a recentelor clasări ale Chinei şi Rusiei în primele 10 ţări
consumatoare, informează: AFP, Rompres şi ziarul financiar electronic smartfinancial.ro.
În anul 2010, piaţa mondială a vinului poate ajunge la 117 miliarde dolari (90 miliarde
euro), adică o creştere de 9,4 la sută între anii 2005 şi 2010, conform unui studiu prezentat de
Vinexpo, cel mai mare târg de profil din lume, care are loc în fiecare vară în oraşul francez
Bordeaux.Astfel, Franţa va fi detronată în anul 2010 de Statele Unite ale Americii şi Italia în
topul consumului mondial de vin, potrivit Vinexpo. Consumul de vin al Statelor Unite va atinge
27,3 milioane hectolitri în 2010, de la 23 milioane în 2005, întrecând consumul de vin din Franţa,
care va scădea la 24,9 milioane hectolitri, de la 27,4 milioane hectolitri în 2005.

12
 Astfel, cu certitudine putem afirma că, creşterea consumului de alcool în toate ţările lumii,
penetrarea produselor vinicole pe pieţele mondiale vor face posibilă creşterea potenţialului de
export al produselor vinicole.

Bibliografie

1.Ion Ignat, Spiridon Pralea, Economie Mondială, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006
2.http://www.business-adviser.ro
3.http://x.gov.ro/
4. http://www.foodandbar.ro/
5.http://www.capital.ro/
6.http://www.vinul.ro/analize_schimbari_ierarhii_piata_monidala_vin.html;
7.http://www.wall-street.ro/
8.http://www.wto.org/english/news_e/news08_e/tbt_2july08_e.htm
9.www.ghidafaceri.ro/companii
10.apev@wineromania.com
11.http://www.freewebs.com/noblessvin/infonews.htm
12.http://www.pnvv.ro/
13.http://www.clubafaceri.ro
14.http://www.camib.com/market/worldwine.html
15.www.zf.ro
16.www.smartfinancial.ro

13