I. SCURT ISTORIC AL S.C.

SCANDIA FOOD SRL

Povestea SC Scandia Food SRL începe în urmă c u95 de ani, la Sibiu, un oraş din
Transilvania bine cunoscut pentru tradiţiile sale culinare săseşti. De atunci, numele companiei a
fost un etalon al înaltei calități, a unor branduri de încredere, precum expertiza în cercetare și
dezvoltare. Scandia Food este o companie producătoare de pateu de ficat și conserve de carne
din România, a cărei istorie începe din anul 1922. Josef Theil - cetățean german recunoscut în
breasla producătorilor de mezeluri din Sibiu, înființează fabrica de preparate și conserve din
carne Theil. Fabrica Theil iși câștigă celebritatea în scurt timp, datorită tehnologiilor moderne
folosite, produselor de cea mai bună calitate și bunei desfaceri a acestora pe o piață în creștere.
Între 1929 si 1935 activitatea companiei Theil este în continuă creștere: reprezentanți locali
în fiecare mare oraș din țară, distribuție prin mijloace proprii de transport, extinderea
portofoliului de produse de la salam, sortimentul principal la: mezeluri, specialități, conserve de
carne (șuncă, leber, pate de ficat, gulaș, cârnăciori în conservă). Fabrica Theil iși menține
standardele și capacitățile în ciuda crizei economice înregistrate la nivel mondial. In 1941
Fabrica Theil devine Scandia Română, iar intre 1990 si 1996 perioada de tranziție fabrica
exportă în exclusivitate în ţări precum U.S.A., Marea Britanie, Germania, fosta Uniune Sovietică
și Japonia, până în 1996, când reia producția pentru piața din România. In anul 2001 în urma
unei licitații publice compania este preluată de actualii acționari, devenind o companie privată
100%.
În 2010 Scandia devine Scandia Food, în urma unuia dintre cele mai complexe procese de
rebranding pentru o companie românească, acționarii Dumitru Creștin și Viorel Gașpar investind
40 milioane euro într-o nouă fabrică la Sibiu (2012), iar în toamna anului 2016 Scandia Food a
cumpărat fabrica de conserve Rotina din Hunedoara de la antreprenorii locali Ion Pîrjol și Marcel
Manole. În prezent compania detine 3 restaurante în București, în marile centre comerciale.
Compania are în portofoliul său branduri precum Scandia Sibiu, Bucegi, Sadu, Lotka și Via și
exportă produsele în toate țările Uniunii Europene, Canada și Republica Moldova.

II. PORTOFOLIUL DE PRODUSE

Scandia Food este lider pe piața conservelor pe bază de carne din România, conducând
detaşat categoria pateului cu ficat, cu o cotă de piață în volum de peste 48% (sursă: AC Nielsen,
2016) și acoperind şi alte segmente precum pate vegetal, carne și mâncare la conservă. În anul
2010 s-a extins cu două noi linii de business: restaurant quick service (in preyent deţine 3
restaurante în Bucuresti și producție de mezeluri.

Portofoliul Scandia Food cuprinde o varietate de produse sub umbrela mărcilor: Via
(pateuri fine la borcan fără aditivi), Scandia Sibiu (aliatul targetului premium care cauta reţete
curate, fără E-uri), Bucegi (aliatul segmentului economic, pentru consumatorii care doresc o
mâncare gustoasă, îndrăgita de toţi membrii familiei şi la un preţ accesibil ), Sadu (adresat celor
care au nostalgia mâncării făcute la ţară, în bătătură, de parinţi sau bunici) şi Lotka (conserve din
peşte premium). Gama de produse este formata în present din peste 180 de produse, aproximativ

1
100 în categoria conservelor, celelalte fiind mezeluri. Conservele reprezintă businessul principal,
iar majoritatea inovațiilor se lansează sub această categorie, beneficiind de tot suportul
comercial. Cele mai bine vândute produse sunt cele sub marca Bucegi, acesta fiind de altfel și
brandul lider în piața pateurilor de ficat.

Compania activeaza pe 5 mari segmente:

 Pate (20 de varietăți de pate într-o gamă la fel de largă de ambalaje, gramaj, textură și
calitate);
 Carne la conservă (gama de cărnuri acoperă de la categoria premium – produse cu un
conținut crescut de carne, de până la 90%, – până la categoriile economice);
 Mâncăruri gătite (acestea variază de la rețete tradiționale românești precum sarmalele
până la internaționale precum carne cu chilli sau chiar exotice, gama variază, de
asemenea, de la articolele premium, produse manual, “ca la mama acasă” până la retete
convenționale);
 Produse vegetale (gama de produse vegetale cuprinde o sortimentație vastă de rețete de
la cele simple pe bază de soia până la cele cu diferite ingrediente cum ar fi pate-ul vegetal
cu ardei, măsline sau ciuperci, precum si aperitivele vegetale și supele crème);
 Mezeluri (gama de salamuri crud-uscate și mezeluri Scandia).
 Pește la conservă( prin brandul Lotka).

MISIUNEA COMPANIEI

Misiunea companiei este de a continua tradiţia în a oferi mâncare gustoasă şi hranitoare

consumatorilor, prin produse inovatoare care să le aducă echilibrul necesar stilului de viaţă
dinamic.

III. OBIECTIVELE COMPANIEI

Principalele obiective ale companiei se referă la:

 Menţinerea pozitiei de lider pe segmentul conserve din carne;

 Sporirea cotei de participare pe piaţa de mezeluri şi eventual câstigarea poziţiei de lider şi
pe acest segment;
 Pătrunderea pe noi pieţe;
 Îmbunătăţirea sistemului de distributie şi reducerea chetuielilor de circulaţie;
 Crearea şi lansarea de noi produse şi servicii;
 Creşterea eficienţei acţiunilor promoţionale;
 Păstrarea unui raport calitate/preţ bun;
 Îmbunătăţirea sistemului de relaţii pe care unitatea le are cu celelalte firme participante la
realizarea şi distribuţia produsului;
 Adaugări la liniile de produse existente;
 Intrarea pe pieţele din Orientul Mijlociu;
 Repoziţionari ale brandurilor proprii

2
 IV. MEDIUL INTERN

Resursele umane

Resursele umane constituie o influenţa considerabilă în activitatea societaţii Scandia

Food, datorată rolului factorului uman în procesul muncii.
În momentul actual personalul este compus din 573 de persoane, organizate astfel:
 personal direct productiv – 520
 personal T.E.S.A. – 40
 personal auxiliar – 13

Din totalul personalului, 60% au studii superioare, iar 40% studii medii. Media de vârsta
a personalului este de 30 de ani, iar cea mai mare vechime în muncă în cadrul societaţii este de 8
ani.
Politica de personal reprezintă efortul planificat şi sustinut de a stabili şi menţine
bunăvoiţna dintre societatea Scandia şi clienţii acesteia. În acest sens, personalul necesită să fie
pregătit în vederea realizării eficiente a obiectivelor societătii, existînd şi o serie de factori de
acţiune directă asupra relaţiei prestator-client, competiţia inter - profesională, cunoaşterea
concurenţei, cunoaşterea metodelor de vânzare. Cunoscând aceşti factori, personalul angajat este
implicat direct în strategia de marketing a societaţii.
Remuneraţia personalului se calculează în funcţie de evolutia cifrei de afaceri cât şi de
rezultatele obţinute de societate pe parcursul unui an de activitate. Atfel conducerea companiei
încearcă să-i cointereseze pe angajaţi în dezvoltarea acesteia.

Resursele materiale

În 2012 compania a deschis o nouă fabrică cu o investişie de peste 40 de milioane de

euro, în urma acestei investiţii procesul de fabricaţie devenind foarte performant:
 utilaje și tehnologii la cele mai înalte standard;
 suprafață de producție de peste 17.000 de metri pătrați;
 capacitate de procesare de peste 30.000 de tone pe an;
 depozite de ultima generație pentru materii prime și produse finite;
 două unități de producție, una pentru conserve și alta pentru mezeluri;
 3568 locatii de depozitare la materii prime;
 9150 de locatii la materii finite
 2 rampe de incarcare – descarcare la materii prime;
 3 rampe de incarcare – descarcare la materii finite;
 5 operatori la materii prime;
 18 operatori la materii finite;
 2 operatori la materii auxiliare.
În ceea ce priveşte principalele materii prime şi materialele folosite în realizarea
produselor, aceste sunt următoarele:
Materii prime:
 Ficat de porc
 Ficat de pui

3
  Carne de porc
 Carne de pasăre
 Grasime animala
 Sorici
Materii auxiliare:
 Condimente
 Membrane artificiale
 Concentrat proteic de soia
 Amidon de porumb
 Grăsime vegetală
 Conservanţi
 Sare
 Zahăr
Ambalaje:
 Tablă alimentară (cutii, capace)
 Folie plastic:

Resursele financiare

Scandia Food a încheiat în 2017 cu un profit net de aproximativ 2 milioane de lei,destul

de slab in comparație cu anul anterior unde a obținut un profit net de 8 milionae de lei. In 2015, a
înregistrat pierderi de aproximativ două milioane de lei, iar in 2014 profitul net a fost puţin peste
200.000 lei. Afacerile Scandia Food au totalizat în 2017 peste 214 milioane de lei, în creștere cu
peste 7% față de 2016, când au fost putin peste 200 milioane de lei. În 2015, compania a raportat
afaceri de peste 211 milioane de lei, iar in 2014 aproximativ 226 de milionae de lei.

Resursele informaţionale

 Se referă la ansamblul procedurilor şi circuitelor destinate activităţilor de culegere,

selecţie, sortare, transfer şi utilizare a informaţiilor provenite din mediul externşsi intern al
societăţii necesare îndeplinirii obiectivelor Scandia Food.

Eficienţa utilizării informaţiilor în cadrul Scandia Food depinde în mare măsura de

structura fluxului informaţional şi personalitatea managerului de compartiment, cele două
elemente care fac ca informaţia să ajungă în locul potrivit, la timpul potrivit şi în forma potrivită
pentru a fi folosite.

 Se referă la ansamblul procedurilor şi circuitelor destinate activităţilor de culegere,

selecţie, sortare, transfer şi utilizare a informaţiilor provenite din mediul externşsi intern al
societăţii necesare îndeplinirii obiectivelor Scandia Food.

Eficienţa utilizării informaţiilor în cadrul Scandia Food depinde în mare măsura de

structura fluxului informaţional şi personalitatea managerului de compartiment, cele două
elemente care fac ca informaţia să ajungă în locul potrivit, la timpul potrivit şi în forma potrivită
pentru a fi folosite.

4
Principalele tipuri de informaţii vehiculate în cadrul Scandia Food sunt:

 informaţii strategice provenite de la conducerea superioară a firmei (politica firmei,

obiectivele pe termen lung, utilizarea resurselor, etc.);
 informaţii directe de lucru ce provin din repartizarea sarcinilor de producţie;
 informaţii pe orizontală de la alte departamente cu care se colaborează (nivelul de
calitate al producţiei, al stocurilor, situţtia încasărilor, etc.);
  informaţii din mediul extern (starea pieţei, situaţia clienţilor şi furnizorilor, noutăţi
legislative în domeniu, cerinţe fiscale, etc.);
  informaţii feedback la deciziile luate.

Sistemul informational din cadrul companiei Scandia Food se reflectă într-un sistem
informatic bine pus la punct cu un software necesar procesării datelor şi difuzării informaţiilor în
cadrul organizatiei, o platformă hardware necesară prelucrării datelor şi disipării informaţiilor şi
un  personal specializat în culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor.

Figura de mai jos ilustrează sistemul informatic de marketing ce furnizează informaţii

pentru planificarea, controlul şi procesarea tranzacţiilor în cadul companiei:

5
 V. MEDIUL EXTERN

Mediul demografic

În funcţie de mediul demografic compania Scandia Food depinde de structura populaţiei

pe grupe de vârstă. Scăderea natalităţii din ultimii ani duce la creşterea grupului de vârstă între
15-25 ani care adus la o expansiune a pieţei Scandia, cei care consumă cel mai mult preparate din
carne sunt copiii, adolescenţii şi tinerii până la 30 de ani, find persoane care nu manifestă interes
faţă de tradiţionalul gătit acasă.

Mediul tehnologic

Mediul tehnologic este important din cauza următoarelor motive:

 Creează noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor, astfel, Scandia Food poate
lansa un nou tip de produs care are un gust mai bun şi care nu conţine substanţe nocive
pentru organism sau care are o culoare mai atractivă;
 Identifică diferite nevoi latente ale consumatorilor. Un exemplu în acest sens poate fi
dimensiunea ambalajelor care încep de la 70 g până 2720 g;
 Poate ajuta la descoperirea unor noi consumatori, astfel sunt vizaţi consumatorii care nu
consumă conserve din carne, dar care pot consuma o mâncare gătita , apropiată gustului
gătit acasă.

Mediul economic
 Reprezintă baza de susţinere a puterii de cumpărare, indiferent dacă persoanele respective
sunt consumatori finali sau intremediari. Pentru a caracteriza acest mediu se au în vedere
următoarele: Nivelul şi evoluţia veniturilor clienţilor. Acestea pot influenţa consumul
direct proporţional, astfel cu cât veniturile sunt mai mari cu atât consumul este mai mare,
iar dacă acestea scad şi consumul va scădea.
 Aşteptările cu privire la preţuri vor influenţa direct consumul. În cazul în care preţul unei
produs marca Scandia Food se va mări, atunci nu se va mai comercializa atât de bine
produsul. Preţurile sunt influenţate la rândul lor de inflaţie.
 Influenţa factorilor de mediu economic duc la evolutia pieţei, la schimbările ce pot apărea
în cadrul cererii de produse marca Scandia Food, la schimbarea preţurilor, a concurenţei
şi a ofertei. O urmărire atentă a acestui factor poate duce la o corectă evaluare şi
anticiparea a ceea ce se va întâmpla pe piaţă.

Mediul socio-cultural
Unele schimbări culturale au avut un impact major asupra întreprinderilor. Schimbarea
rolului femeii în viaţa socială este unul din factorii care s-a modificat dramatic. Faptul că femeile
s-au dedicat mai mult carierei profesionale a făcut ca lucrurile gospodăreşti pe care ea le făcea să
fie înlocuite cu diferite aparate. Înainte, dacă femeia gatea zilnic mai multe feluri de mancare,
acum aceasta nu mai face acest lucru, ci consumă conserve din carne, mezeluri şi mâncăruri
gătite la conserva, acest lucru ducând la creşterea cerinţei pentru produse marca Scandia Food.
Schimbările survenite în stilul de viaţă şi anume preocuparea crescută pentru dieta alimentară

6
fără E-uri a dus la apariţia în gama Scandia Food a produselor premium fără E-uri, realizate prin
procedeul sterilizării bain-marie.

Mediul politic
Mediul politico-legal include sistemul guvernamental şi sistemul juridic în care
funcţionează întreprinderea. Cele două sisteme vizează în principal protejarea consumatorilor,
protejarea concurenţei şi societăţii.

Pentru a proteja consumatorii, Scandia Food oferă informaţii corecte despre ceea ce
conţine prin intermediul etichetelor şi despre preţ. Pentru protejarea concurenţei, compania nu
copiază produsele lansate de altă întreprindere, iar marca acestei întreprinderi este originală,
nefiind copiată. Pentru protejarea societăţii compania lansează campanii de promovarea a unei
alimentaţii sănătoase, fără aditivi alimentari.

Mediul natural
Este format din ansamblul resurselor natural necesare desfăşurării activităţii de piaţă a
firmei. Aici intră relieful, clima, eventualele zone cu risc de cutremur (Japonia) , inundaţii (India,
Indonezia, chiar şi România).

Mediul legislativ
Mediul legislativ în domeniul pateului din ficat şi cărnii procesate este reglementat de
Ordinul 560 din 16 august 2006 pentru aprobarea normelor cu privire la comercializarea
produselor din carne, care a intrat în vigoare la 8 ianuarie 2007. Compania Scandia Food
corespunde acestei norme legislative.

Clienţii
Piaţa căreia Scandia Food i se adresează este atât piaţa internă cât şi cea externă, clienţii
companiei fiind atât persoane juridice, cât şi persoane fizice.
Persoanele juridice sunt reprezentate de retailerii care vând produsele marca Scandia
Food. Conform unui studiu realizat de Nielsen în perioada decembrie 2016- martie 2017 s-a
constat faptul că hipermarketurile, supermarketurile şi discounteri au inregistrat cele mai mare
valori ale vânzărilor de produse marca Scandia Food atât ca valoare, cât şi ca volum, conform
graficului de mai jos:

7
 Persoanele fizice sunt reprezentate de clienţii finali, cei care consumă preparatele
companiei.  Nevoile de cumpărare ale clienţilor sunt variate, de aceea firma a căutat să satisfacă
cerinţele lor prin acţiuni implicate în alegerea, cumpărarea şi utilizarea produselor.

În ceea ce priveşte gradul de segmentare a pieţei se observă că există diferite tipuri de

clienţi ai companiei.

În funcţie de criteriul economic se observă urmatoarele segmente ale pieţei:

 Clienţi la limita existenţei, provenind din persoane forţate să dobândească acest statut
 Clienţi săraci, ale căror venituri depăşesc pragul nevoilor de subzistenţă;
 Clienţi de condiţie economică medie;
 Clienţi de lux, posesori de venituri mari.
 Cu privire la criteriul geografic există mai multe tipuri de clienţi:
 Clienţi locali, naţionali şi străini (sub aspect territorial);
 Clienţi din mediul rural şi din mediul urban (după mediul de provenienţă).
 Din segmentarea după criterii demografice rezultă următorii clienţi:
 Copii, adolescenţi, tineret sub 30 ani, tineret peste 30 ani, pensionari (în raport cu vârsta);
 Copii, adolescenţi în întreţinerea părintilor, căsătoriţi fără copii, căsătoriţi cu copii în
întreţinere, celibatari (în raport cu ciclul de viaţă familial)

Clienţii interni ai companiei Scandia Food sunt în special persoane cu venituri mari şi
medii, care apeciază produsele premium, pentru aceştia fiind primordiale calitatea şi traditia
produselor, imaginea lor pe piaţă.

În ceea ce priveşte clienţii externi, piaţa din străinătate este extrem de importantă pentru
companie, deoarece dovedeşte existenţa unui produs competitiv ca raport calitate-preţ. Scandia
Food exportă pe pieţele mari din vestul Europei precum Germania, Italia sau Marea Britanie, dar
şi în Est în ţări precum Bulgaria, Ungaria sau Moldova. Faptul că sunt prezenţi în pieţele din
Vest dovedeşte că produsele marca Scandia Food sunt viabile. Orientarea către pieţele externe a
companiei este o mişcare similară cu cele făcute de alţi jucători din industria alimentară. Diferit
faţă de alţi jucători, care îşi extind prezenţa ca număr de ţări, Scandia Food se concentrează pe
creşterea cantităţilor livrate întrun număr constant de pieţe.

Furnizorii
Furnizorii de mărfuri ai firmei Scandia Food sunt acele societăţi comerciale cu care
firma are contracte pentru anumite materii prime, materiale auxiliare şi ambalaje care ajută la
producerea pateului şi produselor din carne. Scandia Food importă materie prima în proporţie de
80% din străinătate, în special din Germania. Principalii furnizorii de materie primă, materiale
auxiliare şi ambalaje sunt:

Carne:
 Tonnies Fleish Germania- carne de porc,ficat,slănina
 Jade Schlachthos Germania- burtă de vită
 Steirerflesish Austria- ficat de porc

8
  Safir Vaslui- carne de pui
 Smithfield România- carne de porc refrigerate
 Avastar Suceava- carne de vită
 Elfering Germania- carne de porc, slănina şi ficat
 Diana Valcea- carne de oaie
Membrane artificiale: Marchand România
Ambalaje metalice (cutii):
 Can-Pack Tecuci
 Sarten Bulgaria
 Impress Buftea
 Italian Caned-Oltenita
 Sarten-Tecuc
Etichete:
 Halicon Banat
 Mav-Tip Sibiu
Cutii de carton
 Thimm Packging Sura Mică, Sibiu
 Ecopack Ghimbav, Braşov

Furnizorii de servicii sunt acele organizaţii care realizează o gamă largă de servicii
necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţilor firmei. Astfel, aici întâlnim firme furnizoare
de utilităţi, prestatorii servicilor de marketing, intermediarii financiari. Firma Scandia Food
încheie contracte de prestări servicii cu aceste firme şi este ajutată, direct sau indirect de către
acestea, la producerea şi desfacerea produselor proprii. .

Câteva exemple de firmele furnizoare de utilităţi ale companiei Scandia Food sunt
următoarele: Rebu, Electrica, Apa Nova, Soma, etc.

Referitor la prestatorii serviciilor de marketing Scandia Food colaborează cu firma

United Media Services, care a câştigat contul de media al companiei, în urma unei licitaţii la care
au participat şase agenâii media de top din România. United Media Services sustţine obiectivele
de business ale Scandia Food oferind servicii de consultanţă şi strategie media, achizişie şi
planificare media cât şi servicii de cercetare şi analiză. Cu peste 8 ani de experienţă în crearea de
strategii de media complexe, United Media Services se clasează în top 10 agenţii de media din
România. Echipa de 25 de experţi este specializată în dezvoltarea şi implementarea de campanii
de media integrate, proiecte speciale, campanii media în mediul digital şi în cercetare şi analiza
de media.

Furnizorii forţei de muncă sunt reprezentaţi de firme specializate în recrutarea

personalului, şi oficiile de forţă de muncă. Aceste firme fie recrutează angajaţii pentru diferitele
posturi disponibile în cadrul societaţii, fie instruiesc angajaţii pentru a fi profesionişti, pentru a se
specializa în domeniul în care îşi prestează munca. Liceele şi facultăţile de specialitate au şi ele
un rol important în pregătirea viitorilor angajaţi, deoarece îi ajută pe aceştia să se specializeze pe
un anumit domeniu. Pe langă aceste firme ce furnizeaăa resurse umane companiei, Scandia Food

9
mai deţine şi o secţiune dedicată carierei în cadrul site-ului de promovare şi un cont creat pe site-
ul de recrutare Ejobs.

Intermediarii de distribuţie
 Există o acoperire naţională prin 9 filiale depozite plasate strategic în întreaga ţară:
Bucureşti, Galaţi,Cluj Napoca, Craiova, Brasov, Constanţa, Timişoara, Sibiu, Iaşi, plus o
filială în Republica Moldova şi una în Ungaria;
 distribuţie directă cu o echipa formată din 127 agenţi – 5.200 clienţi de retail; 350 clienti
en gross;
 acoperire naţională prin distribuţie indirectă prin subdistribuitori regionali cu care firma
are parteneriate profesionale: 100 sub-distribuitori ce implică 18.000 clienţi şi 450
agenşi.
În ceea ce priveşte logistica se organizează atât transporturi naţionale, cât şi
internaţionale, se fac împachetări şi re-împachetări (promoţii şi unităţi speciale de vânzare ex.
Metro, Selgros), se pune la dispoziţie un sistem de vânzare cu pre-comanda ţi livrare în 48h.

Concurenţii

Piaţa conservelor din carne, care înregistrează creşteri semnificative de la an la an, este
dominată de 5 jucători, care deţin, conform reprezentanţilor industriei 85 % din piaţă. Aceşti 5
competitori principali sunt: Scandia Food, Mandy Foods, Hamé România, Orkla Foods (cu
brandurile de conserve Ardealul, Bunătăți de la Bunica și La Minut) şi Vascar Vaslui.

Pateul din ficat de porc este principalul jucător în această piată (cu o pondere de 2/3),
restul sortimentelor – pate din alte specii, mâncăruri şi carne în suc propriu – completând
categoria. Potrivit raportarilor Nielsen (decembrie 2016 – martie 2017, Total România, inclusiv
discounteri), brandurile Bucegi, Scandia, Sadu asigură 75% din volumul vanzarilor, respectiv
72% din valoarea acestora.

Alti concurenţii sunt şi producătorii zonali, însa aceştia nu ating mai mult de 2 – 2,5 %
din piaţă: Agricola Internaţional Bacău, Carmeco Constanţa, Cicalex Alexandria, Decebal Deva,
Facos Suceava, Romconserv Caracal, Rewe România, Prefera Foods, Selos SRL, Durra
Diamant, Garom Food.

Foarte bine reprezentate pe segmentul conservelor sunt şi produsele marca proprie ale
retailerilor (Auchan România, România Hypermarche, Carrefour România, Mega Image, Profi
Rom Food, Kaufland România, Selgros, Penny Market,etc) care, cumulat, si-au adjudecat pozitia
a doua în „Top 5” producători şi branduri.

De asemenea o influenţă pe piaţa conservelor din carne din România o au si jucătorii

străini: Tulip Food Company Danemarca, Animex Foods Polonia, Zone International Trading
SRL, Agrico Polonia.

În ceea ce priveşte concurenţii pe segmentul mezeluri , piaţa locală a preparatelor din

carne depăşeşte 1,2 miliarde euro şi este dominată de jucători precum Transavia, Caroli,
CrisTim, Elit, Unicarm, Agricola Bacău, Angst, Fox si Aldis.

10
 O pondere relativ mică pe piaţă o au preparatele din carne ce sunt mărci proprii ale
supermarketurilor, hypermarketurilor şi discounterilor.

VI. SISTEMUL DE APROVIZIONARE SI LOGISTICĂ

Logistică și IT
Consultantii de la RBC(Romanian Business Consult) Logistic Solutions ne-au propus nu
numai software si hardware WMS, ci au venit cu o solutie completa, cuprinzand inclusiv
configurarea depozitelor, algoritmi inteligenti de etichetare a rafturilor, reamenajarea zonei de
picking, consultanta in implementarea acestora si rezultate imediate in eficientizarea business-
ului. . 
Datorita competentelor in IT si Logistica, consider ca am colaborat cu una dintre cele mai
bune echipe de profesionisti WMS din Romania. Consultantii RBC Logistic Solutions au fost pas
cu pas alaturi de noi si au venit permanent cu idei si solutii optime pentru rezolvarea optima a
necesitatilor noastre. Reprezentantii Scandia Food au solicitat ajutorul echipei RBC pentru o mai
buna gestionare a depozitelor companiei. .

Atfel, materia prima este receptionata in depozitul de marfa congelata care dispune de 3568
de locatii de paleti. Sistemul WMS al RBC permite prin conectarea directa la cantarele
industriale (Bizerba) receptia de marfa.
Sistemul ghideaza apoi operatorul cu stivuitorul catre locatia finala de la raft. Scoaterea de
marfa in productie se face pe baza comenzilor injectate automat din ERP foosindu-se tehnica
FEFO.

Receptia din productie are loc in depozitul de materii finite pe un numar de 9150 de locatii
de palet aflate la parter (zona de picking) si etajele superioare, unde marfa este stocata cu
ajutorul stivuitoarelor de tip VNA.
Sistemul permite lucrul in paralel al VNA-urilor (doua utilaje, fiecare pentru un culoar), iar
pe celelalte doua culoare executarea operatiuniilor de picking realizandu-se de catre 6 operatori.

Daca la depozitul de materii prime nu a existat o problema legata de targeturile de

receptie/livrare, nu asa au stat lucrurile in depozitul de materii finite. Aici la un numar de 1770
de SKU, cu ajutorul sistemului WMS al RBC s-a ajuns la atingerea targeturilor de raceptie si
livrare de 250/350 paleti pe zi. In primele faze, procentul paletilor proveniti din picking era de
30%, insa dupa implementarea sistmului RBC s-a atins un procent de 95% din totalul paletilor
livrati. Acest lucru a fost posibil folosind modulul de picking al sistemului WMS .

Caracteristicile depozitelor sunt: 

 3568  locatii de depozitare la materii prime

11
  9150 de locatii la materii finite
 2 rampe de incarcare – descarcare la materii prime
 rampe de incarcare – descarcare la materii finite
 operatori la materii prime
 18 operatori la materii finite
 2 operatori la materii auxiliare
 SKU materii prime/finite/auxiliare (218/1770/1450)

Se receptioneaza pana la 110 de comenzi pe zi, se livreaza pana la 150. Volumul de paleti este:
Mediu - 45/250 (intrare/iesire);
Maxim - 250/350 (intrare/iesire)
.

Solutiile implementate de echipa RBC au inclus: impartirea comenzilor mari pe mai multe
transporturi pe baza regulilor de incarcare si rutare; administrarea taskurilor catre operatori astfel
incat sa se paralelizeze picking-ul si lucrul cu VNA-urile in mod optim; comunicarea cu sisteme
automate de cantarit (cantare industriale Bizerba); strategii speciale de consolidarea paletilor in
functie de regulile beneficiarilor; definirea locatiilor de depozitare pe baza definirii ariilor de
depozitare si a asocierii cu produsele; informarea operatorilor despre regulile speciale de
constructie a paletilor finali.
Rezultate:
Suntem bucurosi sa putem anunta rezultate spectaculoase, in urma implementarii solutiilor
RBC: miscari complete (joc dublu) ale VNA-urilor (alternarea stocarii cu a scoaterii, fara a
circula cu furcile goale): 92%; atingerea obiectivului propus de 250 de paleti livrati pe
zi (95% reprezinta paleti mixati) si receptia a 200 de paleti din productie la depozitul de materii
finite; scaderea numarului de pickeri la 12 (2 schimburi a cate 6 pickeri) de la 41; livrarea
corecta a produselor atat cantitaiv, cat si a ceea ce s-a cerut cu grad 0 de eroare (acuratete
maxima la picking) folosind techica scanarii.
VII. FLUX TEHNOLOGIC
In cadrul fabricii de conserve si preparate din carne se desfasoara in prezent urmatoarele
procese tehnologice: prepararea mancarurilor si preparatelor din carne. In cadrul procesului de
preparare a pateurilor, materiile prime din carne sufera un proces de prelucrare la cald, acest
proces desfasurandu-se in cadrul sectiei de procesare/standardizare. Sectia de pateuri din cadrul
societatii SC SCANDIA FOOD SRL va avea in componenta 4 linii de productie dintre care 3
linii pentru producerea pateurilor in conserva, iar a patra pentru producerea pateurilor in borcane,
inclusiv a macarurilor. Fluxul tehnologic de preparare a pateurilor presupune urmatoarele:
1. Receptie materii prime si auxiliare, depozitarea frigorifica a acestora, dezambalarea
materii prime;
2. Tocarea;

12
 3. Dozarea condimente;
4. Cuterare;
5. Dozare portii;
6. Inchidere cutii;
7. Sterilizare;
8. Ambalare;
9. Depozitare;
10. Livrare.
1. Recepția, depozitarea și dezambalarea materiilor prime
Materiile prime (carnea refrigerata si congelata) se receptioneaza la SCANDIA FOOD in
zona de receptie, iar dupa descarcare este depozitata in cele doua depozite (depozit de produse
refrigerate, depozit de produse congelate. Din cele doua depozite marfa este transportata la zona
de dezambalare, iar de aici carnea congelata este decongelata, iar carnea refrigerata intra direct in
zona de standardizare pate. Dupa decongelare materia prima este introdusa in zona de
standardizare pate. In zona opusa receptiei produselor refrigerate, congelate se recptioneaza
condimentele, ambalajele, foliile materialelor de igienizare. Condimentele receptionate sunt
preluate din zona de depozitare si transportate spre camera de pregatire condimente, iar de aici
vor intra in zona de standardizare pate unde vor fi amestecate cu celelalte ingrediente.
2. Tocare
Procesul de tocare se realizeaza in tocatorul Wolf pentru ficat si cu utilajul CFS pentru
slanina in scopul materiilor prime pregatite pentru procesul de cuterare. Materia prima este
introdusa in cosul de alimentare de unde este preluata cu ajutorul unui melc dozator dispus la
baza cosului de alimentare si transportata la melcul de comprimare. Tocarea este o faza
preliminara de pregatire a materiilor prime inaintea cuterarii si dozarii portionate.
3. Dozare condimente
Condimentele sunt adaugate in compozitia tocata, in cantitati bine definite, functie de
reteta folosita pentru fiecare produs. Condimentele sunt aduaugate direct in cuter.
4. Cuterare
Pentru realizarea operatiei de cuterare si obtinere a emulsiei de pate se folosesc cuterele-
masini special destinate maruntirii fine a amestecului cu carne cu diverse ingrediente, in vederea
obtinerii compozitiei dorite. Cuterarea se realizeaza in cuter tip Seydelmann, iar pasta de pate
este evacuata prin moara coloidala in vasul tampon care asigura cantitatea necesara dozarii. Prin
dozarea programata a componentelor, cuterele pot realiza pe langa operatia de maruntire si cea
de amestecare, omogenizare a ingredientelor in vedere obtinerii unor produse de buna calitate
5. Dozare porții
Operatia de dozare a amestecului (emulsie de pate) in cutii/borcane se realizeaza in mod
automat, utilajele fiind setate pentru anumite cantitati in functie de reteta folosita la prepararea
produsului si de capacitatea recipientului in care sunt dozate produsele. Dozarea in cutii metalice

13
se va face la instalatiile de dozare (Sima 1,2,3) iar dozarea in borcane de sticla se va face pe noua
linie FMC unde pe langa dozarea emulsiei de pate se vor doza si o parte din mancaruri.
6. Inchidere cutii
Inchiderea cutiilor se realizeaza cu ajutorul masinii de inchis. Acestea au rol de a inchide
ermetic capacul cutiei, etanseizarea acestuia facandu-se cu ajutorul inelului de cauciuc aflat pe
capac. Inchiderea se realizeaza cu ajutorul unei role care indoaie marginile capacului peste
bordura corpului cutiei formand un falt. In afara de role, la realizarea inchiderii contribuie si
capacul de inchidere si discul . Inchiderea se realizeaza prin actiunea de presare a rolelor asupra
marginii capacului si bordurii cutiei. Controlul inchiderii se face prin verificarea imbinarii reale a
faltului cutiilor, dupa fiecare reglare si in timpul functionarii. Faza de inchidere a cutiilor este o
etapa cu rol hotarator in asigurarea conservarii produselor. Dupa dozarea, recipientele se inchid
imediat, stationarea recipientelor pline inainte de inchidere si sterilizare avand efecte negative
asupra calitatii si conservabilitatii produselor finite.
7. Sterilizare cutii
Sterilizarea cutiilor reprezinta tratamentul termic aplicat produselor ambalate si inchise
ermetic in sterilizatoare tip Steriflow, la temperaturi de +125 ° C, presiune la 2,5 bar cu scopul
de a impiedica alterarea microbiologica a acestora si de a le asigura stabilitatea in timp. In cuva
sterilizatorului sunt introduse orizontal cosurile metalice cu produsul finit care urmeaza sa fie
supus procesului de sterilizare. Prin sterilizare sunt distruse formele vegetative ale
microorganismelor si partial sporii acestora. Procesul de sterilizare asigura conservabilitatea
produselor, mentinerea calitatii si a valorii nutritive. Dupa sterilizare conservele se expun unor
operatii tehnologice care le asigura aspect comercial: spalarea si uscarea recipientelor, verificarea
aspectului exterior si protejarea suprafetelor exterioare
8. Etichetarea și baxarea
Conservele se eticheteaza si se baxeaza conform normelor legislative in vigoare si fiecare
cutie va contine marca de sanatate. Etichetarea si baxarea pentru cutiile metalice se va realiza
prin intermediul echipamentelor automate Krones si KHS (cutiile metalice) si Scaligera
(borcane). Etichetarea si baxarea borcanelor se va realiza prin aplicarea unui manson de PVC de
0,5 mm si apoi introducerea acestora in cuptorul de baxare.
9. Depozitarea
Se realizeaza in depozitul existent pe amplasament (960,72 mp) in conexiune cu aria de
etichetare si aria de expeditie, loturile de produse fiind clar identificate. Temperatura de pastrare
a produselor in depozit este intre 5-25° C.
10. Livrarea
Se va realiza in doua arii special amenajate destinate livrarii conservelor, prevazute cu
rampe de livrare si birou, cu respectarea normelor sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.

14
15
Descrierea instalațiilor
Pe amplasamentul fabricii de conserve si preparate din carne se desfasoara in prezent
urmatoarele activitati: - prepararea de mancaruri; - productia de preparate din carne (salamuri,
carnati, specialitati, produse crude uscate). Aceste activitati nu se vor mai detalia in prezentul
raport la studiu de evaluare a impactului. Se va analiza in detaliu activitatea de fabricare a
pateurilor, instalatiile si echipamentele necesare, fluxurile tehnologice aferente, capacitatile de
productie generate prin instalara acestor echipamente/instalatii. Din punct de vedere al dotarilor,
sectia de productie a pateurilor va avea urmatoarea structura
Standardizare pate
La standardizare pate are loc pregatirea materiei prime inainte de a fi dozata in liniile de
dozare. Operatiunile specifice zonei de standardizare sunt urmatoarele: cantarire, tocare, mixare,
dozare condimente, cuterare,iar apoi materialul este transferat in zona de dozare. Standardizare
pate se va face intr-o incapere de 403,14 mp situata la parterul fabricii.
Echipamentele specifice procesului de standardizare pate
Utilaje: Wolf Laska WWB B 200
Nr bucati: 1
Caracteristici utilaje
 diametrul discului 200 mm;
 viteza de rotatie 185 rpm;
 capacitatea cuvei 550 litri;
 puterea motorului 55 kW;
 inaltimea masinii de tocat -1760 mm;
 inaltimea camerei de amplasare -2830 mm;
 latimea tocatorului 1800 mm;
 lungimea tocatorului 2600 mm
 distanta fata de perete – 1000 mm;
 greutate 2450 kg
Utilaje: Microcutter Stephan MVH 150
Nr bucati: 1
Caracteristici utilaje:
 capacitate 4500 kg/h;
 2 capete de taiere cu 22 dinti;
 motor 220 V/60 Hz;
 viteza de rotatie 3600 rpm
Utilaje: Cuter Seydelmann K 204 AC-8
Nr bucati: 1
Caracteristici utilaje:

16
  capacitatea vasului de cuterare 200 litri;
 sistem vacumatic;
 6 viteze de cuterare;
 2 viteze inverse de cuterare;
 capacitate motor 100 kV
Dozare pate
Materialul preluat la standardizare este introdus in linii de dozare pate. In cadrul fabricii de
prelucrare si conservare se vor utiliza urmatoarele linii de productie:
Caracteristicile tehnice ale masinilor de dozat-inchis

Serilizare pate
Dupa dozare si inchiderea cutiilor metalice acestea sunt introduse in autoclavele de
sterilizare unde sunt supuse la temperaturi de 125°C cu scopul de a impiedica alterarea
microbiologica a produselor si de a le asigura stabilitatea in timp. Aceste sterilizatoare sunt pe
amplasament si au facut obiectul procedurii de mediu in urma careia s-a emis autorizatie de
mediu. Pe amplasament sunt 9 autoclave, la care se pot face 4 sterilizari pe fiecare in 8 ore de
lucru. Pe zi la 16 ore de lucru ( 2 schimburi) se pot face 72 cicluri de sterilizare. Cantitatea de
apa necesara pentru sterilizare este intre 300 si 600 litri, care se recircula in procesul de
sterilizare. Pentru racirea apei de sterilizare in schimbatorul de caldura aferent sectiei de
sterilizare se introduce apa de la retea (racirea si condensarea aburului), iar apoi apa de la racire
este evacuata in cele doua bazine de stocare cu capacitate de 40 mc, respectiv 157 mc, apoi
acestea sunt canalizate spre bazinul tampon aval de statie, iar ulterior evacuate la reteaua de
canalizare aferenta strazii Podului. In procesul de racire se utilizeaza aproximativ 6-7 mc apa
/ciclul de sterilizare. Capacitatile de sterilizare a autoclavelor sunt diferite in functie de numarul
de cosuri cu conserve (metalice si de sticla) care intra la sterilizare.
Ambalarea
Produsele scoase de la sterilizare sunt ambalate si etichetate astfel incat sa fie gata pentru
distributie. Componentele liniei de ambalare sunt urmatoarele:
 descarcator;

17
  tunel de uscare;
 masina de etichetat Krones;
 masina de imprimat cu injectie;
 masina de ambalat cu termocontractie.
Depozitare pate
Pentru depozitarea conservelor se va folosi la depozitul existent pe amplasament cu o
suprafata de 960,72 mp si temperatura de pastrare intre 5°-25°C.

VIII. ANALIZA SWOT

Puncte forte
 Lider pe piața conservelor pe bază de carne din România, (cu o cotă de piață în volum de
peste 48% la categoria pateului de ficat), marca Bucegi fiind de altfel și brandul lider în
piața pateurilor de ficat;
 Experienţă de pese 95 de ani în fabricarea produselor sale;
 Menţinerea unui raport calitate/pret excelent, încă de la lansare;
 Suprafaţă de productie de peste 17.000 de metri pătrati; depozite de ultima generatie
pentru materii prime şi produse finite; două unităţi de producţie, una pentru conserve şi
alta pentru mezeluri;
 Tehnologia avansată utilizată de întreprindere;
 Oferirea de condiţii extreme de favorabile angajaţilor, crearea unei serii de programe
pentru angajaţii tineri, în care se ofera posturi de project manager;
 Diversitatea portofoliului de produse de la conserve de mâncăruri gata preparate la
pateul de ficat și la produse tartinabile pe bază de carne sau legume (soia, spanac, fasole)
sub diferite mărci : Via, Scandia Sibiu, Bucegi, Sadu si Lotka cu diverse gramaje pentru
conserve (70g, 100g, 200g, până la 2720g). Se produc de la produse „gourmet” (pateuri
integrale de gâscă sau de rață), mâncăruri specifice diverselor culturi (filipineze, indiene,
malaeziene), mâncăruri ”tradiționale” până la gustări și mezeluri;
 Notorietatea mărcii Bucegi şi Scandia Sibiu;
 Ritmul rapid de înnoire şi diversificare a gamei de produse oferite (lansarea mâncărurilor
gătite, a conservelor de peşte, a gamei premium fără aditivi);
 Prezenţa pe piaţă a conservelor din carne cu produse cu două niveluri calitative –
economic (produsele sub marca Bucegi) şi brandul premium cu o calitate foarte ridicată
(produse marca Scandia Sibiu, produse sub marca premium Via, in portofoliul căreia
se gasesc pateuri fine la borcan, fără aditivi şi Lotka conserve de peşte fără E-uri);
 Calitatea bună a produselor, dată de consistenţă (tartinabil,omogen) şi un gust care place
consumatorului;
 Un proces de fabricaţie supus unor reguli stricte de calitate şi sigurantă alimentară ce
respectă cerinţele legale în vigoare şi promovează principiul naturalului, fără E-uri,
“mâncare curată ca-n vremurile bune” (conform sloganului), compania utilizând metoda
de sterilizare bain-marie;
 Implementarea standardelor de management al calitaţii şi siguranţei alimentului: SR EN
ISO 9001:2008, SR EN ISO 22000:2005, IFS 5 (International Food Standard), BRC
( British Retail Consortium) şi a unui pachet complet de reguli de igienă şi bună practică;

18
 Atenţie foarte mare acordată cercetării-dezvoltării şi inovării (cele mai recente inovații
Scandia Sibiu: terină de porc cu piper verde, Scandia Sibiu ciulama de pui cu ciuperci,
Bucegi pate de porc cu unt / ciuperci / ardei și Bucegi Junior pate de porc, cu personaje
de desene animate);
 Certificarea calitaţii prin premiile obţinute în fiecare an la concursuri internaţionale de
renume − DLG (organizaţie germană care premiază calitatea ridicată a produselor
alimentare din Europa).
 Flexibilitatea, Scandia Food îndeplineşte această cerință cu succes oferind gramajele
atipice (gramaje între 2 kg – 2,720 kg) sau caracteristici speciale cum ar fi baze de
mâncăruri cu diferite concentrați.
 Existenţa unei filiale în Ungaria care din 2012 funcționează independent oferind un
portofoliu de produse adaptat gusturilor specifice ungurești
 Constituirea unui departament responsabil de businessul de export.

Puncte slabe
 Lipsa unei promovări agresive în social media marketing precum Facebook, Instagram
etc.
 Necesitatea alocării unor noi fonduri financiare în vederea creşterii capacităţilor de
producţie
 Conservele reprezintă businessul principal, iar majoritatea inovațiilor se lansează sub
această categorie, categoria mezeluri nefiind intens susţinuta, gama de mezeluri , precum
şi capacitaţiile de producţie fiind restrânse pe acest segment.

Oportunităţi
 Concurenţa mai mică pe segmentul premium (comparativ cu segmentul economic),
acesta fiind segmentul cel mai consacrat de companie (produse cu o concentraţie foarte
mare de carne şi fără aditivi alimentari, preparată prin sterilizare);
 Distribuţia la nivel naţional, produsele fiind prezente până în acest moment în toate
zonele ţării şi în toate tipurile de puncte de vânzare de la chioşc până la hypermarket;
 Distribuirea produsele în toate țările Uniunii Europene, Canada și Republica Moldova (în
total peste 60 de ţări);
 Posibilitatea de extindere a spaţiilor de producţie (este evident interesul manifestat de
companie pentru investiţii, în 2012 s-a contruit o nouă fabrică la Sibiu în valoare de 40 de
milioane de euro, în 2016 Scandia a achiziţionat fabrica de conserve Rotina Hunedoara,
iar trendul este de a investi în noi locaţii);
 Posibilităţi de extindere a portofoliului de produse, compania fiind pregătită din toate
punctele de vedere pentru a face față cu succes unui proces de achiziție și integrare de
noi businessuri în portofoliul grupului;
 Tendinţa consumatorilor de a adopta un stil de viata sănătos şi orientarea acestora căttre
produse naturale, fără conservanţi şi E-uri poate crea oportunităţi în atragerea de noi
clienţi;
 Diminuarea competiţiei la nivelul ţării prin campanii de promovare intense de genul celor
pentru promovarea produselor marca Scandia Sibiu: “Scandia Sibiu – Bunătăţi româneşti
cu dichis. Ca la 1922” şi a celor marca Bucegi „Pentru familii bine crescute” sau “Gustul
bun se recunoaşte”;

19
 Migrarea românilor în diverse ţări, aceştia manifestă dor faţă de produsele de acasă, iar
Scandia Food îi urmează şi le oferă produsele şi gusturile româneşti cu care sunt
obisnuiţi;
 Orientarea către pieţe din Occident, cât şi către pieţe considerate « exotice » precum
Hong Kong, Ucraina sau Rusia ;
 Colaborarea cu importanţi prestatori de servicii în domeniul promovării, în vederea
creşterii competitivităţii ;
 Introducerea de ambalaje mai mici, dar şi alte schimbări cum ar fi introducerea unor cutii
mai subţiri, destinate satisfacerii nevoilor celor mai pretenţiosi clienţi.

Ameninţări
 Competiţie foarte puternică mai ales pe segmentul de produse populare, foarte mulţi
producători, de multe ori cu o calitate foarte scăzuta şi cu preţuri extrem de mici;
 Tendinţa concurenţilor de a lansa produse bazate pe principiul naturalului, fără E-uri;
 Intrarea pe piaţă a noi concurenţi externi;
 Fidelitatea consumatorilor faţă de produsele concurenţilor;
 Interesul concurenţilor în producerea de mâncăruri gătite, spre exemplu firma Prefera cu
mărcile Capricii și Delicii cu sortimentele pulpă de porc în sos vânătoresc și orez cu
ciuperci, piept de pui în sos asiatic cu orez, pulpă de vită Stroganoff cu orez și tochitură
cu carne de vită și orez;
 Atenţia acordată de concurenţi inovaţiei, un exemplu fiind în materie de ambalaje (un nou
tip de ambalaj – caserolă dublu compartimentată pentru mâncărurile gata preparate);
 Tendinţa consumatorilor de a se îndreapta către un cost per unitate mai mic, lucru ce se
reflectă şi în scăderea consumului;
 Preţul ridicat la tablă impus de furnizori, care face ca ambalajul să coste mai mult decât
continutul;
 Mediul economic instabil;
 Schimbări demografice nefavorabile;
 Schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor;
 Vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri;
 Preferinţa clienţilor pentru diversitatea pe care companiile concurente o au
 Mărci proprii cum ar fi cele Carrefour, Auchan, Kaufland, Metro, Mega Image, etc.,
mărci care au tendința de a diminua din cota de piață a brandului Scandia
 Dificultatea furnizării materiei prime de către producători interni ceea ce face ca 80% din
carnea utilizată pentru prepararea produselor să fie importată;
 Retragerea de pe piaţa din Marea Britanie a unor produse marca Scandia Food , sub
motivul nefondat al utilizării cărnii de cal în prepararea acestora, acesta poate afecta
interesul clienţilor faţă de produsele companiei.

IX. BIBLIOGRAFIE
 Informaţii furnizate de Cristina Elena Neamţu – fost manager departament „Achiziţii” în
cadrul Scandia Food
 www.scandia.ro
 www.listafirme.ro
 www.zf.ro
 www.magazinulprogresiv.ro

20
 www.profit.ro
 www.wall-street.ro
 www.businessmagazin.ro
 www.iqads.ro
 www.meat-milk.ro
 www.oradesibiu.ro
 www.ziare.com
 www.incomemagazine.ro
 www.salamuldesibiu.ro
 www.hotnews.ro
 www.industricarnii.ro
 http://www.meat-milk.ro
 www. http://apmsb-old.anpm.ro

21