Jurisprudenta Revista Romana de Arbitraj 1 din 2014

Contract de leasing 1. Inducerea în eroare a partenerului contractual cu privire la substanţa obiectului

convenţiei - consecinţe - repunerea părţilor în situaţia anterioară
1 C i t i t o r u l e s t e i n v i t a t s ă c o n t e x t u a l i z e z e s o l u ţ i i l e j
l a d a t a s o l u ţ i o n ă r i i r e s p e c t i v e l o r l i t i g i i . J u r i s p r u d e
P a r i s ( n o t ă e f e c t u a t ă d e d r . R a d u B o g d a n B o b e i , a v o c
În comerţ, dolul poate fi constituit şi prin tăcerea uneia din părţi, prin ascunderea faţă de contractant a unui fapt care, dacă ar fi fost cunoscut de acesta, l-ar fi împiedicat să contracteze.
Efectul incidenţei dolului - prin acţiune/omisiune, este anulabilitatea convenţiei intervenită între părţi. În ipoteza anulării contractului pentru vicierea consimţământului uneia dintre părţi
intervin consecinţele specifice nulităţii actelor juridice, anume repunerea părţilor în situaţia în care acestea se aflau înainte de încheierea contractului, ceea ce înseamnă restituirea
reciprocă de către părţi a tot ce au primit în temeiul contractului.
Sentinţa arbitrală nr. 215/29.06.2004, dosar nr. 423/2003
Părţile şi obiectul litigiului
Litigiul implică o societate comercială cu răspundere limitată, în calitate de reclamantă, precum şi o societate comercială
pe acţiuni, în calitate de pârâtă. S-a solicitat Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi
Industrie a României anularea contractului de leasing financiar nr. (...) din (...) încheiat de pârâtă, în calitate de finanţator şi
pârâtă, în calitate de utilizator, pentru viciu de consimţământ, repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi obligaarea
pârâtei la plata de daune-interese reprezentând contravaloarea amenzilor suportate de reclamantă din culpa exclusivă a
pârâtei, a lipsei de profit datorat faptului de a nu folosi la parametrii normali capacităţile de transport contractate, precum şi
dobânda legală la sumele achitate pârâtei cu titlu de avans şi rate-redevenţă, calculate de la momentul plăţii şi până la
repunerea părţilor în situaţia anterioară, toate aceste daune cuantificându-le la (...) în echivalent în lei calculate la cursul de
schimb din data plăţii efective, cu menţiunea că după repunerea în situaţia anterioară reclamanta se obligă să restituie
pârâtei autocamionul, cu cheltuieli de arbitrare. Reclamanta a precizat în acţiune că daunele-interese cerute la punctul 2
reprezintă: (i) suma de (...) - contravaloarea celor două amenzi ce i s-au aplicat din culpa pârâtei; (ii) suma de (...) -
daune- interese egale cu dobânda legală aferentă sumei de (...) pe care a achitat-o pârâtei; suma de (...) reprezintă lipsa
de profit raportată la incapacitatea de transport datorată diferenţei de tonaj a autobasculantei contractate.
Cererea precizatoare formulată de reclamantă
Prin cerere precizatoare, reclamanta şi-a precizat pretenţiile privind repunerea părţilor în situaţie anterioară, după cum
urmează: (i) suma de (...) reprezintă preţul (...) pe care l-a plătit reclamantei urmând a restitui (...); (ii) suma de (...)
reprezintă daune-interese constând din dobânzile la preţul achitat; (iii) suma de (...) reprezintă beneficiul nerealizat; (iv)
suma de (...) reprezintă cheltuieli de arbitrare.
Apărarea pârâtei
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii de arbitrare ca neîntemeiată.
Soluţia Tribunalului arbitral
În fond, din actele şi lucrările dosarului, Tribunalul arbitral reţine cele ce urmează. Între reclamantă, în calitate de utilizator
şi pârâtă, în calitate de finanţator, s-a încheiat contractul de leasing financiar nr. (...) din (...) pentru livrarea în leasing a unei
(...) având specificaţiile tehnice prevăzute în anexa (...) la contract, precum şi un addendum cuprinzând programul plăţilor.
Valoarea totală a contractului de leasing este compusă din: valoarea de bază: (...); valoarea avansului: (...); valoarea
totală a ratelor de leasing: (...); valoarea reziduală: (...). În urma plăţii avansului, între societatea comercială X, dealer
autorizat (...), şi reclamantă s-a încheiat la data de (...) un protocol de predare-primire în care s-a consemnat că (...) a fost
livrată în bună stare de funcţionare. La data de (...), s-a încheiat între pârâtă şi reclamantă un "protocol de acceptare", în
care s-a consemnat: "Părţile declară prin prezentul că următorul vehicul, obiect al contractului de leasing mai sus-
menţionat, este în deplină concordanţă cu clauzele şi specificaţiile din contract şi a fost livrat la data prezentului de către
locator, utilizatorului. Elementele de identificare ale acestui vehicul sunt următoarele:
"Model: (...); Seria saşiu (...); Ampatament (...); serie motor (...)". O dată cu livrarea (...), pârâta a predat reclamantei
certificatul de înmatriculare (...), eliberat pe numele reclamantei. Cu scrisoarea depusă la dosar, reclamanta comunică
pârâtei că, în data de (...), în zona (...), la controlul efectuat de (...), i s-a întocmit un proces-verbal de contravenţie pentru
depăşire de tonaj, greutatea maximă pentru acest tip de maşină fiind de (...). Este a doua oară când i se întâmplă acest
lucru, prima contravenţie fiind în curs de judecată. În finalul scrisorii, cere pârâtei să clarifice această situaţie întrucât,
conform specificaţiilor tehnice anexate la contract, (...) trebuia să fie aptă a transporta greutăţi de peste (...). Ulterior,
reclamanta comunică pârâtei că, începând cu data de (...), sistează toate plăţile aferente contractului de leasing, motivat de
faptul că disputa dintre părţi nu a fost soluţionată pe cale amiabilă. La data de (...), părţile încheie un proces-verbal cu
următorul cuprins: "În urma întâlnirii şi prezentării situaţiei, s-a ajuns la concluzia că maşina livrată nu este cea solicitată de
client, sarcina utilă maximă autorizată fiind de (...), iar autorizaţia maşinii dată de (...) este de (...) tone, fapt pe care
cumpărătorul nu l-a cunoscut, nefiind menţionat pe certificatul de înmatriculare, care a fost predat o dată cu autocamionul.
Sistarea plăţilor de către reclamantă s-a făcut ca urmare a acestei neconcordanţe între vehiculul comandat şi cel primit şi, în
consecinţă, urmează a se găsi o soluţie amiabilă de repunere a părţilor în situaţia anterioară şi de contractare a unui alt
vehicul conform comenzii solicitate, cu sarcina utilă de (...). Părţile convin rezilierea contractului şi soluţionarea problemei
financiare fără ca reclamanta să suporte aceste costuri, în termen de (...) zile. Reclamanta propune ca, pentru sumele
virate să contracteze (...) având sarcina utilă (...). Reglările de preţ şi pagubele suportate vor face obiectul altei discuţii cu
conducerea (...pârâtei) şi (...) (urmează semnăturile reprezentanţilor celor două părţi)". După încheierea acestui proces-
verbal, urmează o corespondenţă între părţi prin care ele îşi exprimă puncte de vedere divergente în legătură cu executarea
celor consemnate în procesul-verbal. Neajungându-se la o înţelegere, reclamanta a introdus acţiunea arbitrală de faţă. În
esenţă, reclamanta susţine că a fost indusă în eroare asupra calităţilor bunului contractat, fie din rea-credinţă, prin dol, fie
din omisiune culpabilă, eroare care a viciat consimţământul său, în sensul că dacă ar fi avut cunoştinţă despre faptul că i se
oferă un (...) care nu are autorizare de circulaţie pe drumurile publice cu o sarcină maximă utilă de (...) tone, ci doar (...)
tone, nu ar fi încheiat contractul. În drept, reclamanta îşi întemeiază acţiunea în anulare pe dispoziţiile art. 953, 960, 961
Cod civil. După cum s-a arătat, pârâta cere respingerea acţiunii susţinând, în esenţă, că (...) are exact caracteristicile tehnice
solicitate iniţial de către pârâtă şi menţionate în contractul de leasing. Sarcina utilă maximă este cea trecută în cartea de
identitate a vehiculului la poziţia (...), anume (...) kg. În subsolul acestei cărţi de identitate, este o rubrică intitulată
"modificări ce nu afectează performanţele şi caracteristicile de folosinţă ale vehiculului" în care (...) a făcutmenţiunea: mase
maxime autorizate în România...utilă (...) kg.....axe spate: (...) kg. Pârâta consideră că aceste menţiuni "sunt stabilite în
pag. 1 4/28/2021 : user4_an4if@dimitriecantemir.ro
 Jurisprudenta Revista Romana de Arbitraj 1 din 2014
mod arbitrar" şi, oricum, nu afectează performanţele şi caracteristicile de folosinţă ale autovehiculului. Pârâta, în calitate de
finanţator, în conformitate cu contractul de leasing şi cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997, republicată, are
obligaţia să livreze utilizatorilor bunurile solicitate, fără a avea obligaţia să verifice dacă aceste bunuri pot fi folosite la
capacitatea maximă şi în condiţii speciale. Potrivit art. (...) din Condiţiile generale ale contractului de leasing, "utilizatorul se
angajează să îndeplinească toate obligaţiile de plată la timp, indiferent de eventualele restricţii sau pierderi a capacităţii de
utilizare a vehiculelor". Susţinerile reclamantei conform cărora nu a primit o copie a cărţii de identitate sunt nefondate şi
nedovedite, reclamanta punând la dispoziţia utilizatorilor toate documentele solicitate de aceştia. În concluziile orale şi
scrise, pârâta mai susţine că în clauza (...) din Condiţii generale se prevede că utilizatorul va verifica dacă vehiculele ce
urmează a fi livrate sunt în conformitate cu comanda făcută, pe baza specificaţiilor tehnice prezentate în anexa (...) la
contract. Dacă vehiculele sunt conform cu contractul, se semnează protocolul de acceptare de către utilizator şi, respectiv,
de către finanţator sau furnizor, după caz". Prin urmare, din moment ce protocolul de acceptare a fost semnat de utilizator,
înseamnă că autovehiculul corespunde condiţiilor contractuale, iar reclamanta, în calitate de utilizator, nu poate să-şi invoce
propria sa culpă în îndeplinirea obligaţiei contractuale şi legale de diligenţă în verificarea autovehiculului. În continuare, pârâta
susţine că nu răspunde nici conform legii şi nici conform contractului pentru existenţa/inexistenţa, standardele/limitările
presupuse de diferitele omologări sau autorizări cărora bunul ar putea fi supus în folosinţa sau exploatarea sa. Procesul-
verbal dintre părţi, încheiat la (...), nu este şi nu trebuie interpretat drept o recunoaşterea a culpei contractuale de către
pârâtă. Aceasta şi-a manifestat disponibilitatea rezilierii contractului vechi şi întocmirii unuia nou asupra unui alt bun, însă sub
condiţia identificării unui acord asupra debitelor scadente şi "repunerea părţilor în situaţia anterioară" (reposesia
autovehiculului). Aceste condiţii cumulative neîndeplinindu-se, nici soluţionarea pe cale amiabilă nu a mai putut avea loc.
Tribunalul arbitral, examinând susţinerile părţilor în lumina probelor administrate, reţine cele de urmează. Potrivit
contractului, (...) trebuia să îndeplinească caracteristicile tehnice prevăzute în anexa (...), printre care "greutate admisă axe
spate (...) kg.", greutate care a fost înscrisă şi în certificatul de înmatriculare pe care pârâta le-a predat reclamantei, precum
şi în cartea de identitate a vehiculului. Celelalte date înscrise la rubrica (...) din această carte de identitate sunt: sarcina utilă
maximă autorizată: (...) kg; sarcina maximă autorizată pe axa faţă: (...) kg. În acest ultim document, la rubrica intitulată
"modificări ce nu afectează performanţele şi caracteristicile de folosinţă ale vehiculului" s-a înscris de către (...), la data de
(...), menţiunea: "masa maximă autorizată în RO (kgr.) - utilă (...)". Cartea de identitate s-a eliberat pe numele
reclamantei, care era cumpărătoarea şi proprietara (...). În condiţiile în care cartea de identitate era deţinută de pârâtă şi în
care reclamanta a contestat că, la data preluării (...), ar fi primit o copie sau a cunoscut menţiunea (...), pârâta trebuia să
facă dovada că a adus la cunoştinţa reclamantei menţiunea înscrisă de (...) în cartea de identitate, dovadă pe care nu a
făcut-o. Dimpotrivă, reclamanta a înmânat pârâtei certificatul de înmatriculare în care era înscrisă cantitatea de (...), iar la
rubrica (...) "Observaţii" nu a fost înscrisă menţiunea (...) de (...), omisiune confirmată prin adresa compartimentului de
resort din (...) nr. (...) din (...). Restricţia nu poate fi contestată de pârâtă, întrucât a fost stabilită de autoritatea
competentă (...), în temeiul legii în vigoare la data menţiunii (Regulamentul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind
circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector, republicat în M.Of. nr. 4 din
13 ianuarie 1999, înlocuit prin O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în M.Of. nr. 958 din
28.12.2002). Părţile însele au consemnat în procesul-verbal din (...) "că maşina livrată nu este cea solicitată de client,
sarcina utilă maximă autorizată fiind de (...), iar autorizaţia maşinii dată de (...) este de (...), fapt pe care cumpărătorul nu l-
a cunoscut, nefiind menţionat pe certificatul de înmatriculare care a fost predat o dată cu (...). Sistarea plăţilor de către
reclamantă s-a făcut ca urmare a acestei neconcordanţe între vehiculul comandat şi cel primit... ". În consecinţă, părţile au
fost de acord să găsească o soluţie amiabilă de repunere în situaţia anterioară convenind rezilierea contractului şi
soluţionarea problemelor financiare, ceea ce înseamnă că rezilierea a fost convenită sub condiţia rezolvării acelor probleme.
Cum această condiţie nu s-a împlinit, înţelegerea părţilor cu privire la reziliere nu s-a realizat. Constatările făcute de ambele
părţi şi consemnate în acest proces-verbal rămân însă bine stabilite ca reflectând realitatea.
Livrarea unui vehicul cu o sarcină utilă de (...) raportată, desigur, la drumurile publice din România, a fost o cerinţă
determinantă în darea consimţământului reclamantei. Diferenţa dintre cele două sarcini ((...) şi (...)) este mare şi, în
ambianţa bunei-credinţe cu care trebuie executate convenţiile (art. 970 Cod civil), nu putea fi constatată de reclamantă în
momentul preluării (...) şi a semnării protocolului de acceptare, întrucât cartea de identitate era deţinută de pârâtă, iar în
certificatul de înmatriculare era înscrisă o sarcină concordantă cu aceea prevăzută în anexa (...) la contract. Tribunalul
arbitral consideră că faptul ascunderii de către pârâtă a restricţiei dispusă de (...) la sarcina de (...), precum şi de predare a
unui certificat de înmatriculare în care era înscrisă sarcina de (...), omiţându-se a se menţiona restricţia sau a o aduce la
cunoştinţa utilizatorului, constituie un dol prin reticenţă. În adevăr, în comerţ, dolul poate fi constituit şi prin tăcerea uneia
dintre părţi, prin ascunderea faţă de contractant a unui fapt care, dacă ar fi fost cunoscut de acesta, l-ar fi împiedicat să
contracteze. De altfel, chiar dacă s-ar admite că nu suntem în prezenţa unui dol (art. 960 Cod civil), adică a unei erori care
a fost provocată cu intenţie de către pârâtă, ci a unei omisiuni culpabile, oricum nu se poate contesta că reclamanta a fost
indusă în eroare asupra substanţei obiectului convenţiei (art. 954 Cod civil), în ambele cazuri efectul fiind cel prevăzut de
art. 961 Cod civil, al anulabilităţii convenţiei. Pentru considerentele arătate, Tribunalul arbitral, în temeiul art. 960 şi 961 din
Codul civil, urmează a admite primul capăt al acţiunii şi a anula contractul de leasing financiar nr. (...) încheiat între
reclamantă şi pârâtă la data de (...), inclusiv addendumul la acest contract, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia
anterioară încheierii acestui contract, aşa cum se arată mai departe. Sub acest al doilea aspect - al repunerii părţilor în
situaţia anterioară - pârâta invocă prevederile art. (...) din Condiţiile generale potrivit cărora "în cazul reposesiei rezultând
din neîndeplinirea obligaţiilor financiare de către utilizator către finanţator în condiţiile acestui contract, finanţatorul nu va
returna utilizatorului nici o sumă primită până la acea dată". Mai invocă prevederile art. (...) din acelaşi Condiţii generale care
prevăd că "utilizatorul se angajează să îndeplinească toate obligaţiile de plată la timp, indiferent de eventualele restricţii sau
pierderi a capacităţii de utilizare a autovehiculului". Tribunalul arbitral consideră însă că prevederile contractuale invocate de
pârâtă ar fi aplicabile numai în cazul valabilităţii lui. În cazul anulării contractului pentru vicierea consimţământului uneia dintre
părţi intervin consecinţele specifice nulităţii actelor juridice anume repunerea părţilor în situaţia în care acestea se aflau mai
înainte de încheierea contractului, ceea ce înseamnă restituirea reciprocă de către părţi a tot ce au primit în temeiul
contractului. Aşa fiind, pârâta urmează a restitui reclamantei ceea ce a primit de la acesta în contul contractului de leasing, la
care se adaugă daune-interese, acţiunea urmând a fi admisă pentru următoarele sume: (...) reprezentând avansul şi ratele
încasate de pârâtă în contul preţului (...), conform situaţiei depuse la dosar şi expertizei contabile. Tribunalul arbitral a
diminuat suma pretinsă de reclamantă cu suma de (...) reprezentând costul reviziilor tehnice, acest cost fiind datorat de
reclamantă pentru folosirea autobasculantei; (ii) reprezentând daune-interese egale cu dobânda legală calculată în raport cu
rata de scont a Băncii Naţionale a României, la sumele plătite de reclamantă către pârâtă cu titlu de avans, rate etc., daune
pag. 2 4/28/2021 : user4_an4if@dimitriecantemir.ro
 Jurisprudenta Revista Romana de Arbitraj 1 din 2014
determinate de expertiză contabilă la suma de (...), dar diminuate proporţional de Tribunalul arbitral, în raport de diminuarea
sumei arătată la pct.1; (iii) reprezentând beneficiul nerealizat datorită utilizării unui autovehicul de (...) în loc de (...), astfel
cum a fost determinat prin expertiză contabilă. Repunerea în situaţia anterioară contractului de leasing înseamnă, totodată,
obligaţia reclamantei de restituire concomitentă a (...). Aceasta nu mai poate fi restituită în stare iniţială (nouă), fiind
necontestat că pârâta a exploatat-o, parcurgând - după afirmaţia pârâtei - (...) km într-un an, astfel că a fost producătoare
de beneficiu, în timp ce autobasculanta şi-a pierdut din valoare prin uzură. În cadrul negocierilor dintre părţile pentru
rezolvarea pe cale amiabilă a disputei, reclamanta, prin scrisoarea din (...), a comunicat pârâtei "că este normal ca dvs. să
vă primiţi camionul contractat greşit din culpa dvs. şi să ne restituiţi sumele plătite, mai puţin uzura pe care o apreciem la
circa (...). Negocierile au rămas însă fără rezultat. Diminuarea valorii autobasculantei prin uzură ca şi eventualele pretenţii pe
care pârâta le-ar avea faţă de reclamantă din exploatarea autobasculantei, n-au făcut obiectul acestui litigiu, întrucât pârâta
nu a formulat cerere reconvenţională şi nici nu a cerut stabilirea lor pe cale de apărare. Ele vor putea face obiectul unei
înţelegeri sau unor demersuri separate. Reclamanta va fi însă obligată la restituirea concomitentă a (...), această restituire
fiind un efect necesar al repunerii părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului, rezervându-se însă pârâtei dreptul de a-
şi valorifica eventualele pretenţii faţă de reclamantă derivate din uzura şi folosirea autobasculantei.
Conform prevederilor art. 48 din RPA-CAB, pârâta urmează a fi obligată la plata sumei de (...) reprezentând cheltuieli
arbitrale.
Publicat în "REVISTA ROMÂNĂ DE ARBITRAJ" cu numărul 1 din data de 31 martie 2014

pag. 3 4/28/2021 : user4_an4if@dimitriecantemir.ro