CURS 11 - NUTRITIE 2

ALIMENTATIA CABINELOR

Particularitatile valorificarii hranei de catre cabalina

 Cabaline, animale erbivore monogastrice au cateva particularitati de digestie, deosebite de ale altor specii
de animale, fapt care influenteaza si modul de valorificare al hranei.

 Ba mai mult, anatomia aparatului digestiv si comportamenrul alimentar al cabalinelor pot predispune
animalele la aparitia unor grave probleme de sanatate.

 Stomacul la cabaline, conparativ cu alte specii, este mai mic cu cca 10% din volumul intregului tract
digestiv.

 Aceasta face ca rata tranzitului din stomac sa fie rapidamai ales daca cantitatile de nutreturi consumate la
un tain sunt mai mari. De aceeas, se recomanda ca la cabaline mai multe tainuri mai mici.

 Digestia gastrica la cabaline este continua si limitata si priveste, in special, proteine.

 Digestia altor constituenti ai hranei eate foarte limitata in stomac( cazul glucidelor) sau nula ( grasimi sau
elemente minerale).

 Un aspect specific este fenomenul de stratificare al nutreturilor in stomac.

 Fibroasele ( fanuri, grosiere) se aseaza pe marea curbura, iar concentratele in centrusi, de aici,
necesitatea ca adapare a cailor si administrarea fibroaselor sa se faca inaintea administrarii concentratelor.

 In caz contrar, acestea din urma se elimina incomplet digerate si in plus apar colici sau alte tulburari
digestive.

 Intestinul subtire este locul esential al digestiei si al absorbtiei.

 In intestinul subtire se digera proteinele, grasimile, hidratii de carbon nestructurali ( amidon si glucide
simple) provenite, in special, din nutreturile concentrate.

 Principalii produsi terminali ai digestiei in intestinul subtire sunt glucoza si aminoacizii.

 Acestia vor fi absorbiti si vor furniza animalelor energia si proteina de care au nevoie.

 Cantitatile de enrrgie si de proteina absorbite in intestinul subtire sunt dependente de ponderea nc si a

nutreturilor de volum in ratii.

 La o pondere mai mare a NC creste E si P absorbita la o pondere mai mare a nutreturilor de volum E si P
scad.

 Vitaminele si calciul sunt absorbite majoritar in intestinul subtire.

 Alte minerale, in frunte cu P vor aju ge in cantitati relativ mari in intestinul gros unde vor fi absorbite (
mai ales in colon).

 Intestinul gros cel mai gros segment al tractusului digestiv este locul unde constituentii alimentari,
nedegradati in stomac si in intestinul subtire sunt transformati in elemente nutritive absorbabile prin intermediul
unei populatii microbiene importante si active localizata mai ales la nivelul cecumului.

 Cecumul, respectand proportiile, se comporta pentru cai asa cum s3 comporta rumenul pentru
rumegatoare. Aici sunt produsi si acizii grasi volatili, care furnizeaza, in cazul ratiilor bazate pe fibroase pana la
2/3 din energia totala absorbita.
 In schimb, in conparatie cu rumegatoarele, desi la nivelul intestinului gros se produc cantitati notabile de
proteina microbiana si de vitamine din complexul B, absorbita acestoraa nivel al tractusului digestiv este foarte
redus.

Alimentatia armasarilor

 Armasarii teebuie in asa fel incat sa poata fi mentinuti permanent in conditii de reproductie, in ciuda
caracterului sezonier al montei.

In afara sezonului de monta

 Aproximativ in perioada august – februarie, cand armasarii sunt considerati in repaus sexual necesarul
acestora corespunde cdlui de intretinere insa sulerior cu 10-20% altor categorii de cabaline adulte.

 Este posibil ca in perioasa de repaus sexual daca armasarii au status corporal corespunzator si nu sunt
folositi la alte activitati ( calarie, munca) acestia sa fie hraniti numai cu nutreturi de volum. ( Nv-> vara,
F+suculente - > iarna)

 Daca statusul corporal este deficitar si daca calitatea nutreturilor de volum este mai slaba, alaturi de
acestea trebuie folosite in ratii si NC, in special cereale, 1.5-2 kg SU/cap/zi.

 Alaturi de acoperirea nec3sarului de energie si de profeina al armasarilor importanta este asogurarea si

unor cantitati optime de vifamine si de minerale.

 Se pot folosi in acest sens brichetele de sare, care contin si vitamine si microminerale sau PVM incorporate
in amestecul de concentrate.

In sezonul de monta

 In perioada martie – iunie corespunzatoare aproximativ sezonului de monta, necesarului din perioada de
repaus i se suprapune si cel legat de activitatea de reproductie destul de variabil ca marime in functie de
intensitatea folosirii la monta, intre 15 si 30 % din necesarul de intretinere.

 Nu este recomandabil a se depasi aceste baremuri pentru a evita ingraswrea armasarului.

 Mai mult decat in afara sezonului de monta, in perioada de reproducere trebuie ous accent pe calitatea
nutreturilor de volum, in special al fanurilor pentru ca in aceasta perioada nutreturile de volum reprezinta
constituentul peincipal al ratiilor. In perioada de iarna se rexomanda 5-6 kgSU/cap/zi fanuri ( graminee pereene
sj borceag) 2-3 SU/CAP/zi morcovi furajeri. Este posibil ca o padte din fanuri si din morcovi sa fie inlocuit cu
silozuri de buna calitate.

 Vara nutreturi de volum 2.5-3 kg SU/cap/zi fanuri si 3-4 kgSU/cap/zi NV.

 In perioada de monta, insa este obligatoriu includerea concentratelor in ratii, in cantitati dependente de
intensitatea folosirii la reproductie.

 La folosirea intensa la repeoductie cantitatea concentratelor recomandata este de 3-4 kg SU/CAP/ZI sau
cca. 40% din structura ratiilor, ea scazand in cazul reducerii intensitatii montei.

 Concentratele, preferabil sub forma de NC, sunt reprezentate, in special, de ovaz, orz, porumb, sroturi, si
complemente vifamino minerale.

Alimentatia iepelor

 In decursul primelor 7 luni d egestatie, sporul in greutate a iepelor este scazut. In ultimele 3-4 luni de
gestatie ritmul de crestere al produsilor ritmul de cratere se intensifica facand ca necesarul acestoe categorii de
ajimale sa devina evident.
 De nitat ca la fatare iepele pierd 10-15 % din GC, iar in primele 2-3 saptamani dupa parturitie mobilizeaza o
parte din rezervele corporale. Se va urmarii ca scaderea in greutate in aceste 2-3 saptamani sa nu fie mai mare
de 5% penteu ca poate conpromite performantele de reproductie prin intaezierea refecundarii.

 Acest lucru este posobil sa se intample deoarece fatarile au loc cel mai adesea la inceputul primaverii cand
hrana este deficitara mai ales calitativ.

 Necesarul iepelor se stabileste pornind de la cantitatile de elemente nutritive utilizate pentru intretinere
sau pentru productie si de la randamentele specifice de utilizare Le nutrientilor pentru diferite functii fiziologice.

 Pe stadii fiziologice necessrul cel mai ridicatse consemneaza in lactatie mai ales in prima parte arunci cand
prosuctia de lapte este maxima. De exemplu, in peima luna de lactatie, necesarul total de E si de P este mai
ridicat decat cel pentru intretinere de 2.5-3 ori.

 In legatura cu hrnairea practica a iepelor exista mai multe modalitati dependente de tipul de manji produsi,
de posibilitatea utilizarii la tractiune si de de conditiile de cazare.

 In general, iepele care dau produsi destinati sportului sunt hranite cu o mai amre rigoare fata de cele care
dau prodisi penteu tractiune.

 Aceasta rigoare consta in administrarea celor mai bune nutreturi de volum si in introducerea in ratii a unor
canfitati mai mari de concentrate.

 Iepele destinate producerii manjilor destinati pentru tractiune pot fi hranite si cu cantitati mai mici de
concentrate iar furajele de volum, inclusiv fanurile pot fi si de calitate medie; in plus, o parte din fanuri ( cca.1/3)
pot fi inlocuite de grosiere.

 Iepele utilizate si la tractiune si crescute in adaposturi deschise, mai ales pe timpul iernii, vor primij cantitati
suplimentare de nutreturi, fata de cele nefolosite labtractoune si crescute in adaposturi inchise.

 In perioada de gestatie, de obicei iarna, fanurile 5-6 kg SU/cal/zi, silozuri 2-3 kg SU/cap / zi , c 2-3 kg
Su/cap/zi.

 In prima parte a lactatiei, daca aceasta este localizata in perioada de perioada de stabulatie (iarna),,
cantitatile de fanuri cresc l acel putin 7-8 kg SU/cap /zi , iar concentratele cresc , de asemenea, la 4-5kg
SU/cap/zi.

 Daca inceputul lactatiei este plasat in timpul verii se folosesc in loc sau alaturi de fanuri nutreturi verzi in
cantitati de 5-6 kg su/cap /zi alturi de concentrate.

 In a doua parte a lactatiei, vara, creste ponderea NV in structura ratiilor si scade NC.

 De asemenea, trebuie specificat ca iepele ( in general cabalinele) consuma daca au posibilitate mai multa
hrana decat au nevoie.

 Acest falt trebuie urmarit mai ales pe perioada gestatiei pentru a preveni ingrasarea exagerara a
animalelor, cu efecte negative asupra usurintei fatarii.

Alimentatia tineretului cabalin

 La fatare au 8-12% din greutatea mamelor sau de 44-55 kg cei din rasele usoare si 65-75 kg cei din rasele
grele.

 In cursul primei luni de viata ma jii aproape isi dubleaza gruwtatea coriora, ceea ce inseamna xa realizeaza
sporuei medii zilnice de peste 1.5.

 La intarcare ( 6-7 luni) manjii ating 200-250 kg daca apartin raselor usoare si 300-350 kg daca apartin
raselor grele.

 La 2 ani au cca. 70 % din greutatea de adult, urmand ca definitivarea cresterii sa aiba loc intre 3.5 si 5 ani.
 Acest proces intsns de crestere este influentat fara indoiala de rasa, de sex, de conditiile de cazare. Insaz
esre dependent, in cea mai mare masura, de cantitatea si calitatea nutreturilor administrate. O hranire
defectuoasa si prelungita poate blocaaproape in totalitate dezvoltarea insotita si de modificari in co formatia
aninalelor.

 Necesarul tineretului cabalin este dependent, in peincilal de GC, de sporul in vreutate realizat si de
xonpotia acetuia.

 Acest necesar este acoperit pana la intarcare mai ales in primele 3 luni de viata de laptele matern..

 Inceland cu varsta de 1 luna, se recomanda si folosirea unor nutreturi uscate reprezentate, in special, de
amestecuri de xo centrate si fanuri de cea mai buna calitate.

 Nu se recomanda folosirea la discretie a nutreturilor concentrate pentue a outea evita ritmuri mari de
crestere si anumite anomalii scheletice. Cantitatea de concentrate va creste constant astlfe incat in jurul varstei
de 3 luni sa ajunga la 1.3 – 1.5 kg SU/cap/zi iar in preajma ingarcarii 1.5-2 kg SU/cap/zi.

 O atentie deosebita pentru ratii - > minerale, calciu fosfor pentru a evita osteopatii.

 Dupa intarcare strategia hranirii este dependenta de tipul animalelor, mai precis de destinatia lor. Tineretul
cabalin pentru sport este hranit cu ratii cu concentratie nutritiva mare - > nutreturi combinate - > fanuri de buna
calitate.

 Nutreturi combinate 2-2.5 kg /zi restrictuonat. Fanuri la discretie. Acest ljcru este necesar in primul an, in
cel de al doilea pe masura crssterii capacitatii d eingestie, putandu se reduce ponderea concentratelor in ratii.

 Tineretul cabalin destinat tractiunii poafe fi hranit cu ratii cu concentrarie nutritiva scazuta iarna.

 In aceaste conditii iarba, pasunata in timpul verii, va fi mai bine valorificata printr-o crestere
compensatorie.

 Daca in decursul verii sporurile sunt prea mici trebuie recuperate iarna urmatoare.

 In cazul tineretului cabalin destinat sportului ponderea concentratelor este mai mare de cca 50%
penteu a permite exprinarea intregului potential de crestere si limitafea dezvoltarii cavitatii abdominale. La
tineretul cabalin destinat tractiunii 20% NC 80% Nutreturi de volum.

Alimentatia cailor de munca si de sport

 Locomotia, miscarea, antreneaza, in primul rand, o crestere a necesarului energetic, datorita activitatii
muschilor scheletici si a intensificarii functiilor aparatului circulator si respirator.Aceasta crestere a necesarului
de energie este dependenta de natura, intensitatea si durata efortului.Energia necesaea oentru efort provine, in
principal, din hidrati de carbon (glucoza, glicogende rezerva), dar si din grasimi.

 Pe masura intensificarii metabolismului, ca urmare a efortului, cresc si pierderile de azot, in special pe care
urinara, ceea ce determina si cresterea necesarului de proteina, este adevarat intr-omasura mia mica decat
cresterea necesarului de energie ( de altfel, se considera ca daca este acoperit necesarul de energie este
acoperit si cel de proteina).

 Necesarul de minerake si de vitamine creste si el la efort, insa nu de o masura seminificativa.Cresteri mai

importante se consemneaza , in special, la eforturi intense , in cazul sodiului (acesta se pierde prin transpiratie),
calciulului, fosforului si vitaminei E.

Alimentatia cailor de munca

 Este evident ca necesarul cailor destinat tractiunii este dependent de intensitatea si durata efortului depus.

 Din acest punct de vedere efortul poate fi clasificat astfel:

 -usor , cca 1-2 ore pe zi de munca efectiva

 -moderat cca 3- 4 ore

 -greu cca. 5- 6 ore

 Efortul depus de caii de munca poate fi departajat si in functie de activitatea desfasurata, dar tot cu o
anumita aproxiamatie :

 Efort usor la stransul branzdelor dupa cosirea plantelor pe un teren plat (sau ceva similar)

 Efort mediu la prasit la grapat pe un teren plat ( sau ceva similar)

 Efort greu la munca pe un teren accidentat

 In linii mari, in functie de tipul de efort , necesarul de energie creste, fata de cel de intretinere, cu cca.
30-60-90 %, iar necesarul de proteina, tot fata de cel de intretinere, cu cca 20-35-50%

 Nutreturile si cantitatile recomandate cailor de munca sunt in dependenta cu specificul aceste forme :
productive si cu efortul depus

 Concentratele reprezentate de ovar, orz si porumb (energetice) sunt nutreturi de baza ale cailor de
tractiune pentru ca numai ele pot determina asigurarea energiei imediat disponibile si refacerea rezervelor de
glicogen.

 La un efort moderat, proportia dintre nutreturile concentrate si nutreturile de volum este de 50%/50% prin
raportare la SU.

 La eforturi usoare scade ponderea nutreturilor concentrate , iar la eforturi grele NC cresc pana la 65-70%.

 Fanurile se administreaza si pe timpul verii, mai ales la eforturi mari.

 Pe timpul iernii, daca caii sunt in repaus, ei pot fi hraniti numai cu fanuri chiar si de calitate medie 8-10kg
SU/cap/zi. O parte din aceste fanuri poate fi inlocuita de grosiere pana la jumatate situatie in care in ratii se
introduc si 1-2 kg SU/cap/zi concentrate energetice.

 In timpul iernii daca caii depun efort, este posibil sa se foloseasca ca nutreturi de volum si slecla sau
silozurile (recomandabil graminee. In cantitati medii de 2-4 kg SU/cap/zi substituind o parte din fanuri. La
eforturi mediisau greleva creste cantitatea de concentrate din ratii pana la 4-5 kgSU/CAp/zi.

 In perioada de vara caii aflati in repaus, pot fi hraniti numai cu nutreturi verzi 5-6 kg SU/cap/zi. Daca depun
eforturi medii s-au grele se recomanda si folosirea fanurilor, chiar a grosierelor, pana la 4-5 kg SU/cap/zi alaturi d
enutreturi concentrate.

Alimentatia cailor de sport

 Caii de sport au un necesar variabil, dat de intensitatea si de durata efortului. Acest mod de apreciere a
condus la distingerea a cailor de spor a 4 tipuri de efort: foarte usor, usor, mediu si intens.

 Ratiile destinate cailor de sport sunt formate din nutreturi obisnuite , folosite in hrana cabalinelor.

 La caii de sport care efectueaza eforturi mai mari si in timpul concursurilor NC sunt de fapt nutreturi
combinate grnaulate cu valoare nutritiva completa. De asemenea, in timpul concursurilor, NV (fanuri) se
administreaza sub forma brichetata.

 Ratiile se stabilesc individual si saptamanal, in functie de programul lor. Numarul de tainuri este in general
de 3 : dimineata, panz , seara.

 Concentratele se distribuie in parti egale la cele 3 tainuri , iar voluminoasele in functie de momentul zilei
cand este programat efortul. Acestea din urma nu se administreaza imediat dupa depunerea unei reprize de
efort, pentru ca functiile digestive sunt incetinite si pot aparea tulburari digestive. La caii de sport care
efectueaza eforturi mari, concentratele reprezint cca 50-55% din structura ratiilor , adica 4-5 kg
SU/cap/zi.Cantitatea de concentrate scade pana la 1-2 kg SU/cap/zi in perioada de repaus.
 Una dintre problemele actuale , legate de caii de sport , este folosirea drogurilor pentru stimularea
performantelor, situatie similara cu cea in cazul sportivilor.