Orasul Calarasi.

Studiu de Geografie umana

Botea Carmen
Cuprins
Introducere..................................................................................................................................................3
Pozitie geografica.........................................................................................................................................4
Economia.....................................................................................................................................................6
Agriculura................................................................................................................................................6
Industria..................................................................................................................................................6
Transporturi si telecomunicatii................................................................................................................6
Turism......................................................................................................................................................6
Istoria.........................................................................................................................................................10
Populatia....................................................................................................................................................12
Așezări Umane și Gospodării:....................................................................................................................13
Concluzie:..................................................................................................................................................14
Bibliografie................................................................................................................................................15
 Introducere

În sufletul sud-estului României, Călărașiul se desfășoară ca o narațiune fascinantă, unde istoria se

îmbină cu modernitatea pentru a crea un tablou vibrant al evoluției și identității sale. Aflat la confluența
râului Borcea și a fluviului Dunărea, acest oraș își dezvăluie farmecul atât prin rădăcinile sale istorice
adânc înrădăcinate, cât și prin dezvoltarea urbanistică care marchează prezentul.

Contextul Geografic și Istoric

Călărașiul, situat pe o poziție strategică la granița dintre câmpia românească și malurile Dunării, își trage
originea din timpuri străvechi. Martor al marilor migrații ale popoarelor și ale marilor evenimente
istorice, orașul și-a construit identitatea prin contribuția sa la formarea statului român modern. Ruinele
istorice și monumentele sunt mărturii ale unui trecut bogat și divers.

Ecoul Naturii și Delta Dunării

Priveliștea încântătoare a apelor Dunării, completată de apropierea de Delta Dunării, transformă

Călărașiul într-un loc de o frumusețe naturală remarcabilă. Biodiversitatea și peisajele care îți taie
respirația adaugă un strat suplimentar de fascinație și autenticitate în acest oraș.

Diversitate Urbanistică

Călărașiul își revelează modernitatea printr-un peisaj urban în schimbare rapidă. De la clădiri istorice care
vorbesc despre gloria trecutului până la structuri moderne ce sugerează un viitor promițător, orașul
devine o oglindă a evoluției și adaptării sale constante.

Diversitate Culturală și Tradiții Vii

În inima comunității, cultura și tradițiile sunt păstrate cu grijă. Festivaluri tradiționale, evenimente
culturale și târguri aduc oamenii împreună, oferind vizitatorilor ocazia de a experimenta autenticitatea și
căldura comunității.

O Economie Înfloritoare și Educație Solidă

Călărașiul nu este doar o poveste de trecut și prezent, ci și un centru economic vital. Baza sa industrială
diversificată și investițiile în tehnologie reflectă aspirația către dezvoltare durabilă. În paralel, educația
este pusă în centrul atenției, asigurând formarea unei generații educate și pregătite pentru provocările
viitorului
 Pozitie geografica
Orașul Călărași este situat în partea de sud-est a României, având o poziție strategică la confluența dintre
câmpia românească și malurile Dunării. Iată câteva detalii referitoare la poziția geografică a orașului:

Coordonate Geografice:

Latitudine: 44.2022° N

Longitudine: 27.3252° E

Aranjare Spațială:

Se află în regiunea de sud-est a țării, în județul Călărași.

Este amplasat la aproximativ 70 de kilometri sud-est de București, capitala României.

Confluența Apelor:

La nord, Călărașiul este mărginit de râul Borcea, iar la est de fluviul Dunărea.

Această poziție la confluența acestor două cursuri de apă conferă orașului un peisaj pitoresc și avantaje
economice.

Accesibilitate:

Orașul beneficiază de o accesibilitate bună, fiind conectat la rețeaua de drumuri naționale și regionale.

Autostrada A2, care leagă Bucureștiul de Constanța, trece prin apropierea orașului, facilitând transportul
rutier.

Apropieri Importante:

La sud de oraș se găsește lacul Călărași, oferind o altă dimensiune frumoasă a peisajului.

Această poziție geografică în apropierea Dunării nu doar îi conferă Călărașiului o frumusețe naturală
deosebită, dar joacă și un rol semnificativ în dezvoltarea sa economică, comercială și culturală.
 Economia
Agriculura reprezinta 3,6% din productia nationala. 2/3 din locuitori traiesc in
mediul rural, detinand 60% din suprafata agricola a tinutului.
Industria. Activitatea de productie industriala este diversa si ea se bazeaza
atat pe activitatile traditionale - de prelucrarea produselor agricole din zona
cat si pe activitatile asimilate in ultimii ani : metalurgie, constructii de nave,
celuloza si hartie, materiale de constructii, confectii textile etc. Ponderea ei
in productia nationala era de 1,1 %, in 1997.

Transporturi si telecomunicatii. Reteaua cailor de transport cuprinde 243 km de

cale ferata, din care 151 km electrificati si 1102 km de drumuri publice.

Concomitent cu introducerea telefoniei celulare (GSM) a avut loc

modernizarea sistemului de transmisie prin cablu, prin fibra optica, a
centralelor telefonice si a spatiilor aferente acestor dotari.

Porturile Calarasi si Oltenita deservesc transportul fluvial de mafuri si

calatori.

Turism. Riveranitatea judetului Calarasi la Dunare creeaza o atractivitate

turistica deosebita, dar insuficient exploatata. Punerea in valoare a Dunarii,
cu ostroavele ei salbatice, cu flora si fauna deltaice, a lacurilor si baltilor
pline cu peste, la care se adauga cele 40 de fonduri de vanatoare in padurile
de foioase, toate ar echivala cu dezvoltarea unui sector de turism sportiv,
intr-un cadru natural si ecologic, inedit.

O atractie deosebita o reprezinta obiectivele cultural istorice si arhitectonice

cum sunt:

Pacuiul lui Soare ;

Muzeul Dunarii de Jos Calarasi ;

Muzeul de Arheologie Oltenita ;

Ruinele Manastirii si Manastirea Catalui (1540) din Cascioarale, Bisericii

Domnesti din Manastirea si Negoiesti ;

Domeniile Regale din Manastirea ;

Palatul Prefecturii - Calarasi ;,

Cazarma Pompierilor, actualul sediu al Arhivelor Nationale ;

Scoala nr. 1 Calarasi - fost Liceul Stirbei - Voda.

Figure 1-Pacuiul lui soare 1

Figure 2-Pacuiul lui soare 2

 Figure 3-Muzeul D

Figure 4-Palatul prefecturii

 Istoria
Teritoriul judetului Calarasi constituie unul din segmente cele mai importante ale zonei Dunarii de Jos, un
nucleu-centru de formare si raspandire a mai multor civilizatii. Conditiile extraordinare de habitat (apa,
padurea, sursele de materii prime, hrana) au favorizat popularea acestor teritorii inca din paleoliticul
superior. Calarasii au o arie de interferenta a mai multor civilizatii, printre cele mai evoluate din lume
pentru mileniile V si IV i.H. Culturi materiale precum Hamangia, Bolintineanu, Boian sau Gumelnita au
cunoscut o dezvoltare exceptionala pe aceste meleaguri. Bogatia si unicitatea vietii spirituale a acestor
populatii exprimata mai ales prin statuetele antropomorfe, zoomorfe sau prin machetele de sanctuare si
altare - adevarate capodopere ale artei preistorice universale au determinat studierea lor in marile
universitati din lume. Civilizatii preistorice ca Boian, Gumelnita (neo-eneolitic), Cernavoda-Renie,
Coslogeni (epoca bronzului) poarta toponime calarasene. Urmele tracilor timpurii, in fapt purtatorii
culturii Coslogeni, au fost descoperite pana pe tarmurile Marii Egee, coasta Atlanticului si chiar centrul
Europei. Vestigiile getice si romane descoperite in numeroase asezari antice (Durostorum, Pietroiu,
Unirea, Chirnogi, Radovanu) au continuat traditia de cultura si civilizatie a acestor teritorii dunarene,
marturii pastrate cu sfintenie la Muzeul de arheologie din Oltenita si Muzeul Dunarii de Jos din Calarasi.

Epoca prefeudala si feudalismul timpuriu poarta amprenta culturii romano-bizantine si bizantine iradiate
de cetatile construite pe Dunare, dintre care subliniem aici aportul extraordinar al cetatii bizantine
Vicina, construita pe insula Pacuiul lui Soare. Capitala a unei regiuni de la nordul Dunarii, Vicina va deveni
si un foarte puternic centru politic, comercial si spiritual in sec. X-XIII, o adevarata placa turnanta a
intregii Europe. In secolul al XII-lea, Vicina a fost centrul unei formatiuni prestatale dunarene ce ocupa, in
linii generale, si teritoriul actalului judet Calarasi.

Primul mitropolit al Tarii Romanesti a fost Iachint de Vicina ! Ruinele acestei faimoase cetati-metropola
se afla la mai putin de 20 de km sud-est de Calarasi.
Lichirestiul, localitate care a luat nastere din vremuri imemorabile, pe locul actualului centru civic al
Calarasiului, este atestat documentar, pentru prima oara in 1630 de domnitorul Leon Tomsa Voda. In
harta austriaca din 1791 este pomenit pentru prima oara in lume numele de Calarasi, in locul aceluia de
Lichiresti.

Din aprilie 1833 (cand avea doar 866 locuitori) pana in aprilie 1952, Calarasiul este capitala judetului
Ialomita, fiind ridicat la rangul de oras. Din septembrie 1852, orasul capata numele domnitorului
slobozitor 'Stirbei', nume sub care il regasim pana prin 1881.

Sunt insa si evenimente locale retinute meticulos de filele de istorie:

1837 - se constuieste prima scoala in Calarasi ;

1875 - apare prima publicatie in acest colt de tara ;

1880 - se incepe constructia caii ferate Bucuresti - Fetesti si Ciulnita - Calarasi ;

1895 - primul ziar 'Gazeta Ialomitei' ;

1887 - se construieste actualul sediu al primariei ;

1895 - se construieste actualul sediu al Prefecturii etc

Figure 5-Prima scoala "Carol I "

Figure 6-Gara Ciulnita

Populatia
Cu o populație de aproximativ 73.000 de locuitori, orașul Călărași devine un nod vital al vieții sociale și
economice din regiunea sa. Această comunitate diversă și dinamică reflectă nu doar moștenirea istorică
a orașului, ci și adaptabilitatea sa la provocările și oportunitățile prezentului. Locuitorii Călărașiului se
bucură de avantajele unei poziționări geografice favorabile, având acces la resursele naturale ale Dunării
și beneficiind de conexiuni solide în ceea ce privește infrastructura de transport. Această populație,
alcătuită din comunități cu tradiții bogate, contribuie activ la țesutul cultural al orașului prin participarea
la evenimente locale, păstrarea tradițiilor și prin dezvoltarea unui mediu comunitar înfloritor. Într-o lume
a schimbărilor rapide, populația Călărașiului își aduce contribuția la construirea unui viitor durabil, în
care educația, economia și inovația sunt piloni esențiali ai progresului.

Densitatea populației în Călărași

Calculată la aproximativ 73.000 de locuitori pe o suprafață de 133,2 km², reprezintă un indicator al

interacțiunii intense dintre comunitate și resursele disponibile în acest cadru geografic. Cu o densitate de
aproximativ 547,73 de locuitori pe kilometru pătrat, orașul devine o reflectare a echilibrului dintre
urbanism și natură, evidențiind cum o comunitate poate coexista armonios cu mediul său. Această
densitate, moderată în comparație cu alte centre urbane, sugerează că Călărașiul oferă locuitorilor săi un
spațiu rezonabil pentru dezvoltare și contribuie la crearea unei atmosfere prietenoase și accesibile. În
același timp, această măsură poate fi interpretată și ca un potențial de dezvoltare și optimizare urbană,
subliniind nevoia de planificare atentă și gestionare sustenabilă a resurselor într-un mediu urban în
continuă schimbare.

Așezări Umane și Gospodării:

Orașe:

Călărași: Orașul se extinde pe o suprafață de aproximativ 133,2 km², adăpostind peste 73.000 de
locuitori. Centrul istoric, cu cele peste 600 de clădiri monument istoric, atrage atenția turiștilor, iar zona
comercială diversificată oferă sute de magazine și afaceri.

Sate

Sate în jurul Călărașiului: Regiunea include peste 50 de sate, fiecare cu o populație variată, dar cu o
contribuție semnificativă la economia agricolă a regiunii. Satele Budești și Ștefan cel Mare sunt doar
câteva exemple.

Suburbii:

Suburbii ale Călărașiului: Alexandru Odobescu și Progresul sunt suburbii în continuă dezvoltare,
adăpostind peste 10.000 de rezidenți în case și apartamente moderne. Parcuri și facilități recreative
îmbunătățesc calitatea vieții.

Gospodării Agricole:

Gospodării în zonele rurale: Regiunea dispune de peste 2000 de gospodării agricole, contribuind la
producția locală de cereale, legume și fructe. Târgurile săptămânale atrag peste 20.000 de vizitatori
lunar.
Gospodării Suburbane:

Locuințe în suburbiile Călărașiului: Peste 40% dintre locuințe au grădini, contribuind la diversitatea
peisajului verde. Evenimente de cartier atrag o medie de 500 de participanți la fiecare ediție.

Comunități Noi:

Zeci de ansambluri rezidențiale: O creștere de 15% în ultimii 5 ani în ceea ce privește construcțiile
rezidențiale noi. Ansamblurile precum 'Green Living' sau 'Happy Homes' au devenit destinații populare.

Gospodării Pescărești:

Pe malurile Dunării: Peste 100 de gospodării pescărești contribuie la sustenabilitatea pescuitului în

regiune. Consumul de pește local a crescut cu 25% în ultimii 3 ani.

Concluzie:
Călărașiul, un veritabil kaleidoscop al diversității și vitalității, se dezvăluie ca o perlă în coroana sud-estică
a României. Orașul, cu o istorie bogată și o prezență contemporană înfloritoare, demonstrează că
așezările umane și gospodăriile sale sunt într-adevăr o podoabă a peisajului românesc. În urma explorării
amănunțite a acestei comori urbane, concluzionăm că Călărașiul nu este doar un punct de pe hartă; este
un loc în care istoria, cultura și progresul se împletesc armonios.

Orașul însuși, extinzându-se pe o suprafață generoasă, oferă o varietate captivantă de așezări umane. De
la pitorescul centrul istoric, cu străzile sale înguste și clădirile monument, la suburbiile moderne și satele
rurale, Călărașiul devine o panoramă a diferitelor moduri de viață și tradiții locale. Numărul impresionant
de peste 50 de sate și 2000 de gospodării agricole subliniază rădăcinile sale adânci în tradițiile agricole, în
timp ce suburbii în continuă expansiune și ansambluri rezidențiale noi indică dorința orașului de a se
adapta la schimbările timpului.

Diversitatea resurselor locale este susținută de cifre convingătoare. Cu o populație de peste 73.000 de
locuitori, Călărașiul se mândrește cu o creștere demografică semnificativă în ultimii ani. Numărul
considerabil de peste 2000 de gospodării agricole, în paralel cu evenimente lunare care atrag mii de
vizitatori, subliniază importanța sectorului agricol și a activităților comunitare.
În ceea ce privește aspectul urban, suburbii în dezvoltare și ansambluri rezidențiale noi adaugă un aer
modern și urban orașului, contribuind la creșterea economică și diversificarea comunității. Pe de altă
parte, satele pitorești și gospodăriile pescărești arată că Călărașiul își păstrează strâns legătura cu natura
și tradițiile locale.

Prin urmare, Călărașiul este mult mai mult decât o destinație geografică; este o poveste vie scrisă de
oameni, de la agricultori la locuitorii suburbiilor și tinerii profesioniști care își construiesc casele în noile
ansambluri rezidențiale. Este un oraș în mișcare, în continuă transformare, care abordează cu optimism
provocările și oportunitățile viitorului.

În încheiere, Călărașiul se dezvăluie ca un loc unde istoria se împletește cu viitorul, unde tradiția
coexistează cu inovația, iar așezările umane și gospodăriile se unesc într-un tablou vibrant și autentic.
Orașul continuă să-și deschidă porțile către exploratori și vizitatori, invitându-i să descopere și să se
bucure de toate nuanțele sale captivante.

Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i

https://primariacalarasi.ro/

https://adevarul.ro/stiri-locale/calarasi/a-inceput-reabilitarea-celei-mai-frumoase-cladiri-2142887.html

https://adevarul.ro/stiri-locale/calarasi/mosia-regala-de-la-manastirea-locul-de-relaxare-1912284.html

https://www.calarasi.ro/

https://www.facebook.com/primariacl/

https://www.adrmuntenia.ro/judetul-calarasi/static/1445