Universitatea din Oradea Facultatea de Geografie, Turism si Sport Specializarea: Planificare Teritoriala

Comparatie : Planul de Amenajare a Teritoriului National si Sistemul de Amenajare a Teritoriului Suedez

Student: Svab Nicolae Mihai Anul: lll

Cuprins
1. PATN al Romaniei 2. Organizarea teritorial-administrativa a Romaniei 3. Sistemul de planificare suedez 4. Concluzii 5. Bibliografie

Obiectivele majore ale Amenajarii Teritoriului

Conceptul de amenajare a teritoriului n Romania este racordat la principalele documente europene din acest domeniu. Acesta se concretizeaza prin studii, planuri, programe si proiecte care armonizeaz la nivel teritorial politicile economice, sociale, ecologice si culturale n vederea asigurarii dezvoltarii durabile in profil spatial a diferitelor zone ale tarii. In Romania, activitatile de amenajare teritoriului si de urbanism se desfasoara conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile ulterioare, care stabileste ca obiective ale amenajarii teritoriului: dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, cu respectarea specificului acestora, mbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane, gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului, utilizarea rationala a teritoriului. Conform Legii 350/2001 activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe ntreg teritoriul Romaniei pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii si integrarii spatiale la nivel national, regional, judetean, orasenesc si comunal, creand cadrul adecvat pentru dezvoltarea echilibrata si utilizarea rationala a teritoriului precum si gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului.

Organizarea teritorial-administrativa a Romaniei

Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN)

Planul de amenajare a teritoriului national PATN este suportul dezvoltarii complexe si durabile inclusiv al dezvoltarii regionale a teritoriului si reprezinta contributia specifica a tarii noastre la dezvoltarea spatiului european si premiza inscrierii in dinamica dezvoltarii economico-sociale europene. PATN are caracter director si reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung si determina dimensiunile, sensul si prioritatile dezvoltarii in cadrul teritoriului Romaniei, in acord cu ansamblul cerintelor europene . PATN a fost conceput sub forma unor sectiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de catre Parlamentul Romaniei Propunerile au la baza analiza critica a situatiei existente, cu evidentierea zonala si punctuala a disfunctionalitatilor ce se manifesta in profil teritorial, prospectarea evolutiei traficului in concordanta cu obiectivele generale de dezvoltare economico sociala a tarii.

SECTIUNI PATN
Legea nr. 363 din 21 Septembrie 2006
privind aprobarea

Legea nr. 171 din 24 Noiembrie 1997

privind aprobarea

Planului de Amenajare a Teritoriului National

Planului de Amenajare a Teritoriului National

SECTIUNEA I RETELE DE TRANSPORT

SECTIUNEA A II-A APA

Legea nr. 5 din 6 Martie 2000

privind aprobarea

Legea nr. 351 din 6 Iulie 2001

privind aprobarea

Planului de Amenajare a Teritoriului National

Planului de Amenajare a Teritoriului National

SECTIUNEA A III-A ZONE PROTEJATE

SECTIUNEA A IV-A RETEAUA DE LOCALITATI

Legea nr. 575 din Octombrie 2001

privind aprobarea

Legea nr. 190 din 26 Mai 2009

privind aprobarea

Planului de Amenajare a Teritoriului National

Planului de Amenajare a Teritoriului National

SECTIUNEA A V-A ZONELE DE RISC NATURAL

SECTIUNEA A VI-A ZONELE TURISTICE

Sectiuni ale planului de amenajare a teritoriului national - PATN n curs de aprobare

Planul de amenajare a teritoriului national Sectiunea a VIII-a - Zone rurale

Planul de amenajare a teritoriului national Sectiunea a VII-a - Infrastructura pentru educatie

Cadrul legal si institutional

A. Parlamentul Romaniei - Dezbate si adopta legile care constituie sectiunile specializate ale Planului de amenajarea teritoriului national (PATN) B. Guvernul Romaniei - Coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national. - Stabileste, in raport cu Programul de guvernare, programe prioritare, linii directoare si politici sectoriale. - Avizeaza sectiunile specializate ale Planului de amenajare a teritoriului national (PATN). - Adopta Planul National de Dezvoltare.

C. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turism MDRT (este organul specializat al Guvernului in domeniul amenajarii teritoriului ) Coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel national si dezvoltarea regionala. Exercita controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse in documentatiile de amenajarea teritoriului si de urbanism. Initiaza si finanteaza sectiunile specializate ale PATN in domenii de maxim interes pentru dezvoltarea socio-economica echilibrata si durabila a teritoriului, precum si studiile si cercetarile necesare pentru fundamentarea metodologiilor si reglementarilor specifice din domeniul sau.

Documentatiile de amenajare a teritoriului Prin documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism intelegem planurile de amenajare a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism si regulamentele locale de urbanism, avizate si aprobate conform prezentei legi. a) Planul de amenajare a teritoriului national - PATN b) Planul de amenajare a teritoriului zonal - PATZ c) Planul de amenajare a teritoriului judetean - PATJ

Sistemul de Amenajare a Teritoriului Suedez

Principalele aspecte de amenajare a teritoriului suedez include:

- Planurile de amenajare a teritoriului

- Instrumente de amenajare a teritoriului

- Obiectivele de amenajare a teritoriului

Organizarea administrativ teritoriala a Suediei

In prezent Suedia este mprit n 21 de comitate (ln imagine). In fiecare comitat exist un birou administrativ (lnsstyrelse) numit de guvern i un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este mai departe divizat n comune (kommuner), n total, n 2004 existnd un numr de 290 pe tot teritoriul Suediei.

Norrland

Svealand

In mod tradiional Suedia este mprit n trei regiuni istorice (landsdelar): Gtaland - Suedia de Sud, incluznd Scania, fost teritoriu danez i Vstergtland cu oraul Gteborg. Svealand - Suedia Central, partea cea mai veche a rii, cuprinznd i oraul Stockholm. Norrland - jumtatea nordic a rii, cuprinznd 59% din suprafaa Suediei, dar doar 12% din populaia rii, cuprinznd i o parte important din Laponia, locuit de populaia Sami.
Stockholm Gteborg

Gtaland

La nivel national
Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului. Ministerele Agriculturii si Industriei sunt responsabile pentru planificarea legata de aspecte, cum ar planificarea regionala de dezvoltare a transporturilor i politica agricola. Consiliul National de locuinte, constructii i planificare (Boverket), Administratia Nationala a Cailor Ferate (Banverket), DN Administration (Vgverket) i Agentia pentru Protectia Mediului (Naturvrdsverket) sunt departamente de stat relevante pentru problemele de planificare spatiala.

Nivel Regional si local

Principiile de baza stau la aceste nivele - municipalitile au principal responsabilitate pentru amenajarea teritoriului. Utilizarea terenurilor nu poate avea loc dac nu se bazeaz pe un plan municipal. Toate municipalitile trebuie s aib un plan care s acopere ntregul municipiu.

a. Planul Municipal are menirea de a forma baza deciziilor cu privire la utilizarea suprafeelor de teren i a utilizari resurselor de ap. PATJ b. Planul Cuprinztor trebuie s fie luat n considerare de ctre consiliul municipal, cel puin o dat pe timpul fiecrei mandat (4 ani) Continutul Cadru, Metodologie c. Planul de Dezvoltare este detaliat instrument juridic obligatoriu. Acesta este cel mai important instrument de punere n aplicare a inteniilor din planul cuprinztor. Se imparte drepturile i obligaiile ntre municipalitate i proprietarii de terenuri. Acesta ofer o protecie puternic a drepturilor recunoscute de ctre planurile de proprietari n timpul perioadei de implementare care poate varia ntre 5 i 15 ani. Plan, strategie de dezvoltare. d. Planul Regional pentru planificarea privind mai multe municipalitati. n prezent, planificrii regionale exist numai n Stockholm i n zona Gteborg. PATR

Amenajarea teritoriului Cadrul legislativ

Legea Planificarii i Constructiilor Reglementeaz planificarea suprafeelor de teren i a resurselor de ap, precum i al construciilor. Potrivit actului, municipalitile sunt responsabile pentru planificarea teritoriului( in cauza ). Actul conine norme privind modul n care planurile sunt stabilite i care urmeaz s fie adoptate i pe intereselor publice, trebuie s fie luate n considerare atunci cnd se realizeaza o planificare a suprafeele de teren i a resurselor de ap. Actul a intrat n vigoare n 1987 i a nlocuit cteva legi mai vechi. Conine reglementri privind diferite tipuri de planuri, care sunt parte a sistemului de planificare suedez, cum ar fi planul de cuprinztor, detaliat planul de dezvoltare. Actul conine, de asemenea, norme privind autorizaiile pentru operaiunile de construcie, cum ar fi normele privind autorizaiile de construire, permisele de mbuntire a sitului i autorizaiile de demolare. Codul de mediu ianuarie 1999 Adun legislaiei de mediu ntr-un singur cod. Acesta nlocuiete 15 legi mai vechi, inclusiv Legea privind conservarea naturii, Legea cu privire la gestionarea resurselor naturale i a Legii Apelor. n plus, o serie de legi sunt conectate la acest cod, ( ex. Legea Planificarii si Constructiilor i Legea Drumurilor).

Actul de Drumuri ( Legea Drumurilor ) - 1971 se aplic Drumurilor publice care sunt meninute de ctre stat sau de o municipalitate. Gestionarea drumurilor include construcia de drumuri i ntreinerea drumurilor. Agenia de Stat, Administraia Drumurilor suedeza este responsabil pentru gestionarea drumurilor, n numele statului. Pentru construirea unui drum, legea prevede o evaluare a impactului sau asupra mediului. Actul de Drumuri este conectat la Codul de mediu.

Actul de Cai Ferate - 1995

Numit n mod oficial "Legea cu privire la construcia de ci ferate", de asemenea, valabil pentru metrou i tramvai. n conformitate cu Actul de Caii Ferate, un plan de cale ferat trebuie s fie ntocmit de ctre persoana (persoanele) care intenioneaz pentru a construi o linie de cale ferat. Circuitele din domeniul industriei i portuare sunt n mod normal exceptate de la aceast cerin. Planul trebuie s conin o evaluare a impactului de mediu care trebuie s fie aprobat de ctre consiliile judeene administrative n cauz nainte de includerea acesteia n plan. Planurile de cale ferat sunt aprobate de ctre Administraia Naional Feroviara n urma consultrilor cu consiliile judeene administrative n cauz. Legea permite rscumprarea terenurilor n scopuri feroviare, este conectata la Codul de mediu. Planurile de cale ferat nu poate fi ntocmite n cazul n care merge mpotriva planurilor de dezvoltare detaliata.

Actul privind patrimoniul cultural , monumentele antice si descoperirile. Actul include reglementri pentru protecia cldirilor valoroase, precum i a monumentelor antice, monumentelor ecleziastice, culturale ,etc.

Obiectivele i domeniul de aplicare Obiectivele cuprinztoare a planificrii fizice sunt prezentate n seciunea introductiv din Legea de planificare si de constructii. Dispoziiile scop, cu respectarea dreptului la libertatea individului, la promovarea progresului social vederea asigurrii unor condiii de via egale i a unui mediu durabil n beneficiul oamenilor din societatea de astzi, precum i al generaiile viitoare. Faptul c planificarea utilizrii de suprafeele de teren i a resurselor de ap este o problem pentru municipalitate este stabilit deja din a doua seciune a legii. Obiectivele pentru planificarea municipala, sunt stabilite de ctre stat si pot fi gsite n primul rnd n legi i ordonane decise de Riksdag. Capitolul 2 din Legea de planificare i de construciii este sursa principal pentru acest lucru, dar capitolele 3 i 4 din Codul de mediu sunt de asemenea importante. Ageniile de administraia central, n consultare cu consiliile administrative judeene, emite instruciuni mai aproape n ceea ce privete interesele naionale care sunt indicate n aceste capitole. Cele mai importante agentii guvernamentale sunt Agenia de Protecie a Mediului, Consiliul Patrimoniului Naional i Administraia Drumurilor. Legislaia prevede norme detaliate privind manipularea planurilor i municipalitile sunt obligate s le urmeze. Principalele instrumente in amenajarea teritoriului Diferitele tipuri de planuri cuprinse n Legea de planificare i de constructii ( planul regional, planul municipal de zboruri, planul de dezvoltare detaliata ) - sunt instrumente de planificare fizice. Dintre acestea cele mai importante sunt: planul global care acoper ntregul municipalitii, planul de zboruri (frdjupad versiktsplan), care are acelai statut ca un plan cuprinztor, dar acoper doar o parte a municipiului. Aspectelor trans-naionale i trans-frontaliere PESA (European Spatial perspectiv de dezvoltare) face parte din activitatea UE cu privire la planificarea, cu scopul de a reduce diferenele regionale i naionale n condiii de dezvoltare. Acesta include o combinaie de tipuri de planificare care au fost anterior separate n Suedia: planificarea i msurile de politic regional. Termenul de "amenajare a teritoriului", nu are nc o traducere bun in suedeza. Cooperarea european ca si in Romania este sprijinita prin fonduri diferite ale UE ( ex. INTERREG IIIB ), activitatea de dezvoltare se desfoar n mai multe regiuni( ex Nordregio ) exist ca un centru de cercetare i dezvoltare la nivel suedez Centrului pentru dezvoltare spaial i Planificare (CTUP) exist la Institutul de Tehnologie Blekinge.

Concluzii

Sistemul de Amenajare a Teritoriului Suedez

La nivel naional exist documente de direcie i de liniile directoare, dar interpretrile i deciziile, n principal au loc la nivel municipal. Sunt trei niveluri (local, regional, national), sunt prezente si structuri formale a sistemului de planificare spaial. n Suedia, n principal este o planificare descentralizat i o preocupare municipala. La nivel regional (judeean), nu este att de puternic n mod formal n ceea ce privete amenajarea teritoriului.

Suedia

1. Sunt responsabilitile legale pentru planificarea i gestionarea la nivel naional, de un minister n termen ? Toate deciziile sunt luate de guvern ca si colectiv. Ministerul Mediului este responsabil de pregtirea deciziilor din cadrul Legii pentru amenajare si constructii.

2. Legi cu o importan deosebit n planificarea la nivel naional? Legile care au o importan deosebit n planificarea la nivel naional sunt: Codul de Mediu, Legea Drumurilor, Legea Cailor Ferate si Legea planificarii si constructiilor.

3. Care sunt instrumentele de conservare a naturii, care sunt legile referitoare la patrimoniul cultural i reglementrile UE, care sunt adoptate / aplicate? Acte conservarea naturii se aplic sunt: Codul de Mediu, Legea Drumurilor, Legea Caii Ferate, Actul privind patrimoniul cultural , monumentele antice si descoperirile.

4. Exist anumite organisme / instrumente de integrare a aspectelor sectoriale? Organismul responsabil pentru integrarea aspectelor sectoriale este consiliul municipal ( judetean ).

Compararea strategiilor de amenajare a teritoriului romanesc cu cel al celorlalte state membre UE

Context si principii la nivelul celorlalte state member UE Sunt trei factori contextuali care joaca un rol fundamental in stabilirea caracteristicilor sistemelor de amenajare teritoriala din tarile membre ale Uniunii Europene si anume: Constitutia; Structura guvernamentala; Cadrul legislativ.

Sistemul guvernamental
Activitatea n domeniu la nivel national este coordonat de ctre Guvern, care stabileste n raport cu continutul Programului de Guvernare, programe prioritare, linii directoare si politici sectoriale. Ministerul Dezvoltrii Regionale si Turismului este organul specializat al Guvernului n domeniul amenajrii teritoriului

ROMANIA

Unitar

SUEDIA

Unitar

Puterea rezida la nivelul Guvernului national, dar anumite competente pot fi delegate, pentru anumite unitati teritoriale, unor departamente ale Guvernului sau administratii locale

Bibliografie
1. www.mdrl.ro 2. http://www.regeringen.se/ 3. http://commin.org/en/planning-systems/national-planning-systems/sweden