CURS 1 - NUTRITIE

NUTRETURILE


 Nutreturile de origine vegetala sunt principalele surse de hrana ale animalelor.
 Pentru acoperirea necesarului animalelor au contributia lor si sursele de origine animala,
de origine minerala sau sursele sintetice.

A. Nutreturile de origine vegetala

1. Nutreturile verzi
 Nutreturile verzi, se caracterizeaza printr-un continut ridicat de apa (70-80%), cea care
 imprima acestora un grad ridicatde consumabilitate, efecte diuretice si dietetice.
 Au o buna valoare nutritiva energetica si proteica, sunt excelente surse de vitamine si de minerale,
 contribuind decisiv la mentinearea starii de sanatate ale animalelor si la realizarea productiilor.
 De asemenea, sunt cele mai ieftine surse de hrana, influentand pozitiv pretul de cost al priduselor
 animaliere.
 Nutreturile versi se pot obtine de pe pajisti si din culturi de plante furajere.

1.1. Pajistile
 Pajistile ocupa cea mai mare pondere din suprefata agricola a Europei, cca. 33%. Romania, din
acest punct de vedere, se situeaza pe media UE, cu 34% (sau aproape 5 milioane de hectare).
 Din punct de vedere tehnic, cea mai simpla pajuste este aceea creata prin insamantarea
unei sinfure specii, care poate fi o graminee perena, precum raigrasul englezesc sau o
 leguminoasa perena, precum lucerna.

 Acest tip de pajiste are o durata scurta de exploatare si este descrisa drept pajiste temporara.
 Prin urmare, pajistile temporare sunt acelea care se insamanteaza, se inclid in rotatia culturilor
 si se exploateaza cel mult cinci ani.
 Evident exista si pajisti permanente cu crestere spontana, formate din mai multe specii de
 plante, atat graminee cat si leguminoase, precum si buruieni.
 Pajistile permanente sunt acelea care se auto-insamanteaza, care nu sunt incluse in rotatia
 culturilor si care rezista mai mult de cinci ani in cultura.
 Pajistile au compozitii si valori nutritive variabile, date de mai multi factori de influenta, precum :
stadiul de vegetatie, ciclul de vegetatie, familia botanica, tipul solului, folositrea
ingrasamintelor, conditiile de exploatare, temperatura mediului etc.
a. Stadiul de vegetatie
 Sunt factori importanti care influenteaza compozitia si valoarea nutritiva a pajistilor si implicit,
 performantele productile ale animalelor.
 Cu cat plantele avanseaza mai mult in vegetatie, cu atat ele acumuleaza cantitati mari de CB, de la
200 g/kg SU la plantele tinere la 350 g/kg SU la plantele mature. Intr-o situatie inversa cu CB se
 gaseste PB, care scade oe masura avansarii plantelor in begetatie, de la 200 la 100 g/kg SU.

 In aceste conditii digestibilitatea sibstantei organice scade si ea, de la 80% catre 55%.
 Avansarea plantelor de pe pasune in vegetatoe antreneaza o crestere a productivitatii, insa o
scadere a valorilor nutritive a performantelor productive obtinute de la animale.
b. Familia botanica
 In legatura cu familia botanica, trebuie spus ca plantele furajere de pe pajistile naturale apartin, in
principal, gramineelor si leguminoaselor perene, la care se adauga alte familii botanice, in
 proportii mai mici, inclusiv buruieni.
 Se admite ca o pajiste de foarte buna calitate trebuie sa contina: 60-70% graminee, 25-
 30% leguminoase si 5-10% alte specii.

 Situatia se poate schimba dramatic in cazul pajistilor de slaba calitate.
 Calitatea unei pajisti este data insa nu numai de proportiile familiilor botanice, ci si de
speciile reprezentative ale fiecarei familii botanice.
 Astfel, dintre graminee sunt considerate specii bune, cu valori nutritive ridicate, raigrasul
englezesc si raigrasul italian iar dintre leguminoase trifoiul alb, trifoiul rosu si lucerna.
c. Tipul solului si fertilizarea pajistilor
 Tipul solului poate influenta compozitiia pajistilor, in special continutul in minerale.

1
 Cel mai adesea, daca se dicuta despre deficitul in minerale al plantelor care cresc e pajisti, atentia
 se indreapta, cel mia adesea, catre P, Mg, Cu si Co.
 In mod normal plantele reactioneaza la deficitul solului in minerale fie prin limitarea cresterii, fie
prin reducerea concentratiei lor in aceste elemente nutritive.
 Aciditatea solurilor este un important factor care influenteaza in particular nivelul
microelementelor minerale din plante, in special al molibdenului, in timp ce pe soluri
 calcaroase, manganul si cobaltul sunt slab absorbite de plante.
 Fertilizarea cu ingrasaminte pe baza de azot, fosfor, potasiu, poate influenta atat ritmul
de crestere al plantelor, compozitia floristica, cat si continutul lor in elemente nutritive.
d. Factori de exploatare
 Factorii de exploatare, in special pasunatul nerational, efectuat fie prin sub-pasunat, fie
prin supra-pasunat, conduc la disparitia speciilor de plante valoroase si la aparitia speciilor cu valoare
nutritiva
 scazuta.
1.2. Nutreturi verzi cultivate
 Din grupul nutreturilor verzi cultivate fac parte, in primul randm leguminoasele si gramineele
(perene sau anuale), carora lise mai pot adauga alte plante, cu pondere mai mica insa.
I. Leguminoasele verzi
 Leguminoasele sunt componente esentiale ale sistemelor agricole in regiunile cu clima
temperata ale lumii.
 Familia leguminoase are cca. 18000 de specii recunoascute prin abilitatea lor de a creste
 in simbioza cu bacteriile fixatoare de azot si de rezistenta la seceta.
 Intre plantele leguminoase si bacteriile localizate pe nodulii radacinilor, precum cele din grupul
Rhizobium, exista o relatie de simbioza. Plantele aprivizioneaza bacteriile cu carbon, rezultat
din procesul de fotosinteza, iar bacteriile furnizeaza plantelor azot, permitandu-le sa creasca si
 cu cantitati mici existente in sol.
 Leguminoasele sunt: perene (se recolteaza mai multi ani) sau anuale ( se recolteaza intr-un
singur an).
I.I. Leguminoase perene verzi
 Sunt cultivate pe suprafete mari datorita valorii nutritive ridicate, peoductivitatii mari si folosorii
in hrana multor specii si categorii de animale.
 In primul rand, sunt excelente surse de proteina, atat sub aspect cantitativcat si sub aspect
calitativ. Acest lucru face ca administrate singure animalelor sa suca la o risipa de proteina,
datoeita, in principal, dezechilibrului cu energia . Este motivul pentru care se recomanda a se
administra in combinatie cu nutreturi recunoacite printr-o concentratie proteica mai mica si
o concentratie energetica mai mare.
a) Lucerna ( Medicago sativa)
 Mai este denumita „regina platelor furajere” datorita catorva avantaje importante pe care le are,
vizavi de alte surse de nutreturi verzi:

 Producții mari obtinute (in conditii de irigare se poate xosi si de 4-5 ori pe an ei se
mentine eficient in cultura pana la 4 ani) ;

 Continut ridicat in substante nutritive, in special in proteina, in calcu si in caroten;

 Rezista bine la seceta si reactioneaza foarte bine la irigatii ;
 Lasa pamantul mai bogat in substanta organica si in azot fata de cum il gaseste fiind, prin
urmare, o excelenta planta premergatoare ;
 Este pretentioasa, insa, la tipul solului (rezultate slabe in soluri acide).
 Momemtul recoltarii este foarte important, penreu ca prodictia maxima nu se obtine in aceiași
faza
 de vegetatie cu valoare nutritiva maxima.
 SU, obtinuta pe ha, creste xonstant de la peimul stadiu de vegetatie „atre stadiul de început
de
 inflorire, duoa care se mentine la acelasi nivel pana la sfarsitul infloririi.
 Digestibilitatea energiei este macima in primele stadii de vegetatie si scade cinstant catre sfarsitul
vegetatiei. Aceiasi tendinta, de acadere pe masura inaintarii in vegetatie, o inregistreaza si continutul
in
proteina (prin raportare la substanta uscata).
 Prin urmare, tinand seama de ambele desiderate (prodictivitate si valoare nutritiva), momentul
optim de revoltare se situeaza, in general, intre sfarsit de imbobocire si inceput de inflorire (atunci
cand apar primele florinin lan). Exceptie face doar lucrlerna la peima coasa, cand momentul optim
de recoltare este junatete inflorire ( pentru a permite o mai buna regenerare).

2
 Lucerna poate fi administrata animalelor, sub forma ei verde ( direct oasunat sau cosita), poate fi
transformata in fan si in faina de lucerna sau se poate insiloza ( face parte din gruoa plantelor greu
insilozabile,
 datoeita continutului mare in proteina).
 Practic lucerna, sub diferitele ei forme de prezentare, se piate administra in hrana
tuturor
 speciilor si catgoriilor de animale.
 Are o valoare nutritiva energetica relativ scazuta ( 0.7-0.75 UFL/kg SU) si o valoare priteica relativ
ridicata (17-19% PB in SU sau 110-130 g PDIN/kg SU). Are un continut ridicat in Ca.
 La rumegatoare, lucerna verde poate provoca timpanism, datorita continutului ridicat in
proteine,
 in hidrari de carbon si a prezentei unor saponine.
 Principalul risc de aparitie al timpanismului este consumul rapid al plantelor de lucerna
imature (binainte de inflorire).
 Pentru a preveni o asemenea situatiei se recomanda urmatoarele: lucerna verde sa nu se
foloseasca decat dupa inflorire, consumul maxim trebuie atins treptat ( in cateva zile), administrarea in
completare a unor firaje uscate ( fanuri, paie), evitarea consumului de lucerna plouata sau cu roua pe
ea, palirea ei cand ae administreaza la adapost.
b) Trifoiul rosu ( Trifolium pratense)
 Trifoiul rosu da rezultate mai bune decat lucerna in regiunile mai umede si pe soluri cu pH – uri
mai scazute, cu aciditate mai mare.

 Rizista eficient in cultura o durata mai scurta, de 2-3 ani.

 Poate fi utilizata in cultura pura sau in asociatie cu unele graminee perene, in special cu raigrasul
italian.

 In general, trifoiul rosu se poate folosi in hrana animalelor cu respectarea acelorasi regui,
prezentatenin lucernab( si el poate provoca timpanism).
 Valoarea nutritiva energetica este sensibil mai marre decat a lucernei ( 0.75-0.85 UFL /kg SU),
iar valoarea nutritiva peoteica sensibil mai mica ( 15-17 % PB in SU sau 100-120 gPDIN/kg SU).
c) Trifoiul alb (Trifolium repens)
Fata de cel rosu are o adaptabilitate mai buna, pleaca mai bine in vegetatie, rezista mai bine la
frig,inregistreaza productii mai mari, are i mai mare rezistenta la defoliere in momentul transformarii
in
fan.
Se poate utiliza atat in cultura pura, dar si in combinatie cu unele graminee perene
pentruameliorarea valorii proteice a acestora din urma.
Valorea nutritiva energetica este foarte mare pentru un nutret de volum, ca altfel si
valoareanutritiva proteica.
d) Sparceta ( Onobryches viciifolia)
Este o planta cu importanta economica scazuta, nu pentru ca are calitati nutritive slabe, ci
pentruca are un cost mare si o disponibilitate scazuta a semintelor.
Este o leguminoasa perena care da rezultate mai bune pe soluri calcaroase si in zone
maisecetoase.
Pleaca mai bine in vegetatie primavara comparativ cu lucerna si cu
trifoiul.Dupa stadiul de inflorire se lignifica puternic, devenind greu
digestibila.In comparatie cu lucerna si cu trifoiul nu produce timpanism.
e) Sulfina ( Melilotus officinalis)

 Este o planta perena care rezista eficient in cultură numai doi ani.
 Este toleranta la seceta si la ger, se adapteaaza la o gama larga de soluri, inclusiv pe soluri
mai
 nisipoase si mai sarate, unde da rezultate mai bune comparativ cu alte leguminoase perene.

 Se poate pasuna sau se poate transforma in fan sau in siloz.
 In toate situatiile, pentru a se obtine valori nutritive maxime se recomanda a fi recoltata in
stadiul de imbobocire.

 Dupa aceea, capata un gust amar si un miros specific, devenind greu consumabila.
 Ca si in cazul altor leguminoase perene, sulfina are potentialul de a provoca tinpanism, dar
nu este la fel de mare ca in cazul lucernei si a trifoiului.
 Contine cumarina care in anumite conditii se transforma in dicumarol.
 Dicumarolul este un anti coagulant care poate provoca moartea animalelor prin hemoragii interne
(„boala sulfinei”).
f) Ghizdeiul ( Lotus corniculatus)
Potrivit pentru soluri acide, infertile, in zonele reci si umede ale lumii, cel mai adesea
incombinatie cu unele graminee perene.

3
 Daca se utilizeaza singur, ca masa verde, se recomanda a se consuma in cantitati mici
datoeita
 gustului amar.

 Cultivat in monocultura, se poate transforma in fan. (dispare gustul amar).
 Nu este asa de popular pentru ca are o implantare greoaie, productii scazute, ritm de crestere
scazut si slaba competitivitate fata de alte plante.

I.II. Leguminoase anuale verzi

a) Mazarea
Are o mare diversitate genetica, existand mai multe sub-specii, cele mai cunoascute fiind
mazareade gradina si mazarea furajera. Exista mai multe varietati de toamna si de primavara, cu
masa foliara mai bogata sau mai putin bogata, cu perioade de vegetatie mai scurte sau mai lungi.
Poate fi cultivata in cultura pura sau in amestec cu unele graminee anule, formanand impreuna
borceaguri.
Cultivarea in cultura puda are avantajul ca permite insamantarea in acelasi an. Recoltarea va
fiutilizata ca nutret verde, este intre inflorire si inceputul formarii pastailor. Valorile nutritive
sunt echilibrate(energia si proteina). Are de asemenea un continut ridicat in calciu.
b) Mazarichhea(Vicia sativa)
 Seamana cu mazarea, insa are frunzele mai subtiri si mai alungite. Este toleranta la frig si
se adapteaza la o gama diversa de soluri.

 Are o forma de toamna si una de primavara. Poate fi consumata de animale in stare verde sau se
poate transforma in fan sau in siloz. Are o mare capacitate de a fixa azotul in sol.
c)Bobul (vicia faba)
 Bobul se cultiva in special pentru boabe( pentru oamenisau pentru animale). Insa, se poate
cultiva si pentru a fi folosit in stare verde, eventual transformat in fan sau in siloz.
 Are, ca sub-specii, doua varietati importante, cea care produce boabe mari ( in special pentru
consumul uman) si cea care produce boabe mici ( folosita, in primul rand, in hrana animalelor).
 Ca nutret verde, se recomnada a se administra in cantitati mici sau in amestec cu alte nutreturi
pentru ca are un grad redus de consumabilitate.
 Bobul nu necesita fertilizare cu azot, ba mai mult fixeaza cantitati importanre de azot in sol.
d)Lupinul ( Lupinus spp.)
 Are mai multe varietati, diferentiate in functie de mai multe criterii, inclusiv de culoarea
florilor: ( lupinul alb, lupinul galben, lupinul albastru.
 Pentru toate varietatile exista soiuri *amare* si soiuri *dulci*, diferentiate in functie de
continutul in alcaloizi si in saponine. ( factori anti-nutritionali).
 Lupinul, pentru o dezvoltare optima, solicita vreme racoroase si creste bine pe soluri
nisipoase.
e)Soia (Glycine maxima)
 Soia se cultiva, in special, pentru boabe, dar si pentru nutret verde, eventual tranformat in
siloz , constituind o sursa furajera valoroasa.
 Pentru nutret verde se utilizeaza soiuri diferite fata de cele pentru boabe, mai tardive cu
talie mai inalta, cu o masa foliara mai bogata.
 Soia este iubitoare de caldura si de umiditate, insa este sensibila daca este cultivata ipe
soluri acide.
 Se poate cultiva intercalat cu porumb sau cu sorg.