Tema de control I

Drept civil. Teoria generală

SPEŢĂ

Prin cererea formulată în faţa instanţei, S.F., de meserie şofer, angajat la Sc.
Transport Internațional. SA, a chemat în judecată pe pârâţii S.T. şi T.E., soţ şi soţie,
solicitând să se pronunţe o hotărâre prin care aceştia să fie obligaţi să îi lase în deplină
proprietate şi posesie autoturismul Dacia Logan.

În fapt, reclamantul a arătat că în cursul lunii septembrie 2023 pârâţii i-au oferit
spre vânzare autoturismul Dacia Logan, culoarea roșie, cu numărul de înmatriculare
DB 20 JUS. (dobândit de aceştia în timpul căsătoriei, încheiate în regimul comunității
legale) pe care l-a cumpărat cu suma de 10 000 RON, sumă pe care a procurat-o
cerând un avans de 5000 RON de la angajator iar restul din rezerve proprii. A fost
semnat un contract tipizat sub semnătură privată iar prețul a fost achitat imediat
pârâţilor. Aceştia i-au înmânat cheile maşinii şi actele pentru a se folosi de autoturism
până în momentul în care părţile urmau să încheie actul în formă autentică.

Ulterior, pârâţii au refuzat să încheie actul în formă autentică, solicitând o sumă de

bani în plus şi, la refuzul reclamantului, pârâţii au sustras automobilul folosind o
dublură a cheilor predate acestuia.

Reclamantul a arătat că a reluat posesia automobilului, dar acesta a fost din nou
sustras de către pârâţi, la care se află şi în prezent unde există posibilitatea ca aceştia
să-l înstrăineze unei terţe persoane.

Reclamantul a motivat că este proprietarul autoturismului în baza contractului de

vânzare tipizat încheiat cu pârâţii.

Pârâţii au recunoscut că au semnat contractul sub semnătură privată, că au primit

suma de bani cerută, că au predat actele şi cheile, dar au susţinut că au înţeles că,
pentru a se definitiva vânzarea este nevoie de forma autentica iar atunci când vor
ajunge în faţa notarului vor primi o sumă de bani în plus, în completarea preţului.

Ei mai susţin că instanţa nu poate să-i oblige să-i predea autoturismul

reclamantului pentru că între părţi nu a intervenit un contract de vânzare valabil, acesta
trebuind să fie făcut în forma autentică .

Probleme de soluţionat:

1
a) Ce fel de raporturi juridice întâlnim în speța analizată din perspectiva
ramurilor de drept incidente?
În speța analizată, întâlnim raporturi juridice de drept civil, mai precis
contractul de vânzare-cumpărare ( raport juridic simplu, încheiat sub semnătură
privată între părți pentru autoturismul Dacia Logan).
Acesta este un contract bilateral, sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros și cu
executare succesivă.

b) Definiți raportul juridic civil și caracterizați-l.

 Raportul juridic civil este o relație socială, patrimonială sau nepatrimonială,
reglementată de norme juridice civile, care se stabilește între două sau mai multe
persoane și care generează obligații și drepturi.
Raportul juridic civil se caracterizează prin următoarele trăsături:
- este un raport social, deoarece se stabilește între oameni, ca subiecte de drept civil;
- este un raport volițional, întrucât se bazează pe voința părților, exprimată în norma
de drept civil sau în actul juridic civil;
- este un raport de egalitate juridică, deoarece părțile nu sunt subordonate uneia
alteia, ci au aceleași drepturi și obligații.

c) Care sunt elementele componente ale raporturilor juridice prezente în speță?

Definiți fiecare element și indicați-le în mod concret folosind datele speței.
În speța prezentată, elementele componente ale raporturilor juridice sunt strâns
legate de contextul vânzării-cumpărării autoturismului Dacia Logan și impun
interpretări specifice. Acestea sunt:
1. SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC:
 Subiecții reprezintă părțile implicate în raportul juridic, adică persoanele care și-
au manifestat consimțământul pentru a crea, modifica sau stinge drepturi și obligații.
Subiecții în speță sunt reclamantul S.F. (șofer angajat la Sc. Transport
Internațional. SA) și pârâții S.T. și T.E. (soț și soție).

2. OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC:

2
  Definiție: Obiectul reprezintă ceea ce este susceptibil a fi dobândit, transferat,
modificat sau stins prin intermediul raportului juridic.
Obiectul raportului este autoturismul Dacia Logan, culoarea roșie, cu numărul
de înmatriculare DB 20 JUS.

3. CONȚINUTUL RAPORTULUI JURIDIC:

 Conținutul se referă la drepturile și obligațiile pe care părțile și le asumă prin
încheierea raportului juridic.
Conținutul raportului este reprezentat de obligația pârților de a respecta termenii
contractului de vânzare-cumpărare, inclusiv de a încheia actul autentic și de a transfera
dreptul de proprietate asupra autoturismului.

d) Clasificaţi autoturismul Dacia Logan (privit ca bun), din punct de vedere al

criteriilor pe care le cunoaşteţi.
Autoturismul Dacia Logan (privit ca bun) poate fi clasificat după mai multe
criterii, cum ar fi:
- natura bunului: este un bun mobil prin natura sa, deoarece se poate mișca singur sau
prin intermediul unei forțe străine;
- regimul circulației juridice: este un bun care este în circuitul civil, deoarece poate
fi dobândit, transmis sau pierdut prin acte juridice civile;
- modul de determinare: este un bun individual determinat, deoarece este identificat
prin caracteristici individuale, cum ar fi culoarea, numărul de înmatriculare, etc.;
- posibilitatea de înlocuire: este un bun nefungibil, deoarece nu poate fi înlocuit cu un
alt bun de același gen și de aceeași cantitate, fără a afecta executarea unei obligații;
- consumabilitatea: este un bun neconsumptibil, deoarece folosirea lui nu implică
consumarea sau înstrăinarea lui;
- fructificarea: este un bun nefrugifer, deoarece nu produce fructe civile sau naturale;
- divizibilitatea: este un bun indivizibil, deoarece nu poate fi împărțit în părți fără a-i
altera substanța sau destinația;
- corelația cu alte bunuri: este un bun principal, deoarece existența și valoarea lui nu
depind de existența și valoarea altui bun;

3
- modul de percepere: este un bun corporal, deoarece are o existență materială și
poate fi perceput prin simțuri;
- posibilitatea de urmărire silită: este un bun sesizabil, deoarece poate fi supus
executării silite, în caz de neplată a datoriilor.

e) Ce va hotărî instanța?
În baza informațiilor furnizate, iată câteva posibile decizii pe care instanța le-ar
putea lua:
1. Recunoașterea vânzării și obligarea la predare:
Instanța ar putea recunoaște validitatea contractului de vânzare semnat sub
semnătură privată, întrucât contractul semnat sub semnătură privată reprezintă o
înțelegere legală, iar plățile efectuate confirmă tranzacția. Prin urmare, pârâții pot fi
obligați să îl predea pe deplin reclamantului.
2. Invalidarea vânzării și restituirea sumelor plătite:
Instanța ar putea invalida contractul de vânzare, având în vedere că părțile nu au
reușit să încheie actul în formă autentică.
Conform susținerilor părților, exista înțelegerea că actul autentic era necesar
pentru finalizarea tranzacției. Reclamantul ar trebui să primească înapoi suma plătită,
iar părțile ar trebui să revină la situația anterioară contractului.
3. Reconstituirea contractului și îndrumare la formă autentică:
Instanța ar putea sugera reconstituirea contractului și încheierea lui în formă
autentică, cu condiția ca ambii părți să ajungă la un acord privind termenii.
Dacă ambii părți sunt de acord, se poate încheia un nou contract în formă
autentică, eliminând astfel impedimentele existente.
Este important de menționat că rezolvarea acestor probleme depinde de
interpretarea legii și de probele prezentate în instanță.
Instanța va hotărî în funcție de probele administrate de părți și de aprecierea lor.