Sunteți pe pagina 1din 5

Reconstituirea Dreptului de Proprietate Privata asupra

Terenurilor Forestiere

Persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru


reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se
reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prevăzute de Legea nr. 1/2000.
Persoanele fizice sau, după caz, moştenitorii acestora, ale căror terenuri cu
vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, păşuni şi fâneţe împădurite au trecut în
proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea
dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de
familie. Dacă pe suprafeţele de teren ce urmează a fi atribuite în condiţiile prevăzute
mai sus se află construcţii sau amenajări forestiere, ori sunt în curs de execuţie sau în
fază de proiectare, sau terenurile sunt defrişate, se vor atribui alte suprafeţe de teren,
cu respectarea aceloraşi condiţii, în imediata apropiere.
Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurile forestiere, pentru
diferenţa dintre suprafaţa primită prin aplicarea legilor fondului funciar şi ce avută în
proprietate, persoanelor fizice şi juridice sau, după caz, moştenitorilor acestora, se
face pe vechile amplasamente. În cazul în care validarea s-a făcut pe alt amplasament
decât cel avut în proprietate iar pentru respectiva suprafaţă nu s-a făcut punerea în
posesie, titlul de proprietate se emite pe numele fostului proprietar sau al
moştenitorilor acestuia.
Terenurile din ariile naturale protejate, constituite şi declarate astfel potrivit
legii, arboretele constituite ca unităţi-sursă pentru producerea materialelor forestiere
de reproducere, plantajele, culturile de plante-mamă pentru producţia de butaşi,
înscrise în catalogul naţional al materialelor de bază, se restituie foştilor proprietari
sau moştenitorilor acestora, cu obligaţia de a le păstra destinaţia şi de a le asigura
administrarea prin structuri silvice autorizate. Fostul proprietar poate opta pentru
atribuirea unei suprafeţe echivalente din fondul forestier proprietate de stat. În cazul
terenurilor defrişate după data de 1 ianuarie 1990 fostul proprietar poate opta pentru
restituirea pe vechiul amplasament.
În cazul în care pe vechiul amplasament se află păduri încadrate în grupa I
funcţională conform prevederilor Legii nr.26/1996 – Codul silvic, cu modificările şi
completările ulterioare, fostul proprietar sau moştenitorii acestuia trebuie să respecte
destinaţia acestora şi să permită lucrările de intervenţie necesare sau pot opta pentru
restituirea unui alt teren, situat în apropierea vechiului amplasament.
Se exceptează de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile
amplasamente terenurile atribuite foştilor proprietari pentru care s-au eliberat titluri de
proprietate sau procese-verbale de punere în posesie. Pentru aceste cazuri, punerea în
posesie se va face pe alte terenuri, situate în apropierea vechilor amplasamente,
acceptate de proprietar.
Unităţile şi subunităţile silvice din subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor,
precum şi ceilalţi deţinători actuali ai terenurilor forestiere solicitate de foştii
proprietari sau moştenitorii lor, vor pune a dispoziţia comisiilor locale de aplicare a
prevederilor Legii nr. 1/2000 suprafeţele de teren pentru care cererile de reconstituire
a dreptului de proprietate au fost validate, pe categorii de deţinători prevăzute de lege,
în condiţiile prevăzute mai sus. Trecerea efectivă a terenurilor în proprietatea privată
se va face cu ocazia punerii în posesie. Autoritatea publică locală care răspunde de
silvicultură va lua măsuri ca fiecare ocol silvic să delimiteze perimetrele cu terenuri ce
rămân în proprietatea statului de terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de
proprietate privată. Terenurile proprietate de stat, administrate de Institutul de
Cercetări şi Amenajări Silvice, destinate activităţii de cercetare, rămân în
administrarea acestuia, cu excepţia terenurilor forestiere preluate de la foştii
proprietari şi solicitate de persoanele îndreptăţite la reconstituire. Terenurile forestiere
destinate cercetării care fac obiectul retrocedării se vor delimita în trupuri compacte,
începând de la marginea perimetrului.
Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor şi mănăstirilor,
precum şi ale instituţiilor de învăţământ şi ale Academiei Române, pot cere restituirea
terenurilor cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri, fâneţe şi păduri
împădurite, care le-au aparţinut în proprietate. Propunerile de reconstituire a dreptului
de proprietate şi eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele parohiei,
schitului, mănăstirii, instituţiei de cultură şi învăţământ, Academiei Române în limita
suprafeţelor pe care le-au avut în proprietate, chiar dacă terenurile sunt situate pe raza
mai multor localităţi sau judeţe. Terenurile atribuite nu vor putea depăşi, cumulat,
2
suprafaţa avută în proprietate de fondul bisericesc în judeţul în care s-a constituit
protoieria, mănăstirea, schitul, parohia sau filia care depune cerere pentru
reconstituire. Structurile de cult menţionate mai sus, dobândesc în proprietate
suprafeţe până la limita de 30 ha din pădurile pe care le-au avut în administrare sau în
înzestrare.
Diferenţa de suprafaţa neatribuită se reconstituie în forma şi structura de
proprietate existentă la momentul naţionalizării terenurilor forestiere de către regimul
comunist. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere care au
aparţinut Academiei Române se face prin comasarea terenurilor de către Regia
Naţională a Pădurilor - Romsilva, la cererea Academiei Române, dacă nu se afectează
vechile amplasamente ale foştilor proprietari.
Comunele, oraşele, municipiile, care au deţinut în proprietate terenuri cu
vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie, fâneţe şi păşuni împădurite, redobândesc, la
cerere, proprietatea acestora, în limitele probate cu actele care atestă suprafeţele.
Cererea trebuia depusă la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în
raza cărora se află terenul pentru care urmează să se reconstituie dreptul de
proprietate, personal sau prin poştă, cu confirmare de primire, până la data de
31.12.1998, sub sancţiunea decăderii din termen.
Pentru cazurile în care o persoană fizică sau juridică solicită cu înscrisuri
reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, pentru o suprafaţă de
teren cu destinaţie agricolă pe care în prezent se află vegetaţie forestieră cuprinsă în
fondul forestier naţional, se va acorda, la cerere, teren agricol sau pădure. Dacă
solicitarea pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament se
face pentru o suprafaţă de teren forestier pe care în prezent este teren cu destinaţie
agricolă, se va acorda, la cerere, pădure sau teren agricol. În situaţiile în care
suprafeţele sunt insuficiente, se vor acorda despăgubiri, în condiţiile legii.
Punerea în posesie a proprietarilor, persoane fizice şi juridice, în cadrul zonelor
teritoriale delimitate se va face de comisia locală sau de comisia judeţeană, după caz.
Conform planului parcelar elaborat pe baza planurilor amenajistice şi a măsurilor
topografice. Comisia va comunica reprezentanţilor deţinătorilor actuali ai terenurilor
care se restituie data punerii în posesie care nu poate fi mai târziu de 30 de zile de la
data validării. Deţinătorul actual al terenului forestier care face obiectul retrocedării
pune la dispoziţia comisiilor locale sau judeţene, după caz, terenurile validate, în
vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptăţite.
Comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale încunoştinţează în scris, cu
confirmare de primire, persoanele cărora li s-a validat propunerea de reconstituire a
dreptului de proprietate, asupra datei la care va avea loc punerea în posesie, în termen
de 15 zile de la comunicarea validării de către comisia judeţeană. Totodată,
amplasamentul şi data punerii în posesie se afişează şi la sediul primăriei. Dacă cel
îndreptăţit nu se prezintă personal sau prin împuternicit în vederea preluării efective a
terenului forestier, acesta rămâne temporar în administrarea Regiei Naţionale a
Pădurilor – Romsilva.
3
Punerea în posesie a persoanelor juridice se face în prezenţa reprezentantului
inspectoratului teritorial de regim silvic şi vânătoare. La punerea în posesie participă
în mod obligatoriu personalul silvic gestionar şi împuterniciţii persoanelor juridice
deţinătoare, precum şi ai celor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, care vor
semna proces-verbal de punere în posesie.
În cazul cererilor formulate de consiliile locale, actele de reconstituire a
dreptului de proprietate şi eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele
comunei, oraşului sau a municipiului, ca persoane juridice, iar titlul se va înmâna
primarului.
Ocoalele silvice şi actualii deţinători răspund de paza şi protecţia vegetaţiei
forestiere de pe terenurile solicitate de foştii proprietari şi după punerea în posesie,
până la formarea structurilor proprii de pază sau de administrare ori până la încheierea
unor contracte de administrare şi pază cu un ocol silvic, dar nu mai târziu de 180 de
zile de la data punerii în posesie.
După operaţiunile de validare şi punere în posesie, pe baza documentaţiilor
înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, comisia judeţeană emite
titluri de proprietate. Documentaţiile pentru emiterea titlului de proprietate de
întocmesc în două exemplare, dintre care unul se reţine la comisia judeţeană, iar
celălalt se transmite inspectoratului teritorial de regim silvic şi cinergetic pentru
arhivare.
Formularele de titluri de proprietate se tipăresc prin grija Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor,
pe hârtie specială format A3, ca imprimat cu regim special, în carnete a câte 100 de
file.
Titlul de proprietate se semnează de prefect, de secretarul general al instituţiei
prefectului, de directorul oficiului judeţean sau al municipiului Bucureşti de cadastru
şi publicitate imobiliară şi de şeful inspectoratului teritorial de regim silvic şi
vânătoare. Părţile detaşabile ale titlului de proprietate, semnate, se transmit comisiilor
comunale, orăşeneşti sau municipale, care le vor înscrie în registrul agricol, după care
le vor înmâna sub semnătură persoanelor fizice îndreptăţite sau reprezentanţilor
împuterniciţi ai persoanelor juridice. În acest sens, comisiile deschid un registru care
să cuprindă numele şi prenumele titularului titlului de proprietate şi semnătura
primitorului. Partea nedetaşabilă a titlului de proprietate, cotorul, se reţine şi se
depozitează la arhiva oficiului judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară, care va
transmite în termen de 10 zile o copie de pe titlul de proprietate inspectoratului
teritorial de regim silvic şi vânătoare.

4
BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra


terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 – cu modificările şi
completările ulterioare.

2. Legea fondului funciar nr. 18/1991 - cu modificările şi completările


ulterioare.

3. Hotărârea nr. 890/2005 – pentru aprobarea Regulamentului privind


procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru
stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului
şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în
posesie a proprietarilor - cu modificările şi completările ulterioare.

4. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005, aprobată cu modificări


prin Legea nr. 38/2006.

S-ar putea să vă placă și