Premiul Nobel in economie

Cauneac Razvan
Cimpoi Bianca
Ciocoiu Roxana
Clasa a XI-a C
 Premiul Nobel poart numele unuia dintre cei mai cunoscui
oameni de pe planet savantul i
omul de afaceri suedez Alfred Nobel,
care a avut o contribuie decisiv
asupra omenirii.

Premiul n economie, asa

cum face referire la el Fundaia
Nobel, a fost fondat de ctre
Sveriges Riksbank, banca
central a Suediei, n 1968, la a
300-a aniversare a bncii.
 Premiile Nobel au fost acordate pentru
prima dat in 10 decembrie 1901, la cinci
ani dup moartea inventatorului
acestora. Ele constau n: o medalie, o
diplom i o sum de bani, care la
nceput a fost n valoare de 40.000$ SUA,
iar apoi a crescut la 1.000.000$. De
atunci, n fiecare an, n data de 10
decembrie, laureaii se adun la
Stockholm pentru decernarea premiilor.
 Laureati ai premiului nobel in economie:
1. Anul 2000 - JAMES J. HECKMAN si DANIEL
L. MCFADDEN : pentru dezvoltarea teoriei si
metodelor analizei datelor statistice ce sunt amplu
utilizate astazi in studiul comportamentelor
individuale in economie si alte stiinte sociale.
 2. Anul 1974 - GUNNAR MYRDAL si FRIEDRICH
AUGUST VON HAYEK pentru munca sa pioniera in teoria
banilor si fluctuatiile economice si pentru penetrantele sale
analize ale interdependentei fenomenelor economice, sociale si
institutionale.
3. Anul 1970 PAUL SAMUELSON pentru munca stiintifica
prin care a dezvoltat teoria economica statica si dinamica si
prin care a contribuit activ la cresterea nivelului analizei in
stiinta economica.
 Premiul Nobel pentru economie a fost acordat,in anul
2013, profesorilor americani Eugene F. Fama, Lars Peter
Hansen (Universitatea din Chicago) i Robert J. Shiller
(Universitatea Yale), pentru contribuii importante la mai
buna nelegere a variaiilor preurilor activelor pe piee.

Eugene F. Fama
Lars Peter Hansen
 Eugene Fama i colaboratorii sai au nceput nc
din anii 1960 s demonstreze c preurile aciunilor
sunt aproape imposibil de anticipat pe termen scurt,
iar piaa se adapteaz rapid la informaii nou
aprute.

Aceste concluzii au avut un impact semnificativ

asupra cercetrii care a urmat n domeniu i a
schimbat practicile din piee, unul dintre cele mai
vizibile efecte fiind apariia fondurilor mutuale
adaptate la evoluia componentelor indicilor
bursieri, se arat n comunicat.
 La nceputul anilor 1980, Robert Shiller a demonstrat c,
dei preurile aciunlor, obligaiunilor i ale altor active
financiare sunt aproape imposibil de anticipat pe termen
scurt, proieciile pe perioade mai ndelungate sunt posibile.
Lars Peter Hansen a dezvoltat o metod statistic potrivit
pentru testarea teoriilor raionale asupra preurilor
activelor, contribuind la nelegerea comportamentului
investitorilor.

Cei trei economiti au pus bazele explicrii evoluiei

preurilor activelor, n funcie de variaia riscului i a
atitudinii fa de risc, precondiionri comportamentale i
tensiuni n pia.