Tema de control nr.

II
Drept civil. Teoria generală
Termen de rezolvare: 10.01.2024

Reclamanta D.D a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâtul G.G, anularea

contractului de închiriere înregistrat la administrația fiscală și evacuarea acestuia din
imobil, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta pretinde că pârâtul GG s-a prezentat la începutul lunii august 2022,
la domiciliul acesteia (o vilă compusă din parter și etaj) să o întrebe dacă are un spațiu
de închiriat. Aceasta i-a răspuns negativ și i-a cerut să nu o mai deranjeze. Pârâtul GG,
profitând de faptul că reclamanta D.D este o femeie în vârstă (75 ani) suferindă de mai
multe afecțiuni cronice, a revenit și folosind amenințări diverse și manopere viclene, a
determinat-o pe DD, să semneze un act al cărui conținut nu l-a înțeles și pe care
pârâtul l-a prezentat ca fiind un contract de asigurare a locuinței, în fapt fiind un
contract de închiriere pe termen de 2 ani. Reclamanta a susținut că pârâtul a amenințat-
o că își va pierde casa dacă nu încheie acel contract.
După aceste fapte pârâtul si-a mutat lucrurile într-una din camerele imobilului
forțând ușa de la intrare și schimbând yalele. Pârâtul a câștigat bunăvoința reclamantei
făcându-i mici cadouri dar și servicii curente de mică importanță patrimonială, fapt
confirmat de martorii propuși de reclamantă. La începutul lunii octombrie 2022
reclamanta i-a cerut pârâtului să părăsească imobilul, la care acesta a refuzat spunând
că are contract de închiriere valabil încheiat.
Probleme de rezolvat:
1. Clasificați în funcție de criteriile cunoscute contractul de închiriere.
 După natura obligațiilor:
Contractul de închiriere este un contract cu titlu oneros, deoarece ambii contrați
primesc ceva în schimbul obligațiilor asumate. Chiriașul primește folosința bunului, în
timp ce locatorul primește chiria.
 După caracterul sinalagmatic:
Contractul de închiriere este sinalagmatic, deoarece ambii contrați au obligații
reciproce și interdependente. Chiriașul are obligația de a plăti chiria, iar locatorul are
obligația de a pune la dispoziție folosința bunului închiriat.
 După caracterul bilateral:
Este un contract bilateral deoarece ambele părți își asumă obligații reciproce.
Chiriașul se obligă să plătească chiria, iar locatorul se obligă să ofere folosința
bunului.
 După caracterul comutativ:
Contractul de închiriere este comutativ, deoarece părțile știu în momentul
încheierii contractului ce primesc și ce datorează reciproc.
 După formă:
Forma contractului de închiriere este, de obicei, consensuală, și se încheie prin
acordul de voințe al părților, chiar și verbal. În anumite jurisdicții, pentru unele tipuri
de bunuri sau pentru anumite durate, legea poate impune forma scrisă.
 După obiectul contractului:
Obiectul contractului de închiriere este folosința temporară a unui bun (în acest
caz, imobilul), iar contravaloarea acestei folosințe este reprezentată de chirie.
 După durata contractului:
Contractul de închiriere poate fi pe termen determinat sau nedeterminat. În speța
aceasta, se menționează că respectivul contract este pe termen de 2 ani.
Prin urmare, contractul de închiriere în speța ta poate fi caracterizat drept un
contract sinalagmatic, bilateral, cu titlu oneros, comutativ, consensual, cu obiect
determinat (folosința unui imobil) și pe termen determinat (2 ani)
 2. Extrageți din speță mijloacele de probă.
Declarațiile părților: Afirmațiile reclamantei cu privire la modul în care s-a
încheiat contractul și la amenințările primite din partea pârâtului.
Documentele înregistrate la Administrația Fiscală: Contractul de închiriere
înregistrat la administrația fiscală reprezintă un document oficial care poate fi utilizat
ca mijloc de probă.
Martorii propuși de reclamantă: Declarațiile martorilor propuși de reclamantă
pot confirma circumstanțele faptei și relația dintre părți. Acești martori au confirmat că
pârâtul a oferit mici cadouri și servicii pentru a câștiga bunăvoința reclamantei.
Documente privind schimbarea yalelor și intrarea forțată: Dovezi ale
schimbării yalelor și forțarea intrării pot include rapoarte de poliție, fotografii sau alte
documente care atestă modificările aduse proprietății

3. Care sunt condițiile de validitate de fond ale actului juridic ?

Actul juridic civil valabil incheiat, conform codului civil, presupune îndeplinirea
a patru condiţii sau elemente de valabilitate:
 capacitatea de a contracta;
 consimţământul valabil al părţii ce se obligă;
Pentru a fi valabil, consimţămîntul trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe
(condiţii), cumulativ:
 să provină de la o persoană cu discernămînt;
 să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice;
 să fie exteriorizat;
 să nu fie alterat de vreun viciu de consimţămînt.
 un obiect determinat;
 o cauză licită.
Care dintre ele a fost afectată?
În speța prezentată, prezentarea frauduloasă a obiectului contractului (actul
prezentat ca fiind un contract de asigurare, dar era de fapt un contract de închiriere)
este un aspect care pot afecta condițiile de validitate de fond ale actului juridic.
 Capacitatea de exercițiu: Reclamanta susține că a fost influențată de amenințări și
că nu a înțeles conținutul actului. Ar putea exista o problemă legată de capacitatea de
exercițiu în cazul amenințărilor și presiunii.
Consimțământul valabil: Dacă reclamanta a fost constrânsă să semneze actul sub
amenințare și a fost indusă în eroare cu privire la conținutul real al contractului,
consimțământul său ar putea fi viciat.

4. Putem identifica prezența viciilor de consimțământ în speță?

Conform art. 1206 din Cod Civil, consimţământul este viciat când este dat din
eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenţă (alin. 1). De asemenea,
consimţământul este viciat în caz de leziune. (alin. 2)
Viciile de consimțământ în speță:
 Eroare: Dacă reclamanta a semnat actul crezând că este un contract de asigurare,
iar în realitate era un contract de închiriere, poate fi vorba despre eroare.
 Violență: Amenințările și presiunea exercitate de pârât ar putea constitui o formă de
violentă care afectează consimțământul.
 Dolul: Verificăm dacă pârâtul a acționat cu intenție de a induce în eroare reclamanta
sau de a obține consimțământul său printr-o manevră înșelătoare.

5. Ce va decide instanța de judecată?

Conform art. 1251 din Codul civil “Contractul este lovit de nulitate relativă când
consimțământuluneia dintre părți a fost viciat, precum și în alte cazuri anume de lege”
Dacă instanța găsește că există vicii de consimțământ, precum cele enumerate la
problema nr. 4, sau dacă se constată că aceste condiții de validitate de fond ale actului
juridic ( problema nr. 3) au fost afectate, aceasta ar putea justifica anularea
contractului.
Instanța va determina măsurile corective adecvate, cum ar fi evacuarea pârâtului
și/sau acordarea de compensații, pentru a restabili echitatea între părți.
Mijloacele de probă, inclusiv mărturiile și documentele prezentate, vor juca un
rol crucial în formarea deciziei instanței.