PROIECT 2016

Liceul Tehnologic Nicolae Balcescu

Flamanzi

Proiect de specialitate:

Indrumator: Chelaru Cristina

Candidat: Strugariu Stelian

Sesiunea iulie 2016

TEMA PROIECTULUI:
POLUOAREA MEDIULUI CU
DESEURI IN ORASUL
FLAMANZI
 CUPRINS:
1. Argument............................................................................
.......................
2. Caracterizarea fizico-geografica a orasului
Flamanzi...............................
3. Poluoarea notiuni
geografice......................................................................
4. Deseuri-caractere
generale ........................................................................
5. Poluoarea apei cu deseuri in orasul
Flamanzi...........................................
6. Poluoarea solului cu deseuri in orasul
Flamanzi.......................................
7. Concluzie ............................................................................
........................
8. Bibliografie .........................................................................
........................
 1. Argument

De multe ori ne ntrebm unde o s ajung planeta noastr, dac i

continu acest drum liniar ctre autodistrugere. Muli sunt cei care
ncearc s salveze cte un munte transformndu-l n Parc Natural, cte o
ap sau pdure numind-o Arie Protejat, cte o stnc ce devine
Rezervaie Geologic sau cte un animal sau plant ce devine Monument
al Naturii... cu toate astea ns, sunt parc i mai muli care nu respect
acest lucru i care, n ignorana lor, distrug ncet i sigur aceast lume de
contraste de care cu toii suntem uneori att de mndri. Viaa, n forma ei
pe care o cunoatem cu toii, exist datorit aerului, apei i pmntului,
acestea fiind elementele principale ce stau la baza ei. Atunci cnd unul
dintre aceste elemente este perturbat de om i nu i mai poate urma
ciclurile naturale, echilibrul se distruge, iar noi privim, uneori fr drept de
replic, la adevrate dezastre ecologice.

O pung de plastic aruncat n ocean poate ucide o balen, prin simplul

fapt c aceasta o nghite odat cu hrana, iar punga poate astupa orificiul
prin care aceste minunate mamifere respir. La un calcul estimativ
simplu putem evidenia un adevr nfricotor, exist pe planet mii de
miliarde de pungi care pot ajunge n apa oceanelor, dar din pcate numai
cteva sute de exemplare de balen albastr, cel mai mare mamifere al
acestei planete, au mai rmas n oceane. Unde va nclina aceast balan
dac atitudinea noastr nu este una responsabil? Anticii considerau apa
ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pmnt i cer.

Concepiile au evoluat, astzi apa este obiect de studiu, surs vital a

omenirii, dar paradoxal, n acelai timp i groap de gunoi... i acelai
lucru l putem spune i despre sol. Cea mai mare problem nu este una de
suprafa, ci una de cantitate, planeta noastr nu mai poate duce n spate
attea deeuri, ce continu s cresc cu cifre inimaginabile n fiecare zi.
Aceast pictur de ap ce poate fi ambalajul unui pachet de igri sau
un container de substane chimice reziduale, cu siguran las rni adnci
n piatra acestei planete, pe care noi toi o numim Cas.

Problema raportului dintre om i mediul ambiant nu este nou, ea

aprnd o data cu cele dinti colectiviti omeneti, cci omul cu
inteligena i spiritul creator care l definesc, nu s-a mulumit cu natura aa
cum era ea, ci a pornit o transformare a ei potrivit nevoilor sale. Echilibrul
natural nu a avut de suferit dect, poate, pe arii foarte restrnse, care nu
puteau afecta ansamblul. Cotitura a intervenit o dat cu revoluia
industrial i, mai cu seam, cu noua revoluie tehnico- tiinific, graie
creia avioane i rachete brzdeaz, astzi, vzduhul i strpung norii;
nave tot mai mari i mai puternice despic mrile i oceanele; cascade de
hidrocentrale transform puterea apelor n energie electric i alimenteaz
parcul de maini n cretere vertiginoas. Sub acest impact al dezvoltrii
economice au fost poluate, mai mult sau mai puin grav, solul, apa i
aerul; au disprut sau sunt pe cale de dispariie multe specii de plante i
animale, iar omul este confruntat la rndul lui cu diverse maladii cauzate
de poluare, fenomen ce cuprinde astzi toate rile lumii.

Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultur i tehnologie, se

creeaz cantiti tot mai mari de noi deeuri. Gazele, lichidele, deeurile
solide, deeurile menajere i apele reziduale polueaz mediul i n unele
locuri nivelele de poluare sunt periculos de ridicate. ntr-un mediu ecologic
echilibrat, deeurile putrezesc producnd materiale noi, utile; frunzele
czute creeaz un ngrmnt natural care mbogete solul;
excrementele animalelor sunt descompuse de insecte i organisme mai
mici, eliminnd din nou n aer i n sol elemente importante.

Un asemenea mediu, n care prosper multe forme de via, ar trebui s

fie un model pentru viaa modern. Dac vrem s trim ntr-o lume
sntoas, trebuie s minimalizm efectele reziduurilor produse de
societate. Dac reziduurilor li se permite s domine mediul, echilibrul
natural este pierdut i acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase
asupra animalelor, vegetaiei i chiar a climei. Din aceste motive, studiul i
impiedicarea polurii a devenit o necesitate a comunitilor umane. Orice
activitate umana are un impact potenial asupra mediului nconjurtor. Ca
parte a naturii, omul internacioneaz desigur cu mediul, dar stadiul la
care a ajuns civilizaia uman face ca noi s fim oarecum ieii parial de
sub legile naturii i mecanismele ei de reglare, ceea ce ne face mai
puternici dar totodata foarte vulnerabili, greelile nemaifiindu-ne corectate
prompt de natur. Trebuie acum tot mai mult s ne purtam de grij singuri
i nou dar i naturii, de care continum totui s depindem.

Deeurile sunt materiale considerate fr valoare sau fr utilitate.

Acestea ar trebui eliminate deoarece pun n pericol sntatea uman.
Contactul omului cu deeurile poate surveni fie n mod direct, prin
acumularea haldelor de gunoi n apropierea zonelor de locuit, fie indirect,
prin scurgerile n sol, ap subteran sau ap de suprafa i emisie n
atmosfer.
 2. Caracterizarea fizico-geografica a orasului
Flamanzi

Oraul Flmnzi este una dintre localitile cu deosebite rezonane

istorice, fiind locul de izbucnire a Marii Rscoale rneti de la 1907, fiind
aezat n vestul Cmpiei Colinar a Moldovei la contactul cu Dealurile
Siretului, pe cursul mijlociu al rului Miletin, n NE Romniei, n regiunea
sudic a judeului Botoani. Se nvecineaz la N i V cu comunele Coplu
i Lunca, la S cu comunele Frumuica i Prjeni, iar la E cu Plugari din
judeul Iai.

Oraul Flmnzi cuprinde astzi vechile sate Flmnzi, Poiana, Nicolae

Blcescu, Chioveni, Priscani i Cordun. n componena sa actual,
vechea comun a fost constituit n 1977, ca urmare a Decretului 287,
cnd comunele Nicolae Blcescu i Flmnzi s-au unificat, cu scopul
organizrii unui centru agro-industrial care s polarizeze zona. n anul
2004 comuna Flmnzi (atestat documentar nc de la 1605) a fost
declarat ora prin Legea 80. n prezent localitatea se ntinde pe o
suprafa de circa 109 km, din care 17 km pduri, fiind al treilea pol de
concentrare uman din jude, cu peste 12000 locuitori.

Oraul Flmnzi din punct de vedere strategic se afl poziionat pe

drumul european E 58 (DN 28 B) pe direcia Iai Botoani Suceava.
Teritoriul administrativ are forma unui patrulater neregulat, orientat vest-
est, aflat la intersecia paralelei de 4733 lat. N i a meridianului de 2655
long. E. Anexa 1 (fig.1)

Oraul este atestat documentar nc din secolul al XVI-lea, pe teritoriul

localitii decoperindu-se vestigii arheologice datate nc din epoca
primavara. Oraul Flmzi a fost creat n anul 2004, prin Legea 80/2004
nglobnd fostele sate Flmnzi, Nicolae Balcescu (fost Bosnceni) i
Poiana care au fost ncetat s mai fie considerate localiti independente.
Oraul mai administreaz ca localiti subordinate satele Chioveni i
Priscani.

Relieful

Privit n ansamblu, relieful oraului Fmnzi are un caracter sculptural,

de eroziune i acumulare, dar i trasturi imprimate de structura
geologic. n lungul principalelor artere hidrografice, la baza unor
denivelri mai accentuate i n anumite sectoare cu aspect depresionar au
fost depuse cantiti considerabile de sedimente, care au dat natere
reliefului de acumulare. Relieful de eroziune este reprezentat de cel
structural i cel sculptural. Relieful structural, determinat de structura
geologic i de duritatea rocilor supuse eroziunii selective din cmpia
maritim sarmatic, n timp ce cel sculptural poart n principal amprenta
forelor exogene.

Demografie:

Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia oraului Flmnzi

se ridic la 10.136 de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior
din 2002, cnd se nregistraser 11.799 de locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt romni (90,07%), cu o minoritate

de romi(2,3%). Pentru 7,58% din populaie, apartenena etnic nu este
cunoscut.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor

sunt ortodoci (91,87%). Pentru 7,58% din populaie, nu este cunoscut
apartenena confesional.

Monumentele orasului Flamanzi:

Monumentul eroilor din Rzboiul de Independen Anexa 2 (fig.nr.2)

Monumentul cultural Biserica de lemn din Priscani

 Monumentul sediul Vechii Primrii.

3. Poluoarea notiuni generale

Poluarea este definit drept introducerea de materiale contaminante intr-un

mediu, materiale care cauzeaz instabilitate, dezordine i duc la
disconfortul sau chiar afectarea sntii organismelor vii din acel
mediu. Poluarea poate fi o substan sau surs de energie precum zgomot,
cldura sau lumin. Substanele poluante pot avea origine nenatural sau
natural, caz n care sunt considerate poluante dac depesc nivelele
naturale.

Principalele forme de poluare sunt:

Poluarea aerului se refer la introducerea substanelor chimice i

a particulelor n atmosfera. Substanele uzuale variaz de la
monoxid de carbon pn la oxizi de nitrogen i sunt produse n urma
proceselor industriale i a consumului de carburant de ctre
automobile.

Poluarea apei se refer la deversarea n apele curgtoare sau

bli de substane contaminante, cel mai adesea rezultate n urma
unor procese industriale.

Poluarea solului principalele substane care polueaz solul sunt

hidrocarburile, metalele grele, ierbicide, pesticide.

Contaminarea radioactiv rezultat n urma testelor nucleare,

accidentelor nucleare sau pur i simplu rezultat n urma exploatrii
centralelor nucleare. Este cea mai modern form de poluare,
aprut n secolul XX.

Poluarea fonic apare ndeosebi n zonele urbane aglomerate sau

n aproprierea aeroporturilor, oselelor i zonelor industriale.

Poluarea cu lumin apare tot n zonele urbane aglomerate.

Poluarea vizual este o form mai puin nociv, dar care are un
impact vizual semnificativ; n aceast categorie intr banerele
outdoor, panourile publicitare, cablurile aeriene, etc.

Poluarea termal este schimbarea temperaturii apelor ca urmare

a influenei umane precum folosirea apelor pentru rcirea
instalaiilor industriale.
Cauzele polurii:

Principala cauza a polurii, cum este i de imaginat este omul. Printre

felurile n care omul polueaz planeta de menionat sunt extinderea
construciilor, consumul de materiale (schimbarea uleiului la main,
vopsirea unei case i chiar masa de prnz sunt exemple de consumuri care
cauzeaz poluarea mediului) i reziduurile menajere.

Poluarea aerului este cauzat de arderea combustibililor fosili necesar

transporturilor, consumul de electricitate, nclzirea locuinelor i de
procesul de producie al bunurilor i serviciilor pe care le cumprm.

Poluarea apelor este cauzat de apa menajer i cea rezultat n urma

proceselor industriale de producie, deversarea deeurilor radioactive,
deversrile accidentale de petrol i nu n ultimul rnd de nclzirea global.

Poluarea pmntului este cauzat de deeurile menajere stocate n

pmnt, deeurile rezultate n urma proceselor industriale de producie,
despdurire, operaiunile de minerit i mecanizarea excesiv.

Efectele polurii:

Poluarea aerului are un impact negativ asupra sntii organismului, cu

simptome minore gen tuse, lcrimarea ochilor ajungnd la probleme de
respiraie i chiar moarte. n plus smog-ul reduce vizibilitatea, iar emisiile
de chimicale n aer pot provoca ploi acide care distrug vegetaia, fauna i
pot otrvi sursele de ap potabil.

Efectele polurii apelor depind de substanele chimice deversate sau de

micro organismele din ap, dar de obicei au ca finalitate distrugerea
ecosistemelor zonale, moartea psrilor i petilor. n cazurile grave
oamenii sunt afectai, dac consum fr cunotin de cauz apa din
surse poluate sau dac mnnc peti provenii din zone contaminate. n
plus scldatul n apele contaminate poate provoca boli ale epidermei.

Poluarea pmntului nu afecteaz direct sntatea organismului, dar

prin consumul de legume i fructe cultivate n zone poluate ne putem
mbolnvi, gravitatea depinznd de concentraia i tipul poluantului, aa
cum se regsete n plante.

4. Deseurile-caractere generale:
 Deseurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii prime
provenite din activitatile economice, menajere si de consum. Majoritatea
activitatilor umane reprezinta o sursa de producere a deseurilor.

n prezent n Republica Moldova se formeaza urmatoarele tipuri de

deseuri:

Deseuri menajere - deseuri provenite din activitatile casnice si de

consum;

Deseuri de productie - deseuri rezultate n urma unor procese

tehnologice;

Deseuri periculoase - reprezinta deseurile care sunt periculoase

pentru sanatatea populatiei si mediul nconjurator. Din acestea fac
parte deseurile toxice si inflamabile, explozive, corozive, infectioase
si altele, Anexan 3 (fig,nr.3).

Deseuri animaliere - sunt cele care se formeaza la cresterea si

ngrijirea animalelor.

Deseuri de constructie sunt cele formate la ntreprinderile si

organizatiile ce extrag si utilizeaza materiale de constructie.

5. Poluoarea apei cu deseuri in orasul Flamanzi

Poluarea apelor poate avea loc: - continuu, cum este cazul canalizarii din
oras, sau rezidurile provenite din industrie si deversate in ape: -
discontinuu, la intervale regulate sau neregulate de timp: - temporar; -
accidental, in cazuri de avarie.

Sursele de poluare ale apelor se clasifica dupa mai multe criterii, data
fiind diversitatea lor:
- Dupa provenienta: activitatile menajere, industria, agricultura, si
transporturile.
- Dupa aria de raspandire a poluantilor: - surse locale; - difuze, cand
poluantii se raspandesc pe o arie mare.
- Dupa pozitia lor: - surse fixe; - mobile (autovehicole, locuinte si instalatii
ce se deplaseaza etc.).
 Poluarea apelor curgatoare afecteaza canalele,fluviile si raurile pe cursul
lor pana la revarsarea in mari. Ea poate contamina si suprafetele intinse
de apa, cum sunt iazurile sau lacurile artificiale.
Poluarea apei curgatoare este de obicei invizibila deoarece agentii
poluanti se diolva in apa, dar exista si exceptii cum ar fi detergentii care
produc spuma, titeiul sau rezidurile care plutesc la suprafata Anexa 4
(fig,nr.4 ).

Exista putini poluanti naturali. Solul contine anumiti fertilizatori cum ar fi

nitratii care in timpul aratului sau pasunilor pot iesi la suprafata.

Apa n gospodrie
Activ printr-un ansamblu de mijloace tehnice i msuri
legislative,economice i administative conduc la cunoaterea, utilizarea i
valorificarea raional,meninerea sau mbuntirea resurselor de ap
pentru satisfacerea nevoilor sociale i economicela protecia epurrii i
polurii acestei resurse precum i la prevenirea i combaterea aciunilor
distructive ale apelor.
n natur ea se afl ntr-o stare de continu micare, concretizat prin
diferite circuite bine determinate, deplasndu-se la distane enorme. Sub
aciunea cldurii solare apa se evapor de pe suprafaa mrilor, bazinelor,
rezervoarelor de ap, rurilor, de pe sol i plante. Vaporii de ap astfel
constituii se condenseaz n straturile superioare ale atmosferei n form
de nori, care fiind purtai de vnt, cad apoi sub form de ploaie i zpad,
deasupra continentelor.

Poluarea apelor si efectele poluarii apelor:

Multa vreme am crezut sau in orice caz am actionat ca si cum am fi
crezut - ca apa, prin imensitatea volumului ei, digera" tot ce putem sa
aruncam in ea; cu alte cuvinte, intinderile de apa ar fi o imensa lada de
gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani in cursul
carora am aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile decat in
cursul celor 20 de secole precedente pentru ca aceasta iluzie sa se
spulbere.

Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor,

numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin
aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza
proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul
se colmateaza, se ingusteaza si dispare.
Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod
diiferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si
cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de
numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa
Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta
parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri
din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale
sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si
a reziduurilor toxice.
Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele,
mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic.
Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu
mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat
comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la
calitatea apei.
De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra
omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole,
inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de
substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca exista
tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru
a indeparta multe din substantele chimice periculoase din apa potabila,
din pacate, acestea nu se aplica pe o scara larga, potrivit cerintelor.
Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de
masurat. In primul rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt
amenintate un sir de activitati economice. In sfarsit, degradarea vietii
acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele
alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in
vedere ulizarea mai larga a acestora.
Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles: rari sunt
aceia care nu au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie
fatala culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel, este usor de
inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata: se stie ca anumite
uleiuri deversate in mare contin produse cancerigene. Opinia publica
trebuie sa se convinga de gravitatea situatiei actuale. Masa substantelor
poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce
inseamna ca, daca nu luam masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de
azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu poluarea de maine.

Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori,
prin imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze
pe mare sau sa plonjeze pentru a apuca pesti. Se stie ca in mod normal
apa nu poate sa patrunda prin penajul lor, ceea ce le permite sa plonjeze
si sa ramana scufundate in ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta
de penaj indeplineste rolul de regulator termic si permite, in acelasi timp,
zborul deasupra apei. Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri
si pasarea moare de frig, fara a se putea smulge din mediul lichid.
 Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi, se
constata o saracire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge
pana la disparitia oricarei forme de viata vegetala. Flora marina este
amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica
oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea
dintai atinsa, dar aceasta nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in
afara pericolului, deoarece uleiurile, rascolite si iar rascolite de mare, se
aglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care
inabusa fundul marii.
Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se
intelege de la sine ca petrolul este dusmanul crescatorilor de stridii si al
pescarilor, deoarece el poate face ca pestii si testaceele sa devina
necomestibile. Aceste maree negre aduc, fireste, un prejudiciu considerabil
si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte
costisitoare.
Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera
unei tari sau a unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este
o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intreaga o atractie si
uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa protejeze
mediul nostru.
Reintoarcerea la o viata simpla si naturala, care se manifesta prin aceste
uriase reuniuni in aer liber, o anumita simplificare in atitudine si in
vestimentatie, un entuziasm pentru a continua lupta, foarte vizibile in
unele tari, sunt indicii incurajatoare.

Deplasarea poluantilor (deseurilor)

Poluantii pot fi sub forma solida sau lichida.

Atunci cand pe uscat se depoziteaza resturi, o cantitate mica este
dizolvata de ploaie si se infiltreaza in apa freatica. In cele din urma
aceasta patrunde in cursurile locale de apa.
Daca reziduurile sunt lichide, patrund mai repede in rezervele de apa
potabila. Substantele aplicate pe plante devin inactive in contact cu solul
si patrund in sistemul hidrologic local, sau se infiltreaza in sol
amestecandu-se cu apa freatica. Pana la 80% din substantele cu care se
trateaza plantele se pierd imediat dupa aplicare deoarece ele nu pot fi
aplicate exact pe planta si patrund astfel in sol.
Timpul necesar poluantilor (nitrati sau fosfati ) pentru a patrunde din sol
in panza de apa freatica nu este cunoscut cu exactitate, dar in multe
cazuri pare a fi de zeci pana la cateva mii de ani. Poluantul este in aceste
cazuri considerat un deversat in mediu.

Modul de infestare al apelor:

 Poluantii ajung in apa printr-o serie de surse, direct sau indirect, invariabil
prin actiuni umane, fie ele acide, deversari deliberate, revarsari sau
infiltrari. Ecosistemele apelor curgatoare sunt tot mai amenintate de
reziduurile care se scurg din fermele piscicole, din cauza produselor
farmaceutice folosite aici pe scara larga pentru a preveni raspandirea
bolilor.
Silvicultura si sistemele de imbunatatiri funciare cauzeaza si ele
deversarea unor substante toxice in apele curgatoare, mai alesfier,
aluminiu si cadmiu. Cu imbatranirea padurii, solul devine mai acid, iar in
timpul ploilor torentiale cantitati mari de acid se preling pe pante ucigand
flora si fauna din jur.
Reziduurile de la animale sunt de 100 de ori mai toxice decat apele
reziduale tratate rezultate din instalatiile de canalizare si deversate in
cursurile de apa, cauzeaza catastrofe ecologice majore

Poluantii sunt de doua tipuri: particule poluante, cum ar fi cenusa,

funinginea, praful si suspensiile solide minuscule, sau gaze, ca bioxidul de
sulf sau oxidul de azot. Acestea sunt emise de industrie sau agricultura,
acizi concentrati (sulfurici sau azotici ).

In localitatea orasului Flamanzi nu se poate discuta de o poluoarea atat

de dezastruasa si desvoltata ca in alte orase ale tarii noastre sau ca in
unele orase cu o populatie foarte mare si un urias fenomen de poluare a
apelor , cum ar fi orasele : London, Paris, New York, si altele. In orasul
Flamanzi se produc poluari a apelor cu deseuri atat din partea locatarilor
cat si din partea investitorilor care investesc in diferite domeni ce ating
consumul de apa si au un contact cu aceasta .

De exemplu uni locatari uita ca exista spatii anumita de recoltare a

gunoaielor si si resturilor neconsumate sau nefavorabile omului si le
parasesc prin modul de aruncare in tot felul de locuri interzise, unele
ajungand chiar si pe suprafata apelor sau in izvoarele de apa, care
intradevar afecteaza in mod poluant apa.

6. Poluoarea solului cu deseuri in orasul Flamanzi

Solul reprezint un nod de comunicare ntre atmosfer, hidrosfer i

biosfer. Importana lui i a litosferei n general este dat de resursele
naturale existente n sol. Mai important este ns rolul de suport pentru
toate celelalte straturi care nvelesc Pmntul. Suprafaa total a fondului
de pmnt din lume este de 133,9 milioane km2 dintre care 14 milioane
sunt ocupai de gheari. Suprafaa de pmnt productiv ocup 86 milioane
km2 , din care 45 milioane sunt terenuri agricole iar 41 milioane km2 sunt
acoperii de pduri. Din 1940 pn n 1975, suprafaa pmnturilor
prelucrate n lumea ntreag s-a dublat (de la 8 pn la 15 milioane km2 ),
iar astzi se defrieaz n continuare pentru a face loc terenurilor arabile.

Litosfera ofer o mare varietate de resurse naturale, care prezint

valoare economic deosebit i este reprezentat la suprafa, printr-un
relief foarte variat, apreciat ca suport al activitii umane. Calitile
reliefului ca resurs natural se refer la varietatea formelor majore i
minore de relief, care care avantajeaz sau nu amplasarea de aezri i
ci de comunicaie sau folosirea n agricultur. De asemenea altitudinea
reliefului aduce diferenieri n gradul de populare a mediului, resimite n
peisaje i n prezena sau absena activitilor umane. Resursele de soluri,
cu grade variate de fertilitate sunt reprezentate pe circa 51% din suprafaa
uscatului, ceea ce nseamn c unui locuitor al Terrei i revine circa 0,126
ha.

Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de msurat i de

controlat, iar solul este mai dificil de curat dect aerul sau apa. Uscatul
este utilizat pentru depozitarea deeurilor menajere i comerciale, iar
noroiul de la staia de epurare a apelor reziduale este depozitat pe uscat
sub forma unei suspensii n ap sau n stare uscat sau semiuscat.
Noroiul conine cantiti importante de substane nutritive, precum azotul
i fosforul, dar el poate s conin i cantiti nedorite de metale toxice.
Reziduurile menajere i industriale uzuale sunt descompuse n contact cu
solul. Dar multe materiale reziduale duntoare nu dispar asa de simplu.
De aceea, locurile de depozitare a deeurilor trebuie administrate cu grij
pentru a nu se transforma n focare de infecie. Deeurile menajere
aruncate la ntmplare n pduri sau locuri de campare provoac mari
daune ecosistemului. n imagine o pdure de langa oarasul Flamanzi,
Anexa 5 (fig. nr 5)

Poluarea natural - are importan secundar n condiiile n care aportul

antropic de poluani devine tot mai grav. Dintre sursele de poluare
natural amintim:

a) Erupiile vulcanice elimina gaze, vapori i particule solide, care sunt

transportate pe mari distane de vnt i cureni de aer; acetia pot polua
att aerul ct i apa i solul;

b) Eroziunea solului fie ea eoliana sau cauzat de ploi, este mai mult o
problem de degradare a solului, dar poate fi intensificat de poluare;

c) Reziduurile vegetale i animale degaj n urma descompunerii o serie de

substane gazoase poluante iar rmiele lor se integreaz n sol.
Toate tipurile de poluare natural, dei uneori au o consisten
catastrofal, se integreaz rapid n circuitul natural, iar zonele afectate se
regenereaz. Nu acelai lucru putem spune i despre poluarea artificial.

Poluarea artificial a aprut odat cu revoluia industrial, iniial produsele

poluante fiind de natur organic, uor biodegradate de bacterii i
ciuperci. Pe msura dezvoltrii industriale i exploziei demografice au
aprut deeuri nebiodegradabile, pentru care nu exist n natur enzime
capabile s le descompun.

Solul poate fi poluat:

- direct prin deversri de deeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din
ngrminte i pesticide aruncate pe terenurile agricole;

- indirect, prin depunerea agenilor poluani, ejectai iniial n atmosfer,

care cad pe pmnt sub form de ploaie acid, prin transportul agenilor
poluani de ctre vnt de pe un loc pe altul i prin infiltrarea n sol a apelor
contaminate.

Caracteristicile solului sunt legate direct de productivitatea agricol.

Chimizarea n exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca
i la acumularea n sol i n apa freatic a unor substane minerale (nitrii
care au efecte negative pentru om i animale i distrug bacteriile fixatoare
de azot atmosferic). Pesticidele, nebiodegradabile n majoritatea lor, se
concentreaz de-a lungul lanurilor trofice, fiind toxice pentru plante i
animale.

De asemenea, duntorii devin rezisteni la pesticide, fiind necesar

crearea de noi substane de sintez, eficiente dar i mai toxice pentru
mediu. Combaterea biologic a duntorilor este o soluie mai bun pentru
reducerea polurii solului.

Cantitatea deeurilor menajere variaz dup numrul populaiei, dup

standardul de via, dup felul de hran, dup condiiile climatice i dup
anotimpurile anului. Astfel c i cantitile de deeuri menajere urbane
prezint varieti importante, de la o ar la alta, de la un ora la altul, n
funcie de clim, modul de via al locuitorilor, caracterul localitilor, etc.
Anexa 6 (fig.nr 6).
 Anexe:

Anexa 1 (fig 1)

Anexa 2 (fig 2)
Anexa 3 (fig 3)
Anexa 4 (fig 4)

Anexa 5 (fig 5)
Anexa 6 (fig 6)

Fig.nr

7. Concluzie
 Poluoarea este un fenomen de aspect negativ si nefavorabil asupra mediului
inconjurator atat din punct de vedere formal prin faptul ca oameni (pamanteni)
arunca ori se desparte de anumite deseuri menajere sau alte produsec ce nu mai
au folos oamenilor si raman parasite in locuri necorespunzatoare cum ar fi:
paduri, marginea soselei, pe apele curgatoare, pe campuri, langa tomberon si nu
in tomberon si fel si fel de locuri unde nu sunt prevazute cu spatii de depozitare a
deseurilor, iar din punct de vedere structural exista acel fenomen de poluoare
nevizual si nesimtitor de oameni prin faptul ca anumite parcuri, lacuri, societati in
continua dezvoltare si altele, se dezvolta intr-un aspect placut si atragator pentru
noi pamanteni dar in acelas timp afecteaza mediul iunconjurator prin
supraexpluatare acestor societati.

De exemplu in orasul Flamanzi localizat in judetul Botosani cel mai des

fenomen de poluoare este reprezentata de ploluoarea cu deseuri menajere care
cum vam aratat si in imaginile alaturate, pe raurile, in paduri, pe campuri, pe
marginea drumului, si chiar si pe strada exista aceste deseuri. De aceia noi cei
care sustinem anumite proiecte impotriva poluari sau anumite prezentari
impotriva poluari, trebuie sustinut faptul ca omul sau persoanele la care le este
adus la cunostinta acest subiect trebuie sa incerce pe cat pozibil sa nu mai
efectueze gesturi ce polueaza mediul inconjurator, dar nu numai prin aceasta
metoda poate ajuta mediul, ci si prin principiul de a aduce la cunostinta a mai
multor personae si apoi impreun sa inceapa o operatiune de reciclare a
gunoaielor si deseurilor imprastiate in locuri necorespunzatoare.
 8. Bibliografie

BULARDA, Gh. Reziduurile menajere, stradale i industriale. Bucureti:

Editura Tehnic, 1992 LIXANDRU,

B. Ecologie i protecia mediului. Timioara: Editura Presa Universitar, vol

1-2, 1999 IANCULESCU,

Dan Solid Waste Engineering. Bucureti: Editura Matrix Rom, 2002

IVNOIU,

M. - SANDU, V. Dezvoltare durabil. Braov: Editura Transilvania, 2005

POPESCU,

M. Ecologie aplicat. Bucureti: Editura Matrixrom, 2000 ROBERTS,

Neil Schimbrile majore ale mediului. Bucureti: Editura All Educational,

2002 Reviste NATIONAL GEOGRAPHIC TIIN I TEHNIC ARBORELE LUMII