COMPONENTELE SITUAȚIILOR

FINANCIARE
 Etapele premergătoare întocmirii situaţiilor
financiare anuale
 1. Întocmirea balanţei de verificare iniţiale.
 2. Inventarierea activelor şi datoriilor.
 3. Contabilizarea operaţiilor de regularizare privind:
diferenţele de inventar; amortizările şi deprecierile;
provizioanele; diferenţele de curs valutar;
delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor.
 4. Determinarea rezultatului exerciţiului (rezultat
contabil, fiscal, a impozitului pe profit şi
contabilizarea acestuia.
 5. Întocmirea balanţei de verificare finale.
 COMPONENTELE SITUAȚIILOR
FINANCIARE

 Conform OMFP 1802/2014 situațiile financiare

anuale constituie un tot unitar, ce au ca obiectiv
furnizarea de informații despre poziția financiară,
performanța financiară şi fluxurile de trezorerie ale
unei entități, utile unei categorii largi de utilizatori.

 Conţnutul situaţiilor financiare anuale diferă in

funcţie de mărimea entităţilor raportoare
 1. Microentităţile întocmesc bilanţ prescurtat şi cont
prescurtat de profit şi pierdere. însoţite de
formularul "Date informative" şi formularul "Situaţia
activelor imobilizate"
 Microentitățile sunt entitățile care, la data bilanțului, nu
depăşesc limitele a cel puțin două dintre următoarele
trei criterii:
 a) totalul activelor: 1.500.000 lei;
 b) cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;
 c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului
financiar: 10.
 2. Entitățile mici întocmesc situații financiare anuale
care cuprind:
 ‐ bilanț prescurtat,
 ‐ cont de profit şi pierdere,
 ‐ notele explicative la situațiile financiare anuale.
 (insoţite de Date informative" şi "Situaţia activelor
imobilizate"
 Entitățile mici sunt entitățile care, la data bilanțului, nu
se încadrează în categoria microentităților şi care nu
depăşesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei
criterii:
 a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
 b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
 c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului
financiar: 50.
 3. Entitățile mijlocii şi mari, precum şi entitățile de
interes public
 întocmesc situații financiare anuale care cuprind:
 ‐ bilanț;
 ‐ cont de profit şi pierdere;
 ‐ situația modificărilor capitalului propriu;
 ‐ situația fluxurilor de trezorerie;
 ‐ notele explicative la situațiile financiare anuale.
 (insotite de Date informative" şi "Sit activelor imobiliz.“)
 Entitățile mijlocii şi mari sunt entitățile care, la data
bilanțului, depăşesc limitele a cel puțin două dintre
următoarele trei criterii:
 a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
 b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
 c) nr mediu de salariați în cursul ex. financiar: 50.
 BILANŢUL

 Bilanţul este documentul contabil de sinteză care

reflectă poziţia financiară a întreprinderii, prin care se
prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu
ale întreprinderii la încheierea exerciţiului financiar,
precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege,
cuprinzând toate aceste elemente grupate după
natură, destinaţie şi lichiditate, respectiv natură,
provenienţă şi exigibilitate.
 În plan informaţional, bilanţul pune în evidenţă
raporturile cauzale dintre bunurile materiale şi bani, ca
obiecte de drepturi şi obligaţii pe de o parte, şi a
drepturilor şi obligaţiilor ce derivă din acestea, pe de
altă parte, între alocarea acestor valori şi finanţarea
lor, între utilizarea valorilor şi reproducţia lor.
 Activele, datoriile şi capitalurile proprii sunt definite
astfel:
 un activ reprezintă o resursă controlată de către
entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la
care se aşteaptă sa genereze beneficii economice
viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi
evaluat în mod credibil;
 o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce
decurge din evenimente trecute şi prin decontarea
căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse
care încorporează beneficii economice;
 capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al
acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea
tuturor datoriilor sale.
 Prezentarea bilanțului
Conform OMFP 1802/2014, formatul bilanțului este următorul:
 A. Active imobilizate
 I. Imobilizări necorporale
 II. Imobilizări corporale
 III. Imobilizări financiare
 B. Active circulante
 I. Stocuri
 II. Creanțe
 III. Investiții pe termen scurt
 IV. Casa şi conturi la bănci
 C. Cheltuieli în avans
 D. Datorii: sumele care trebuie plătite într‐o perioadă de până la un an
 E. Active circulante nete/datorii curente nete
 F. Total active minus datorii curente
 G. Datorii: sumele ce trebuie plătite într‐o perioadă mai mare de un an
 H. Provizioane
 I. Venituri în avans
 J. Capitaluri proprii
 Activele imobilizate

 Activele imobilizate sunt bunuri de orice natură,

mobile sau imobile, corporale sau necorporale,
achiziţionate sau produse de întreprindere,
generatoare de beneficii economice viitoare şi
deţinute pe o perioadă mai mare de un an.
 Din punct de vedere financiar activele imobilizate sunt
elemente stabile, care se uzează şi se înlocuiesc lent
şi a căror depreciere se reflectă prin intermediul
tehnicilor de amortizare, ca ajustări permanente de
valoare.
 Imobilizările necorporale

 Un activ imobilizat necorporal este un activ identificabil

nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru utilizare în
procesul de producţie, furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi
închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.

 Imobilizările necorporale cuprind:

 Cheltuieli de constituire
 Cheltuieli de dezvoltare
 Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi şi active similare
 Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor
minerale
 Fondul comercial, dacă acesta a fost achiziționat cu titlu
oneros
 Avansuri
 Imobilizările corporale

 Imobilizările corporale reprezintă active care: sunt deținute de

o entitate pentru a fi utilizate în producerea sau furnizarea de
bunuri ori servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi
folosite în scopuri administrative şi sunt utilizate pe parcursul
unei perioade mai mari de un an.
 Imoblizările corporale includ:
 Terenuri şi construcții
 Instalații tehnice şi maşini
 Alte instalații, utilaje şi mobilier
 Investiții imobiliare
 Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale
 Active biologice productive
 Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuție
 Imobilizările financiare

Imobilizările financiare cuprind

 acțiuni deținute la entitățile afiliate

 împrumuturi acordate entităților afiliate
 interese de participare
 împrumuturi acordate entităților de care entitatea este legată în
virtutea intereselor de participare
 investiții deținute ca imobilizări
 alte împrumuturi
 Activele circulante
 Activele circulante sunt elementele patrimoniale necesare
realizării ciclului de exploatare, supuse în majoritatea cazurilor
unei rotaţii rapide, în afara excepţiilor, cel mai adesea legate de
particularităţile activităţii. În cadrul fiecărui ciclu trec din forma de
active fizice în cea de creanţe şi apoi de disponibilităţi băneşti.
 Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:
 se aşteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi
vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare
al entității;
 este deținut, în principal, în scopul tranzacționării;
 se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data
bilanțului;
 este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a
căror utilizare nu este restricționată.
 Stocurile

Stocurile sunt active circulante: deținute pentru a fi

vândute pe parcursul desfăşurării normale a activității; în
curs de producție în vederea vânzării în procesul
desfăşurării normale a activității; sau sub formă de materii
prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie
folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de
servicii.
 Prezintă următoarea structurare în bilanţ:
 1. Materii prime şi materiale consumabile
 2. Producția în curs de execuție
 3. Produse finite şi mărfuri
 4. Avansuri
 Creanţele

 Creanţele sunt drepturi băneşti potenţiale pe termen scurt

ale întreprinderii ce decurg din relaţiile cu diverse
persoane fizice sau juridice, realizabile la anumite
termene, reprezentând contravaloarea mărfurilor şi
produselor vândute, a serviciilor prestate şi lucrărilor
executate.
 Includ:
 Creanțe comerciale
 Sume de încasat de la entitățile afiliate
 Sume de încasat de la entitățile de care entitatea este
legată în virtutea intereselor de participare
 Alte creanțe
 Capital subscris şi nevărsat
 Investiţiile pe termen scurt

 Investiţiile pe termen scurt numite şi titluri de plasament

sau valori de trezorerie reprezintă valori financiare
investite de întreprindere în vederea realizării unui câştig
pe termen scurt şi cuprind acțiunile deținute la entitățile
afiliate şi alte investiții pe termen scurt reprezentând
obligațiunile emise şi răscumpărate, obligațiunile
achiziționate şi alte valori mobiliare achiziționate în
vederea realizării unui profit într‐un termen scurt.
 Casa şi conturi la bănci

 Casa şi conturi la bănci este postul bilanţier care

grupează elementele cele mai lichide ale activului şi
cuprind:
 valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele
comerciale depuse la bănci,
 disponibilitățile în lei şi valută,
 cecurile entității,
 dobânzile aferente disponibilităților şi creditelor acordate
de bănci în conturile curente.
Depozitele bancare pe termen de cel mult 3 luni pot fi
incluse în numerar şi echivalente de numerar doar în
măsura în care acestea sunt deținute cu scopul de a
acoperi nevoia de numerar pe termen scurt, şi nu în scop
investițional.
 Cheltuielile în avans
 Cheltuielile în avans se referă la sumele de bani achitate
în perioada curentă, dar care se referă la servicii care
privesc perioadele sau exerciţiile financiare următoare
(chirii, abonamente şi alte cheltuieli efectuate anticipat),
acestea urmând a se include eşalonat pe cheltuieli, în
perioadele următoare cărora le sunt aferente.
 Datoriile
 Datorii pe termen scurt: sume care trebuie plătite
într‐o perioadă de până la un an
 O datorie este clasificată ca datorie pe termen scurt,
denumită şi datorie curentă, atunci când se aşteaptă să fie
decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al
entității sau este exigibilă în termen de 12 luni de la data
bilanțului.
 Toate celelalte datorii sunt clasificate ca:
 Datorii pe termen lung: sume care trebuie plătite într‐o
perioadă mai mare de un an
 Datoriile, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, sunt
structurate pe următoarele categorii:

 Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni

 Sume datorate instituțiilor de credit
 Avansuri încasate în contul comenzilor
 Datorii comerciale ‐ furnizori
 Efecte de comerț de plătit
 Sume datorate entităților afiliate
 Sume datorate entităților de care entitatea este legată în virtutea
intereselor de participare
 Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările
sociale
 Provizioanele
 Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror
natură este clar definită şi care la data bilanțului este
probabil să existe sau este cert că vor exista, dar care sunt
incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor
apărea.

 Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:

 Provizioane pentru litigii
 Provizioane pentru garanții acordate clienților
 Provizioane pentru pensii şi obligații similare
 Provizioane pentru impozite
 Alte provizioane
 Veniturile în avans
 Veniturile înregistrate în avans reprezintă valorile ce
asigură alocarea pentru fiecare exerciţiu financiar numai a
veniturilor ce îi sunt proprii. Veniturile înregistrate în avans
reprezintă sumele alocate de la buget pentru realizarea de
investiţii, respectiv încasări din creanţe aferente unor
bunuri nelivrate, a unor lucrări sau prestaţii neefectuate şi
care nu afectează veniturile exerciţiului.
 Capitalurile proprii
 Capitalurile proprii (capitalul şi rezervele) reprezintă
dreptul acţionarilor / proprietarilor asupra activelor unei
entităţi, după deducerea tuturor datoriilor, adică sumele
nedatorate în momentul întocmirii bilanţului.
 Capitalurile proprii cuprind:
 I. Capital subscris (Capital subscris vărsat şi Capital
subscris nevărsat)
 II. Prime de capital
 III. Rezerve din reevaluare
 IV. Rezerve (Rezerve legale, Rezerve statutare sau
contractuale, Alte rezerve)
 V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
 VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar
 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
 Contul de profit şi pierdere oferă informaţii asupra modului
cum conducerea unităţii a gestionat patrimoniul şi
rezultatele obţinute prin dimensionarea cheltuielilor şi
veniturilor din operaţiuni de exploatare şi financiare , după
cum ele se referă la activitatea industrială şi/sau comercială
sau la operaţiuni financiare.
 Întreprinderile trebuie să prezinte, fie în contul de profit şi
pierdere, fie în notele explicative, o analiză a cheltuielilor
utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor, fie pe
destinaţia lor în cadrul intreprinderii.
 Elementele direct legate de evaluarea performanței
financiare, prin intermediul contului de profit şi pierdere,
sunt veniturile şi cheltuielile.
 Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de
intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor,
care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii,
altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor;
 Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de
ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale
datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora
către acționari.
 Potrivit OMFP 1802/2014, formatul contului de profit şi
pierdere este următorul:
 1. Cifra de afaceri netă
 2. Variația stocurilor de produse finite şi producţiei în curs de execuţie
 3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi
capitalizată
 4. Alte venituri din exploatare
 5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
 b) Alte cheltuieli externe
 6. Cheltuieli cu personalul:
 a) Salarii şi indemnizații
 b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor
referitoare la pensii
 7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările
necorporale
 b) Ajustări de valoare privind activele circulante
 8. Alte cheltuieli de exploatare
 9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor
obținute de la entitățile afiliate
 10. Venituri din alte investiții şi împrumuturi care fac parte din activele
imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate
 11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a
celor obținute de la entitățile afiliate
 12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investițiile
deținute ca active circulante
 13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor
de plătit entităților afiliate
 14. Impozitul pe profit
 15. Profitul sau pierderea după impozitare
 16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
 17. Profitul sau pierderea exercițiului financiar
 Veniturile şi cheltuielile sunt prezentate după natura lor:
 Venituri din exploatare - cuprind:
 venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de
servicii;
 venituri aferente costului producției, reprezentând variația în plus
(creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de
producție efectiv a stocurilor de produse şi servicii în curs de
execuție de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor inițiale ale
produselor şi serviciilor în curs de execuție;
 venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor
efectuate de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca
imobilizări corporale şi necorporale;
 venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru
acoperirea diferențelor de preț şi pentru acoperirea pierderilor,
precum şi alte subvenții de care beneficiază entitatea;
 alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din
creanțe recuperate, penalități contractuale, datorii prescrise, scutite
sau anulate potrivit legii, precum şi alte venituri din exploatare.
 Cheltuieli de exploatare - cuprind:
 cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de
achiziție al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziție al
materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor;
contravaloarea energiei şi a apei consumate; valoarea activelor biologice
de natura stocurilor; costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;
 cheltuieli cu serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune
şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii
executate de terți (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de
protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal;
deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale, servicii bancare etc;
 cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecția socială şi alte
cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
 alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului
înconjurător,; pierderi din creanțe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi
şi penalități; donații, sponsorizări şi alte cheltuieli similare; cheltuieli
privind activele cedate şi alte operații de capital; creanțe prescrise
potrivit legii; certificatele de emisii de gaze cu efect de seră
achiziționate.
 Veniturile financiare - cuprind:
 venituri din imobilizări financiare;
 venituri din investiții pe termen scurt;
 venituri din investiții financiare cedate;
 venituri din diferențe de curs valutar;
 venituri din dobânzi;
 venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
 alte venituri financiare.
 Cheltuielile financiare - cuprind:
 pierderi din creanțe legate de participații;
 cheltuieli privind investițiile financiare cedate;
 diferențele nefavorabile de curs valutar;
 dobânzile privind exercițiul financiar în curs;
 Sconturile acordate clienților;
 pierderi din creanțe de natură financiară şi altele.