CURS 4 - NUTRITIE

CEREALELE SI SUBPRODUSELE LOR

 Cerealele sunt semintele gramineelor anuale si reprezinta una dintre cele mai importante surse
de hrana atat pentru oameni cat si pentru animale.
 Productia de cereale, la nivel mondial, este de cca. 2.5 miliarde de tone, din care proumbul detine
cca. Un miliard tone. Urmatoarele sunt orezul si graul.

A. Porumbul si subprodusele lui

a. Porumbul
 Este perincipala cerealoa folosita in alimentatia animalelor, in primul rand ca sursa de energie.
 Exista diferite varietati de porumb, in difeite culor : galben (cea mai folosita), alb, rosu.
 Porumbul contine cca. 73% amidon in SU, conferindu-i o VNE ridicata.
 Continutul mediu in proteina al porumbului este de 9-10% in SU, desi dunt, la ora actuaa varietati
cu un vivel proteic mai mare (si in aminoacizi esentiali)
 Continutul porumbului in grasime 40-60 g GB/kg SU, dar sunt varietati de ultima generatie care au
mai mult. Acidul linolenic si acidul oleic, 2 acizi grasi nesaturati prezenti in grasimea porumbului,
sunt responsabili de producerea unei grasimi de consistenta moale la porci.
 Porumbul se poate folosi fara restrictii de ordin nutritional, la toate speciile si toate categoriile de
animale, in difeite forme : ca boabe intregi sau procesat (prin maruntire, prin macinare, prin
procedee termice).
 De subliniat este faptul ca amidonul din porumb este digerat mai lent in rumen decat cel din alte
cereale si la niveluri mai ridicate de hranire o proportie mai mare ajungein intestinul subtire, unde
este digerat si absorbit sub forma de glucoza.
 In sutiatia in care porumbul se recolteaza inainte de maturarea completa a boabelor, se poate
infesta cu ciuperca Aspergillus, a carei toxina (aflatoxina) poate induce probleme de sanatate la
animale.
 Porumbul a fost printre cele mai vizate plante pentru manipularea genetica, in scopul
imbunatatirii productivitatii si a rezistentei la boli si la daunatori.
 In multe tari porumbul modificat genetic a fost interzis, in altele s-a revenit la cultivarea sa, in
altele se produce fara restrictii.
 Problema folosirii sau a nefolosirii in hrana oamenilor si a animalelor a porumbului modificat
genetic (in general a tuturor plantelor) ramane in actualitate.
 Avantajele sunt evidente, sar se pot ivi si dezavantaje, prin posibile modificari ale ADN-ului, in
special la micro-organismele din sol sau la insecte (albine, fluturi).

b. Subprodusele porumbului
 In industriile de porducere a amidonului, a glucozei, a alcoolului din porumb, rezulta cateva
subproduse care pot fi utilizate in hrana animalelor, dar si a oamenilor.
 Germenii de proumb se obtin prin macinarea umeda (la prodecerea amidonului) sau prin
macinare uscata (la producerea fainii de porumb).
 Sunt foarte bogati in grasime (45-50% in SU), iar contitul mediu in proteina este de 12-14% in SU.
 Cel mai adesea, germenii de porumb de folosesc la extractia uleiului de porumb, destinat
consumului uman.
 Dupa extractia uleiului, rezulta srotul de germeni de porumb, care este destinat consumului
animalelor.
 Srotul de germeni de porumb poate fi vandut separat sau amestecat cu alte subproduse,
rezultand porumb hominy , fie porumb gluten feed.

B. Orzul si subprodusele lui

a. Orzul
 Este o cereala utilizata pe scara larga in alimentatia animalelor in multe tari ale lumii.
 In Nordul si Vestul Europei, orzul este principala cereala destinata rumegatoarelor si porcilor.
 In sistemul barley beef de ingrasare a tineretului taurin se folosesc in ratii cantitati mari de
concentrate dominate de orz.
 Orzul este indicata porcilor la ingrasat, pentru ca are ca efect producerea de graisme tare.
 Proteina nu este de calitate, fiind deficitara in lizina.
 Comparativ cu porumbul are un continut in porteina , in celuloza si in minerale si continutul mai
mic in amidon.
 Orzul are bobul tare asa incat trebuie putin zdrobit pentru a fi digerat intr-o proportie mai mare.
 Orzul contine cantitati mai ridicate in beta-glucan, factori anti-nutritionali care cresc vascozitatea
continutului intestinal. Efectul acestora este mai pronuntat la pasari.


b. Subprodusele lui
 Sumprudsele orzului deriva , in principal, din industria berii si din industria alcoolului.
1. Derivate din industria berii
 SUnt radicelele de orz , borhotul de bere si drojdia de bere.
 Radicelele de orz sunt germeni de orz ( orzul inate de a fi supus proceselor tehnologice de
obtinere a berii se degermineaza).
 Au un continut relativ mare in proteina, in unii AAE, in vitamine ( E si B) si in AGPN.
 Borhotul de bere proaspat, contine cca. 75-80% apa si poate fi administrat taurinelor. Ovinelor,
cabalinelor, dar cat mai curand posibil de la producerea sa, la 2-3 zile daca temperatura sa este
ridicata, altfes se deterioreaza usor prin infestarea cu bacterii si fungi.
 Se poate insiloza cu nutreturi grosiere sau se poate deshidrata.
 Drojdia de bere, un nutret lichid, se separa din mustul fermentat si seinactiveaza cu acizi organici.
 Daca nu s-ar inactiva ar putea crea probleme de sanatate la animalele care o cunsuma
(fermentatoo anormal in tarctusul digestiv).
 De obicei, frojdia de bere se deshidrateaza si se inlatura acest inconvenient.
 In aceasta forma, drojdia de bere are cca. 40-50% proteina in SU, este bogata in vitamine din
complexul B si in fosfor.

C. Graul si subprodusele lui

a. Graul
 Este, alaturi de porumb si de orez, cea mai cultivata cereala de pe glob, dar numai cca. 1/4 este de
uz furajer, diferenta fiind destinata consumului uman ( in europa este aproape paritate).
 De subliniat ca graul „dur”, cu coaja tare este utilizat, in primul rand in hrana oamenilor, fiind
prestabilit la fabricarea pastelor si a grisului, in timp ce graul „moare”, cu invelisul mai putin tare e
folosit la paine si la alimente.
 Are un continut variabil in proteina: 80-140 g/kg SU, cu specificatia ca noile varietati au si 200 g
proteina/kg SU. Oricum, nivelul proteinei in grau este mai mare fata de nivelul proteinei in
porumb.
 Principala proteina din grau este gluteina si gliadina, fiind responsabile de folosirea lor in
panificatie.
 Continutul in grasime este redus , cca. Jumatate din cel al porumbului. Grasimea din grau contine
cantitati relativ maro de acid oleic si acid linoleic.
 DIntre minerale predomina fosforul, iar dintre vitamine cele din complexul B si complexul E:
 VNE este sensibil mai mica decat cea a porumbului.
 Graul poate fi folosit intreg sau procesat.
b. Subprodusele lui
 In industria moraritului se separa endospermul de tarate si de germeni.
 DIn edosperm se obtine faina alba, folosita la producerea painii (acesteia is e pot adauga si tarate,
mai mult sau mai putin, si rezulta paine neagra sau paine intermediara).
 Taratele de grau sunt cceptate de toate animalele deoarece au un gust bun.
 Taratele de grau au un continut ridicat in celuloza si sunt folosite in hrana vacilor in lactatie si a
cabalinelor.
 Datorita proprietatilor laxative se folosesc si in hrana femelelor in ultima parte a gestatiei si in
primele zile dupa fatare.
 Nu se folosesc uzual in hrana porcilor si a pasarilor.
 Au un continut ridicat de fosfor si de vitamine din complexul B si de proteine
 Germenii de grau au un continut ridicat in poteine , in grasimi, in vitamina E si un continut scazut
in fibre.
 Borhotul de distilerie de grau este folosit la toate categoriile de animale si este bogat in proteine
si in fibre si sarac in grasimi.
D. Ovazul si subprodusele lui
a. Ovazul
 Hrana oamenilor - fulgi de ovaz
 Hrana animalelor-boabe ca atare
 Nu se utilizeaza pentru producerea painii si a alcoolului pentru ca are un continut ridicat in
celuloza (rumegatoare, cabaline si ami putin porci si pasari).
 Daca se decorticheaza, mananca toate animalele.
 VNE a orezului nedecordicat este scazuta fata de arte cereale.
 Proteina este de o calitate mai slaba fata de celelalte cereale.
 COntinutul in grasime este ridicat ( aaceasta grasime este bogata in acizi grasi nesaturati si induce
producerea unei grasimi de consistenta mai moale la porci).
 Exista o varieate de ovaz cu un continut mai scazut i nceluloza si ami ridicat in proteina si in
grasime.
b. Subprodusele lui
 COjile de ovaz se obtim prin separarea mecanica a invelisului boabelor de boabele in sine, dar se
poat obtine si prin tratare cu aburi sau prajire.
 DAtorita continutului fparte ridicat in celuloza bruta, cojile de ovaz sunt destinate, in spcial
rumegatoarelor adulte.
 Taratele de ovaz se obtin prin separarea invelisului boabelor de endosperm, operatiune succesiva
indepartarii cojilor.
 Sunt folosite, mai ales, pentru rumegatoare ( aport ridicat de vitamina B).
E. Orezul si subprodusele lui
a. Orezul
 Este cea mai cultivata cereala in Asia, in special pentru consumul uman.
 Pentru animale, in mod general, se foloseste pe scara redusa.
 Este insa principala cereala din hrana industriala uscata a cainilor si a pisicilor , pentr
udigestibilitatea ridicata pentru ca proteina sa nu induce alergii si are propietati antidiareice.
 ORezul, dipa treierare , are o coaja fibroasa, ca si ovazul, si in acest stadiu este orez brut.
 Dupa separarea de endosperm rezulta orezul polizat.
 Orezul brut este folosit in hrana rumegatoarelor si cabalinelor.
 Orezul brut - rumegatoare si cabaline
 Orez brun - porci si animale de companie.

b. Subprodusele lui
 Taratele de orez au un continut ridicat in grasime bruta.
 Cojile de orez - erbivore adulte.

F. Secara si subprodusele ei
a. Secara
 Cultivata in special in Europa si America de N in zone nefavorabile pentru alte cereale.
 Se foloseste in alimentatia oamenilor, mai precis la fabricarea painii.
 Se foloseste limitat in hrana animalelor, datorita gradului redus de consumabilitate.
 Nu se administreaza pasarilor. Din punct de vedere compozitional este asemnatoare graului.
 Se poate contamina cu o ciuperca, cornul secarei, a carei toxina este implicata in producerea
avorturilor.

b. Subprodusele ei
 O parte sunt folosite in industria alcoolului la obtinerea berii si industria farmaceutica – cantitati
mici de subproduse similare cu ale alor cereale ( tarate, borhot de distilarie )

Triticale
 Este un hibrid din incrucisarea graului cu secara. Scopul este acela de a mentine productivitatea si
valoarea nutritiv energetica ale graului, dar si toleranta mai buna a secarei la conditiile
nefavorabile de crestere.
 In hrana oamenilor paste, animale.
 Continutul in proteina la soiuri clasice: 11-12% in SU, insa varietatile noi au valori egale sau mai
mari cu ale graului.
Sorgul
 Principala cereala cultivata in Africa, India, China. Rezistenta buna la seceta datorita sistemului
radicular profud.
 Pentru seminte – sorgul comul. Alte varietati – sorg zaharat sau iarba de Sudan ca nutret
verde sau siloz.
 Semintele sunt de mici dimensiuni si au cariopa tare. De aceea , se proceseaza inaite de a fi
folosite ca sursa de hrana pentru animale.
 Sub aspect compozitiei si al valorilor nutritive este asemanator cu porumbul.
 Semintele de sorg , cele brune , contin taniuri, factori anti-nutritionali ce reduc digestibilitatea
proteinei.

Procesarea cerealelor

 Prelucrarea cerealelor se face de mult timp prin macinare. Alte tehnici, pot fi claficate:
tratamente la cald si tratamente la rece.
Tratamentele la cald – tranformarea in fulgi este de obicei aplicata porumbului si consta in tratarea
cu aburi, apoi trecerea prin role si uscarea.
 Micromizare – proces avansat din punct de vedere tehnologic cu folosirea caldurii radiante,
prin care granulele de amidon sunt reduse la dimensiuni de cativa μm, in vederea cresterii
gradului de absortie.
 Prajirea – modalitate de a creste disponibilitatea amidonului in organisme, in special la tineret
( purcei ).
 Extrudarea – proces de plastifiere sub presiune si la cald a cerealelor si presarea in diferite
forme.
 Expandarea – proces in care cerealele sunt dispuse pentru scurt timp la temperaturi si
presiuni ridicate, in vederea cresterii gradului lor de siponibilitate in organism.
Tratamentele la rece
 Macinarea - esentiala pentru obtinerea unor performante productive mari de la animale. Sa nu
fie excesiva, pentru ca poate produce iritarea ochilor, mucoasei digestive si ulceratii la nivelul
esofagian al stomacului ( grau, porumb ).
 In cazul cabalinelor, macinarea se impune pentru a fi digerate la nivelul instestinului subtire.
 Pentru taurine se macina grosier pentru a evita acidoza ruminala. Daca se administreaza intregi in
proportie mai mare este nemestecabile si nedigestibila.
 In cazul ovinelor, macinarea nu are efecte notate.
 Peletarea la rece are cateva efecte favorabile in functie de cereala.
 Tratarea cu ac. organici, precum acidul propionic, in cazul cerealelor cu continut ridicat in apa in
scopul inhibarii dezvoltarii mucegaiurilor. Tratarea cu NaOH este folosita ca o alternativa la
tratamentele mecanice.