Subiecte rezolvate control

Semestrul 2

Subiectul 1
 Examenul vanatului post-mortem
In momentul livrării la unitatea de prelucrare a vânatului, este necesar ca vânatul sălbatic să fie inspectat cât mai repede. Medicul veterinar oficial
trebuie să ia în considerare declaraţia sau informaţiile pe care le-a prezentat persoana calificată care participă la vânareaanimalului în conformitate cu
Regulamentul ( CE ) nr. 853 / 2004. La inspecţia post-mortem, medicul veterinar oficial trebuie să procedeze la o examinare vizuală a carcasei, a
cavităţilor acesteia şi după caz, a organelor în scopul de a detecta eventuale anomalii care nu rezultă din activitatea de vânătoare. În acest scop,
diagnosticul se poate baza pe informaţiile furnizate eventual de persoana calificată privind comportamentul animalului înainte de a fi ucis şi verifică
dacă moartea nu a fost cauzată de alte motive decât vânătoarea. Dacă în urma rezultatelor examinării vizuale nu se poate ajunge la o evaluare, este
obligatorie efectuarea unei inspecţii amănunţiteîntr-un laborator, astfel:
A. identificarea unor anomalii organoleptice;
B. o palpare a organelor, în cazul în care este necesar;
C. dacă presupuneri serioase duc la suspiciunea privind prezenţa unor reziduuri sau contaminanţi, o analiză prin sondaja reziduurilor care nu rezultă
din activitatea de vânătoare, inclusiv a contaminanţilor mediului înconjurator. Astfel, medicul veterinar oficial poate ajunge la evaluarea întregului
vânat ucis la o anumită vânătoare sau a părţilor desprecaresepoatepresupune că prezintă aceste anomalii.
Identificarea elementelor caracteristice care indică prezenţa unui risc pentru sănătate din punct de vedere al cărnii, în special sunt:
 un comportament anormal sau o perturbare a stării generale a animalului viu semnalate de vânător ;
 prezenţa generalizată a unor tumori sau abcese în diferite organe interne sau muşchi;
 prezenţa artritei, orhitei, o alterare patologică a ficatului sau a splinei, o inflamare a intestinelor sau a regiunii ombilicale;
 prezenţa unor corpuri străine care nu rezultă din activitatea de vânătoare în cavităţile corporale şi în special îninteriorul stomacului şi al
intestinelor sau în urină, în cazul în care culoarea pleurei sau a peritoneului
 prezintă o alterare ( dacă viscerele respective sunt prezente);
 prezenţa paraziţilor;
 formarea unei cantităţi importante de gaz în tractusul gastro-intestinal cu alterarea culorii organelor interne ( încazul încareviscerele respective
sunt prezente );
 prezenţa unor anomalii de culoare, de consistenţă sau de miros accentuate în musculatură sau în organe ;
 prezenţa unor fracturi vechi deschise ;
 o stare de emeciere şi / sau un edem generalizat sau localizat, aderenţe recente în cazul organelor sau al pleurei şi al peritoneului;
 alte alterări importante şi evidente, cum este putrefacţia.
Dacă medicul veterinar oficial cere acest lucru, coloana vertebrală şi capul trebuie despicate pe lungime iar dacă este vorba de bucăţi întregi de vânat
sălbatic mic care nu au făcut obiectul unei eviscerări imediat după ucidere, medicul veterinar oficial trebuie să supună un eşantion reprezentativ de
animale de aceeaşi provenienţă unei inspecţii post-mortem. În cazul în care inspecţia pune înevidenţă o boală transmisibilă oamenilor sau una din
caracteristicile enumerate este obligatoriu ca medicul veterinar oficial să supună întregul lot unor verificări suplimentare pentru a determina dacă
acesta trebuie să fie declarat impropriu pentru consumul uman sau dacă este cazul, să fie inspectată fiecare carcasă individual.
Iar în situaţia unor alte suspiciuni, medicul veterinar oficial poate practica alte tranşări şi inspecţii pe părţi ale animalelor care este necesar să le
examineze pentru a pune un diagnostic definitiv.

 Examenul ante-mortem al pasarilor

Orice transport de pasari necesita existenta unui certificat sanitar veterinar de transport,care atesta sanatatatea acestora;
Receptia consta in verificarea cantitatilor inscrise pe actele de transport,dar si a calitatii, tinandu-se cont de normativele in vigoare,avand in vedere
varsta si starea de ingrasare. Pasarile se pot admite la taiere fara regim special de odihna si dieta. Perioada respectiva se declanseaza din momentul
transportului,durata acestuia si cazarea ≃ 10 h. De cele mai multe ori transportul este de scurta durata.
Pentru ratele si gastele care se prelucreaza NEEVISCERATE este necesara evacuarea tubului digestiv,pentru aceasta se administreaza cu 6h inainte
de taiere 1-3 ml de solutie de MgSO4/Na2SO4 1%.
Examenul sanitar veterinar:
 Starea generala a pasarii si starea de intretinere;
 Viociune
 Aspectul si starea de intretinere a penajului
 Culoarea crestei,a barbitelor si a extremitatilor
 Aprecierea mucoaselor aparente
 Aprecierea respiraatiei
 Verificarea prezentei parazitilor externi
 Verificarea prezentei eventualelor modificari/deformari la nivel articular
 Examinarea carenei sternale
 Verificarea eventualelor secretii nazale

 Examenul pestelui proaspat

Pentru pestele neprelucrat proaspat,examenul organoleptic are in vedere aprecierea urmatorilor indicatori:
Rigiditatea musculara:prezenta,prin in mana ramane rigid/se indoaie putin;
Ochii:proeminenti,cu corneea transparenta/usor mata;
Branhiile:rosii,cu nuante caracteristice speciei,fara miros sau cu foarte putine mucozitati,operculi elastici si bine lipiti de branhii;
Pielea si solzii:de culoare naturala lucioasa/putin mata,solzii luciosi/putini mati,bine prinsi de piele,cu mucus in cantitate redusa,transparent si fara
miros;
Anusul:retractabil si albicios;
Musculatura:tare,elastica,nu se formeaza amprenta la apasare,bine legata de oase,de culoare cenusie/alba/roz;
Viscerele:bine individualizate,cu miros specific,in cavitatea generala nu se gaseste lichid.

 Toxiinfectile:definitie si particularitati
 Definitie: T.A. –sunt tulburari explozive cu simptom clinica axate pe tubul digestiv – fara perioada de incubatie sau una foarte scurta ce au ca agenti
etiologici agenti microbieni sau metabolici ai acestuia. Particularitati ale T.A. spre deosebire de boli cu infectioase pot afecta 1.2… > persoane odata,
singura conditie fiind reprezentata de ingestia alimentelor contaminate. Debut acut sau supraacut pe fondul unei sanatati perfecte. Se manifesta
preponderent pe tubul digestiv fie la digestiv superior cu greata, voma, vomituritie, fie digestiv inferior gastroenterite, colite. In majoritatea situatiilor
au si simptomatologie nervoasa, pareze, paralizii, afectiunea placii neuromotor, cefalee, migrena. Evolutia supraacuta sau acuta,iar daca se vindeca
este rapid fara covalescenta.De obicei nu au transmisibilitate interumana.
 Actiunea microorganismelor asupra laptelui
Sub actiunea lor,laptele este sediul unor transformari fermentative si descompun componentele,unele dorite si utilizate altele nedorite si chiar
daunatoare. Succesiunea acestor transformari ar fi in 4 faze:
1. bactericida
2. Acidifere
3. neutralizare
4. putrefactie
1. Cand mulgerea e in conditii corespunzatoare,numarul microorganismelor e redus si multiplicarea lor e mai grea pentru ca acestea se gasesc in
perioada de latenta avand nevoie de o perioada de acomodare.Laptele are substante cu efect antibiotic ce inhiba oparte din speciile microbiene.Aceste
substante ar fi:–lactenina1,2,3, –aglutinine–penicilinaza,ramanand eficace timp limitat. Periodade timp in care se manifesta aceste activitati inhibitoare
ale laptelui pentru microorganisme respective numita perioada bactericida.In mod normal in primele 3-6h dupa obtinere,numarul microorganismelor
din lapte e constant sau chiar scade.Dupa 8ore are loc o multiplicare rapida in functie de numarul de microorganisme din lapte,cand si la ce
temperatura s-a facut racirea.
2. Perioada de acidifiere e caracterizata de inmultirea rapida a microorganismelor producatoare de fermenti lactici.Dureaza cateva zile si are ca efect
acidifiere alaptelui;lactoza→in acidul lactic,cazeina coaguleaza iar productia de acid lactic creste pana cand aciditatea laptelui e asa de mare incat inhiba
dezvoltarea microorganismelor ce au produs acest efect.Aceasta aciditate e convenabila dezvoltarii levurilor,ducand la schimbarea florei din lapte.
3. Neutralizare–pe masura ce se dezvolta levurile,acidul lactic din mediu e consumat de acestea pana la epuizare ceea ce inseamna ca
substratul→neutru sau alcalin.Aceasta faza–cateva zile→saptamani
4. Putrefactia–in acest mediu si actiunea levurilor inceteaza locul acestora e luat de bacterii de putrefactie in special cele cazeinolitice. In aceasta faza
laptele are gust si miros respingator si e neconsumabil.

Subiectul 2
 Toxiinfectile:definitie si particularitati
Definitie: T.A. –sunt tulburari explozive cu simptom clinica axate pe tubul digestiv – fara perioada de incubatie sau una foarte scurta ce au ca agenti
etiologici agenti microbieni sau metabolici ai acestuia. Particularitati ale T.A. spre deosebire de boli cu infectioase pot afecta 1.2… > persoane odata,
singura conditie fiind reprezentata de ingestia alimentelor contaminate. Debut acut sau supraacut pe fondul unei sanatati perfecte. Se manifesta
preponderent pe tubul digestiv fie la digestiv superior cu greata, voma, vomituritie, fie digestiv inferior gastroenterite, colite. In majoritatea situatiilor
au si simptomatologie nervoasa, pareze, paralizii, afectiunea placii neuromotor, cefalee, migrena. Evolutia supraacuta sau acuta,iar daca se vindeca
este rapid fara covalescenta.De obicei nu au transmisibilitate interumana.
 Sanctiuni in cazul controlului sanitar veterinar la pasari
 Boli infectioase si parazitare la pesti
 Manipularea vanatului mare
 Laptele anormal fiziologic
Subiectul 3
 Actiuni sanitar veterinare in vanat postmortem
 Toxiinfectii alimentare
Definitie: T.A. –sunt tulburari explozive cu simptom clinica axate pe tubul digestiv – fara perioada de incubatie sau una foarte scurta ce au ca agenti
etiologici agenti microbieni sau metabolici ai acestuia. Particularitati ale T.A. spre deosebire de boli cu infectioase pot afecta 1.2… > persoane odata,
singura conditie fiind reprezentata de ingestia alimentelor contaminate. Debut acut sau supraacut pe fondul unei sanatati perfecte. Se manifesta
preponderent pe tubul digestiv fie la digestiv superior cu greata, voma, vomituritie, fie digestiv inferior gastroenterite, colite. In majoritatea situatiilor
au si simptomatologie nervoasa, pareze, paralizii, afectiunea placii neuromotor, cefalee, migrena. Evolutia supraacuta sau acuta,iar daca se vindeca
este rapid fara covalescenta.De obicei nu au transmisibilitate interumana.
 Propietatile organoleptice ale pestelui proaspat
Pentru pestele neprelucrat proaspat,examenul organoleptic are in vedere aprecierea urmatorilor indicatori:
Rigiditatea musculara:prezenta,prin in mana ramane rigid/se indoaie putin;
Ochii:proeminenti,cu corneea transparenta/usor mata;
Branhiile:rosii,cu nuante caracteristice speciei,fara miros sau cu foarte putine mucozitati,operculi elastici si bine lipiti de branhii;
Pielea si solzii:de culoare naturala lucioasa/putin mata,solzii luciosi/putini mati,bine prinsi de piele,cu mucus in cantitate redusa,transparent si fara
miros;
Anusul:retractabil si albicios;
Musculatura:tare,elastica,nu se formeaza amprenta la apasare,bine legata de oase,de culoare cenusie/alba/roz;
Viscerele:bine individualizate,cu miros specific,in cavitatea generala nu se gaseste lichid.
 Pregatirea pasarilor pentru taiere si examenul sanitar veterinar inainte de taiere
Orice transport de pasari necesita existenta unui certificat sanitar veterinar de transport,care atesta sanatatatea acestora;
Receptia consta in verificarea cantitatilor inscrise pe actele de transport,dar si a calitatii, tinandu-se cont de normativele in vigoare,avand in vedere
varsta si starea de ingrasare. Pasarile se pot admite la taiere fara regim special de odihna si dieta. Perioada respectiva se declanseaza din momentul
transportului,durata acestuia si cazarea ≃ 10 h. De cele mai multe ori transportul este de scurta durata.
Pentru ratele si gastele care se prelucreaza NEEVISCERATE este necesara evacuarea tubului digestiv,pentru aceasta se administreaza cu 6h inainte
de taiere 1-3 ml de solutie de MgSO4/Na2SO4 1%.
Examenul sanitar veterinar:
 Starea generala a pasarii si starea de intretinere;
 Viociune
 Aspectul si starea de intretinere a penajului
 Culoarea crestei,a barbitelor si a extremitatilor
 Aprecierea mucoaselor aparente
 Aprecierea respiraatiei
 Verificarea prezentei parazitilor externi
 Verificarea prezentei eventualelor modificari/deformari la nivel articular
 Examinarea carenei sternale
 Verificarea eventualelor secretii nazale
  Actiunea microrganismelor asupra laptelui
Sub actiunea lor,laptele este sediul unor transformari fermentative si descompun componentele,unele dorite si utilizate altele nedorite si chiar
daunatoare. Succesiunea acestor transformari ar fi in 4 faze:
5. bactericida
6. Acidifere
7. neutralizare
8. putrefactie
5. Cand mulgerea e in conditii corespunzatoare,numarul microorganismelor e redus si multiplicarea lor e mai grea pentru ca acestea se gasesc in
perioada de latenta avand nevoie de o perioada de acomodare.Laptele are substante cu efect antibiotic ce inhiba oparte din speciile microbiene.Aceste
substante ar fi:–lactenina1,2,3, –aglutinine–penicilinaza,ramanand eficace timp limitat. Periodade timp in care se manifesta aceste activitati inhibitoare
ale laptelui pentru microorganisme respective numita perioada bactericida.In mod normal in primele 3-6h dupa obtinere,numarul microorganismelor
din lapte e constant sau chiar scade.Dupa 8ore are loc o multiplicare rapida in functie de numarul de microorganisme din lapte,cand si la ce
temperatura s-a facut racirea.
6. Perioada de acidifiere e caracterizata de inmultirea rapida a microorganismelor producatoare de fermenti lactici.Dureaza cateva zile si are ca efect
acidifiere alaptelui;lactoza→in acidul lactic,cazeina coaguleaza iar productia de acid lactic creste pana cand aciditatea laptelui e asa de mare incat inhiba
dezvoltarea microorganismelor ce au produs acest efect.Aceasta aciditate e convenabila dezvoltarii levurilor,ducand la schimbarea florei din lapte.
7. Neutralizare–pe masura ce se dezvolta levurile,acidul lactic din mediu e consumat de acestea pana la epuizare ceea ce inseamna ca
substratul→neutru sau alcalin.Aceasta faza–cateva zile→saptamani
Putrefactia–in acest mediu si actiunea levurilor inceteaza locul acestora e luat de bacterii de putrefactie in special cele cazeinolitice. In aceasta faza
laptele are gust si miros respingator si e neconsumabil.

Subiectul 4-AICI AM DOAR 4/5

 Definitia si particularitatilor toxiinfectilor alimentare
Definitie: T.A. –sunt tulburari explozive cu simptom clinica axate pe tubul digestiv – fara perioada de incubatie sau una foarte scurta ce au ca agenti
etiologici agenti microbieni sau metabolici ai acestuia. Particularitati ale T.A. spre deosebire de boli cu infectioase pot afecta 1.2… > persoane odata,
singura conditie fiind reprezentata de ingestia alimentelor contaminate. Debut acut sau supraacut pe fondul unei sanatati perfecte. Se manifesta
preponderent pe tubul digestiv fie la digestiv superior cu greata, voma, vomituritie, fie digestiv inferior gastroenterite, colite. In majoritatea situatiilor
au si simptomatologie nervoasa, pareze, paralizii, afectiunea placii neuromotor, cefalee, migrena. Evolutia supraacuta sau acuta,iar daca se vindeca
este rapid fara covalescenta.De obicei nu au transmisibilitate interumana.
Mecanismele patogene
Patogen este diferentiata pe 3 modalitati:
Fie patologic determinata de toxine sau metaboliti bacterieni
Fie mecanismul patogen prin invazie tisulara.
Mecanismul mixt – invazie (multiplic), toxine.
Elaborarea de toxine poate fi impartita in 2 tipuri: - preformate cu alimente (exotoxine) – toxine emetiz a lui B cereus (in alimente vegetale mai ales
orez)
- toxine produse de C. perfrigers – pe produse din carne coapte sau prajite. - Endotoxine – toxine produse in tubul digestiv
- Endotoxine neurotoxina produse de B cereus
- Enterotoxina cu enterita hem
- Endotoxina cu actiune agravanta Vibrio cholerae – diarei apoase cu deshidratare rapida, necroze, 48h moarte E coli – tulpini hemolitice EHEC – cu
actiune intensa la copii. Invazia tisulara Unele specii isi manifesta capacitatea patogena prin multiplicari digestive simptome. Shiggella – actiune prin
toxine si multiplicarea E coli – prin fimbriere. V. vulnificus – capabil de multiplicare in tesuturi. Toxigeneza asociate cu invazia tisulara Producerea de
toxine in aliment, de a produce toxine in tubul digestiv si multiplicare la nivel tubului digestiv sau a da faze bacterienice sau septicemice.

 Actiunii sanitar veterinare si de igiena in centrele pentru vanat

 Defectele branzeturilor
 Controlul sanitar veterinar al crustacecelor
Subiectul 5
 Proteinele din
lapte
 Defectele produselor sarate
 Mecanisme patogene la toxiinfectiile alimentare
Mecanismele patogene
Patogen este diferentiata pe 3 modalitati:
Fie patologic determinata de toxine sau metaboliti bacterieni
Fie mecanismul patogen prin invazie tisulara.
Mecanismul mixt – invazie (multiplic), toxine.
Elaborarea de toxine poate fi impartita in 2 tipuri: - preformate cu alimente (exotoxine) – toxine emetiz a lui B cereus (in alimente vegetale mai ales
orez)
- toxine produse de C. perfrigers – pe produse din carne coapte sau prajite. - Endotoxine – toxine produse in tubul digestiv
- Endotoxine neurotoxina produse de B cereus
- Enterotoxina cu enterita hem
- Endotoxina cu actiune agravanta Vibrio cholerae – diarei apoase cu deshidratare rapida, necroze, 48h moarte E coli – tulpini hemolitice EHEC – cu
actiune intensa la copii. Invazia tisulara Unele specii isi manifesta capacitatea patogena prin multiplicari digestive simptome. Shiggella – actiune prin
toxine si multiplicarea E coli – prin fimbriere. V. vulnificus – capabil de multiplicare in tesuturi. Toxigeneza asociate cu invazia tisulara Producerea de
toxine in aliment, de a produce toxine in tubul digestiv si multiplicare la nivel tubului digestiv sau a da faze bacterienice sau septicemice.

 Prezentarea pestelui in comert

 Actiuni sanitar veterinare ale vanatului dupa recoltare
Subiectul 6
 Grasimile
 Defectele produselor acide
 Controlul sanitar veterinar al molustelor
 Toxiinfectii produse de Clostridium
 Actiunea fumului