10.CursFP Cord 9

FIZIOPATOLOGIA CORDULUI
Hemodinamică
MINUT VOLUM = Volum bătaie x frecvența cardiacă

Hemodinamică
Forța de contracție Bradicardie

+
Volum bătaie
+
Umplere inhibă
diastolică mărită
Hemodinamică
Forța de contracție Tahicardie

-
Volum bătaie
-
Umplere stimulează
diastolică scăzută
Hemodinamică
FORȚA DE CONTRACȚIE = Direct proporțională cu Gradul de umplere
LUCRUL MECANIC CARDIAC = Direct proporțional cu:

- Minut volumul;
-Rezistența periferică.
+ -
-Vasoconstricția; -Vasodilatația.
-Vâscozitatea.
Hemodinamică
-Frecvența cardiacă.
Efort cardiac
+
EFORT -Redistribuire a sângelui:
+
FIZIC -vasodilatație musculară;
+ -aport sanguin din organe hematopexice.
-Forța de contracție:
Efort cardiac
-CREȘTE PRESIUNEA ARTERIALĂ.

Hipertrofia și dilatația cardiacă
-DILATAȚIE CARDIACĂ
(necompensată).
+
-HIPERTROFIE
PATOLOGICĂ
(compensată).
-HIPERTROFIE FIZIOLOGICĂ +
(Indivizi antrenați).
Antrenament Disfuncții valvulare Disfuncții valvulare

acute cronice
+ + +
EFORT CARDIAC
+
-Metabolizare: glucoză, AG, corpi

cetonici, acid lactic.
Nodul sino-atrial
Miocard atrial
Nodul atrio-ventricular
Fascicul Hiss
- Fibre Purkinje
Miocard ventricular
P
T
Q S
Dilatație a atriului și
ventriculului stâng.
Dilatația atriului drept.

Nodul sino-atrial Nodul sino-atrial
Miocard atrial Miocard atrial
Nodul atrio-ventricular Nodul atrio-ventricular
Fascicul Hiss
Fascicul Hiss
- Fibre Purkinje - Fibre Purkinje
Miocard ventricular
Miocard ventricular
+
+
Nodul sino-atrial
Miocard atrial
Nodul atrio-ventricular
Fascicul Hiss
- Fibre Purkinje
Miocard ventricular
P
T
Q S
Unda P înaltă.
Dilatația ventriculului
stâng.
D II
QRS III > QRS II
D II
D III D III Dilatația ventriculului
drept.
D II
Paralele
Unda S adâncă.
D II
QRS III > QRS II
D II
D III D III Dilatația ventriculului
drept.
D II
Paralele
Unda S adâncă.
Tulburările de ritm cardiac
TULBURĂRI FUNCȚIONALE CARDIACE
-De ritm;
-Valvulare;
-Ale forței de contracție;
-Coronariene.
-SEC =ritm sinusal.
RITMUL CARDIAC
+ _
-Ortosimpatic. -Parasimpatic.
-SNV.
TULBURĂRI DE RITM CARDIAC = ARITMII
-supraventriculare;
-ventriculare.
-tahiaritmii;
-bradiaritmii.
-generate de tulburări ale Automatismului;

-generate de Tulburări de conducere;
-generate de Focare ectopice.
-Leziuni (ischemie, hipoxie, fibroză).

-alterare PR;
-Vagotonie. -scăderea vitezei de depolarizare;
-Dezechilibre electrolitice. -scurtarea PA;
-diminuarea amplitudinii PA.
-Toxice.
ARITMII
-Tahicardia sinusală.
ARITMII -generate de tulburări ale Automatismului.
(afectarea funcției NSA) -Bradicardia sinusală.
Afectează doar frecvența cardiacă

Cauze (scăderea polarizării

membranare):
TAHICARDIA SINUSALĂ -efort (fiziologică);
-stres (catecolamine);
-hipertermie;
-hipovolemie;
Compensare -hipertiroidism;
(cu excepția cauzelor toxică și -parasimpaticolitice (atropina).
endocrină)
Cauze (amplificarea polarizării

membranare):
BRADICARDIA SINUSALĂ -vagotonie;
-hipotermie;
-IR (uremie), IH (toxic) și IC (final);
-hipotiroidism;
-hipoperfuzie tisulară; -tranchilizante;
-hipoxie; -parasimpaticomimetice.
-acidoză;
-dispnee;
-tulburări nervoase.
ARITMII -generate de Tulburări de conductibilitate.
(afectarea SEC și a funcției dromotrope)
-inflamații;
-toxine;
-Celulele SEC. -hipoxie;
-vagotonie;
-dezechilibre electrolitice etc.
MANIFESTARE: -BLOCURI CARDIACE.

-Scăderea vitezei influxului cardiac cu:
-stoparea acestuia;
-revenirea acestuia. -Fiziologice. -Patologice.
BLOCURI CARDIACE FIZIOLOGICE
-Bloc unidirecțional (NAV);
-Viteza IC la nivelul NAV;
-Bloc atrio-ventricular I și II (cabaline,

vagotonie fiziologică).
BLOCURI CARDIACE FIZIOLOGICE
-Bloc unidirecțional (NAV);
-Viteza IC la nivelul NAV;
-Bloc atrio-ventricular I și II (cabaline,

vagotonie fiziologică).
BLOCURI CARDIACE PATOLOGICE
TIPURI:
-Bloc sino-atrial;
-Bloc atrio-ventricular;
-Bloc de ramură.
BLOCUL SINO-ATRIAL = stop influx cardiac prin NSA (ocazional)
EFECTE:
-NSA pierde poziția de pace-maker, deci Ritm sinusal abolit;
-Pace-maker suplinitor:
-NAV – Ritm joncțional (scăpare joncțională);
-Fasciculul Hiss – Ritm ventricular (scăpare ventriculară).
BLOCUL ATRIO-VENTRICULAR = încetinirea sau stoparea trecerii influxului cardiac prin NAV.
TIPURI:
-bloc AV de tip I; -viteză scăzută a infl. cardiac.
TIPURI:
- bloc AV de tip II; -infl. cardiac străbate NAV ocazional.

TIPURI:
- bloc AV de tip II; -infl. cardiac străbate NAV ocazional.
- bloc AV de tip III. -infl. cardiac nu mai străbate NAV

(disociaţie atrio-ventriculară).
BLOCURILE DE RAMURĂ = încetinire sau stop influx cardiac prin ramurile fasciculului HISS.
TIPURI:
-bloc de ramură dreaptă (S larg și adânc);
TIPURI:
-bloc de ramură dreaptă (S larg și adânc);
Viteză mică, depolarizare întârziată

(S larg și lung)
TIPURI:
-bloc de ramură dreaptă;
-bloc de ramură stângă (QRS larg);

TIPURI:
-bloc de ramură stângă (QRS larg);

(QRS larg)
BLOCURILE DE RAMURĂ = încetinirea sau stoparea trecerii influxului cardiac prin ramurile
fasciculului HISS.
TIPURI:
- bloc de ramură stângă;
- bloc de fascicul stâng

posterior;
anterior.
BLOCURILE DE RAMURĂ = încetinirea sau stoparea trecerii influxului cardiac prin ramurile
fasciculului HISS.
TIPURI:
- bloc de ramură stângă;

posterior;
anterior.

(S larg și adânc)
BLOCURI CARDIACE PATOLOGICE
EFECTE HEMODINAMICE:
-tulburări hemodinamice - hipoperfuzie tisulară (excepție Bl.F.s.);
-scăderea Forței inimii;
-risc de fibrilație și stop cardiac (Bl. R.).

ARITMII -generate de Focare ectopice – Extrasistolie - (funcția batmotropă).
Depolarizări spontane, prin afectarea:

-vitezei de depolarizare;
-potențialului de acțiune;
-pragului de excitabilitate.
TIPURI:
-Complexe ventriculare premature (CVP);
-Complexe supraventriculare premature (CSvP);
-Fibrilația și flutterul.
COMPLEXE VENTRICULARE PREMATURE (CVP)
-Stimuli ectopici (origine miocardică ventriculară sau fasciculară):

IMPLICĂ:
-deplasarea IC, numai către masa ventriculară;
-lipsă efect a stimulului sinusal următor (surprinde masa
ventriculară depolarizată);
-pierderea unei sistole fiziologice și pauză compensatoare.
-Stimuli ectopici cu origine miocardică ventriculară sau fasciculară (Hiss):

IMPLICĂ:
ventriculară depolarizată, post stimul ectopic);
Zonă depolarizată,
post stimul ectopic
-Stimuli ectopici cu origine miocardică ventriculară sau fasciculară (Hiss):

IMPLICĂ:
ventriculară depolarizată, post stimul ectopic);
Zonă depolarizată,
post stimul ectopic
-Dilatații cardiace;
-Inflamații cardiace;
-Toxice (uremie, tranchilizante);
-Vagotonie;
-Volvulus;
-Pancreatită;
-Dezechilibre electolitice;
-Hipertiroidism.
-Regulate = Parasistolie.
-În număr mare = Tahicardie ventriculară.

-Vagotonie;
-Volvulus;
-Pancreatită;
-Hipertiroidism.
-Tulburări hemodinamice;
-Epuizarea cordului;
-Risc de fibrilație și stop cardiac.
COMPLEXE SUPRAVENTRICULARE PREMATURE (CSvP)
-Stimuli ectopici cu origine miocardică atrială sau NSA:
-Complexe premature
atriale
IMPLICĂ:
-deplasarea unui influx cardiac pe traseul normal
(NAV-F.Hiss- Ventricule-Miocard).
-Stimuli ectopici cu origine miocardică atrială sau NSA:
-Complexe premature
joncționale
IMPLICĂ:
-deplasarea unui influx cardiac:
-către ventricule;
-către atrii;
-P negativ (sens invers).
-Vagotonie;
-Volvulus;
-Pancreatită;
-Hipertiroidism.
-Tulburări hemodinamice;
-Epuizarea cordului;
-Risc de fibrilație și stop cardiac.
Depolarizări spontane, prin afectarea:

-vitezei de depolarizare;
-potențialului de acțiune;
-pragului de excitabilitate.
FIBRILAȚIA ȘI FLUTTERUL
-Contracții HAOTICE, INDIVIDUALE și NECONTROLATE ale fibrelor

miocardice, care se contractă pe un TRASEU BUCLAT (Mecanism prin
reintrare).
-Deplasarea IC printr-un sector miocardic normal.
-STIMUL
FIZIOLOGIC.
-ZONĂ DEPOLARIZATĂ.
-ZONĂ REPOLARIZATĂ.
-STIMULARE PRIN REINTRARE PRINTR-UN SECTOR MIOCARDIC CARE MANIFESTĂ
DEPOLARIZARE ÎNTÂRZIATĂ .
-STIMUL
FIZIOLOGIC.
-ZONĂ CU
DEPOLARIZARE
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
REPOLARIZARE
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
REPOLARIZARE
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
-ZONĂ DEPOLARIZATĂ. REPOLARIZARE
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
-ZONĂ REPOLARIZATĂ. -ZONĂ DEPOLARIZATĂ. REPOLARIZARE
ÎNTÂRZIATĂ.
-STIMUL ECTOPIC.
-ZONĂ CU
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ REPOLARIZATĂ. -ZONĂ CU

-ZONĂ REPOLARIZATĂ REPOLARIZARE
TARDIV. ÎNTÂRZIATĂ.
-ZONĂ CU
ÎNTÂRZIATĂ.
-BUCLĂ DE PERPETUARE.
-FIBRILAȚIE.
-ATRIALĂ.
-unde f (cca. 350-600/min);

-COMPATIBILĂ CU VIAȚA;
-tulburări hemodinamice;
-tromboză;
-risc Stop Cardiac.
-unde F (cca. 250-350/min);

-COMPATIBILĂ CU VIAȚA;
-tulburări hemodinamice;
-tromboză;
-Risc Stop Cardiac.
-ventriculară.
-ECG cu unde atipice haotice;

-INCOMPATIBILĂ CU VIAȚA.
Tulburările funcționale valvulare
INIMA DREAPTĂ INIMA STÂNGĂ
Artera pulmonară Vena pulmonară
Vena cavă Artera aortă

Atriu stâng
Atriu drept Valva mitrală
Valva pulmonară Valva aortică

Ventricul stâng
Valva tricuspidă
Ventricul drept
Marea C.
Pulmon. Pulmon
Marea C.
INSUFICIENȚĂ VALVULARĂ: -Endocardite;
-incapacitate de închidere a valvei. -Ateromatoză.
-Tulb. hemodinamice;
-Tromboze, embolii.
Insuficiență aortică
Insuficiență mitrală
Insuficiență a valvei
pulmonare
Insuficiență
tricuspidiană
INSUFICIENȚĂ TRICUSPIDIANĂ:
-incapacitate de închidere a valvei
tricuspide.
SISTOLA ATRIALĂ
INSUFICIENȚĂ TRICUSPIDIANĂ:
tricuspide. SISTOLA
VENTRICULARĂ
STAZĂ ÎN MAREA C.
-Congestii;
-Edem;
-Dilatație cardiacă dreaptă;
-Insuficiențe organice.
INSUFICIENȚĂ VALVEI PULMONARE:
pulmonare.
SISTOLA
VENTRICULARĂ
INSUFICIENȚĂ VALVEI PULMONARE:
pulmonare. DIASTOLA
VENTRICULARĂ
STAZĂ ÎN MAREA C.
-Congestii;
-Edem;
INSUFICIENȚĂ MITRALĂ:
mitrale.
SISTOLA ATRIALĂ
INSUFICIENȚĂ MITRALĂ:
mitrale. SISTOLA
VENTRICULARĂ STAZĂ ÎN MICA C.
-Congestie pulmonară;
-Edem pulmonar;
-Dilatație cardiacă
stângă;
-Insuficiență respiratorie.
INSUFICIENȚĂ AORTICĂ:
aortice.
SISTOLA
VENTRICULARĂ
INSUFICIENȚĂ VALVEI AORTICE:
aortice. DIASTOLA
VENTRICULARĂ STAZĂ ÎN MICA C.
-Edem pulmonar;
stângă;
STENOZĂ VALVULARĂ: -Endocardite;
-incapacitate de deschidere completă a -Ateromatoză.
valvei.
-Tulb. hemodinamice;
-Tromboze, embolii.
Stenoză aortică
Stenoză mitrală
Stenoza valvei
pulmonare
Stenoza
tricuspidiană
STENOZĂ TRICUSPIDIANĂ:
-incapacitate de deschidere completă a
valvei tricuspide.
SISTOLA ATRIALĂ
STAZĂ ÎN MAREA C.
-Congestii;
-Edem;
STENOZĂ VALVEI PULMONARE:
valvei pulmonare.
SISTOLA
VENTRICULARĂ
STAZĂ ÎN MAREA C.
-Congestii;
-Edem;
STENOZĂ MITRALĂ:
valvei mitrale.
SISTOLA ATRIALĂ STAZĂ ÎN MICA C.
-Edem pulmonar;
stângă;
STENOZĂ AORTICĂ:
valvei aortice.
SISTOLA STAZĂ ÎN MICA C.
VENTRICULARĂ
-Edem pulmonar;
stângă;
Tulburările forței de contracție a inimii
(ale funcției inotrope)
INTEGRITATEA MIOCARDULUI
FORȚA DE CONTRACȚIE A
MIOCARDULUI
Tulburările forței de contracție a inimii
(ale funcției inotrope)
-Pericardite; LEZIUNI ALE

-Hemo, pio, hidropericard; MIOCARDULUI -Miocardite;
-Aderențe pericardice. -Miocardoze;
-Infarct miocardic
FACTORI MECANICI DIMINUAREA FORȚEI DE

PERTURBATORI AI CONTRACȚIE A
ACTIVITĂȚII CARDIACE MIOCARDULUI
-diminuarea minut volumului;

-scăderea întoarcerii venoase;
-stază venoasă;
-diminuarea tensiunii arteriale;
-tulburări funcționale ale SEC.
Tulburările circulației coronariene
CIRCULAȚIA CORONARIANĂ
-De tip terminal;

-5% din debitul cardiac.
Tulburările circulației coronariene
-Plăci ateromatoase; DIMINUAREA LUMENULUI

-Emboli; VASELOR CORONARIENE
-Vasoconstricții.
-Infarct miocardic;
-Angină pectorală (durere, sufocare);
FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI VASCULAR
-Volemia; PRESIUNEA ARTERIALĂ

-Tonusul vascular;
-Elasticitatea arterelor;
-Starea miocardului.
-Scăderea minut-volumului; HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ

-Vasodilatație;
-Scăderea volemiei.
COMPENSARE: DECOMPENSARE: -Hipovolemic;

-Tahicardie; -COLAPS CIRCULATOR; -Cardiogen;
-Vasoconstricție. -Scăderea perfuziei tisulare; -Angiogen (endotox,
-Șoc. alergii, depresoare);
-Neurogen.
-Ateromatoza.
-Scleroză vasculară;
-Creșterea minut-volumului;
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
-Vasoconstricție;
-Creșterea volemiei;
COMPENSARE:
-Bradicardie;
-Simpaticotonie; -Vasodilatație.
-Toxice (ergotină).
RISC ACCIDENT
-Exces ADH; VASCULAR
-IR (retenție sodiu).
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
PRIMARĂ: SECUNDARĂ:
-Simpaticotonie; -Insuficiență renală;
-Ereditar. -Afecțiuni endocrine
(feocromocitom).;
-Toxice;
-Ateromatoza.

10.CursFP Cord 9

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10.CursFP Cord 9

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIZIOPATOLOGIA CORDULUI

MINUT VOLUM = Volum bătaie x frecvența cardiacă

Forța de contracție Bradicardie

Forța de contracție Tahicardie

FORȚA DE CONTRACȚIE = Direct proporțională cu Gradul de umplere

LUCRUL MECANIC CARDIAC = Direct proporțional cu:

-CREȘTE PRESIUNEA ARTERIALĂ.

Antrenament Disfuncții valvulare Disfuncții valvulare

-Metabolizare: glucoză, AG, corpi

Dilatația atriului drept.

QRS III > QRS II

QRS III > QRS II

TULBURĂRI FUNCȚIONALE CARDIACE

-SEC =ritm sinusal.

TULBURĂRI DE RITM CARDIAC = ARITMII

-generate de tulburări ale Automatismului;

-Leziuni (ischemie, hipoxie, fibroză).

Afectează doar frecvența cardiacă

Cauze (scăderea polarizării

Cauze (amplificarea polarizării

MANIFESTARE: -BLOCURI CARDIACE.

BLOCURI CARDIACE FIZIOLOGICE

-Bloc unidirecțional (NAV);

-Viteza IC la nivelul NAV;

-Bloc atrio-ventricular I și II (cabaline,

BLOCURI CARDIACE FIZIOLOGICE

-Bloc unidirecțional (NAV);

-Viteza IC la nivelul NAV;

-Bloc atrio-ventricular I și II (cabaline,

BLOCURI CARDIACE PATOLOGICE

BLOCUL SINO-ATRIAL = stop influx cardiac prin NSA (ocazional)

- bloc AV de tip II; -infl. cardiac străbate NAV ocazional.

- bloc AV de tip II; -infl. cardiac străbate NAV ocazional.

- bloc AV de tip III. -infl. cardiac nu mai străbate NAV

Viteză mică, depolarizare întârziată

-bloc de ramură stângă (QRS larg);

-bloc de ramură stângă (QRS larg);

Viteză mică, depolarizare întârziată

- bloc de ramură stângă;

- bloc de fascicul stâng

- bloc de ramură stângă;

- bloc de fascicul stâng

Viteză mică, depolarizare întârziată

BLOCURI CARDIACE PATOLOGICE

-scăderea Forței inimii;

-risc de fibrilație și stop cardiac (Bl. R.).

Depolarizări spontane, prin afectarea:

COMPLEXE VENTRICULARE PREMATURE (CVP)

-Stimuli ectopici (origine miocardică ventriculară sau fasciculară):

COMPLEXE VENTRICULARE PREMATURE (CVP)

-Stimuli ectopici cu origine miocardică ventriculară sau fasciculară (Hiss):

COMPLEXE VENTRICULARE PREMATURE (CVP)

-Stimuli ectopici cu origine miocardică ventriculară sau fasciculară (Hiss):

-În număr mare = Tahicardie ventriculară.

COMPLEXE SUPRAVENTRICULARE PREMATURE (CSvP)

-Stimuli ectopici cu origine miocardică atrială sau NSA:

COMPLEXE SUPRAVENTRICULARE PREMATURE (CSvP)

-Stimuli ectopici cu origine miocardică atrială sau NSA:

Depolarizări spontane, prin afectarea:

-Contracții HAOTICE, INDIVIDUALE și NECONTROLATE ale fibrelor

-Deplasarea IC printr-un sector miocardic normal.

-Deplasarea IC printr-un sector miocardic normal.

-Deplasarea IC printr-un sector miocardic normal.