Cuprins

I. Introducere pag.2
II. Cuprins pag.3-13
1. Factorii naturali de care depinde dezvoltarea pag. 3-4
fitotehniei
2. Diversitatea plantelor si importanța lor pag.5-10
3. Particularitatile regionale de dezvoltare
si specializare fitotehnica pag.10-12
III. Concluzie pag.13
IV. Anexe
V.Bibliografie pag.14

1
 I. Introducere

Agricultura este una dintre primele activităţi economice din istoria dezvoltării societăţii
umane. în formaţiunile sociale precapitaliste ea a fost ramura dominantă a economiei. Şi în
prezent în multe ţări ale lumii continuă să rămână principala ramură a economiei şi sferă de
activitate a populaţiei.
Geografia economica a agriculturii mondiale reprezinta una dintre cele mai importante
stiinte economico-geografice,totodata difera de celelalte prin studierea nu atit a fenomenelor
naturale,dar a factorilor de productie.
Importanta obiectului se explica prin faptul ca anume agricultura este ramura care are ca
scop si obiective asigurarea cu produse agro-alimentare a intregii omeniri. In peste 100 de tari
ale lumii,agricultura detine o pondere mai mare de 50% din veniturile nationale.
Totodata,asistam la o modificare a conditiilor climatice de ansamblu, expansiunea teritoriilor
erodate,desertificare,cresterea preturilor la produsele agro-alimentare.
Importanţa agriculturii a fost subliniată chiar de David Ricardo, care aprecia că
progresele realizate in agricultură au un efect de antrenare a productivităţii in toată economia. O
agricultură de inaltă productivitate contribuie la procesul de dezvoltare economică a unei ţări pe
mai multe căi. Ea este o sursă de materii prime pentru alte industrii, in special pentru cea
alimentară. Pe baza economiilor realizate in acest sector şi a taxelor furnizate de agricultură, se
crează o sursă de investiţii pentru celelalte sectoare aflate in creştere. Sporirea veniturilor
populaţiei ce lucrează in agricultură crează premise pentru creşterea cererii pentru alte categorii
de produse. Agricultura contribuie, de asemenea, la imbunătăţirea situaţiei balanţei de plăţi prin
veniturile din exportul de produse agricole.

2
 1. Factorii naturali de care depinde dezvoltarea fitotehniei

Relieful ca factor natural de baza este reprezentat de totalitatea neregularitatilor scoartei

terestre. Este caracterizat de gradul de fragmentare,altitudine,totodata si de pozitia sau
expansiunea versantilor.
De gradul de fragmentare depinde modul de utilizare a terenurilor agricole. Regiunile
slab fragmentate de cimpie detine o pondere ridicata de terenuri arabile. Cultivate in special cu
cereale,odata cu cresterea gradului de fragmentare ponderea terenurilor arabile scade,iar structura
agrara se modifica. Cerealele sunt inlocuite de plantatiile multianuale,in zonele montane,
culturile fitotehnice sunt inlocuite de ramurile zootehniei. Fragmentarea reliefului este
caracterizata de gradul de inclinatie a versantilor, expozitia sau forma acestora. Inclinarea
versantilor are implicatii asupra lucrarilor agrotehnice. Pe masura cresterii inclinatiei versantilor,
mecanizarea proceselor agricole devine imposibila (22*); La indicele inclinatiei de 8* -
productivitatea masinelor agricole scade pina la 15% fata de regiunile de cimpie. De expozitia
versantului depinde cantitatea de radiatie solara primita. Altitudinea are implicatii asupra
solurilor determinind conditiile de pedogeneza
Clima – factor cheie determinat de:
- Cantitatea de caldura;
- Cantitatea de lumina;
- Cantitatea de umiditate;
Conditiile climaterice influenteaza in primul rind fitotehnia.
In dependenta de rezistenta a plantelor la seceta deosebim:
- Plante xerofite (mei,sorg);
- Plante mezofite (porumb);
- Plante hidrofite (orez,bumbac);
Dupa cantitatea de lumina si temperatura primita in decurs de un an,suprafetele agricole de pe
glob au fost impartite in 4 zone termice:
I. Zona termica rece – suma temperaturilor pina la 1200 *C
II. Zona termica temperata – 1200-4000*C,aici sint concentrate cele mai mari suprafete
agricole in emisfera nordica si sudica. Se divizeaza in temperat rece (1200-2200*C,zona
cerealiera),temperat moderata (2200-4000*C)
III. Zona termica calda – 4000-8000*C
IV. Zona termica fierbinte (>8000*C)
Solul prezinta stratul fertil si afinat de la suprafata scoartei terestre. Este in continua evolutie sub
influenta factorilor naturali.
3
Fertilitatea – caracteristica de baza a solului. Este un produs al biosferei. In prezent are loc
scaderea fertilitatii naturale,creste rolul fertilitatii economice,anume acesteia ii revine rolul de
asigurare a securitatii alimentare. Modul de repartitie a solurilor pe Terra este supus legitatilor
zonalitatii verticale,orizontale si legitatii regionale.

4
 2. Diversitatea plantelor si importanța lor

Culturile tehnice au inceput a fi cultivate pe larg la inceputul sec al XIX-lea,odata cu

revolutia industriala din statele Europei. Prezenta si nivelul de dezvoltare a culturilor tehnice
determina caracterul intensiv al agriculturii,deseori materia prima obtinuta este
netransportabila,intreprinderile fiind amplasate direct pe plantatii. Cererea de materie prima este
in crestere ,cu unele exceptii regionale(dezvoltarea industriei chimice). In unele
state(India,Bangladesh,Vietnam) sunt pe larg utilizate soiurile genetic modificate. Culturile
tehnice sunt reprezentate de cele textile,oleaginoase,zaharoase,tuberculifere,eterooleaginoase.
Plantele textile sunt cultivate pentru extragerea fibrelor naturale,prezinta o diversitate
mare de genuri,cultivate la latitudini temperate(inul,cinepa),cit si la latitudini
calde(bumbacul,teisor,ramia,chenaf).
Bumbacul este principala cultura textila din care se obtine “fibra universala” lunga ori
scurta. Cele lungi sunt utilizate la fabricarea atei,tesaturilor,filtrelor,vatei. Din puf se produc
materiale izolante,covoare. Din semintele de bumbac se obtine ulei,care prin rafinare devine
comestibil,utilizat si la producerea sapunului,lacrelor,vopselelor;turdele constituie un furaj
important. La nivel de glob se evidentiaza urmatoarele specii de bumbac:
-bumbac paros,original din sudul Mexicului,
-bumbac ierbaceu- pen-la Araba,Orientul Apropiat
-bumbac arborescent- Afganistan,India,Japonia,Myanmar
-bumbacul egiptean- Egipt,Sudan,Nigeria, pretentios fata de lumina si temperatura,rezista
secete,solicita soluri fertile.
Suprafetele mondiale 34-35 mil ha. Productia mondiala aprox 60 mil tone.(bumbac pentru fibre
aprox 30 mil tone),productivitatea medie la ha aprox 1,7 tone.
Producatori:
- China –aprox 14 mil tone,zona marelui canal,bazinul inferior YangZe,bazinul rosu.
- SUA- aprox 9,5 mil tone, se cultiva la Sud (irigare agrotehnica moderna);
- CSI – aprox 8 mil tone(Uzbekistan-3,8 mil;Turkmenistan- aprox 2 mil tone;Kazahstan-0,3 mil
tone;Pakistan-peste 5 mil tone(valea fluviului Indus))
Pe suprafete extinse se mai cultiva in India(podisul Decan)
- Mexic
- Brazilia
- Paraguay
- Egipt
- Grecia
5
Din productia mondiala aprox 30% se comercializeaza.
Exportatori:China,SUA,CSI,Egipt.
Importatori:Europa,Asia de Sud-Est,Canada,Japonia.
Inul este cultivat pentru fibre cit si pentru seminte. Prezinta in trecutul istoric o gama
variata de intrebuintare care s-a mentinut pina in a diua jum a sec XIX-lea, cind incepe declinul
ca urmare a concurentei bumbacului,matasii,si mai apoi a fibrelor artificiale. Unele specii contin
in seminte pina la 40% ulei, utilizat la fabricarea vopselelor,lacurilor,originar din Asia Centrala
si de Vest,pretentios la caldura,mai putin umiditate(100-250 mm\an. Solicita soluri fertile. Inul
pentru fuior ocupa o suprafata de aproximativ 3 mil ha, productia mondiala de aprox 2,4 mil
tone,productivitatea medie la ha 780 kg. cele mai extinse suprafeti de in le intilnim in Europa,
mai ales in partea de Nord. Producatori:CSI-Rusia,Belarus; Polonia; Canada(Ontario);
SUA(Dacota de Nord,Sud); Argentina(seminte);India;China;Iran.
In categoria plantelor oleaginoase se inscriu o gama foarte variata de plante,semintele
carora contin cantitati mari de substante grase si care servesc ca materie prima la extragerea
uleiurilor vegetale(sicative,nesicative,semisicative). Din oleaginoasele mai raspindite a zonei
temperate: floarea-soarelui,in,rapita,cinepa; a zonei calde: maslin,palmierul-de-
ulei,cocodie,arahidele,bumbac. Productia mondiala a culturilor oleaginoase constituie aprox 450
mil tone(in teste 250),productia de uleiuri si grasimi 182 mil tone(a.2012). consumul mondial –
185 mil tone. Comertul mondial – 96 mil tone. Productia mondiala de sroturi – 110 mil tone.
Floarea-soarelui – semintele contin 43-52% substante grase din masa,uleiul
semisicativ,sroturile furaj originare din sudul americii de nord. Cerinte medii fata de
caldura,rezistenta la seceta,solicita soluri fertile. Suprafete mondiale-aprox 13 mil ha,productia
mondiala de seminte aprox 28 mil tone. Consumul mondial 24 mil tone,in rest comert.
Producatori: CSI(peste 6 mil tone),din care Rusia – sub 3 mil tone,Ucraina – aprox 3 mil
tone,Argentina – aprox 4 mln tone(cimpia Laplata),Franta-aprox 3 mil tone(bazinul
Parisului),SUA-aprox 2 mil tone(Missouri,Mississippi),China,India,Turcia,Italia,Serbia.
Exportatori: Argentina,statele din sud-estul europei
Soia – aprox 20% substante grase,34-40% proteine, originara din China,putin
pretentioasa la conditiile climatice. Suprafetele mondiale peste 60 mil ha,productia mondiala a
2012 – 255 mil tone. Recolta la hectar in mediu 2,5 tone. Liderul mondial SUA – aprox 90 mln
tone(Mississippi),China – aprox 90 mln tone(marea cimpie chineza),Brazilia – aprox 30 mil
tone(in statele sudice). Productii insemnate le realizeaza
Argentina,Paraguay,CSI,Romania,Franta,Spania. Aproximativ 35% din productia mondiala se
exporta. Importatori: statele Europei de Vest,Japonia.

6
 Arahidele - plante leguminoase,contin 40-60% grasimi,aproximativ 30%
proteina,originare din Brazilia. Suma temperaturilor anuale 3204 grade celsius. Solicita soluri
usoare afinate. Suprafetele mondiale aprox 20 mil ha. Productia mondiala aprox 30 mil tone.
Producatori: India – aprox 7 mil tone(podisul Decan),SUA-aprox 2 mil tone( in sud-est),Brazilia-
aprox 1 mil tone. Importante productii realizeaza Gambia,Senegal,Nigeria,Guineea-
Bissau,Paraguay. Exportul de arahide este realizat de marele state producatoare. piata de
desfacere-europa,canada,australia,noua zeelanda.
Ca oleaginoase se mai cultiva maslinul – domeniul de specializare pentru
Italia,Spania,Grecia,Turcia,Portugalia,SUA,Tunisia;rapita- Rusia,Ucraina,Belarus;palmierul de
ulei-africa de vest,indonezia,malaysia.
Ca etero-oleaginoase se cultiva salvia,levantica,trandafirul,menta;anisul,coreandrul.
In seminte,frunze,tulpini,se contine de la 0,1-6,7% substante aromatice,transportabilitatea
scazuta. Obtinerea uleiurilor direct pe plantatii. Principala etero-oleaginoasa este coreandrul –
CSI,SUA,Mexicanis – aprox 4% ulei eteric – Crimeea,Asia Mijlocie,Caucaz.
Plantele tuberculifere formeaza tulpini subterane,metamorfizate,numite tuberculi,ce
acumuleaza o serie de substante nutritive(amidon,dela 17,5% cartof pina la 40%
manioc);lipide;substante minerale;proteine;vitamine. Cele mai larg raspindite culturi
tuberculifere sunt cartoful,maniocul,batata,ignane,taro. Cartoful se cultiva mai ales pe teriotoriul
Europei,Americii de Nord,in zona temperata batata,maniocul latitudini tropicale,state mediu
dezvoltate. Sunt produse atit pentru consumul in stare naturala,cit si ca materie prima pentru
industrie.
Productia mondiala de legume tuberculifere constituie aprox 700 mil tone. La nivel de
continente 2011:
- Africa -162 mil tone
- America de nord si centrala- 29 mil tone
- America de sud- 48 mil tone
- Asia – 300 mil tone
- Europa – 137 mil tone
- Csi+oceania – 67 mil tone
Cartoful reprezinta o planta anuala,tuberculii se utilizeaza in alimentatie,adaos la
fabricarea piinii. Pe cale industriala se obtine si glucoza,dextrina. Totodata, se utilizeaza si ca
furaj. In Europa a fost introdusa in cultura in 1565 in Spania, de unde s-a raspindit in Marea
Britanie si alte regiuni. Solicita un climat racoros,umed,soluri cu o textura argiloasa,cu reactie
acida. Arealul de cultura 70 grade Nord,40 grade Sud. Suprafetele mondiale aprox 19 mil ha.
Cea mai extinsa suprafata pe continentul European. Productia mondiala aprox 300 mil tone.
7
Productivitatea medie la ha 15-16 tone. In lume se cultiva in apropierea zonelor urbane,datorita
consumului si a prelucrarii industriale. In productia de cartof se diferentiaza citeva directii de
specializare:
1. Producerea cartofului furajer
2. Producerea cartofului alimentar
3. Producerea cartofului industrial
Producatori:
CSI- aprox 100 mil tone,productivitatea media la ha 11-13 tone,in regiunea
Moscovei,pod.Valdai,colinele nordice,cimpia Niprului,colinele Belarusiei
China- aprox 64 mil tone(nord si nord-est)
Polonia – aprox 20 mil tone.
SUA – aprox 20 mil tone,productivitatea medie la ha – 43-44 tone(statele
Michigan,Main.
Importante productii realizeaza Germania(pod. Bavariei),Canada,India,Belgia(46 tone la
ha),Olanda.
Comertul cu cartof nu este dezvoltat pe plan international,dezvoltindu-se pe plan
national,pe pietile Europei si Americii de Nord.
Batata contine in afara de amidon 3-6% zahar,cit si alte substante nutritive. Este mai larg
raspindit in latitudinile calde. Suprafetele mondiale aprox 10 mil ha. Productia mondiala aprox
150 mil tone. Importante productii realizeaza China – aprox 120 mil tone,Nigeria- 2,5 mil
tone,Uganda – aprox 2 mil tone,Vietnam – aprox 2 mil
tone;Indonezia,India,Japonia,Coreea,Brazilia,Cuba,Argentina
Maniocul – planta perena,inaltimea 2-4 m,pretentios la conditiile climatice(solicita multa
caldura) si cele pedologice. Soluri cu exces de umiditate,chiar mlastinoase. Tuberculii se
utilizeaza in forma proaspata,ori tapioca, La prepararea piinii sau a altor produse culinare.
Suprafetele mondiale aprox 16 mil ha,productia mondiala aprox 175 mil
tone,productivitatea medie la ha 10-11 tone.
Producatori:Nigeria-aprox 34 mil tone,Brazilia-aprox30 mil tone(statele liberale
oceanului Atlantic;piinea Braziliei),Thailanda-aprox 18 mil tone(cimpia menam). Productii
neinsemnate realizeaza Paraguay,Columbia,Peru,Venezuela,Zair,Niger,Filipine.
Comercializarea maniocului pe piata mondiala este redusa,negociindu-se pe larg
tapioca,folosita mai ales in petiseria Europeana
Cultura cerealelor reprezinta pe glob o sursa de baza n hrana populatiei si a animalelor
crescute de om, fiind raspandite pe o suprafata de 760 milioane ha, ceea ce reprezinta
50% din terenurile arabile ale planetei noastre. Cu exceptia Antarticei, cerealele se cultiva
8
practic pe toate continentele, chiar daca la nivel mondial repartitia acestora ste influentata
de factori ecologici si economico-istorici.
Graul este cea mai importanta cereala, datorita calitatilor sale de panificatie. El se
adapteaza la o gama larga de factori naturali (clima, sol), fiind una dintre cele mai raspandite
plante de cultura de pe glob. Originar din Orientul Mijlociu si apropiat a fost cultivat pentru
prima data in Mesopotamia si Egipt de unde s-a raspandit in Europa inca din neolitic. Cultura
relativ pretentioasa (prefera soluri de tip cernoziomic, precipitatii cuprinse intre 300-1000
mm/anual etc.) are ca principala varietate graul comun (se cultiva toamna) si reprezinta
baza culturilor de grau (aprox. 90%) si graul de primavara care se cultiva doar in anumite
regiuni. Datorita alternantei sezoanelor de cultura recoltarea se face diferentiat. Astfel, in
perioada decembrie - ianuarie au loc recoltari in Australia, Argentina, Africa de Sud, februarie -
martie: India,martie - aprilie: Orientul Mijlociu, mai: Africa de Sud, sudul SUA, iulie-august:
Canada, nordul SUA, Rusia, Europa Centrala si septembrie-octombrie: Scandinavia si
nordul Rusiei
Mari zone producatoare de grau pe glob se gasesc in Rusia, in Ucraina, cursul mijlociu al
Volgai, nordul muntilor Caucaz; in SUA (statele Dakota, Minessota). In Europa, graul are
mare aspandire (Italia, Franta, estul Angliei, in nordul platoului Spaniei, cursul mijlociu al
Dunarii (Campia Romana), Republica Moldova. Asia are doua zone importante de cultura a
graului in N-E Chinei, in Delta Gangelui si Indului. In America de Sud, terenuri cultivate cu grau
sunt in Argentina, Brazilia, Uruguay, Peru, Chile. In Australia graul este cea mai
importanta cereala cultivata, detinand 2/3 din terenurile arabile (locul trei pe glob, la export).
Porumbul este o cereala la fel de importanta ca si graul si orezul, cultivandu-se in zona
temperata, chiar si in tipul de clima subtropicala al acestei zone. In emisfera nordica ceasta
planta se cultiva pana la paralela de 50_ latitudine nordica, iar in emisfera sudica pana la 40_
latitudinea sudica. Originar din America precolumbiana, unde s-a cultivat in urma cu aproape
7000 de ani, porumbul s-a raspandit cu mare repeziciune datorita utilizarii sale atat in zootehnie
sau in industria alimentara, dar si in hrana populatiei. Ca principal cultivator de porumb se
evidentiaza SUA, care realizeaza mai mult de o treime din productia mondiala, urmat de China
(Marea Campie Chineza) si, cu o pondere mult mai mica, India si Indonezia.
În prezent cafeaua este consumată aproape în fiecare țară, fiind o marfă deosebit de
importantă atât pentru producători, cât și pentru consumatori.
Pe piața mondială cafeaua se situează pe locul doi, după petrol, în privința importanței
economice și alături de oțel și cereale, printre materiile prime de export cele mai valoroase,
situația economică a multor țări producătoare de cafea depinzând aproape în întregime de
exportul acesteia. Cele mai importante piețe de negociat ale cafelei se află la New York și
9
Londra. Prețul cafelei diferă mult, în funcție de cerere și ofertă și este în mod continuu influențat
de factori cum ar fi modificările de climă, evenimente politice, calitate, volumul producției de
cafea.
Producția mondială anuală atinge peste 7 milioane tone anual. În 2005, Brazilia era
producătorul cel mai mare cu 2,179 mil. tone boabe de cafea verde, ce reprezintă circa 28,2 %
din producția mondială. O treime din producția braziliană a fost consumată în America de Sud.
Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi la nivel mondial. În anul 2014,
statisticile arătau că, în lume, se serveau aproximativ 1,4 miliarde de căni de cafea pe zi.
Consumatorii cei mai importanți sunt: SUA, Germania, Franța, Japonia și Italia.
Finlandezii consumă anual 12,2 kilograme de cafea de persoană, danezii 9,4 kilograme,
norvegienii 9,3 kilograme, suedezii 8,3 kilograme, germanii 7,4 kilograme italienii 5,6
kilograme, francezii 5 kilograme iar brazilienii 4,7 kilograme.

10
 3. Particularitatile regionale de dezvoltare si specializare
fitotehnica

Existenta omenirii este imposibila fara de resurse funciare,pamintul reprezentind principalul

factor de productie,baza activitatii agrare.
Fondul funciar mondial(13,4 mlrd ha) este constituit din:
- 1,4 – 1,5 mlrd ha teren arabil;
- 3,4 – 3,5 mlrd ha pasuni si finete
- 4 mlrd ha paduri;
- 4 mlrd ha alte terenuri.
Aproximativ 400 mln ha sunt irigate,iar 200 mln ha de teren arabil se afla permanent in cultura.
Notiunea de “alte terenuri” include obiecte naturale de tipul : muntii,deserturi,regiuni
polare,localitati urbane si rurale,cai terestre de comunicatie,diferite obiecte militare.
Pe suprafata Terrei la moment exista suprafete agricole nevalorificate,iar in unele state se
practica chiar si desecarea portiunilor de litoral.
Terenurile agricole in Republica Moldova constituie peste 75% din suprafata totala,inclusiv cele
arabile – 68%,vii si livezi – 17%,pasuni si finete – 10%,alte terenuri – 4%.
Masurile de ameliorare ale fondului funciar trec printr-o faza complicata de realizare.
In dependenta de influenta factorilor de productie, in lume deosebim 2 tipuri de agricultura:
1) De subzistenta;
2) Agricultura moderna comerciala;
1)Agricultura de subzistenta domina in statele slab dezvoltate,are ca scop asigurarea cu produse
agricole a familiei,uneori anumite cantitati vor fi destinate pietei. Mijloacele de productie
utilizate – neperformante, productivitate scazuta la hectar. Agricultura de subzistenta cuprinde
agricultura primitiva si traditionala.
1. Agricultura primitiva – proprietate comuna asupra pamintului,instabila,cuprinde
agricultura migratorie sau intinerata si pastoritul nomad
- Agricultura migratorie – prezenta in statele Africii Centrale,astfel o anumita portiune de
teren fiind utilizata pina la pierderea fertilitatii,mai apoi proprietarii migrind pe o noua parcela.
- Pastoritul nomad – ramura de baza –zootehnia. Se dezvolta atit in latitudini nordice,pe
cale extensiva (cresterea renilor),cit si in cele calde (cresterea animalelor de povara) de
ex:bovine,bibovine,bubavine.
2. Agricultura traditionala – se bazeaza pe traditiile locale,modernizata, cuprinde agricultura
cu pirloaga permanenta(Tanzania,Asia de Sud-Vest)

11
- Agricultura mixta extensiva – diferite gospodarii,prezenta si zootehnia(America
Latina,Africa de Nord)
- Agricultura intensiva neirigata – in regiuni cu insuficienta de apa,domina
fitotehnia,agricultura intensiva irigata( Asia musonica),destul de dezvoltata legumicultura.
- Agricultura latifundiara – domina fitotehnia,deseori cu gospodarii destul de
performante,reprezinta o tranzitie spre agricultura moderna comerciala.
2)Agricultura moderna comerciala – are ca scop realizarea unor mari cantitati de produse pentru
obtinerea profitului. Dispune de o puternica baza materiala si tehnica. Cuprinde:
- Agricultura mixta intensiva – are orientare atit in productia animalelor cit si vegetala.
1)fitotehnia>zootehnia(nord – vestul Europei);2)fitotehnia = zootehnia(statele din Europa
Centrala); 3)fitotehnia<zootehnia(statele inal industrializate).
- Agricultura specializata – specializarea relativ ingusta,se realizeaza un asortiment redus
de produse, mecanizarea accentuata. Deosebim:
 Agricultura specializata in pomicultura si gradinarit(California,Florida)
 Specializata in cresterea plantelor tehnice (Georgia,Carolina de Nord,Virginia),
tutun(Louisiana,Australia de Nord Est);
 Specialiazata in cresterea animalelor –pampas argentinian,prerii americane;
 Pastoritul modern – sunt crescute animale selectionate,asistenta veterinara
calificata,metode intensive de crestere.

12
 III. Concluzie
Cultura plantelor a fost și va fi una dintre cele mai profitabile îndeletniciri, totuși totul
depinde de zona geografică și climatică în care se crește o anumită plantă. Din generație în
generație această îndeletnicire a fost transmisă și cu timpul perfecționată, însă oricît de mult nu
am încerca, împotriva vîntului e greu de mers și astfel apar noi și noi surprize și greutăți cu
timpul. Plantele au fost și vor fi în continuare principala sursă de alimentare pentru întreg globul
pămintesc, varietățile lor devenind cu timpul una dintre trăsăturile fiecărei națiuni aparte, sau mai
bine spus fiecărui colț de lume aparte.
Agricultura este ramura de bază, practic, în orișicare țară, încă din vechi timpuri ridicînd
atît nivelul economic a unei țări, cît și nivelul de trai a acesteia. Jumătate din populația globului
lucrează în agricultură. Există însă mari diferențe între rolul jucat de agricultură în diferite zone
ale planetei. În țările aflate în curs de dezvoltare, ca de exemplu Nepalul, aproximativ 90% din
populație lucrează pământul. Spre deosebire de acestea, doar aproximativ 2% din populația
activă se ocupă cu agricultura, în țări industrializate precum Regatul Unit al Marii Britanii și
Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, datorită înaltei eficiențe și tehnicilor științifice
utilizate, Statele Unite reprezintă cel mai mare exportator de produse agricole.

13
 IV. Anexe
Primii zece producători de 4. Federația Rusă: 42,2 milioane de
cafea pe glob în 2005 tone
5. Franța: 39 milioane de tone
6. Germania: 25,3 milioane de tone
Cafea
Țară
(tone) 7. Australia: 22,5 milioane de tone

Brazilia 2.179.270

Vietnam 990.000

Indonezia 762.006

Columbia 682.580

Mexic 310.861

India 275.400

Etiopia 260.000

Guatemala 216.600

Honduras 190.640

Uganda 186.000

Principalele țări cultivatoare de grîu

în anul 2004.
1. China: 91,3 milioane de tone
2. India: 72 milioane de tone
3. Statele Unite ale Americii: 58,8
milioane de tone
14
 V. Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultur%C4%83
2.
http://www.referatele.com/referate/geografie/online7/Cultura-cerealelor-pe-glob-referatele-
com.php
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea
4. http://geografiamediului.blogspot.md/2015/04/agricultura-mondialacaracterizare.html
5. http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/geografie/geografia-economica-a-agriculturii-mondiale-
352760.html

15