MEDIU DE MARKETING

CRIS-TIM
I.

Prezentarea firmei
CRIS-TIM mezeluri
An de infiintare: 1991
Tipul de activitate: Fabricarea produselor din carne si a lactatelor
Scurt istoric: Ca multe din povestile de succes cu adevarat remarcabile si istoria CrisTim are inceputuri modeste: un magazin mic ce vindea produse alimentare, infiintat in
1991. De-a lungul celor 20 de ani ce au trecut de atunci Cris-Tim s-a impus pe piata de
mezeluri din Romania prin calitate, inovatie si dinamism.
1992 primul chiosc de 12 mp
1994 prima fabrica ce producea doar 2 tone pe zi
1997 angajeaza primii doi agenti de vanzari care utilizau doua masini
second hand
1998 o noua fabrica cu o capacitate de 20 tone pe zi
2000 primele doua centre de distributie in tara, la Iasi si la Craiova
2001 Societatea agronomica si manufacturiera devine parte din Cris-tim => EcoFerm: 99 vacute gestante din Franta, 500 de purcelusi din Olanda si 400 oi.
2002 lanseaza marca Salam Sasesc, astfel devenind cel mai
apreciat si mai cunoscut producator de mezeluri;
extinderea afacerii cu propria ferma de animale si cu ferma de
culturi vegetale
2003 construirea unei noi fabrici pentru mezeluri crud-uscate, cele mai
nobile produse din industria carnii
2004 cea mai buna distributie din industria carnii
2005 construirea a doua fabrici noi, in care se produc sunca si
specialitati
2006 lansarea produselor in ambalaje inovatoare: Fresh Box, Ideal Pack,
Safe Pack
2007 implementarea unei alte solutie de ambalare a salamurilor fiertafumate, inovativa pentru consumator, denumita Gust +.
2008 continua comunicarea printr-o campanie nationala de vanzari, cu un
mecansim inovator in industria de mezeluri.
2010 conversia fermei de vaci la tehnologia bio
2009 restructurarea si eficientizarae afacereii
2011 introducerae unei noi inovatie: Tehnologia de Inalta Presiune
cumpara brandul Matache Macelaru'
Branduri: Cris-tim, Matache Macelaru , Alpinia, Fortzozo, Mandruta, Vitality, EcoFerm.
Categorii de produse: salam fiert afumat, salam fiert uscat, mezeluri fara E-uri,
specialitati, sunca, carnati, cremvursti, parizere, produse vegetale, produse ready-meal,
produse lactate (lapte iaurt, smantana, lapte batut, Sana).
Tip de capital: capital social 38 000 Ron
Cifra de afaceri: 100 milioane euro
Capacitatea de productie: 140 de tone pe zi.

- In 2012 Cris-tim a ocupat locul 7 in Top general 50 de marci romaneti puternice

2013 - Locul 8 in "top 50 cele mai puternice branduri romanesti in 2013" -

clasament ce are la baza studiul realizat de compania de cercetare Unlock Market

Research pentru revista Biz.
2014 - se lanseaza gama de mezeluri feliate de la Matache Macelaru, intr-un
ambalaj si o imagine inedita si se realizeaza un rebranding pentru produsele feliate
Cris-Tim. Anul 2014 aduce companiei Cris-Tim, pentru a sasea oara consecutive titlul
de "Trusted Brand".

II.

Macromediu este un ansamblu de variabile externe care influenteaza un grup larg

de firme si care nu pot fi controlate sau influentate de catre acestea.

M. natural - boli ce pot afecta animalele (trichineloza, boala vacii nebune, gripa aviara si
porcina), deficitul de animale => import => cresc costurile, seceta care
afecteaza ferma
M. demografic natalitatea care creste sau scade puterea de cumparare in functie de
fluctuatiile sale, numarul populatiei influenteaza cererea ca volum
M. economic veniturile (in functie de acestea scade sau creste puterea de cumparare),
somajul (daca acesta creste, puterea de cumparare scade), inflatia, rata
dobanzii (difiultate in a face investitii), cursul valutar (import de materie
prima din Franta si Olanda), alte taxe si impozite care daca acestea vor
creste,cresc si costurile deasemenea
M. socio-cultural practici religioase (in perioadele de post, scade cererea pentru
produsele de natura animala, dar creste pentru produsele vegetariene),
preferinta pentru produsele taranesti (creste cererea), in perioadele de
sarbatori creste cererea, stilul de viata bio (creste cererea pentru produsele
bio), preferinta femeilor pentru produse mai slabe in grasimi
M. tehnologic noi norme => noi tehnologii de productie => costuri mai mari regasite in
pret, noile norme duc la eficientizarea timpului si a resurselor alocate
productiei => creste productia si calitatea ei, scade numarul angajatilor
M. politico-legislativ norme europene referitoare la calitatea produselor, pastrarea,
ambalarea si transportul lor, informarea cumparatorilor prin diverse forme
(reclame) , TVA, legea concurentei,legi privind utilizarea e-urilor
M. international directive europene referitoare la export, pretul amteriei prime pe piata
mondiala, standarde europene cu privire la preparare, ambalare, depozitare
etc. Cris-tim exporta in Irlanda, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Franta,
Belgia, Germania, Austria, Cehia, Portugalia, Spania, Italia, Ungaria, Cipru,
Grecia, Moldova, are contrcte in afata UE
III.

Micromediul este un ansamblu de variabile externe care influenteaza un sector

de activitati si pe care firmele le pot prevedea sau controla intr-o anumita masura.

Clienti orice fel de mediu (rural, urban), toate categoriile de varsta (carnatii Forzoso
pentru copii cu un continut ridicat e proteine, continut redus de aditivi, fara
conservanti si fata grasime), persoanele fizice si juridice
Furnizori AFEE energie electrica, compania de apa, telefonie si internet, CRIST
EXTERA ROM- instalatii termice,sanitare, gaze, SC CRIST SRL- ambalaje si
produse de impachetat, Adi Cristi COM- servicii de consultanta contabila, SC
Ema Crist grup SRL chimicale, detergenti, SC FLOMAR COMIMPLEX
SRL catering, de forta de munca, de capital, de materii prime
Concurenti Campofrio, Caroli, Fox, Aldis, Ana si Cornel, cota de piata a Cris-tim in
2008 de 18 %
Intermediari Cris-tim are parteneriate cu toate retelele importante de retail din
Romania : Kaufland, Carrefour, Metro, Cora si mici distribuitori, asiguratorii
de produse, firme de distributie conexe (Cash and Carry in 14 localitati)
Alte categorii de public asociatia onsumatorilor, Mass-media, directia de sanatate
publica, servicii de marketing: reclame la tv si radio, agentii de publicitate, studii de piata
IV.

Mediul intern este un ansamblu de resurse materiale, financiare sau umane de

care dispune firma sau organizatia.

Resurse naturale- Eco-Ferm:tractoare, combine, ulitaje agricole moderne ,silozuri, 900

de vaci din rasa Montbeliarde, furaje produse integral in ferme ce respecta
standardele griculturii ecologice, 800 ha de teren agricol in curs de certificare
eco, fertilizate in ultimii 4 ani cu gunoi din grajd, statie de epurare.
Fabrica Recunostinta din Filipestii de Padure: depozite, sediu central, hale
industriale, calculatoare, mobilier si birotica, tehnologii de productie a carnii,
asamblare si ambalare, laboratoare de testare a materiei prime si produselor,
masini de transport si distributie
Resurse financiare numerar, conturi la banci
Resurse umane 1000 de angajati structurati

Bibliogrfie

http://mandruta.cristim.ro/contact/item/11-scurt-istoric
http://www.cristim.ro/
http://www.scribd.com/doc/140770477/cris-tim
http://www.firmeproduse.ro/cauta/

a. Politica de produs
cea mai important component a mixului de marketing, care reprezint ansamblul politicilor
de produs, pre, distribuie i vnzri;Cele patru componente ale produsului:
1.corporale,
2.acorporale: intangibile pre, marca,
3.informaii referitoare la produs,
4.imaginea produsului.
a.1 Strategii de produs
n ceea ce privete mrimea gamei de produse exist 3 strategii:
1. Diversificare sortimental: creterea gamei de produse
se realizeaz pe trei direcii:
-diversificare orizontal : presupune extinderea gamei de produse n domeniul activitii de
baz;
-diversificare vertical : presupune prelungirea n amonte i/sau n aval a unei linii de
produse existente;
-diversificare lateral : presupune extinderea gamei de produse ntr-un alt domeniu dect
activitatea de baz.
gradul de noutate al gamei de produse depin de de:

-strategia asimilrii de noi produse;

-strategia perfecionrii gamei de produse
-strategia meninerii gradului de noutate
nivelul calitativ al gamei de produse depinde de (se realizeaz prin):
-strategia creterii calitative;
-strategia meninerii nivelului calitii;
-strategia de difereniere sortimental calitativ: sintgura strategie de supravieuire pe o pia
puternic concurenial.
2. Stabilitate sortimental: meninerea gamei de produse. Selecia sortimental: restrngerea
gamei de produse. n concepia clasic produsul reprezint un ansamblu de elemente fizice,
chimice sau de alt natur reunite ntr-un tot unitar i identificabil i care ndeplinete anumite
funcii
b. Politica de pre
Politica de pre reprezint cea mai mobil component a mixului de marketing
b.1 Nivelul preului: este primul luat n calcul de consumator; nivelul final al preurilor poate
fi stabilit:
pe baz de costuri;
pe baz de concuren
pe baz de cerere: lum n calcul ct ar fi dispus cererea s plteasc pentru acel produs.
b.2 Strategii la nivelul firmei: (pot fi aplicate i toate trei mpreun)
a.preurile mari (nalte): preurile de prestigiu (marc), preurile de smntnire(preuri la
produsele noi lansate pe pia, care i fac pe cumprtori s plteasc mai mult), preul
umbrel (pre de protecie a concurenei)
b.preuri moderate:
preuri difereniate: preuri care iau n calcul cantitatea de produse cumprate, locul, timpul
preuri discrimanatorii: reducere bilet spectacol pentru studeni
preuri psihologice
c.preuri joase (de descurajare)
La nivel de strategii se mai urmrete mobilitatea preurilor i diversitatea preurilor. Preul se
afl ntr-o foarte strns corelaie de interdependen cu costurile de producie, al crui nivel
au la baz cheltuielile necesare de munc omeneasc. Conform teoriei utilitii, preurile sunt
expresia utilitii mrfurilor, derivnd din aciunea legii egalizrii utilitii marginale pe leu
cheltuit. Att direct, ct mai ales n strns legtur cu costurile, preul determin nivelul i
evoluia ofertei de mrfuri. Comparativ cu alte variabile ale mix-ului de marketing, preurile
prezint unele particulariti:

- preul este o variabil abstract, deosebindu-se astfel esenial de toate celelalte (care se
concretizeaz n bunuri materiale i servicii -cazul produsului -, n canale i tehnici de
distribuii, n soluii de promovare- publicitate.)
- preul este variabila care conduce la transformarea valorii n venituri, motiv pentru care mai
este considerat i singura component care aduce valoare.
- preul este cea mai flexibil component a mix-ului, deoarece deciziile referitoare la preuri
pot fi aplicate imediat
- politicile privind preurile, spre deosebire de altele, nu pot fi protejate, ele putnd fi oricnd
imitate sau surclasate de ctre concureni
c. Politica de distributie are ca principal obiectiv reducerea timpului ct produsele parcurg
circuitul productor- consumator. Se consider c, dac la un punct de vnzare un consumator
nu gsete un anumit produs al firmei, atunci s-a pierdut oportunitatea ca produsul s fie
cumprat, deci a sczut vnzarea. Distribuia n aceast situaie nu a fost realizat, a sczut
consumul i de aici i reducerea profitului. De asemenea, toate eforturile ce se fac pe linia
promovrii produselor trebuiesc strns mpletite cu eforturile din domeniul distribuiei pentru
atingerea scopului final: creterea vnzrilor.
d. Politica de promovare
Orict de bun ar fi un produs sub aspect calitativ, cu toat superioritatea sa fa de alte
produse similare este greu s se impun de la sine n faa unui cumprtor neavizat, care vine
la pia pentru a cumpra produsul care-i satisface anumite necesiti. Acesta se gsete de
cele mai multe ori expus ntre zeci de alte produse care-i satisfac aceeai necesitate iar
cumprtorul va face o alegere arbitrar. Un cumprtor avizat, corect informat i care are
deja o convingere sau ncredere ntr-o anumit firm sau un anumit produs nu va aciona la
ntmplare ci va merge n cutarea produsului respectiv. ntr-o form sau alta, diferitele
componente ale activitii promoionale se utilizeaz ocazional. Perioada actual se
caracterizeaz printr-o adevrat explozie de mijloace i tehnici promoionale, de un volum
tot mai mare de informaii i aciuni cu scop promoional considerate uneori de populaie sau
potenialii consumatori ca fiind ofensive, abuzive sau chiar agasante. Cu toate remarcile
critice, aciunile promoionale sunt indispensabile pentru productori i utile pentru
consumatori. Problema care se pune este mbinarea i alegerea celor mai adecvate mijloace i
momente de transmitere ctre public.
d.1 Structura activitii promoionale
n funcie de natura i rolul activitilor promoionale se pot structura astfel:- aciuni
publicitare;- promovarea vnzrilor;- relaii publice;- utilizarea mrcilor;- manifestri
promoionale;- forele de vnzare.
d.2 Aciunile publicitare urmresc informarea publicului n legtur cu produsele i serviciile
sale, cu mrcile sub care acestea sunt prezentate pe pia, s-l conving i s-l determine n
efectuarea actului de cumprare. Prin obiectivele pe care le urmrete i mijloacele folosite,
publicitatea influeneaz volumul i structura consumului. Aciunile publicitare pot fi
direcionate ctre:
produs-urmrindu-se stimularea cererii pentru un produs anume;

marca- punnd n eviden marca sub care un anumit produs este oferit pe pia;
instituie- determinnd crearea unui ataament fa de firm. n funcie de aria geografic de
distribuie, aciunile publicitare sunt organizate:
local- pentru anumite produse, clieni, ambalaje, etc.;
naional
internaional Tehnicile i mijloacele de publicitate sunt folosite n funcie de naturamesajului
ce urmeaz a fi transmis, prin:- pres;- radio;- televiziune;- cinematograf;- publicitate
exterioar: panouri, afie i reclame luminoase;- cataloage;- pliante, prospecte i brouri.
d.3 Promovarea vnzrilor presupune folosirea mijloacelor i tehnicilor de stimulare i
cretere a vnzrilor prin:
- reducerea preurilor- are un efect psihologic asupra consumatorilor;
- vnzrile grupate- vnzarea simultan a dou sau mai multe produse prin reducerea preului
sau oferirea unui premiu;
- concursuri publicitare- crend un interes din partea publicului;
- publicitatea la locul vnzrii- prin semnalizarea, atragerea, orientarea i dirijarea interesului
consumatorilor ctre un anumit produs, raion sau ofert. Aceasta se realizeaz cu ajutorul
afielor, preurilor, sgeilor, etc.- merchandising-ul- folosind o serie de tehnici de
comercializare, tehnici care se refer la prezentarea n cele mai bune condiii a produselor i
serviciilor oferite pe pia;
- cadouri promoionale- faciliti pe care productorul le ofer cumprtorului: obiecte sau
servicii.
d.4 Manifestri promoionale
- cuprind sponsorizrile i participarea la trguri i expoziii. Sponsorizarea presupune
susinerea financiar a unor manifestri publice pentru care firma s-i cunoscute mrcile sub
care i ofer produsele pe pia. La nceput sponsorizrile s-au efectuat doar n domeniul
sportului, treptat ns ele au intrat n sfera culturii i cea socio-politic. Participarea la trguri
i expoziii se realizeaz prin organizarea de pavilioane sau standuri proprii n cadrul unor
astfel de maniestri. Pe lng funcia comercial, aceste manifestri ndeplinesc i funcia de
comunicare ntre partenerii de pe pia. Fiecare campanie promoional este foarte bine
susinut de publicitate fcut att la radio i televiziune, ct i prin materiale publicitare cum
ar fi: afie, floor stand-uri, cardboard-uri, hangere. Fiecare campanie promoional urmeaz
ndeaproape mecanica ei. Materialele publicitare care au susinut aceast promoie au fost:
posterele, etichetele de pre, hangere, standuri pentru display-uri, autocolante pentru frigidere,
mape de prezentare,bannere, reclame radio i TV.