Analiza PESTLE a industriei cărnii de porc din România

Am ales spre analiză producția cărnii de porc, având în vedere apropierea sărbătorilor
de iarnă și creșterii consumului cărnii de porc în această perioadă. De asemenea, gândindu-mă
la contextele epidemiologice anterioare și deciziile conducerii de a închide piețele în care
activau producătorii locali.
Această analiză urmărește abordarea mediului extern prin următoarele șase
componente: politică, economică, socială, tehnologică, juridică și ecologică.
1.Factorii politici care ar putea ajuta producătorii locali și industria cărnii de porc sunt
reprezentați de relația producătorilor locali cu guvernul.
În primul rând, guvernul ar trebui să oprească importul masiv de carne de porc din Uniunea
Europeană și să realizeze un acord în care mariile lanțuri de supermarketuri/hipermarketuri
din România să accepte vânzarea cărnii locale, într-un număr mai mare decât cea provenită
din export.
În al doilea rând, politica externă poate ajuta producătorii locali de carne de porc să fie
promovați internațional. Guvernul ar trebui să implementeze soluții de promovare
internațională a produselor românești, provenite din carnea de porc.
2.Factorii econimici. Mediul economic nu ne permite să avem o cerere de 100% a producției
cărnii românești, care să acopere toată carnea importată. De asemenea, regulile și acordurile
de comerț nu ne permit o producție 100% românească în toate magazinele și piețele din
România.
Costul energiei, combustibilului și costurile legate de transport nu încurajează producătorii
români să încerce să se extindă pe plan european. Astfel, guvernul ar putea micșora taxele de
transport, vamale și a impozitelor pentru a încuraja producătorii locali, să se extindă pe piața
internațională.
3.Factori sociali. Societatea românească rămâne ancorată într-un spațiu local, țăranii și
producătorii locali preferă o arie restrânsă a vânzării. Guvernul poate promova o campanie de
cunoaștere a normelor de sănătate și comerciale a cărnii în Uniunea Europeană. Astfel,
educând financiar producătorii români, aceștia pot învăța să lucreze după standardele de
sănătate ale Uniunii Europene și să învețe cum se pot accesa fondurile europene.
4.Factori tehnologici. Dezvoltarea industriei cărnii de porc poate fi favorizată de mediul
tehnologic. Producătorii locali pot apela la tehnologie pentru promovarea produsele.
De asemenea, fermele și fabricile de mezeluri se pot ajuta de tehnologie pentru a produce o
cantitate mai mare de produse într-un timp mai scurt.
5.Factori juridici. Fiecare producător trebuie să își cunoască concurența cât și regulile impuse
de guvern pentru buna funcționare a industriei. Muncitorii din ferme au nevoie de echipament
de protecție, cei din fabrici au nevoie de tehnologia necesară. Controalele de calitate a
produselor trebuie efectuate periodic pentru a se respecta legislația privind protecția
consumatorului.
6.Factori ecologici. Educația sanitară este esențială în dezvoltarea industriei cărnii, de
asemenea, amplasarea fabricilor/fermelor pe o distanță de 50-60 km față de zonele urbane, cât
și rurale, poate reprezenta o producție a alimentelor ce nu afectează comunitățile din
apropiere.