Dosar Penal Craciun Constantin Catalin Pentru Falsificarea Hotararii Din 20.12.2016 Din 15751/231/2016

Catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Catre Directia Nationala Anticoruptie

Catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism
Domnule procuror general, domnilor procurori sefi de directie,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , cu domiciliul in Bucuresti, bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl.
M2A, sc. B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr.
654712 emis de SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa
de corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si
completat prin OUG nr. 3/2014: tudor.raneti@gmail.com,
formulez cf. art. 288-289 din CPP,
organizat pe sectiuni astfel:

pagina 14 - I. In fapt privind descrierea cazului in fapt si de drept,
pagina 45 - II. De drept privind individualizarea infractiunilor in fapt si de drept,
pagina 54 - III. In dovedire continand OPIS-ul probatoriului si indicarea probelor,
pagina 55 - IV. Ma constitui parte civila,
cu rezerva de a modifica si completa prezenta,
Plangere penala prealabila de exercitarea actiunii penale si trimiterea

in judecata
A. impotriva
1. inculpatului Craciun Constantin Catalin, un asa-zis judecator de la Judecatoria Focsani prins in

flagrant falsificand hotararea din 20.12.2016 din 15751/231/2016 avand obiectul revizuirea
hotararii falsificate din 1560/231/2016 avand obiectul plangerea impotriva actelor procurorului
cf. art. 340 din CPP din cauza 2417/P/2014 inventata impotriva mea de clanul interlop de tigani
asa-zisi procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paulin la instigarea asa-zisului judecator Dita
Mirela scopul de a savarsi de 3 (trei) ori tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala
impotriva mea pentru a ma impiedica sa continui urmarirea penala impotriva acestui grup
infractional organizat pentru instigarea interlopului Herghelegiu Danut sa savarseasca tentativa
de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea pe 05.12.2014 la fel in scopul de a ma
Pagina 1 din 62
impiedica sa continui urmarirea penala impotriva acestui grup infractional organizat pentru
infractiunile savarsite in prealabil impotria mea
Asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin de la Judecatoria Focsani este un fost
politist corupt din Vaslui care falsifica hotarari judecatoresti la ordinele ilicite ale grupului infractional
organizat din care face parte precum este dovedit mai presus de orice dubii rezonabile ca acesta nu are
nici un interes material sa falsifice hotarari impotriva mea neputandu-se retine motivul razbunarii
deoarece nu-l cunosc in prealabil ceea ce demonstreaza prin eliminare si conform logicii juridice adica
principiului non-contradictiei si principiului tertului exclus ca mobilul sau motivatia savarsirii infractiunilor
de catre asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin sunt infractiunile de coruptie si Constituirea unui
grup infractional organizat adica interesul ilicit comun cu al grupului infractional organizat din care face
parte in a carui gratii astfel ramane delapidand atributiile de serviciu sau Uzurpand functia in schimbul
obtinerii de foloase necuvenite
In rezumat, asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a falsificat hotararea din 20.12.2016
din 15751/231/2016:
1. sustragand dosarul 15751/231/2016 sistemului de distributie aleatorie a dosarelor
2. ignorand cu rea-credinta faptul ca era incompatibil cf. art. 64 (1) f) (3-4) din CPP
3. refuzand sa trimita cererea sa de recuzare sa in judecata
4. refuzand sa trimita imediat cererea de stramutarea dosarului 15751/231/2016 in judecata
5. refuzand sa intre in cercetarea cauzei cf. art. 5 si art. 349 din CPP,sa administreze probele cf.
art. 5 si art. 97-103 din CPP, sa solutioneze cererile si exceptiile cf. art. 349 si 351 din CPP si sa motiveze
hotararea in fapt si de drept cf. art. 403 (1) c)d) din CPP
a se cita la locul de munca, Judecatoria Focsani, Focani, Str.Cuza Vod nr.43, judeul
Vrancea, email: jud-focsani@just.ro
B. si a complicilor acestuia, membrii grupului infractional pentru care asa-zisul judecator Craciun
Constantin Catalin a falsificat hotararea din 20.12.2016 din 15751/231/2016, reorganizand lista dupa
influenta relativa ce o exercita asupra asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin
2. inculpatului Batranu Iuliana care desi nu reiese din minuta comunicata a incheierii din
20.12.2016 din 15751/231/2016,
a instigat la deturnarea ilegala a dosarului 2219/91/2015 la parchet pentru a impiedica
judecata. Dosarul 2219/91/2015 privind cauza 1863/P/2015 (829/P/2015) a fost deturnat, si
a instigat la deturnarea ilegala a dosarului 1012/91/2015 la parchet pentru a impiedica
judecata. Dosarul 1012/91/2015 privind cauza 1863/P/2015 (829/P/2015) a fost deturnat,
a instigat la deturnarea ilegala a dosarului 14445/231/2015 la parchet pentru a
impiedica judecata. Dosarul 14445/231/2015 privind cauza 2222/P/2014 nu a fost deturnat ceea
ce demonstreaza inclusiv prin hotararea judecatoreasca ca Batranu Iuliana a savarsit
infractiunea de Falsul in declaratii,
a instigat la deturnarea ilegala dosarului 16710/91/2015 la parchet pentru a impiedica
judecata motiv pentru care i-am deschis dosarul penal inaintat autoritatilor penale si publicat la
adresa: http://militia.freeforums.net/thread/485/dosar-penal-batranu-iuliana-16710,
a instigat direct in 14277/231/2015 unde instanta a constatat referatul cu propunerea
de obligarea la tratament medical provizoriu inadmisibil si nefondat la obligarea mea la
tratament medical provizoriu pentru a fi grav vatamat sau ucis prin injectarea cu substante
Pagina 2 din 62
toxice pentru a fi impiedicat sa continui urmarirea penala a grupului infractional organizat din
care face parte pentru instigarea interlopului Herghelegiu Danut sa savarseasca tentativa de
Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea pe 05.12.2014, si
a instigat la deturnarea ilegalal dosarului 15507/231/2016 la parchet motiv pentru care
i-am deschis dosarul penal inaintat autoritatilor penale si publicat la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/389/dosar-penal-batranu-iuliana-15507, cu mentiunea ca
forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul scribd. com documentul
integral cu probe este deopotriva securizat prin semnatura mea electronica protejat si impotriva
modificarilor, mentionand acestea in mod relevant autenticitatii acestor inscrisuri pe care le-am
facut publice fiind deopotriva declaratii judiciare deoarece le-am inaintat autoritatilor penale,
a instigat la falsificarea hotararii dosarului 17704/231/2016 motiv pentru care i-am
deschis dosarul penal inaintat autoritatilor penale si publicat la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/519/dosar-penal-batranu-iuliana-17704,
cu mentiunea ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul
scribd. com documentul integral cu probe este deopotriva securizat prin semnatura mea
electronica protejat si impotriva modificarilor, mentionand acestea in mod relevant
autenticitatii acestor inscrisuri pe care le-am facut publice fiind deopotriva declaratii judiciare
deoarece le-am inaintat autoritatilor penale,
ceea ce ridica mai mult decat suspiciunea legitima ca este instigator a incheierii
falsificate din 20.12.2016 din 15751/231/2016 la fel ca-n prealabil adica in recidiva, savarsind
Falsul in declaratii prin faptul ca a instigat nejustificat la respingerea cererii de revizuire din
15751/231/2016 probat statistic prin faptul ca niciodata nici un procuror din Focsani nu a respectat
legea si adevarul si ma refer la majoritatea carora le voi publica in timp dosarele penale in dovedire la
aceasta adresa: http://militia.freeforums.net/board/15/parchetul-de-langa-judecatoria-focsani si la
aceasta adresa: http://militia.freeforums.net/board/9/parchetul-de-langa-tribunalul-vrancea, si
Omisiunea sesizarii prin faptul ca nu a intocmit un proces verbal cf. art. 61 si art. 291 din CPP si
n-a sesizat autoritatile penale cu privire la infractiunile savarsite de asa-zisul judecator Craciun
Constantin Catalin, prin care si-a demonstrat in flagrant complicitatea la infractiunile savarsite de asa-
zisul judecator Craciun Constantin Catalin
a se cita la locul de munca, Parchetul de pe lng Judecatoria Focsani, Str. Cuza Vod nr. 43,
Focani, jud. Vrancea, email: pj_focsani@just.ro
3. inculpatului Cristache Mariana, un asa-zis judector de la Curtea de apel Galati care a falsificat
vadit hotararea din 09.02.2017 din 37/44/2017 de respingerea cererii de stramutare desi am
indicat autoritatea de lucru judecat din cererile identice in fond din 446/44/2016 si 588/44/2016
de admiterea cererii de stramutare, prin faptul ca
1. a refuzat sa intre in cercetarea cererii principale conform principiului aflarii adevarului
cf. art. 5 si art. 349 din CPP, si
2. a refuzat sa administreze probele propuse cf. art. 97-103 din CPP si art. 349 din CPP, si
3. a refuzat sa supuna cererea principala si exceptiile dezbaterilor in contradictoriu in
conditiile legii conform principiului contradictorialitatii derivat al dreptului la aparare, si cf. art. 349 si
art. 351 din CPP adica n-a retinut argumentele castigate de mine in temeiul legii nici n-a obiectivat
Pagina 3 din 62
modul in care mi-a respins argumentele legale deoarece i-a fost imposibil sa justifice incalcarea legii cu
rea-credinta in scopul falsificarii hotararii judecatoresti cu premeditare, si
4. a refuzat sa motiveze hotararea judecatoreasca in fapt si de drept cf. art. 403 (1) c)d)
din CPP in conditiile legii adica conform principiului legalitatii cf. art. 2 din CPP si principiului
aflarii adevarului cf. art. 5 si art. 349 din CPP, neputandu-se retine ca falsificarea hotararii poate
constitui o motivare in fapt si de drept in conditiile legii adica cu respectarea principiului
legalitatii cf. art. 2 din CPP si respectarea principiului aflarii adevarului cf. art. 5 din CPP, precum
aceste hotarari nu se pot retine ca fiind hotarari temeinice ci hotarari falsificate ceea ce nu
poate avea autoritate de lucru judecat, fiindca autoritatea judecatii adica infaptuirea justitiei
deriva din lege cf. art. 124 din CR Justitia se infaptuieste in numele legii, respectiv se
desfasoara conform principiului legalitatii cf. art. 1 (5) din CR si principiului aflarii adevarului
derivat al principiului legalitatii si al dreptului fundamental al accesului liber la justitie mai precis
al dreptului la un proces echitabil, precum este asimilat notiunii de justitie sau restaurarea
ordinii de drept, evident orice hotarare contrara ordinii de drept fiind nelegala sau nula de drept
sau autoritate de drept, neechitabila, si prin urmare netemeinica
5. a stabilit netemeinic si prin urmare ilegal cheltuieli judiciare care nu pot fi justificate
deoarece cererea principala si probele au fost depuse in intregime prin posta electronica si cu
siguranta asa-zisul judecator a motivat cheltuielile judiciare facand transcrisuri neconforme cu
originalul de pe inscrisurile electronice, inlaturand semnatura si masurile de securitate
electronice, iar in dovedire instanta nu are nici o obligatie sa faca transcrisuri neconforme cu
originalul ca sa inventeze cheltuieli judiciare
In dovedire anexez proba 4
a se cita la locul de munca, Curtea de apel Galati, Str. Brilei, Nr. 153, Cod potal:
800319, Localitatea: Galai, Judeul: Galai, email: cagalati@just.ro
4. inculpatului Danaila Didina si subordonatii sai de la Parchetul de pe langa Curtea de apel Galati
care au falsificat in prealabil ordonantele de clasare privind faptul ca asa-zisul judecator Craciun
Constantin a falsificat hotararea din 11224/231/2015 in fond la Judecatoria Focsani anulata
drept dovada in 11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea ca nefondata,
asigurand sau determinand prin urmare pe asa-zisul judecator Craciun Constantin
Catalin ca nu va fi tras la raspundere penala daca falsifica hotararile judecatoresti in continuare
Mentionez ca public dosarele penale impotriva Danaila Didina si subordonatii sai la adresa:
http://militia.freeforums.net/board/20/parchetul-langa-curtea-apel-galati, si tin un jurnal public al
activitatii criminale a acestui grup infractional organizat protejat de asa-zisul procuror Danaila Didina si
subordonatii sai la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-pentru-
coruptie, cu mentiunea ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul
scribd. com documentul integral cu probe este deopotriva securizat prin semnatura mea electronica
protejat si impotriva modificarilor, mentionand acestea in mod relevant autenticitatii acestor inscrisuri
pe care le-am facut publice fiind deopotriva declaratii judiciare deoarece le-am inaintat autoritatilor
penale
In dosarul penal privind falsificarea hotararii din 11224/231/2015 precizez ca sunt inculpati de la
Parchetul de pe langa Curtea de apel Galati Danaila Didina, Galca Ionel si Predescu Mihaela, pe care l-
Pagina 4 din 62
am publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/85/dosar-penal-craciun-constantantin-
catalin
a se cita la locul de munca, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, str. Basarabiei nr.47,
Galati, email: pca_galati@mpublic.ro
5. inculpatului Netejoru Lucian, asa-zisul inspector judiciar sef al Inspectiei Judiciare care desi stie
de abaterile disciplinare savarsite grupul infractional organizat alcatuit din asa-zisii magistrati
numiti in prezenta precum si complicii acestora, refuza sa exercite actiunea disciplinara
impotriva acestora,
a se cita la locul de munca, sectia Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii, Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 40, sector 5, Bucureti, email: ij@csm1909.ro
6. inculpatului Aron Mircea, asa-zisul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii

7. inculpatului Ghena Mariana, asa-zisul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii din
06.01.2017,
8. inculpatului Ban Cristian Mihai, asa-zisul vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii
din 06.01.2017,
9. inculpatului Palade Luminita, asa-zisul vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii,
care desi au stiut de abaterile disciplinare savarsite de asa-zisul inspector sef Netejoru
Lucian prin musamalizarea dosarelor disciplinare, au refuzat sa exercite actiunea disciplinara
impotriva acestora expulzandu-l din CSM cf. art. 55 (1) si art. 67 (5) din Legea 317/2004
Drept proba simpla a temeiniciei acestei demonstratii, acesti asa-zisi functionari CSM nu
se vor sesiza din oficiu vreodata dupa ce voi publica prezenta pe internet sau aduce la cunostinta pe cale
judiciara, fapt ce va fi observabil imediat dupa comunicarea prezentei in copie daca exista orice dubiu ca
acesti asa-zisi functionari CSM nu au la cunostinta de aceasta situatiei ilicita la care sunt partasi, iar
aceasta stare de fapt constituie inca o proba a complicitatii acestora la infractiunile savarsite de asa-zisii
magistrati inculpati in prezenta
Cu mentiunea ca Palade Luminita in calitate de procuror general al Parchetului de pe
langa Curtea de apel Bucuresti a musamalizat dosarul penal al asa-zisilor avocati de la firma
Volonciu pe care i-am prins in flagrant savarsind Falsul in declaratii in dosarul 43961/3/2009 in
recurs la Curtea de apel Bucuresti, pentru angajatorul lor administratia hipermarchetului francez
CORA adica firma SC ROMANIA HYPERMARCHE SA
Cu mentiunea ca asa-zisul procuror Ban Cristian Mihai a falsificat toate rezolutiile si
ordonantele impotriva plangerilor penale pe care le-am facut din 2010 privind activitatea ilicita a unui
grup infractional organizat de la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA care m-a inscenat in scopul de a ma
concedia disciplinar, utilizand bineinteles martori mincinosi si mituind asa-zisele organe judiciare din
sectorul 2 Bucuresti si ulterior asa-zisele organe judiciare de la Parchetul de pe langa Curtea de apel
Bucuresti subordonatii asa-zisului procuror Ban Cristian Mihai pe care i-am dovedit a fi infractori si
publicat dosarele penale impotriva acestora la adresa: http://militia.freeforums.net/board/8/parchetul-
de-langa-curtea-apel, cu mentiunea ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe
Pagina 5 din 62
saitul scribd. com documentul integral cu probe este deopotriva securizat prin semnatura mea
electronica protejat si impotriva modificarilor, mentionand acestea in mod relevant autenticitatii acestor
inscrisuri pe care le-am facut publice fiind deopotriva declaratii judiciare deoarece le-am inaintat
autoritatilor penale
In dovedire ca am dreptate am anulat concedierea disciplinara in dosarul 43961/3/2009 gratie
lui Dumnezeu, impotriva martorilor mincinosi, spagilor si crimei organizate din parchete si instante, iar
numarul imens de infractiuni savarsite de asa-zisul procuror general Ban Cristian Mihai demonstreaza
mai presus de orice dubii rezonabile ca este schizofrenic persoana care a pierdut total contactul cu
realitatea profesionala, juridica si sociala, si sociopat persoana care incalca in mod pervaziv legea si
drepturile persoanelor, cu aspect delirant persoana ce nu poate fi convinsa pe cale logica sa adopte un
comportament civilizat si sa-si impuna legea ca pe o comanda sociala interioara, cu caracter mitomaniac
persoana care minte obsesiv, simptoma mai multor tulburari psihologice
In dovedire invoc manualul de diagnosticare international cu care trebuie sa corespunda toate
diagnosticele psihiatrilor din care citez definitia schizofreniei. Conform DSM5 "Schizophrenia is
characterized by delusions, hallucinations, disorganized speech and behavior, and other symptoms that
cause social or occupational dysfunction.". In traducere: Schizofrenia este caracterizata de iluzii,
halucinatii, productie verbala si comportamentala dezorganizata, si alte simptome ce cauzeaza
disfunctie sociala si ocupationala,
precum in fapt a demonstrat asa-zisul procuror general Ban Cristian Mihai prin productie
verbala si comportamentala dezorganizata adica prin falsificarea ordonantelor de clasare pentru care i-
am deschis dosarele penale facute publice la adresa de mai sus, de natura a-l incrimina penal adica
reprezentand un pericol nu doar pentru siguranta publica ci si pentru propria sa persoana, acesta fiind
vadit lipsit de discernamant medical si juridic chiar si in calitate de infractor, precum calitatea de
infractor sau de sociopat adica individ cu tulburare antisociala de personalitate care incalca in mod
pervaziv legea si drepturile persoanelor evident constituie flagrantul necorespunderii profesionale a
acestora sau disfunctie sociala si ocupationala,
precum obiectivez la sectiunea I.C. utilizand literatura de specialitate in psihologie si psihiatrie
necesitatea punerii sub interdictie a paratilor pentru vadita alienare si debilitate mintala in scopul
sigurantei publice
a se cita la locul de munca, Consiliul Superior al Magistraturii, Bucureti, Calea Plevnei nr. 141B,
sector 6, cod potal: 060011, email: secretar_general@csm1909.ro
10. inculpatului Augustin Lazar si subordonatii sai de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie
si Justitie care au falsificat in prealabil ordonantele de clasare privind activitatea criminala a
grupului infractional organizat carea falsificat cauza 2417/P/2014 si dosarele in legatura,
asigurand sau determinand prin urmare pe membrii acestui grup infractional organizat
ca nu va fi tras la raspundere penala daca falsifica ordonantele si hotararile judecatoresti in continuare
Mentionez ca public dosarele penale impotriva Augustin Lazar si subordonatii sai la adresa:
http://militia.freeforums.net/board/6/parchetul-langa-inalta-casatie-justitie, si tin un jurnal public al
activitatii criminale a acestui grup infractional organizat protejat de asa-zisul procuror Augustin Lazar si
subordonatii sai la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-pentru-
coruptie, cu mentiunea ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul
Pagina 6 din 62
penale
a se cita la locul de munca, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, b-dul
Libertii nr.12, Sector 5 Bucureti, Cod postal: 050706, email: sesizare@mpublic.ro
11. inculpatului Gradinescu Mariana, asa-zisul presedinte al Judecatoriei Focsani, si

12. inculpatului Trofin Anca Mihaela, un asa-zis judecator membru al colegiului de conducere a
Judecatoriei Focsani,
13. inculpatului Manescu Alina Gabriela, un asa-zis judecator membru al colegiului de conducere a
14. inculpatului Mihalache Frasina, un asa-zis judecator membru al colegiului de conducere a
15. inculpatului Paun Ionel Iulian, un asa-zis judecator membru al colegiului de conducere a
care desi au aflat de faptul ca asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a falsificat
hotararea din 11224/231/2015 de internarea mea nevoluntara la psihiatrie in fond la
Judecatoria Focsani dovedit flagrant prin faptul ca am anulat aceasta hotarare ca nefondata in
contestatie in 11224/231/2015 la Tribunalul Vrancea, n-au sesizat imediat Comisia de expertiza
medico-legala psihiatrica deoarece conform logicii juridice si principiului non-contradictiei nu se
poate declara ca hotararea din 11224/231/2015 este fondata adica veridica si nefondata adica
falsificata, si conform principiului tertului exclus nu exista o alta varianta inafara de cele doua
ceea ce demonstreaza mai presus de orice dubii rezonabile ca hotararea din 11224/231/2015
din fond la Judecatoria Focsani este falsificata de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin
care in continuare a sustras si alte dosare sistemului de distributie aleatorie a dosarelor precum
am demonstrat in plangerile penale prealabile impotriva sa pentru a falsifica hotararile
judecatoresti, dosare penale pe care le-am publicat la adresa:
http://militia.freeforums.net/board/11/judecatoria-focsani, cu mentiunea ca forumul unde
am facut publice documentele este securizat iar pe saitul scribd. com documentul integral cu
probe este deopotriva securizat prin semnatura mea electronica protejat si impotriva
modificarilor, mentionand acestea in mod relevant autenticitatii acestor inscrisuri pe care le-am
facut publice fiind deopotriva declaratii judiciare deoarece le-am inaintat autoritatilor penale
deoarece in lipsa unei justificari asa-zisul presedinte al instantei Gradinescu Mariana si
colegiul de conducere alcatuit din Trofin Anca Mihaela, Manescu Alina Gabriela, Mihalache Frasina si
Paun Ionel Iulian sunt complici la toate infractiunile savarsite de asa-zisul judecator Craciun Constantin
Catalin, precum acestia au savarsit infractiunea Omisiunea sesizarii cf. art. 267 din CP prin refuzul de a
intocmi un proces verbal si a sesiza autoritatile penale cf. art. 61 si art. 291 din CPP
In dovedirea obligatiei presedintelui instantei si a colegiului de conducere de a sesiza comisia
medical de specialitate invoc legea:
Art. 64 din Legea 303/2004 - (1) n cazul prevzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihic se
constat printr-o expertiz de specialitate, la sesizarea preedintelui instanei sau a conductorului
parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din funcie se dispune pe perioada
recomandat de comisia medical de specialitate, numit n condiiile art. 14 alin. (2) lit. e).
Pagina 7 din 62
a se cita la locul de munca, Judecatoria Focsani, str. Republicii, nr. 96, Focsani, jud. Vrancea,
email: jud-focsani@just.ro
16. inculpatului Calarasu Valina un asa-zis procuror de la Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti care a asigurat pe
asa-zisele organe judiciare care au falsificat cauza 2417/P/2016 ca nu vor fi trase la raspundere
penala, falsificand ordonanta de clasare din 852/P/2015 avand inculpat pe asa-zisul procuror
Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea cu privire la gravele abuzuri
savarsite in legatura cu cauza 2417/P/2014, fara sa administreze probele motiv pentru care
ordonanta este lovita de nulitate cf. art. 5 si art. 280 din CPP ceea ce demonstreaza suplimentar
schizofrenia asa-zisului procuror Calarasu Valina si a complicilor sai prin superficialitatea cu care
s-au incriminat penal
Deoarece asa-zisele organe judiciare inculpate pentru falsificarea hotararilor din 1560/231/2016
si 15751/231/2016 si asa-zisele organe judiciare inculpate pentru falsificarea cauzei 2417/P/2014 sunt
Constituite intr-un grup infractional organizat de criminali, santajisti si spagari, asigurand pe oricare
dintre acestia ca nu va fi tras la raspundere penala si disciplinara pentru Luarea de mita, Darea de mita
si Traficul de influenta si alte infractiuni constituite pentru falsificarea actelor de procedura din dosare
in scopul Hartuirii, Amenintarii, Santajului si tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala, este
asigurat tot grupul infractional organizat ceea ce incrimineaza penal pe asa-zisul procuror Calarasu
Valina pentru complicitate la infractiunile inculpatilor pentru falsificarea cauzei 1560/231/2016 precum
si a inculpatilor pentru falsificarea cauzei 2417/P/2014 precum si pentru instigarea conform textului de
lege o persoana determina, cu intentie, pe o alta persoana sa savarseasca o infractiune cel putin in
legatura cu cauzele 2417/P/2014, 2845/P/2016, 3992/P/2016 si 4329/P/2016 falsificate in flagrant in
scopul in scopul Hartuirii, Amenintarii, Santajului si posibil ca in cauza 2417/P/2014 pentru tentativa de
Omor calificat si Vatamarea corporala savarsita deja de acest grup infractional organizat de 3 (trei) ori,
dovedit in flagrant prin proba pozitiv-negativa sau principiul tertului exclus la fel ca in cazul ICA
neputandu-se retine grava neglijenta a asa-ziselor organe judiciare care evident premeditat au falsificat
toate actele de procedura in scopul punerii mele intr-o situatie de vulnerabilitate in scopul de a ma
vatama grav sau ucide pentru a ma reduce la tacere, si fiindca nu ma cunosc din prealabil cu aceste asa-
zise organe judiciare nu se poate retine motivul razbunarii, singurul motiv posibil ramas fiind incalcarea
legii si falsificarea realitatii dosarelor cu rea-credinta din interes material si delapidarea atributiilor de
serviciu in scopul favorizarii intereselor ilicite ale grupului infractional organizat in care s-au constituit, in
caz contrar trebuind sa admitem ca toate aceste asa-zise organe judiciare au savarsit infractiunile de
falsurile in inscrisuri si alte infractiuni din considerente telepatice sau prostie ceea ce este prezumat
inadmisibil
a se cita la locul de munca, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti,
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Str. tirbei Vod nr. 79-81, cod 010106, sector 1,
Bucuresti, email: anticoruptie@pna.ro
17. inculpatului Mirea Liviu, un asa-zis organ de cercetare penala din cadrul Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti,
care este complice infractiunilor savarsite de asa-zisul procuror Calarasu Valina fiindca nu a
intocmit proces verbal si sesizat autoritatile penale cf. art. 61 si art. 291 din CPP desi are la
Pagina 8 din 62
cunostinta activitatea ilicita a asa-zisului procuror Calarasu Valina privind aceasta cauza, prin
care a savarsit infractiunea de Omisiunea sesizarii cf. art. 267 din CP,
18. inculpatului Popovici Gheorghe, superiorul ierarhic al asa-zisului procuror Calarasu Valina din
cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie
serviciul teritorial Bucuresti, a carei raspundere penala in calitate de procuror de supraveghere
se angajeaza cf. art. 132 din CR privind principiul controlului ierarhic deoarece procurorii spre
diferenta de judecatori nu sunt independenti, si fiindca nu a intocmit proces verbal si sesizat
autoritatile penale cf. art. 61 si art. 291 din CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a asa-
zisului procuror Calarasu Valina care-i este subordonat, fapt prin care a savarsit in flagrant
infractiunea de Omisiunea sesizarii cf. art. 267 din CP, si cf. art. 4 din OUG 27/2002
Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 sunt direct raspunzatori de
buna organizare si desfasurare a activitatii de primire, evidentiere si rezolvare a petitiilor ce le
sunt adresate, precum si de legalitatea solutiilor si comunicarea acestora in termenul legal.,
19. inculpatului Kovesi Laura Codruta, superiorul ierarhic al asa-zisilor procurori inculpati in
prezenta din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala
Anticoruptie, a carui raspundere penala in calitate de procuror de supraveghere se angajeaza cf.
art. 132 din CR privind principiul controlului ierarhic deoarece procurorii spre diferenta de
judecatori nu sunt independenti, si fiindca nu a intocmit proces verbal si sesizat autoritatile
penale cf. art. 61 si art. 291 din CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a asa-zisilor procurori
inculpati in prezenta refuzand tacit sa ia masuri pentru asanarea institutiei de crima organizata,
fapt prin care a savarsit in flagrant infractiunea de Omisiunea sesizarii cf. art. 267 din CP, si cf.
art. 4 din OUG 27/2002 Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 sunt
direct raspunzatori de buna organizare si desfasurare a activitatii de primire, evidentiere si
rezolvare a petitiilor ce le sunt adresate, precum si de legalitatea solutiilor si comunicarea
acestora in termenul legal.
In dovedire invoc art. 7 a)b)c)g)h)i)j)k)q)s)aa) si cc) din Regulamentul de ordine interioara al
Directiei Nationala Anticoruptie aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 1643/C/15.05.2015, si art.
art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004
C. si impotriva instigatorilor acestora in scopul falsificarii realitatii, a uzurparii justitiei si a vatamarii mele
Pagina 9 din 62
20. inculpatului Dita Mirela, autorul plangerii mincinoase de la baza dosarului 2417/P/2014 pentru
care i-am deschis dosar penal pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor
judiciare.
In dosarul 2417/P/2014 complicii asa-zisului judecator Dita Mirela, asa-zisii procurori Tarlea
Florin Cristinel si Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea au falsificat un mandat de
aducere cu patrundere in cardasie cu asa-zisul judecator Dinu Murgulet Ana in 10547/231/2015 si mi-au
spart casa pe 17.09.2015 arestandu-ma cu 4 (patru) mascati si 2 (doi) politisti fara sa savarsesc nici o
infractiune, apoi in aceasi zi au falsificat mandatul de aducere din 17.09.2015 ora 10:16 a.m. pentru a
ma duce cu mascatii la psihiatrie dupa ce am fost Lipsit de libertate in mod ilegal de la ora 6 a.m. si
Supus la rele tratamente prin comportamentul irational de tigan a asa-zisului procuror Mihaila Paul si
prin privare de odihna si hrana, unde am fost Lipsit de libertate in mod ilegal o ora fara sa fiu expertizat
psihiatric. Impotriva mandatului din 17.09.2015 ora 10:16 a.m. am formulat plangerea impotriva actelor
procurorului cf. art. 339-340 din CPP care a fost inregistrata in dosarul 2220/91/2015, si am deschis
dosar penal asa-zisilor procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul, respectiv pentru ca au falsificat
ordonanta de renuntarea la urmarirea penala cf. art. 314 (1) b) din CPP si art. 318 (1-2) din CPP mintind
in mod aberant ca am savarsit Ultrajul judiciar deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma
sau o infractiune complexa ci o circumstanta agravanta a altei fapte penale care nu exista material in
dosarul 2417/P/2014, am cerut in dosarul 1560/231/2016 preschimbarea in ordonanta de clasare cf. art.
16 (1) a) din CPP deoarece fapta nu exista, invocand Decizia nr. 33/2015 a ICCJ in dezlegarea unor
chestiuni de drept. Deoarece am atacat ordonantele falsificate de mafia magistratilor din circumscriptia
Curtii de apel Galati alcatuita din cel putin acesti asa-zisi magistrati, au falsificat impotriva mea dosarele
2845/P/2016, 3992/P/2016 si 4329/P/2016 in scopul Hartuirii, Amenintarii si Santajarii mele la fel cum
au procedat prin falsificarea cauzei 2417/P/2014 in care au degenerat in 3 (trei) tentative de Omorul
calificat si Vatamarea corporala, precum este evident faptul ca toate aceste dosare au element comun
cauza 2417/P/2014
Din 2417/P/2014 care a fost intentata de catre asa-zisii procuror Tarlea Florin Cristinel si Mihaila
Paul actiunea 14277/231/2015 de obligarea mea la tratament medical provizoriu constatata inadmisibila
in fond la Judecatoria Focsani si nefondata in 14277/231/2015 la Tribunalul Vrancea la contestatia asa-
zisului procuror Dogaru Luminita Georgeta fara calitate procesuala activa si in contradictoriu cu alte 6
(sase) temeiuri de inadmisibilitate inclusiv autoritatea de lucru judecat din dosarul 11224/231/2015 de
la Tribunalul Vrancea. Din cauza 2417/P/2014 din care asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila
Paul au falsificat referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu ce a fost
inregistrata in dosarul 14277/231/2015, am intentat actiunea 14277/231/2015/a1 privind recursul
impotriva incheierii falsificate din 28.12.2015 de respingerea ilegala a cererii de sesizarea Curtii
Constitutionale, care a fost respinsa printr-o hotarare falsificata in 14277/231/2015/a1 de asa-zisul
judecator Croitoru Sandina Mariana, hotarare impotriva careia am formulat contestatia in anulare
295/91/2016, impotriva careia am formulat contestatia in anulare 479/91/2016, impotriva careia am
formulat contestatia in anulare 603/91/2016, impotriva careia am formulat contestatia in anulare
623/91/2016, impotriva careia am formulat contestatia in anulare 795/91/2016 care a fost respinsa
printr-o hotarare falsificata de acelasi asa-zis judecator Croitoru Sandina Mariana, care ulterior a sustras
sistemului de distributie aleatorie a dosarelor actiunile 1053/91/2016 si 14277/231/2015 in contestatie
la Tribunalul Vrancea, in care este incompatibil de mai multe ori cf. art. 64 (3) din CPP deoarece a
participat la judecata dosarului 14277/231/2015 in fond pronuntandu-se asupra incheierii interlocutorii
din 28.12.2015 din 14277/231/2015 de la Judecatoria Focsani. Acelasi asa-zis judecator Croitoru
Sandina Mariana de la Tribunalul Vrancea s-a implicat in falsificarea a doua incheieri de respingerea
cererilor de recuzare din 79/91/2016 privind plangerea impotriva actelor procurorului adica ordonanta
Pagina 10 din 62
falsificata de clasare din 246/P/2015 in care mafia magistratilor din care fac parte acesti asa-zisi
magistrati numiti si Casu Vasile, au falsificat o ordonanta de clasare dupa ce au tegiversat dosarul un an,
mintind ca nu exista cele peste 20 (doua zeci) de probe din dosar, apoi acelasi asa-zis judecator Croitoru
Sandina Mariana a falsificat hotararea din contestatia in anulare 593/91/2016 impotriva hotararii
falsificate din 79/91/2016, respectiv acelasi asa-zis judecator Croitoru Sandina Mariana a falsificat
hotararea din contestatia in anulare din 1615/91/2016 prin care a musamalizat hotararea falsificata din
contestatia in anulare 944/91/2016 formulata impotriva hotararii falsificate de Croitoru Sandina
Mariana in 593/91/2016, adica asa-zisul judecator Croitoru Sandina Mariana in mod repetat incalca
legea sustragand dosarele sistemului de distributie aleatorie in scopul falsificarii hotararilor impotriva
mea. Relevanta acestei situatii de fapt este demonstratia activitatii ilicite a grupului infractional
organizat din circumscriptia Curtii de apel Galati care a savarsit tentativa de Omor calificat si Vatamarea
corporala impotriva mea, apoi falsifica toate ordonantele si hotararile in scopul protejarii interlopului
Herghelegiu Danut pe care l-au instigat sa savarseasca Omorul calificat si Vatamarea corporala
impotriva mea lovindu-ma in cap si aruncadu-ma pe scarile blocului in stare de inconstienta, pentru care
necesit peste 90 de zile de ingrijiri medicale pentru infirmitatile suferite
In concluzie este evident ca asa-zisul judecator Dita Mirela care a instigat toate aceste abuzuri
impotriva mea evident are interesul ilicit ca aceste acte abuzive sa nu fie anulate si prin urmare sa-i fie
probate suplimentar dosarele penale si prin hotarari judecatoresti
Dita Mirela deasemenea este instigatorul altor abuzuri grave cum ar fi dosarele:
15730/231/2014 avand obiectul punerea mea sub interdictie anulat prin renuntarea la judecata
deoarece dosarul este nefondat, 10547/231/2015 avand obiectul autorizarea mandatului de aducere cu
patrundere executat pe data de 17.09.2015 impotriva mea cu patru mascati si doi politisti prin care asa-
zisele organe judiciare au savarsit Lipsirea de liberatate in mod ilegal, Supunerea la rele tratamente,
Cercetarea abuziva, Represiunea nedreapta si alte infractiuni falsificat prin incalcarea legii si a
motivarii in fapt a necesitatii mandatului de aducere cu patrundere, 11224/231/2015 avand obiectul
internarea mea nevoluntara la psihiatrie anulat ca nefondat in faza de contestatie in dosarul
11224/231/2015 la Tribunalul Vrancea, 14277/231/2015 avand obiectul obligarea mea la tratament
medical provizoriu anulat ca inadmisibil in fond si nefondat in contestatia lipsita de calitate procesuala
activa a asa-zisului procuror Dogaru Luminita Georgeta de la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani,
activitate criminala pe care o explicitez in fisierul sesizare comisia pentru liberti civile, justiie
i afaceri interne si probe.pdf anexat la prezenta reprezentand sesizarea mai multor institutii
competente in solutionarea acestor grave abuzuri, pe care l-am publicat la adresa:
https://www.scribd.com/document/328793853/Sesizare-Comisia-Pentru-Libert%C4%83%C8%9Bi-Civile-
Justi%C8%9Bie-%C8%98i-Afaceri-Interne-Si-Probe precum l-am indicat in acest jurnal public privind
infractiunile grupului infractional organizat din Focsani in special impotriva mea:
http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-pentru-coruptie, cu mentiunea ca
forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul scribd. com documentul integral
cu probe este deopotriva securizat prin semnatura mea electronica protejat si impotriva modificarilor,
mentionand acestea in mod relevant autenticitatii acestor inscrisuri pe care le-am facut publice fiind
deopotriva declaratii judiciare deoarece le-am inaintat autoritatilor penale
Dovezile flagrante ale obsesiei criminale a asa-zisului judecator Dita Mirela de a ma pune intr-o
situatie de vulnerabilitate si a ma vatama fizic si psihic sau ucide cu ajutorul complicilor sai din grupul
infractional organizat local din care face parte, sunt
- dosarul anulat 15730/231/2014 avand obiectul punerea sub interdictie pe care l-a intentat
impotriva mea concomitent cu falsificarea dosarului 2417/P/2014 si instigarea tentativei de Omor
calificat si Vatamarea corporala savarsita de interlopul Herghelegiu Danut pe data de 05.12.2014
Pagina 11 din 62
- retinerea din ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din
2417/P/2014 sau referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical din 2417/P/2014 inregistrat
in actiunea 14277/231/2015 in care a fost declarat inadmibil de instanta, ca ~s-a conturat ideea
obligarii la tratament medical a mea, evident prin intelegerea ilicita intre asa-zisii procurori Tarlea
Florin Cristinel si Mihaila Paul si asa-zisul judecator Dita Mirela, deoarece s-a conturat ideea intre
acestia la parchet precum au declarat sub semnatura privata, si
- faptul ca a savarsit in flagrant Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judicare
mintind ca am amenintat-o in 2417/P/2014, motiv pentru care i-am deschis alt dosar penal, si
- faptul ca a sustras sistemului de distributie aleatorie dosarele civile ale interlopului Herghelegiu
Danut pe care le-a musamalizat demontrand relatia ilicita pe care o are cu acesta pe care l-a instigat
ulterior sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea asigurandu-l
ca-i va fi musamalizat dosarul penal precum a fost musamalizat de acelasi asa-zis procuror Tarlea Florin
Cristinel in cardasie cu alt asa-zis procuror Castu Vasile, si si-a instigat pe aceiasi complici asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul sa sustraga nemotivat dosarele penale 2222/P/2014,
995/P/2015 si 1863/P/2015 (829/P/2015) competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria
Focsani in scopul de a musamaliza infractiunile inculpatilor, in fapt asa-zisul politist Simiz George de la
IPJV, asa-zisul politist Opincariu Stefan de la IPJV respectiv asa-zisii medici-legisti Dicu Serban Dan si
Ionescu Natalia de la SML Vrancea, toti instigati de grupul infractional organizat sa savarseasca abuzuri
impotriva mea si a familiei mele,
a se cita la locul de munca, Tribunalul Vrancea, Focani, Str.Cuza Vod nr.43, judeul Vrancea,
email: tr-vrancea@just.ro
21. inculpatului Tarlea Florin Cristinel si

22. inculpatului Mihaila Paul, deoarece acestia sunt autorii abuzurilor instigate de asa-zisul
judecator Dita Mirela si deoarece acestia sunt falsificatorii efectivi ai actelor atacate prin
plangerea impotriva actelor procurorului din dosarul 2220/91/2015, 1560/231/2016 si
15751/231/2016, care evident au interesul ilicit ca aceste acte abuzive sa nu fie anulate si prin
urmare sa le fie probate suplimentar dosarele penale si prin hotarari judecatoresti, si care
instiga de regula presedintele completului in flagrant prin procurorii de sedinta de la parchetele
locale care savarsesc Falsul in declaratii fara a se putea retine ca acestia sunt obligati sa
savarseasca infractiuni in temeiul principiului controlului ierarhic cf. art. 132 din CR si neavand
evident un motiv personal sa savarseasca infractiuni impotriva mea deoarece nu i-am cunoscut
in prealabil ca sa se poate retine motivul razbunarii sau al vrasmasiei, precum nici asa-zisul
judecator Craciun Constantin Catalin nu are un motiv personal sa urmareasca sa faca inchisoare
degeaba falsificand hotarari in flagrant, mobilul infractiunilor sale fiind promisiunea de foloase
necuvenite din partea grupului infractional organizat din care face parte precum am explicitat la
sectiunea II privind individualizarea infractiunilor de coruptie si Constituirea unui grup
infractional organizat,
a se cita la locul de munca, Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, Focani, Str.Cuza Vod
nr.43, judeul Vrancea, email: pt_vrancea@just.ro
Pagina 12 din 62
23. inculpatului Miron Doina, un asa-zis judecator de la Judecatoria Focsani prins in flagrant
falsificand hotararea din 15.11.2016 din 1560/231/2016 deoarece n-a administrat nici o proba si
a proferat in esenta aberatiile juridice ca o ordonanta neconstitutionala este legala
contrazicandu-se cu Decizia CCR nr. 23 din 20.01.2016, o ordonanta nemotivata este temeinica
contrazicandu-se cu art. 286 (2) d) din CPP, cheltuielile judiciare se pot retine in sarcina
suspectului contrazicandu-se cu art. 274 (1) din CPP si alte aberatii juridice,
deoarece fiind autorul hotararii falsificate atacate in 15751/231/2016 evident are
interesul si motivul sa instige la falsificarea hotararii din 15751/231/2016, precum are si
oportunitatea desfasurandu-si activitatea ilicita in aceeasi institutie cu asa-zisul judecator
Craciun Constantin Catalin care a falsificat hotararea din 20.12.2016 idn 15751/231/2016
Am publicat dosarul penal impotriva asa-zisului judecator Miron Doina de la Judecatoria
Focsani la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/236/dosar-penal-miron-doina-1560, si
am publicat cererea de revizuire drept model practic la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/237/revizuire-plangerea-impotriva-actelor-procurorului, cu
mentiunea ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul scribd. com
documentul integral cu probe este deopotriva securizat prin semnatura mea electronica protejat si
impotriva modificarilor, mentionand acestea in mod relevant autenticitatii acestor inscrisuri pe care le-
am facut publice fiind deopotriva declaratii judiciare deoarece le-am inaintat autoritatilor penale
Deasemenea in dosarul 1560/231/2016 a savarsit Amenintarea si Santajul impotriva mea in
scopul Influentarii declaratiilor motiv pentru care i-am deschis alt dosar penal pe care deasemenea l-am
publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/261/dosar-penal-miron-doina-2845, adica am
inclus ca inculpat pe asa-zisul judecator Miron Doina in dosarul penal inventat de asa-zisele organe
judiciare la fel ca dosarul 2417/P/2014 din care provine actiunea 1560/231/2016, deoarece
Amenintarea si Santajul s-a consumat in acest dosarul 2845/P/2016
a se cita la locul de munca, Judecatoria Focsani, Focani, Str.Cuza Vod nr.43, judeul Vrancea,
si rog trimiterea in judecata cu propunerea de condamnare a acestor asa-zisi magistrati, si a

complicilor si instigatorilor sai cu care s-a Constituit intr-un grup infractional organizat, si care incearca
sa falsifice realitatea dosarului 1560/231/2016 si cauzei 2417/P/2014 pentru a promova interesele ilicite
ale grupului infractional organizat din care fac parte, de a musamaliza actele falsificate si faptul ca
urmaresc sa ma puna intr-o situatie de vulnerabilitate pentru a ma vatama fizic si psihic sau ucide prin
injectarea cu substante toxice, lovire sau alte moduri, asa cum au procedat in prealabil prin dosarul
11224/231/2015, dosarul 14277/231/2015 si in noaptea de 05-06.12.2014 instigand pe interlopul
Herghelegiu Danut sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea,
pentru savarsirea infractiunilor de complicitatea la Lipsirea de libertate in mod ilegal,
Supunerea la rele tratamente, Cercetarea abuziva si Represiunea nedreapta, infractiunile de serviciu,
infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunilor contra libertatii persoanei, infractiunile
de coruptie, Constituirea unui grup infractional organizat si alte infractini savarsite de asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul precum si asa-zisul judecator Dita Mirela sub forma
participativa a instigarii, si
Pagina 13 din 62
pentru savarsirea infractiunilor de Cercetarea abuziva si Represiunea nedreapta, infractiunile
de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunilor contra libertatii persoanei,
infractiunile de coruptie, Constituirea unui grup infractional organizat si alte infractini, savarsite sub
forma participativa a instigarii si de asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul precum si
asa-zisul judecator Dita Mirela,
precum demonstrez in continuare
I. In fapt,
descriu situatia in fapt si de drept organizat pe sectiuni:
1. Pagina 14. A. Privind infractiunile savarsite de asa-zisul judecator Craciun Constantin
Catalin prin falsificarea hotararii din 20.12.2016 din 15751/231/2016 de la Judecatoria
Focsani
2. Pagina 17. B. Privind antecedentele inculpatilor, relevante in obiectivarea alienarii mintale
a acestora pe termen lung si a necesitatii condamnarii la inchisoare cu executare a
acestora pentru siguranta publica
3. Pagina 41. I.C. Privind alienarea mintala asa-ziselor organe judiciare inculpate
si descriu detaliat motivele pentru prin care va rog sa intocmiti rechizitoriul si sa-i trimiteti pe
inculpati in judecata deoarece acestia au savarsit infractiunile de care-i acuz precum demonstrez in
continuare:
A. Privind infractiunile savarsite de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin prin

falsificarea hotararii din 20.12.2016 din 15751/231/2016 de la Judecatoria Focsani
1. am formulat cerere de revizuire impotriva hotararii falsificate din 1560/231/2016 deoarece

am prins in flagrant pe asa-zisul judecator Miron Doina de la Judecatoria Focsani falsificand hotararea
din 15.11.2016 din 1560/231/2016 deoarece n-a administrat nici o proba si a proferat in esenta
aberatiile juridice ca o ordonanta neconstitutionala este legala contrazicandu-se cu Decizia CCR nr. 23
din 20.01.2016, o ordonanta nemotivata este temeinica contrazicandu-se cu art. 286 (2) d) din CPP,
cheltuielile judiciare se pot retine in sarcina suspectului contrazicandu-se cu art. 274 (1) din CPP si alte
aberatii juridice
Am publicat dosarul penal impotriva asa-zisului judecator Miron Doina de la Judecatoria Focsani
la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/236/dosar-penal-miron-doina-1560, si
am publicat cererea de revizuire drept model practic la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/237/revizuire-plangerea-impotriva-actelor-procurorului, cu
mentiunea ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul scribd. com
In dovedirea faptului ca cererea de revizuire din 15751/231/2016 este legal previzibil admisibila
din mai multe motive anexez in original drept proba 2 cererea de revizuire din 15751/231/2016 adica
Pagina 14 din 62
pledoaria si probatoriul, si prin urmare este dovedit si in acest fel faptul ca orice hotarare de respingere
a cererii de revizuire nu paote fi decat falsificata conform logicii juridice si principiului non-contradictiei si
principiului tertului exclus
2. cererea de revizuire impotriva hotararii falsificate din 1560/231/2016 a fost inregistrata in

dosarul 15751/231/2016, care a fost sustras sistemului de distributie aleatorie a dosarelor de asa-zisul
judecator Craciun Constantin Catalin, un fost politist corupt din Vaslui care falsifica hotarari la ordinul
ilicit a clanului interlop de tigani care a preluat controlul parchetelor si instantelor din Vrancea si Galati
cel putin
In dovedirea faptului ca asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a sustras dosarul
sistemului de distributie aleatorie, precizez ca in acelasi timp adica consecutiv deasemenea a obtinut
dosarele 15751/231/2016, 15139/231/2016, 15507/231/2016, 15370/231/2016, 17704/231/2016,
16710/231/2016, 16555/231/2016 si probabil altele ceea ce matematic inseamna ca exista
1/6)*(1/6)*(1/6)*(1/6)*(1/6)*(1/6)*(1/6)= 1/279936 = (cel putin) 99,999996% sanse ca aceste dosare sa
fi fost obtinute cu eludarea sistemului de distributie aleatorie a dosarelor in scopul falsificarii hotararilor
in aceste dosare precum demonstrez in prezenta, cu mentiunea ca cifra 6 reprezinta numarul
judecatorilor sectiei penale a Judecatoriei Focsani carora le putea fi distribuit in mod aleatoriu dosarul,
iar calculul probabilitatii este statistica standard a evenimentelor consecutive, cu mentiunea ca in
aceasta perioada asa-zisul judecator Craciun Constantin a sustras dosarele 15751/231/2016,
16555/231/2016 si 17704/231/2016 care sunt caile de atac extraordinare impotriva hotararii falsificate
din 1560/231/2016 din cauza 2417/P/2014, ori, asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a falsificat
hotararile judecatoresti din 15751/231/2016, 16555/231/2016 si 17704/231/2016 fiind dovedit ca stie
ca a fost incompatibil cf. art. cf. art. 64 (1) f) (3-4) din CPP precum asa-zisul judecator Craciun Constantin
Catalin recunoaste prin faptul ca a formulat cerere de abtinere in dosarul 1560/231/2016 pe data
15.03.2016, fiind incompatibil din aceleasi motive si-n dosarele 15751/231/2016, 16555/231/2016 si
17704/231/2016 care sunt cai de atac fata de 1560/231/2016
3. Asa-zisul judecator Craciun Constantin pentru a falsifica hotararea din 15751/231/2016

deliberat a ignorat faptul ca este incompatibil cf. art. 64 (1) f) (3-4) din CP refuzand sa se abtina cu reac-
redinta.
In dovedirea faptului ca asa-zisul judecator Craciun Constantin a fost incompatibil sa judece
dosarul 15751/231/2016 precizez ca asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a falsificat hotararea
din 11224/231/2015 in fond la Judecatoria Focsani avand obiectul internarea mea nevoluntara la
psihiatrie, ceea ce demonstrez pe scurt prin valoarea de adevar a hotararii din 11224/231/2015 in
contestatie la Tribunalul Vrancea prin care am anulat ca nefondata hotararea falsificata de asa-zisul
judecator Craciun Constantin Catalin, cu motivarea ca formularea unei plangeri penale prealabile
impotriva asa-zisului magistrat Dita Mirela pentru infractiunile savarsite impotriva mea este un drept nu
temei de internarea mea nevoluntara la psihiatrie, situatie ce demonstreaza faptul ca nomenclatura
ceausista face parte inca din sistemul judiciar romanesc. Deoarece actiunea 11224/231/2015 provine
din aceeasi cauza penala 2417/P/2014 din care provine plangerea impotriva actelor procurorului
1560/231/2016, in fapt si de drept aceasta determina incompatibilitatea
Pagina 15 din 62
3.1. cf.art. 64 (4) din CPP Judecatorul de drepturi si libertati nu poate participa, in aceeasi
cauza, la procedura de camera preliminara, la judecata in fond sau in caile de atac. deoarece asa-zisul
judecator Craciun Constantin Catalin a participat la judecarea cauzei 2417/P/2014 in calitate de
judecator de drepturi si libertati falsificand hotararea din 11224/231/2015 in fond la Judecatoria
Focsani, si
3.2. cf. art. 64 (1) f) din CPP Judecatorul este incompatibil daca ... exista o suspiciune rezonabila
ca impartialitatea judecatorului este afectata deoarece hotararea din 11224/231/2015 din fond la
Judecatoria Focsani a fost falsificata de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin demonstrand mai
presus de orice dubii rezonabile lipsa sa de impartialitate, si
3.3. cf. art. 64 (3) din CPP Judecatorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate
participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei dupa desfiintarea ori
casarea hotararii. deoarece asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a participat la judecarea
cauzei 2417/P/2014 falsificand hotararea din 11224/231/2015 in fond la Judecatoria Focsani
In dovedirea faptului ca asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin stia ca este incompatibil
in dosarul 15751/231/2016 cf. art. 64 (1) f) (3-4) din CPP invoc evidenta publica ECRIS a dosarului
1560/231/2016 impotriva carei hotarari falsificate am formulat cererea de revizuire 15751/231/2016 in
care asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin este incompatibil cf. art. 64 (1) f) (3-4) din CPP, din
care citez de la adresa:
http://portal.just.ro/231/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=23100000000153412&id_inst=231
11.03.2016
Ora estimata: 09:00
Complet: P5p - Camera Consiliu
Tip solutie: Amn cauza
Solutia pe scurt: Formuleaz cerere de abinere de la soluionarea prezentei cauze, avnd n vedere c a
pronunat cu privire la petentul Raneti Tudor Andrei o ncheiere prin care a dispusn internarea medical
nevoluntar provizorie a acestuia. Dispune naintarea dosarului ctre judectorul delegat cu rapartizarea
aleatorie a cauzelor.
Document: ncheiere de edin 11.03.2016
In dovedirea relei credinte a asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin care stia ca este
incompatibil, a refuzat premeditat sa trimita in judecata cererea de recuzare pe care am depus-o
impotriva sa prin emailul din data de 08.12.2016 22:18 intitulat CERERE DE ANEXARE A CERERII DE
RECUZARE LA MAPA PRESEDINTELUI COMPLETULUI DE JUDECATA A DOSARULUI 15751/231/2016,
TERMEN 09.12.2016 a carui transcris il depun la prezenta drept proba 3 in dovedirea faptului ca exista
si conform evidentei publice a dosarului 15751/231/2016 nu exista nici o incheiere de trimiterea acestei
cereri de recuzare in judecata
In dovedirea relei credinte a asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin care stia ca este
incompatibil, a refuzat premeditat sa trimita imediat in judecata cererea de stramutare pe care am
depus-o in 15751/231/2016 prin emailul din data de 08.12.2016 22:47 intitulat CERERE DE ANEXARE A
CERERII DE STRAMUTARE LA MAPA PRESEDINTELUI COMPLETULUI DE JUDECATA A DOSARULUI
15751/231/2016, TERMEN 09.12.2016 a carui transcris il depun la prezenta drept proba 4 in dovedirea
Pentru aceste motive hotararea falsificata din 20.12.2016 din 15751/231/2016 este lovita de
nulitate absoluta cf. art. 280-282 din CPC
Pagina 16 din 62
4. In dovedirea falsificarii hotararii din 20.12.2016 din 15751/231/2016 invoc faptul ca asa-zisul
judecator Craciun Constantin Catalin:
1. a refuzat sa intre in cercetarea cererii principale conform principiului aflarii adevarului cf. art.
5 si art. 349 din CPP, si
3. a refuzat sa supuna cererea principala si exceptiile dezbaterilor in contradictoriu in conditiile
legii conform principiului contradictorialitatii derivat al dreptului la aparare, si cf. art. 349 si art. 351 din
CPP adica n-a retinut argumentele castigate de mine in temeiul legii nici n-a obiectivat modul in care mi-
a respins argumentele legale deoarece i-a fost imposibil sa justifice incalcarea legii cu rea-credinta in
scopul falsificarii hotararii judecatoresti cu premeditare, si
1.4. a refuzat sa motiveze hotararea judecatoreasca in fapt si de drept cf. art. 403 (1) c)d) din
CPP in conditiile legii adica conform principiului legalitatii cf. art. 2 din CPP si principiului aflarii
adevarului cf. art. 5 si art. 349 din CPP, neputandu-se retine ca falsificarea hotararii poate constitui o
motivare in fapt si de drept in conditiile legii adica cu respectarea principiului legalitatii cf. art. 2 din CPP
si respectarea principiului aflarii adevarului cf. art. 5 din CPP, precum aceste hotarari nu se pot retine ca
fiind hotarari temeinice ci hotarari falsificate ceea ce nu poate avea autoritate de lucru judecat, fiindca
autoritatea judecatii adica infaptuirea justitiei deriva din lege cf. art. 124 din CR Justitia se infaptuieste
in numele legii, respectiv se desfasoara conform principiului legalitatii cf. art. 1 (5) din CR si principiului
aflarii adevarului derivat al principiului legalitatii si al dreptului fundamental al accesului liber la justitie
mai precis al dreptului la un proces echitabil, precum este asimilat notiunii de justitie sau restaurarea
ordinii de drept, evident orice hotarare contrara ordinii de drept fiind nelegala sau nula de drept sau
autoritate de drept, neechitabila, si prin urmare netemeinica
Pentru aceste motive hotararea falsificata din 20.12.2016 din 15751/231/2016 este lovita de
nulitate absoluta cf. art. 280-282 din CPC
5. In dovedirea falsificarii hotararii din 20.12.2016 din 15751/231/2016 invoc si faptul ca asa-
zisul judecator Craciun Constantin Catalin a falsificat cheltuiele judiciare precum obiectivez la sectiunea
IV.1.1. din prezenta
B. Privind antecedentele inculpatilor, relevante in obiectivarea alienarii mintale a acestora pe

termen lung si a necesitatii condamnarii la inchisoare cu executare a acestora pentru siguranta publica
1. Privind antecendentele asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin de la Judecatoria

Focsani
1.1. Asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin de la Judecatoria Focsani, un fost politist
corupt din Vaslui, a falsificat hotararea din 11224/231/2015 de la Judecatoria Focsani avand obiectul
internarea mea nevoluntara la psihiatrie
Pagina 17 din 62
Hotararea falsficata din 11224/231/2015 de la Judecatoria Focsani a fost anulata ca nefondata in
dosarul 11224/231/2015 de la Tribunalul Vrancea drept dovada
Impotriva asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin si complicilor si instigatorilor sai am
deschis dosar penal fara sa fiu acuzat de Falsul in declaratii sau Inducerea in eroare a organelor judiciare
ceea ce face proba veritatii declaratiilor si probelor mele, pe care l-am publicat la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/85/dosar-penal-craciun-constantantin-catalin, cu mentiunea ca
forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul scribd. com documentul integral
cu probe este deopotriva securizat prin semnatura mea electronica protejat si impotriva modificarilor,
mentionand acestea in mod relevant autenticitatii acestor inscrisuri pe care le-am facut publice fiind
deopotriva declaratii judiciare deoarece le-am inaintat autoritatilor penale
1.2. Asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a falsificat hotararea de respingerea

contestatiei impotriva amenzii judiciare inregistrata cu nr. 2220/91/2015/a1 deoarece contestatia este
legal previzibil castigata de mine, probat prin faptul ca asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin n-a
intrat in cercetarea contestatiei, n-a administrat probatoriul, n-a supus dezbaterii in contradictoriu
cererile si exceptiile invocate de mine si nu le-a solutionat motivat si n-a motivat in fapt si de drept
hotararea judecatoreasca adica a falsificat hotararea din toate punctele de vedere legal posibile
demonstrand ca este schizofrenic si sociopat cu aspect delirant si caracter mitomaniac
Asa-zisul judecator Paun Ionel Iulian a falsificat la instigarea grupului infractional organizat din
care face parte o amenda judiciara de 2000 de lei in scopul Amenintarii si Santajarii mele sa renunt la
procesele in legatura cu cauza 2417/P/2014 inventat de acelasi grup infractional organizat pentru a ma
Hartui, Ameninta si Santaja sa renunt la urmarirea penala a membrilor sai pentru infractiunile ce le-au
savarsit in prealabil impotriva mea, si ulterior pentru a savarsi de 3 (trei) ori Omorul calificat si
Vatamarea corporala impotriva consumat sub forma de tentativa, utilizand sistemul judiciar si psihiatria
ca arme de represiune,
prin incheierea din 11.05.2016 din 2220/91/2015 mintind ca am formulat o cerere de recuzare
netemeinica cf. art. 64 1)f)(3)(5) din CPP, dupa care s-a abtinut cf. art. 64 (1)f) din CPP recunoscand ca
este lipsit de impartialitate ceea ce oricum am demonstart deschizandu-i dosar penal, coroborand prin
aceasta la dovada faptului ca cererea de recuzare este temeinica si prin urmare amenda judiciara este
netemeinica si dispusa cu rea-credinta. Cf. art. 66 din CPP judecatorul are obligatia de a se abtine
imediat ce a luat cunostinta de cazul de incompatibilitate, adica cel mult prin cererea mea de recuzare
pe care am formulat-o cf. art. 67 (1) din CPP din cauza ca asa-zisul judecator Paun Ionel Iulian nu s-a
abtinut si prin care am demonstrat ca sunt constient si pot dovedi lipsa de impartialitate a asa-zisului
judecator Paun Ionel Iulian. Prin aceasta asa-zisul judecator Paun Ionel Iulian a demonstrat ca este
schizofrenic si sociopat cu aspect delirant si caracter mitomaniac. Cu mentiunea ca am demonstrat
inainte de a se abtine asa-zisul judecator Paun Ionel Iulian ca a falsificat amenda judiciara, motiv pentru
care i-am deschis penal fara sa fiu acuzat macar de Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor
judiciare, fapt pe care rog instanta sa-l retina drept proba veritatii declaratiilor si probelor mele pe care
le repet in prezenta. Desi materia penala si civila sunt disjuncte, aceasta proba in fapt nu are legatura cu
materia penala a cauzei cu atat mai mult cu cat instanta are obligatia sa aprecieze daca am savarsit sau
nu Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare cercetand cauza si administrand
probele, in caz contrar fiind obligata sa sesizeze autoritatile penale, altfel fiind obligata sa admita
probatoriul si declaratiile mele ca fiind incotestabile si actiunea admisibila
Pagina 18 din 62
Impotriva asa-zisilor judecatori Paun Ionel Iulian si Craciun Constantin Catalin care au falsificat
amenda judiciara de 2000 (doua mii) lei am deschis dosar penal fara sa fiu acuzat de Falsul in declaratii
sau Inducerea in eroare a organelor judiciare ceea ce face proba veritatii declaratiilor si probelor mele,
pe care l-am publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/227/dosar-penal-paun-ionel-iulian,
cu mentiunea ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul scribd. com
1.3. Craciun Constantin Catalin, un fost politist corupt din Vaslui a falsficat incheierea din
15.01.2016 din 13761/231/2015 motivand ca nu se pot recuza toti judecatorii unei sectii. In realitate nu
doar ca nu exista legea care prevede aceasta, toti judecatorii unei sectii pot fi incompatibili si legea
prevede procedura solutionarii acestui caz prin urmare fiind logic d.p.d.v. juridic ca pot fi recuzati toti
judecatorii unei sectii
Asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a fost incompatibil cf. art. 64 (4) din CPP sa se
pronunte in orice fel in dosarul 13761/231/2015 motiv pentru care incheierea din 15.01.2016 din
13761/231/2015 este lovita de nulitate relativa cf. art. 280 si art. 282 din CPP si nulitate absoluta cf. art.
281 (1) a) din CPP. In dovedire la termenul 19.01.2016 din 13761/231/2015 a fost admisa cererea de
abtinere a asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin
Impotriva asa-zisului judecatori Paun Ionel Iulian si Craciun Constantin Catalin care au falsificat
incheierile din 13761/231/2015 am deschis dosar penal fara sa fiu acuzat de Falsul in declaratii sau
Inducerea in eroare a organelor judiciare ceea ce face proba veritatii declaratiilor si probelor mele,
dosar penal pe care l-am publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/495/dosar-penal-ionel-
iulian-13761, cu mentiunea ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul
penale
09.12.2016 din 15507/231/2016 deoarece a deturnat cererea principala la parchet in mod ilegal pentru
a impiedica judecata savarsind infractiunea de Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri cf.
art. 259 si art. 275 din CP
Impotriva asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin care a falsificat incheierea din
09.12.2016 din 15507/231/2016 am deschis dosar penal fara sa fiu acuzat de Falsul in declaratii sau
Inducerea in eroare a organelor judiciare ceea ce face proba veritatii declaratiilor si probelor mele, pe
care l-am publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/378/dosar-penal-craciun-constantin-
catalin, cu mentiunea ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul scribd.
com documentul integral cu probe este deopotriva securizat prin semnatura mea electronica protejat si
Pagina 19 din 62
20.12.2016 din 15751/231/2016 avand obiectul revizuirea hotararii falsificate din 1560/231/2016 avand
obiectul plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP din cauza 2417/P/2014 inventata
impotriva mea de clanul interlop de tigani asa-zisi procurori in scopul de a savarsi de 3 (trei) ori tentativa
de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea pentru a ma impiedica sa continui urmarirea
penala impotriva acestui grup infractional organizat pentru instigarea interlopului Herghelegiu Danut sa
savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea pe 05.12.2014 la fel in
scopul de a ma impiedica sa continui urmarirea penala impotriva acestui grup infractional organizat
pentru infractiunile savarsite in prealabil impotria mea
Asa-zis judecator Craciun Constantin Catalin de la Judecatoria Focsani este un fost politist corupt
din Vaslui care falsifica hotarari judecatoresti la ordinele ilicite ale grupului infractional organizat din
care face parte precum este dovedit mai presus de orice dubii rezonabile ca acesta nu are nici un interes
material sa falsifice hotarari impotriva mea neputandu-se retine motivul razbunarii deoarece nu-l cunosc
in prealabil ceea ce demonstreaza prin eliminare si conform logicii juridice adica principiului non-
contradictiei si principiului tertului exclus ca mobilul sau motivatia savarsirii infractiunilor de catre asa-
zisul judecator Craciun Constantin Catalin sunt infractiunile de coruptie si Constituirea unui grup
infractional organizat adica interesul ilicit comun cu al grupului infractional organizat din care face parte
in a carui gratii astfel ramane delapidand atributiile de serviciu sau Uzurpand functia in schimbul
din 15751/231/2016:
1. sustragand dosarul 15751/231/2016 sistemului de distributie aleatorie a dosarelor
3. refuzand sa trimita cererea de recuzarea sa in judecata
4. refuzand sa trimita imediat cererea de stramutarea dosarului 15751/231/2016 in judecata
care l-am publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/318/dosar-penal-craciun-
constantantin-catalin, cu mentiunea ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe
saitul scribd. com documentul integral cu probe este deopotriva securizat prin semnatura mea
electronica protejat si impotriva modificarilor, mentionand acestea in mod relevant autenticitatii acestor
inscrisuri pe care le-am facut publice fiind deopotriva declaratii judiciare deoarece le-am inaintat
autoritatilor penale
25.01.2017 din 16710/231/2016 deoarece a deturnat cererea principala la parchet in mod ilegal pentru
a impiedica judecata savarsind infractiunea de Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri cf.
art. 259 si art. 275 din CP
Pagina 20 din 62
1.7. Craciun Constantin Catalin, un asa-zis judecator de la Judecatoria Focsani prins in flagrant
falsificand hotararea din 25.01.2017 din 17704/231/2016 avand obiectul contestatia in anulare
impotriva hotararii falsificate din 1560/231/2016 avand obiectul plangerea impotriva actelor
procurorului cf. art. 340 din CPP din cauza 2417/P/2014 inventata impotriva mea de clanul
interlop de tigani asa-zisi procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paulin la instigarea asa-
zisului judecator Dita Mirela scopul de a savarsi de 3 (trei) ori tentativa de Omor calificat si
Vatamarea corporala impotriva mea pentru a ma impiedica sa continui urmarirea penala
impotriva acestui grup infractional organizat pentru instigarea interlopului Herghelegiu Danut sa
savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea pe 05.12.2014 la
fel in scopul de a ma impiedica sa continui urmarirea penala impotriva acestui grup infractional
organizat pentru infractiunile savarsite in prealabil impotria mea
Asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin de la Judecatoria Focsani este un fost
politist corupt din Vaslui care falsifica hotarari judecatoresti la ordinele ilicite ale grupului infractional
organizat din care face parte precum este dovedit mai presus de orice dubii rezonabile ca acesta nu are
nici un interes material sa falsifice hotarari impotriva mea neputandu-se retine motivul razbunarii
deoarece nu-l cunosc in prealabil ceea ce demonstreaza prin eliminare si conform logicii juridice adica
principiului non-contradictiei si principiului tertului exclus ca mobilul sau motivatia savarsirii infractiunilor
de catre asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin sunt infractiunile de coruptie si Constituirea unui
grup infractional organizat adica interesul ilicit comun cu al grupului infractional organizat din care face
parte in a carui gratii astfel ramane delapidand atributiile de serviciu sau Uzurpand functia in schimbul
din 17704/231/2016:
1. sustragand dosarul 17704/231/2016 sistemului de distributie aleatorie a dosarelor, probat
prin faptul ca exista peste 99,999996% sanse conform formulei statistice standard a evenimentelor
consecutive ca asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin sa-i fie desemnate in mod aleatoriu si
consecutiv dosarele 15751/231/2016, 15139/231/2016, 15507/231/2016, 15370/231/2016,
17704/231/2016, 16710/231/2016, 16555/231/2016 si probabil altele, precum in prealabil a sustras
sistemului de distributie aleatorie dosarele 2220/91/2015/a1, 11224/231/2015 si altele in care a
falsificat incheieri interlocutorii ca-n 13761/231/2015, asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin
avand cele mai multe hotarari falsificate, in numar dublu cu aproximatie spre diferenta de ceilalti
judecatori ai instantei carora in mod natural daca li s-ar fi distribuit aleatoriu dosarele ar fi avut
aproximativ acelasi numar de dosare alocate fara a putea atinge nici unul dintre acestia un numar dublu
de dosare alocate aleatoriu decat cu sanse extraordinar de mici, ori, asa-zisul judecator Craciun
Constantin Catalin a falsificat hotararile judecatoresti fiind dovedit ca stie ca a fost incompatibil ca-n
dosarul 15751/231/2016 cf. art. cf. art. 64 (1) f) (3-4) din CPP precum asa-zisul judecator Craciun
Pagina 21 din 62
Constantin Catalin a formulat cerere de abtinere in dosarul 1560/231/2016 fata de care
15751/231/2016 este cale de atac
2. ignorand cu rea-credinta faptul ca era incompatibil cf. art. 64 (1) f) (3-4) din CPP adica
refuzand sa se abtina cf. art. 66 din CPP, proba flagranta a faptului ca asa-zisul judecator Craciun
Constantin Catalin stie ca este incompatibil in 17704/231/2016 fiind faptul ca a formulat cerere de
abtinere pe 11.03.2016 in 1560/231/2016 fata de care 17704/231/2016 este cale de atac adica fiind
vorba de aceeasi cauza sau 2417/P/2014
3. refuzand sa trimita cererea sa de recuzare sa in judecata, probat prin faptul ca nu exista nici o
evidenta a judecarii vreunei cereri de recuzare in evidenta publica a dosarelor ECRIS pentru dosarul
17704/231/2016, ori i-am deschis dosar penal asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin pentru
falsificarea respingerii ca inadmisibila a cererii de recuzare prin falsificarea premizei ca ar fi fost judecata
in prealabil in fond ceea ce este imposibil fiindca la fiecare noua cerere de recuzare includ noile
infractiuni savarsite de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin in demonstratia cazului de
incompatibilitate cf. art. 64 (1) f) din CPP privind flagranta lipsa de impartialitate demonstrata prin
incalcarea legii sau falsificarea de hotarari evident din motive ilicite, concluzionand ca si de aceasta data
asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin cel mai probabil a falsificat respingerea cererii de recuzare
ca inadmisibila sau a ignorat-o ceea ce indiferent de caz constituie inca o dovada a incompatibilitatii sale
cf. art. 64 (1) f) din CPP deoarece nu este un judecator ci un infractor si un sociopat individ care incalca
in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor
4. refuzand sa intre in cercetarea cauzei cf. art. 5 si art. 349 din CPP, sa administreze probele cf.
art. 5 si art. 97-103 din CPP, sa solutioneze cererile si exceptiile cf. art. 349 si 351 din CPP in conditiile
legii si sa motiveze hotararea in fapt si de drept cf. art. 403 (1) c)d) din CPP in conditiile legii
1.8. Craciun Constantin Catalin, un asa-zis judecator de la Judecatoria Focsani prins in flagrant
falsificand hotararea din 20.12.2016 din 15370/231/2016 avand obiectul contestatia in anulare
impotriva hotararii falsificate din 01.11.2016 din 3081/231/2016 avand obiectul plangerea impotriva
actelor procurorului cf. art. 340 din CPP din cauza 1863/P/2015 (829/P/2015) in care clanul interlop de
tigani procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul a falsificat ordonanta de clasare din 30.09.2015
din 1863/P/2015 (829/P/2015) in scopul de a ascunde tentativa de Omor calificat si Vatamarea
corporala savarsita de interlopul Herghelegiu Danut impotriva mea pe 05.12.2014 lovindu-ma in cap si
aruncamdu-ma in stare de inconstienta pe treptele scarii blocului pentru a face sa para un accident
precum l-am prins ulterior mintind cu ajutorul unei probe materiale audio video, pentru de a ma
impiedica sa continui urmarirea penala impotriva acestui grup infractional organizat pentru infractiunile
savarsite in prealabil impotria mea la instigarea asa-zisului judecator Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea
si asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul care drept dovada ulterior au sustras toate
dosarele penale si civile in legatura si le-au musamalizat falsificand actele de procedura si sustragand
probele, respectiv au falsificat concomitent dosarul civil 15730/231/2014 impotriva mea avand obiectul
Pagina 22 din 62
punerea sub interdictie autorat de acelasi asa-zis judecator Dita Mirela si dosarul penal 2417/P/2014
autorat de aceiasi asa-zisi procurori tigani Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul la plangerea penala si
instigarea aceluiasi asa-zis judecator Dita Mirela urmarind sa utilizeze sistemul judiciar si psihiatria ca
arme de represiune pentru a ma discredita si a ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma vatama
grav sau ucide prin injectarea cu substante toxice sau lovire asa cum au procedat prin instigarea
interlopului Herghelegiu Danut, obsesie criminala dovedita flagrant prin dosarele provenite din cauza
falsificata 2417/P/2014
11224/231/2015 avand obiectul internarea nevolutantara la psihiatrie in care acelasi asa-zis
judecator Craciun Constantin Catalin a falsificat hotararea pe care drept dovada am anulat-o ca
nefondanta 11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea, si
14277/231/2015 avand obiectul obligarea la tratament medica in care am anulat propunerea
asa-zisilor procurori tigani Tarlea Florin Cristinel, Mihaila Paul si Dogaru Luminita Georgeta ca nefondata
si inadmisibila
Asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin de la Judecatoria Focsani este un fost politist
corupt din Vaslui care falsifica hotarari judecatoresti la ordinele ilicite ale grupului infractional organizat
din care face parte precum este dovedit mai presus de orice dubii rezonabile ca acesta nu are nici un
interes material sa falsifice hotarari impotriva mea neputandu-se retine motivul razbunarii deoarece nu-l
cunosc in prealabil ceea ce demonstreaza prin eliminare si conform logicii juridice adica principiului non-
din 15730/231/2016
1. sustragand dosarul 15730/231/2016 sistemului de distributie aleatorie a dosarelor, probat
prin faptul ca exista peste 99,999996% sanse conform formulei statistice standard ca asa-zisului
judecator Craciun Constantin Catalin sa-i fie desemnate in mod aleatoriu si consecutiv dosarele
15751/231/2016, 15139/231/2016, 15507/231/2016, 15370/231/2016, 17704/231/2016,
16710/231/2016, 16555/231/2016 si probabil altele, precum in prealabil a sustras sistemului de
distributie aleatorie dosarele 2220/91/2015/a1, 11224/231/2015 si altele in care a falsificat incheieri
interlocutorii ca-n 13761/231/2015, asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin avand cele mai multe
hotarari falsificate, in numar dublu cu aproximatie spre diferenta de ceilalti judecatori ai instantei carora
in mod natural daca li s-ar fi distribuit aleatoriu dosarele ar fi avut aproximativ acelasi numar de dosare
alocate fara a putea atinge nici unul dintre acestia un numar dublu de dosare alocate aleatoriu decat cu
sanse extraordinar de mici, ori, asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a falsificat hotararile
judecatoresti fiind dovedit ca stie ca a fost incompatibil ca-n dosarele 15751/231/2016 si
17704/231/2016 cf. art. cf. art. 64 (1) f) (3-4) din CPP precum asa-zisul judecator Craciun Constantin
Catalin a formulat cerere de abtinere in dosarul 1560/231/2016 fata de care 15751/231/2016 si
17704/231/2016 sunt cai de atac, cu precizarea ca dosarul 1560/231/2016 este plangerea impotriva
actelor procurorului din cauza falsificata 2417/P/2014 de asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si
Mihaila Paul pentru a savarsi gravele abuzuri de care am facut vorbire mai sus si pe care in rezumat le-
am publicat in acest jurnal: http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-pentru-
coruptie
3. refuzand sa trimita cererea sa de recuzare in judecata, probat prin faptul ca nu exista nici o
evidenta a judecarii vreunei cereri de recuzare in evidenta publica a dosarelor ECRIS pentru dosarul
15370/231/2016, ori i-am deschis dosar penal asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin pentru
falsificarea respingerii ca inadmisibila a cererii de recuzare prin falsificarea premizei ca ar fi fost judecata
Pagina 23 din 62
in prealabil in fond ceea ce este imposibil fiindca la fiecare noua cerere de recuzare includ noile
infractiuni savarsite de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin in demonstratia cazului de
incompatibilitate cf. art. 64 (1) f) din CPP privind flagranta lipsa de impartialitate demonstrata prin
incalcarea legii sau falsificarea de hotarari evident din motive ilicite, concluzionand ca si de aceasta data
asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin cel mai probabil a falsificat respingerea cererii de recuzare
ca inadmisibila sau a ignorat-o ceea ce indiferent de caz constituie inca o dovada a incompatibilitatii sale
cf. art. 64 (1) f) din CPP deoarece nu este un judecator ci un infractor si un sociopat individ care incalca
in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor
4. refuzand sa trimita imediat cererea de stramutarea dosarului 15370/231/2016 in judecata,
probat prin faptul ca nu exista nici o evidenta a vreunei cereri de stramutare in evidenta publica a
dosarelor ECRIS pentru dosarul 15370/231/2016 pe rolul Curtii de apel Galati
1.9. inculpatului Craciun Constantin Catalin, un asa-zis judecator de la Judecatoria Focsani prins
in flagrant falsificand hotararea din 25.01.2017 din 16555/231/2016 avand obiectul revizuirea hotararii
falsificate din 1560/231/2016 avand obiectul plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din
CPP din cauza 2417/P/2014 inventata impotriva mea de clanul interlop de tigani asa-zisi procurori Tarlea
Florin Cristinel si Mihaila Paulin la instigarea asa-zisului judecator Dita Mirela scopul de a savarsi de 3
(trei) ori tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea pentru a ma impiedica sa
continui urmarirea penala impotriva acestui grup infractional organizat pentru instigarea interlopului
Herghelegiu Danut sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea pe
05.12.2014 la fel in scopul de a ma impiedica sa continui urmarirea penala impotriva acestui grup
infractional organizat pentru infractiunile savarsite in prealabil impotria mea
Cu mentiunea ca asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a sustras sistemului de
distributie aleatorie impreuna cu alte dosare precum demonstrez in continuare actiunea
16555/231/2016 care este identica cu actiunea 15751/231/2016 in care a falsificat in mod identic
hotararea din 20.12.2016 motiv pentru care am reintrodus actiunea si i-am deschis dosarul penal
publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/318/dosar-penal-craciun-constantantin-catalin,
cu mentiunea ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul scribd. com
Asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin de la Judecatoria Focsani este un fost politist
corupt din Vaslui care falsifica hotarari judecatoresti la ordinele ilicite ale grupului infractional organizat
din care face parte precum este dovedit mai presus de orice dubii rezonabile ca acesta nu are nici un
Pagina 24 din 62
interes material sa falsifice hotarari impotriva mea neputandu-se retine motivul razbunarii deoarece nu-l
cunosc in prealabil ceea ce demonstreaza prin eliminare si conform logicii juridice adica principiului non-
din 16555/231/2016:
1. sustragand dosarul 16555/231/2016 sistemului de distributie aleatorie a dosarelor la fel ca
dosarul identic 15751/231/2016 si alte dosare
2. Asa-zisul judecator Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea

2.1. a sustras sistemului de distributie aleatorie 11 (unsprezece) dosare in care am avut calitatea
de reclamant in toamna 2014, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 o)t) si art. 99^1 (1)
din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, nerespectarea in mod grav sau repetat a dispozitiilor
privind distribuirea aleatorie a cauzelor
Aceste dosare civile se datoreaza infractiunilor savarsite de asa-zisii magistrati de la instantele
din Vrancea impotriva mea, adica faptul ca Voineag Viorel de la Tribunalul Vrancea si Jelea Andreea de la
Judecatoria Focsani au luat spaga sa falsifice in dosarele 1118/91/2013 si 8585/231/2014 doua
interogatorii prin comisie rogatorie de la Bucuresti incercand sa-mi dicteze ce sa raspund la
interogatoriu, si din nou Voineag Viorel in cardasie cu Copaci Adriana sa musamalizeze in dosarul
3408/91/2010 faptul ca Serban Emilia consilier la AJOFM si sotia fostului colonel SRI antitero Serban
Nicolai a furat dosarul unor prime de la stat cf. art. 72-75 din Legea 76/2002 in valoare de 8000 de lei in
scopul de a ma hartui sa-i dau spaga in schimbul acordarii drepturilor mele pentru care m-a si hartuit
telefonic la locul de munca, acestea fiind doar exemple proeminente, existand si alte infractiuni pe care
le-au savarsit impotriva mea si pentru care le-am deschis dosar penal si dat in judecata,
2.2. dupa care a declarat efectiv in scris sub semnatura sa privata ca, citez:este inutil sa-si faca
datoria, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 f)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004
privind statutul magistratilor, refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu
Pagina 25 din 62
2.3. si a mintit ca doarele sunt neregularizate din mai multe puncte de vedere cf. art. 194-197 si
art. 200 din CPC, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 f)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea
303/2004 privind statutul magistratilor, utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor
judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara
rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat
2.4. si desi a mintit ca doarele sunt neregularizate, pentru a ma pagubi cu rea-credinta, s-a
contrazis prin propriile acte de procedura prin efectuarea de copii dupa chemarea in judecata pentru
parati, ceea ce se face doar daca chemarea in judecata este regularizata, de drept cf. art. 201 (1) din
CPC, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind
statutul magistratilor, exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, Exista rea-credinta
atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual,
urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane.
2.5. apoi la fel pentru a ma pagubi prin amenda nelegala si netemeinica, fara a administra
probatoriul si fara a judeca in fond chemarea in judecata, a mintit fara a incerca sa motiveze in fapt si de
drept minciuna, ca toate chemarile in judecata sunt vadit netemeinice, ceea ce constituie abatere
disciplinara grava cf. art. 99 f)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor,
utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale
procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul
justitiei sau demnitatea functiei de magistrat
2.6. si apoi a intentat proces civil impotriva mea de punerea mea sub interdictie, dosarul
15730/231/2014, fara alta proba decat propria sa declaratie ca cetatenii care-si exercita dreptul
accesului la justitie sunt alienati mintal, dupa care a renuntat la judecata, calomniindu-ma insa fata de
fostul meu angajator SC ROMANIA HYPERMARCHE SA care a formulat cerere de interventie accesorie
probata contrar pretentiilor sale prin faptul ca la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA am 3 (trei) certificate
medico-legale care ma declara sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii, aferente celor 4
(patru) ani lucrati la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA ca Programator IT (cf. COR), ceea ce constituie
abatere disciplinara grava cf. art. 99 a)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul
magistratilor, manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului
justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu
Deoarece avocatii Kinstellar SPARL care au fost angajati de SC ROMANIA HYPERMARCHE SA sa
inventeze trei sanctiuni disciplinare ilegale si netemeinice prin care am fost concediat disciplinar din nou
pe 02.11.2012, dupa ce am anulat definitiv si irevocabil concedierea disciplinara din presupusa data de
09.10.2009 prin dosarul 43961/3/2009, drept dovada a nevinovatiei mele,
au intervenit neavenit in dosarul 15730/231/2014 demonstrand ca dansii sunt alienati mintal
prin faptul ca au achiesat la o aberatie juridica, si si-au probat actiunea contrar intereselor lor, nu doar
vadit netemeinic,
suspectez ca e posibil sa aiba de-a face cu instigarea atacurilor grupului infractional organizat
alcatuit din Dita Mirela, Mihaila Paul, interlopul Herghelegiu Danut si complicii lor din politia si
jandarmeria vranceana.
2.7. si apoi a instigat clica sa criminala impotriva mea, printre care interlopul Herghelegiu Danut
care a savarsit Tulburarea ordinii si linistii publice lovind cu picioarele in usa mamei mele pe 27.10.2014
apoi pe 05.12.2014 tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea lovindu-ma in cap
si aruncandu-ma in stare de inconstienta pe treptele scarii blocului, pentru care Dita Mirela a
musamalizat doua dosare civile introduse anterior datei de 05.12.2014 dintre care unul este pentru data
de 27.10.2014 drept dovada a intelegerii prealabile ilicite intre acestia,
Pagina 26 din 62
2.8. si apoi a inventat dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar in cardasie cu asa-
zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, in
care am fost numit suspect, in care asa-zisul procuror Mihaila Paul instigat de Dita Mirela a savarsit
infractiunile impotriva carora formulez prezenta, dosarul 2417/P/2014 fiind evident inventat in scopul
de a ma Hartui, Ameninta si Santaja sa renunt la demnitate si dreptate in privinta infractiunilor clicii
criminale a asa-zisului judecator Dita Mirela savarsite impotriva mea,
2.9. apoi a instigat pe asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul sa falsifice
propunerea de emiterea mandatului de patrundere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015 in
motivarea in fapt a necesitatii, deoarece nu am fost vreodata citat in prealabil in conditiile legii desi asa-
zisul procuror Mihaila Paul a avut la cunostinta adresa mea de corespondenta electronica aleasa cf. art.
155 (1) 6. si art. 158 (2) NCPC modificat si completat prin Legea 202/2010: tudor.raneti@gmail.com, atat
din memoriul pe care i l-am adus la cunostinta pe data de 09.05.2015 privind citatia tardiva din
05.05.2015 ora 09:30 A.M., precum si din inscrisurile din 2417/P/2014 si din alte dosare penale in care
sunt reclamant la parchetele locale din Focsani. Hotararea din 10547/231/2015 a fost falsificata de asa-
zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana de la Judecatoria Focsani, vadit in cardasie cu
grupul infractional organizat local alcatuit din persoanele numite in prezenta, deoarece deasemenea a
hotarat ca pot fi expertizat psihiatric, incalcand in flagrant art. 184 (1) din CPP conform caruia doar
impotriva acuzatilor de omor sau pruncucidere poate fi dispusa aceasta masura. Acest mandat de
patrundere a fost executat pe data de 17.09.2015 ora 06:05 a.m., prin care am fost Lipsit ilegal de
libertate 7 (sapte) ore, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa intocmeasca un singur act de procedura
in conditiile legii, si prin care am fost Supus la rele tratamente prin privarea de libertate, de odihna si de
hrana si comportamentul irational al asa-zisului procuror Mihaila Paul.
mandatul de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din 2417/P/2014, pentru a ma duce cu forta cu politia
judiciara si cu mascatii la Comisia de expertiza medico legala psihiatrica din cadrul Serviciului de
Medicina Legala Vrancea, nelegal si fara motiv just cf. art. 184 (1) din CPP conform caruia doar acuzatii
de omor sau pruncucidere pot fi expertizati medico-legal, precum si fara consimtamantul meu scris cf.
art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, desi nu refuzasem programarea la care m-as fi
deplasat de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau consimtamantul meu scris si ca asa-zisul
procuror Mihaila Paul a falsificat dosarul 2417/P/2014 in cardasie cu superiorul sau ierarhic Tarlea Florin
Cristinel, si cu reclamantul dosarului, asa-zisul judecator Dita Mirela, toti care sunt sub urmarire penala
si care fac parte din acelasi grup infractional organizat. Evident am fost Lipsit ilegal de libertate si Supus
la rele tratamente 7 (sapte) ore, pentru a fi destabilizat psihic inaintea ducerii cu forta la expertizarea
psihiatrica, deoarece precum am declarat pe propria raspundere, asa-zisul procuror Mihaila Paul nu a
efectuat nici un act de procedura in conditiile legii in acest rastimp pentru a justifica mandatele de
patrundere si de aducere si asa falsificate
referatul cu propunerea de internare voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o data recent anterioara
datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-o comunice printr-o adresa oficiala, Hartuind telefonic pe mama
mea cu 4 (patru) apeluri, Amenintand si Santajand ca daca nu ma va convinge sa ma internez voluntar la
psihiatrie, va falsifica procedura internarii mele nevoluntare, infractiuni pe care le-au consumat ulterior
prin faptul ca asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au falsificat referatul cu propunerea
de internare nevoluntara prin care a introdus actiunea 11224/231/2015, instigand pe asa-zisul judecator
Craciun Constantin Catalin sa falsifice hotararea judecatoreasca de internarea mea nevoluntara din
Pagina 27 din 62
11224/231/2015 pe care drept dovada a nelegalitatii si netemeiniciei am anulat-o ca nefondata in
dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea.
referatul cu propunerea de obligare la tratament medical provizoriu prin care a introdus actiunea
14277/231/2015 declarata inadmisibila de instanta Judecatoriei Focsani, ignorand autoritatea de lucru
judecat a dosarului 11224/231/2015 in care m-a acuzat nefondat ca sunt violent si lipsit de
discernamant, precum si legea care face inadmisibile astfel de actiuni, adica art. 184(1)(3)(5), art. 245-
246 din CPP, art. 107-109 din CP, art. 10, 11, 14 si 17 din Legea 487/2002 si alte prevederi legale
asemenea
2.13. apoi a instigat pe asa-zisul procuror Dogaru Luminita Georgeta in cardasie cu care asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au sustras aproape toate dosarele de competenta
materiala a Parchetului de pe langa Judecatoriei Focsani si le-au musamalizat la Parchetul de pe langa
Tribunalul Vrancea,
sa formuleze contestatie fara calitate procesuala activa in 14277/231/2015 deoarece n-a
participat ca procuror in dosarul 14277/231/2015 sau 2417/P/2014 si dosarul 2417/P/2014 a fost
instrumentat de Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea care a efectuat acte de procedura ca si cum
as fi savarsit Omorul calificat cand in realitate nici macar nu sunt acuzat de o infractiune reala material
demonstrand in flagrant astfel gravele abuzuri ale grupului infractional organizat local,
ceea ce demonstreaza faptul ca asa-zisul judecator Dita Mirela este schizofrenic persoana care
a pierdut total contactul cu realitatea profesionala, juridica si sociala, si sociopat persoane care incalca
in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor, cu aspect delirant persoane ce nu poate fi convinsa pe
cale logica sa adopte un comportament civilizat si sa-si impuna legea ca pe o comanda sociala interioara,
cu caracter mitomaniac persoane ca mint obsesiv, simptoma mai multor tulburari psihologice,
ceea ce in mod convers demonstreaza faptul ca INM si CSM sunt veritabile maison de sante
case de nebuni care includ evident in magistratura schizofrenici fiindca-s manipulabili sa savarseasca
infractiuni la comanda deoarece sunt labili psihic, precum faptele ilicite ale procurorilor si judecatorilor
numiti demonstreaza in flagrant ca au fost admisi in magistratura prin relatii ilicite si fapte de coruptie
deoarece habar nu au legea si prin urmare datoria de serviciu pe care dealtfel o incalca cu rea-credinta
precum in fapt a demonstrat ca asa-zisul judecator Dita Mirela a manifestat productie verbala si
comportamentala dezorganizata prin falsificarea unui numar imens de hotarari de natura a-l incrimina
penal adica reprezentand un pericol nu doar pentru siguranta publica ci si pentru propria sa persoana,
acesta fiind vadit lipsit de discernamant medical si juridic chiar si in calitate de infractor, precum
calitatea de infractor sau de sociopat adica individ cu tulburare antisociala de personalitate care incalca
in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor evident constituie flagrantul necorespunderii
profesionale a acestuia sau disfunctie sociala si ocupationala,
precum si sectiunea I.C. in care obiectivez utilizand literatura de specialitate in psihologie si
psihiatrie necesitatea punerii sub interdictie a asa-zisilor magistrati inculpati pentru vadita alienare si
debilitate mintala in scopul sigurantei publice
Pagina 28 din 62
3. Asa-zisul procuror Mihaila Paul este cel care a falsificat ordonantele de clasare din dosarele
1863/P/2015 (829/P/2015), 2222/P/2014 si 995/P/2015, precum
3.1. a falsificat ordonanta de inceperea urmaririi penale din 30.01.2015 din 2417/P/2014 la
instigarea asa-zisului judecator Dita Mirela fara sa-mi aduca la cunostinta aceasta
3.2. a falsificat o citatie emisa pe 28.04.2015 pe care mi-au comunicat-o tardiv pe 05.05.2015 si
dupa ce le-am comunicat un memoriu prin emailul din data de 09.05.2015 00:11 intitulat comunicat
catre d-l procuror sef sectie U.P. Mihaila Paul prin care le-am adus la cunostinta ca mi-au comunicat
citatia tardiv precum stiau dealtfel prin confirmarea de primire semnata de mama mea Raneti Mariana
3.3. a falsificat in secret pe 25.06.2015 o ordonanta de continuarea urmaririi penale cf. art. 305
(3) din CPP in 2417/P/2014 adica fara sa-mi aduca aceasta la cunostinta aceasta precum impune legea,
3.4. apoi in loc sa ma citeze la adresa de corespondenta indicata prin memoriul din 09.05.2015
au falsificat mai multe mandate de aducere pe care le-au comunicat Politiei sectorului 3 Bucuresti unde
am domiciliul din buletin la care am precizat in memoriul din 09.05.2015 ca nu locuiesc, cu mentiunea ca
asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul aveau adresa de corespondenta aleasa pentru
comunicarea actelor de procedura in alte plangeri la parchetele locale de care ambii au la cunostinta
deoarece au sustras doua dintre acestea competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria
Focsani pentru a le musamaliza exact la aceeasi data 25.06.2015 adica 2222/P/2014 si 995/P/2015,
ordonantele de clasare fiind identice dealtfel cu exceptia numelui inculpatului. Dupa ce am intrat in
posesia acestor adrese pe care le-am aflat de abia in dosarul 11224/231/2015 unde asa-zisii procurori
Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul le-au folosit sa falsifice falsificarea unui mandat de aducere pe
motiv ca ma sustrag citarii sau urmaririi penale, am comunicat ca aceste adrese sunt falsificate la Politia
sectorului 3 Bucuresti si IGPR, primind raspuns de la IGPR ca au fost in consecinta redirectionate la
Parchetul de pe langa Curtea de apel Galati unde dupa stirea mea au fost musamalizate, apoi
3.5. a falsificat propunerea de emiterea mandatului de patrundere din 10.09.2015 din dosarul
10547/231/2015 in motivarea in fapt a necesitatii, deoarece nu am fost vreodata citat in prealabil in
conditiile legii desi asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut la cunostinta adresa mea de corespondenta
electronica aleasa cf. art. 155 (1) 6. si art. 158 (2) NCPC modificat si completat prin Legea 202/2010:
tudor.raneti@gmail.com, atat din memoriul pe care i l-am adus la cunostinta pe data de 09.05.2015
privind citatia tardiva din 05.05.2015 ora 09:30 A.M., precum si din inscrisurile din 2417/P/2014 si din
alte dosare penale in care sunt reclamant la parchetele locale din Focsani. Hotararea din
10547/231/2015 a fost falsificata de asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana de la
Judecatoria Focsani, vadit in cardasie cu grupul infractional organizat local alcatuit din persoanele
numite in prezenta, deoarece deasemenea a hotarat ca pot fi expertizat psihiatric, incalcand in flagrant
art. 184 (1) din CPP conform caruia doar impotriva acuzatilor de omor sau pruncucidere poate fi dispusa
aceasta masura. Acest mandat de patrundere a fost executat pe data de 17.09.2015 ora 06:05 a.m., prin
care am fost Lipsit ilegal de libertate 7 (sapte) ore, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa
intocmeasca un singur act de procedura in conditiile legii, si prin care am fost Supus la rele tratamente
prin privarea de libertate, de odihna si de hrana si comportamentul irational al asa-zisului procuror
Mihaila Paul.
3.6. a falsificat mandatul de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din 2417/P/2014, pentru a ma
duce cu forta cu politia judiciara si cu mascatii la Comisia de expertiza medico legala psihiatrica din
Pagina 29 din 62
cadrul Serviciului de Medicina Legala Vrancea, nelegal si fara motiv just cf. art. 184 (1) din CPP conform
caruia doar acuzatii de omor sau pruncucidere pot fi expertizati medico-legal, precum si fara
consimtamantul meu scris cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, desi nu refuzasem
programarea la care m-as fi deplasat de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau
consimtamantul meu scris si ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat dosarul 2417/P/2014 in
cardasie cu superiorul sau ierarhic Tarlea Florin Cristinel, si cu reclamantul dosarului, asa-zisul judecator
Dita Mirela, toti care sunt sub urmarire penala si care fac parte din acelasi grup infractional organizat.
Evident am fost Lipsit ilegal de libertate si Supus la rele tratamente 7 (sapte) ore, pentru a fi
destabilizat psihic inaintea ducerii cu forta la expertizarea psihiatrica, deoarece precum am declarat pe
propria raspundere, asa-zisul procuror Mihaila Paul nu a efectuat nici un act de procedura in conditiile
legii in acest rastimp pentru a justifica mandatele de patrundere si de aducere si asa falsificate
3.7. a falsificat delegatia avocatiala din 05.05.2015 a d-nei avocat Labunt Maria de la Baroul
Vrancea, care a fost substituita de sotul sau, d-l avocat Labunt Adrian de la Baroul Vrancea pe data de
17.09.2015, si care a declarat de fata cu mine, mama mea Raneti Mariana, doi politisti mascati si asa-
zisul procuror Mihaila Paul, ca este prima oara cand afla de delegatie si dosarul 2417/P/2014. Impotriva
acestor avocati am formulat plangere penala prealabila pentru Asistenta si reprezentarea neloiala,
fiindca pana in prezent nu mi-au acordat nici un singur act de asistenta juridica, din presupusa data de
05.05.2015 cand d-na avocat Labunt Maria se presupune ca a fost delegata cu titlul de avocat din oficiu
in dsoarul 2417/P/2014. Mai mult, am aflat ulterior ca asa-zisul avocat Labunt Adrian a dat examenul de
admitere in magistratura deci asteapta o recomandare de la asa-zisul procuror Mihaila Paul, aceasta
putand explica motivul savarsirii infractiunii de Asistenta si reprezentarea neloiala
3.8. au falsificat referatul cu propunerea de internare voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o
data recent anterioara datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-o comunice printr-o adresa oficiala, Hartuind
telefonic pe mama mea cu 4 (patru) apeluri, Amenintand si Santajand ca daca nu ma va convinge sa ma
internez voluntar la psihiatrie, va falsifica procedura internarii mele nevoluntare, infractiuni pe care le-a
consumat ulterior prin faptul ca:
3.9. a falsificat referatul cu propunerea de internare nevoluntara prin care a introdus actiunea
11224/231/2015, instigand pe asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin sa falsifice hotararea
judecatoreasca de internarea mea nevoluntara din 11224/231/2015 pe care drept dovada a nelegalitatii
si netemeiniciei am anulat-o ca nefondata in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la
Tribunalul Vrancea.
3.10. a falsificat referatul cu propunerea de obligare la tratament medical provizoriu prin care a
introdus actiunea 14277/231/2015 declarata inadmisibila de instanta Judecatoriei Focsani, ignorand
autoritatea de lucru judecat a dosarului 11224/231/2015 in care m-a acuzat nefondat ca sunt violent si
lipsit de discernamant, precum si legea care face inadmisibile astfel de actiuni, adica art. 184(1)(3)(5),
art. 245-246 din CPP, art. 107-109 din CP, art. 10, 11, 14 si 17 din Legea 487/2002 si alte prevederi legale
asemenea
3.11. a instigat pe asa-zisul procuror Dogaru Luminita Georgeta in cardasie cu care au sustras
aproape toate dosarele de competenta materiala a Parchetului de pe langa Judecatoriei Focsani si le-au
musamalizat la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea,
sa formuleze contestatie fara calitate procesuala activa deoarece n-a participat ca procuror in
dosarul 14277/231/2015 sau 2417/P/2014 si dosarul 2417/P/2014 a fost instrumentat de Parchetul de
pe langa Tribunalul Vrancea care a efectuat acte de procedura ca si cum as fi savarsit Omorul calificat
cand in realitate nici macar nu sunt acuzat de o infractiune reala material demonstrand in flagrant astfel
Pagina 30 din 62
gravele abuzuri ale grupului infractional organizat local. In dovedire anexez drept proba 8 completarea
intampinarii la contestatia nelegala si netemeinica a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani prin
care infatisez realitatea juridica a inadmisibilitatii contestatiei parchetului
3.12. a instigat pe asa-zisul procuror Dogaru Luminita Georgeta in calitate de procuror de
sedinta si in cardasie cu asa-zisul judecator Paun Ionel Iulian, un fost politist corupt din Piatra Neamt
care falsifica hotarari judecatoresti la ordinul ilicit al grupului infractional organizat din Vrancea si care
drept dovada a sustras dosarele 2220/91/2015 si 1560/231/2016 sistemului de distributie aleatorie
precum in prealabil a falsificat hotararea din 13761/231/2015, adica toate plangerile impotriva actelor
procurorului din 2417/P/2014,
ca pe data de 18.05.2016 sa falsifice dosarul 2845/P/2016 impotriva mea avand obiectul
Incalcarea solemnitatii sedintei fiindca ascultam in mod silentios la telefonul mobil carti audio, motivand
ca aceasta e de natura a tulbura linistea publica, si aceasta dupa o 1:30h (o ora si trei zeci de minute)
incare faceam acelasi lucru
Fiindca nu i s-a parut suficient aceasta demonstratie de schizofrenie, asa-zisul judecator Paun
Ionel Iulian a declarat ca i-am adresat cuvinte si gesturi de ocara pe care deasemenea a declarat ca nu
le-a vazut sau auzit in incheierea din 18.05.2016 din 2220/91/2015, apoi fiindca o minciuna nu e
niciodata suficienta pentru un mitomaniac a mintit ca am amenintat jandarmii ca ma Lipsesc de libertate
in mod ilegal dupa ce mi-a cerut sa parasesc sala si apoi a ordonat jandarmilor sa ma retina in sala
In dosarul 2845/P/2016 desi fapta nu exista material fiind inventata de persoane vadit alienate
mintal, s-au falsificat deja o ordonanta de inceperea urmaririi penale si ordonanta de continuarea
urmaririi penale, bineinteles nu mi s-a acordat dreptul de a consulta dosarul, nu mi s-a acordat dreptul
de a consulta propriile notite la audierile abuzive la care in loc de martor initial am fost numit faptuitor,
calitate ce nu exista in procesul penal si care-mi incalca prezumtia de nevinovatie in special in situatia in
care am fost citat in calitate de martor
In dosarul 1560/231/2016 in care am fost citat in aceeasi zi de 18.05.2016 cu dosarul
2220/91/2015 probandu-mi flagrant cererea de recuzare cf. art. 64 (1)f)(3)(5) din CPP pentru care asa-
zisul judecator Paun Ionel Iulian m-a amendat judiciar cu 2000 (doua mii) de lei pe 11.05.2016 in
2220/91/2015 mintind ca e abuz de drept, dupa care s-a abtinut pe motiv ca e incompatibil cf. art. 64
(1)f) din CPP adica recunoscand ca amenda judiciara este falsificata,
am cerut preschimbarea ordonantei falsificate de renuntarea la urmarirea penala cf. art. 318 (1-
2) si art. 314 (1) b) din CPP in ordonanta de clasare invocand Decizia IJCC 33/2015 in dezlegarea unor
chestiuni de drept, deoarece fapta nu exista material in 2417/P/2014 si nu poate exista de drept
deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma sau complexa ci o circumstanta agravanta a
altor infractiuni care nu exista material in 2417/P/2014 si pentru care nu am fost macar cercetat,
precum a obiectivat public consilierul PICCJ Alexandra Sinc in baza motivarii legiuitorului de la baza
Codului penal. Aceasta stare de fapt demonstreaza mobilul infractiunilor grupului infractional organizat
al asa-zisilor magistrati din circumscriptia Curtii de apel Galati, adica de a musamaliza in special dosarul
1560/231/2016 si abuzurile grave din 2417/P/2014
3.13. a instigat pe asa-zisul judecator Popa Mariana care de fapt este responsabil pentru
deturnarea plangerilor impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP din dosarele 2417/P/2014,
2222/P/2014 si 995/P/2015 mai ilegal intai la parchet, apoi in mod ilegal prin exceptia de necompetenta
materiala la Judecatoria Focsani unde au fost plasate la Paun Ionel Iulian cu exceptia celei din
995/P/2015 care a fost musamalizata de asa-zisul judecator Croitoru Sandina Mariana printr-o hotarare
falsificata, ceea ce demonstreaza in schimb ca nu este aplicabila exceptia necompetentei materiale,
Pagina 31 din 62
sa falsifice dosarul 3992/P/2016 impotriva mea avand deasemenea obiectul Incalcarea
solemnitatii sedintei, de aceasta data motivatia fiind ca pledoaria si utilizarea termenilor juridici incalca
solemnitatea sedintei, ceea ce demonstreaza ca asa-zisii judecatori si procurori din Vrancea cel putin
sunt schizofrenici, angajati deliberat alienati mintal de INM si CSM deoarece schizofrenicii fiind labili
psihic sunt manipulabili sa savarseasca infractiuni la comanda, motiv pentru care sunt intretinuti in
functie si le sunt musamalizate dosarele disciplinare in permanenta
3.14. precum si ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din
2417/P/2014 fara sa puna in miscare actiunea penala impotriva mea, inventand cheltuieli judiciare
nelegale si netemeinice si mintind ca am savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar desi fapta nu exista
material si fara macar sa fie posibila de drept urmarirea penala pentru Ultrajul judiciar deoarece aceasta
nu este o infractiune autonoma sau complexa ci o circumstanta agravanta pentru alte infractiuni care
deasaemenea nu exista material,
ceea ce demonstreaza faptul ca asa-zisul procuror Mihaila Paul este schizofrenic persoana care
4. Asa-zisul procuror Tarlea Florin Cristinel este responsabil cf. art. 4 din OUG 27/2002 si art. 132
din CR privind principiul controlului ierarhic pentru toate actele falsificate de subordonatul sau Mihaila
Paul si pentru falsificarea ordonantelor de clasare din dosarele penale in care s-a incriminat penal
deasemenea falsificand ordonante de respingerea plangerilor impotriva actelor procurorului cf. art. 339
din CPP:
4.1. 1863/P/2015 (829/P/2015) avand inculpati pe asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si
Ionescu Natalia, mentionat anterior in prezenta sectiune
4.2. 2222/P/2014 avand inculpat pe asa-zisul politist Simiz George de la IPJV, mentionat anterior
in prezenta sectiune
4.4. 995/P/2015 avand inculpat pe asa-zisul politist Opincariu Stefan de la IPJV, mentionat
anterior in prezenta sectiune
4.4. 246/P/2015 avand inculpat pe interlopul Herghelegiu Danut pentru tentativa de Omor
calificat si Vatamarea corporala, musamalizat prin neconsemnarea probelor si falsificarea ordonantei de
clasare ce este lovita de nulitate cf. art. 5 (2) si art. 280 (1) din CPP pentru neconsemnarea probelor,
dar si prin falsificarea hotararilor din 79/91/2015 de catre asa-zisul judecator Comanescu
Carmen in cardasie cu Croitoru Sandina Mariana care s-a ocupat de falsificarea incheierilor de
respingerea cererilor de recuzare pe care le-a sustras sistemului de distributie aleatorie in acest scop,
apoi a falsificat hotararea din contestatia in anulare 593/91/2016, si in cardasiec cu acelasi asa-zis
procuror Barsan Victoria care a instigat savarsind Falsul in declaratii ca de obicei mintind ca nu exista
Pagina 32 din 62
peste cele 20 (doua zeci) de probe din dosar. In continuare s-au incriminat si asa-zisul judecator Neagu
Rodica falsificand contestatia in anulare 944/91/2016 tot in cardasie cu Barsan Victoria, precum si asa-
zisul judecator Mircea Aur-Marian care a falsificat hotararea din apelul 593/91/2016 de pe rolul Curtii de
apel Galati mintind ca este contestatie nu apel pentru ca s-o declare inadmisibila, in cardasie cu asa-zisul
procuror Codita Costel Maricel de la Parchetul de pe langa Curtea de apel Galati, reteaua mafiei
magistratilor din circumscriptia Curtii de apel Galati condusa de la Bucuresti fiind dezvaluita pe masura
ce acestia falsifica hotararile judecatoresti
Mentionez ca in scopul musamalizarii dosarului 246/P/2015 acelasi asa-zis procuror Barsan
Victoria a savarsit in 14277/231/2015 avand obiectul obligarea mea la tratament medical provizoriu
declarat inadmisibil si nefondat de instanta in fond si contestatie, ca se impune obligarea mea la
tratament medical provizoriu deoarece sunt lipsit de discernamant si violent, invocand un raport de
expertiza medico-legala psihiatrica fictiv, demonstrand disperarea grupului infractional organizat de a
ma reduce la tacere in scopul de a ma impiedica sa continui urmarirea lor penala pentru infractiunile ce
le-au savarsit impotriva mea si a familiei mele
4.5. 2417/P/2014 falsificat impotriva mea, activitate criminala pe care o explicitez in fisierul
sesizare comisia pentru liberti civile, justiie i afaceri interne si probe.pdf anexat la prezenta
reprezentand sesizarea mai multor institutii competente in solutionarea acestor grave abuzuri, pe care l-
am publicat la adresa: https://www.scribd.com/document/328793853/Sesizare-Comisia-Pentru-
Libert%C4%83%C8%9Bi-Civile-Justi%C8%9Bie-%C8%98i-Afaceri-Interne-Si-Probe precum l-am indicat in
acest jurnal public privind infractiunile grupului infractional organizat din Focsani in special impotriva
mea: http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-pentru-coruptie, cu mentiunea
ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul scribd. com documentul
integral cu probe este deopotriva securizat prin semnatura mea electronica protejat si impotriva
modificarilor, mentionand acestea in mod relevant autenticitatii acestor inscrisuri pe care le-am facut
publice fiind deopotriva declaratii judiciare deoarece le-am inaintat autoritatilor penale,
precum a falsificat fara a avea competenta o ordonanta de respingerea plangerii impotriva
actelor procurorului din 2845/P/2016,
ceea ce iarasi demonstreaza faptul ca asa-zisul procuror Tarlea Florin Cristinel este schizofrenic
persoana care a pierdut total contactul cu realitatea profesionala, juridica si sociala, si sociopat
persoane care incalca in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor, cu aspect delirant persoane ce
nu poate fi convinsa pe cale logica sa adopte un comportament civilizat si sa-si impuna legea ca pe o
comanda sociala interioara, cu caracter mitomaniac persoane ca mint obsesiv, simptoma mai multor
tulburari psihologice,
5. Privind antecendentele asa-zisului procuror Calarasu Valina de la Parchetului de pe langa

Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti
Pagina 33 din 62
Asa-zisul procuror Calarasu Valina de la Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti, a falsificat 6 ordonante de clasare
pentru care i-am deschis sau ii voi deschide dosar penal introducandu-l complice in dosarele penale pe
care halucineaza ca le-a musamalizat, adica:
- ordonanta din 04.05.2016 din 143/II-2/2016 comunicata prin emailul din data de 04.05.2016
12:15 intitulat Com respingere plangere
- ordonanta din 03.03.2016 din 852/P/2015 comunicata prin emailul din 04.03.2016 12:07
intitulat solutie plangere dosar 852
- ordonanta din 12.01.2016 din 851/P/2015 comunicata prin emailul din data de 16.02.2016
14:14 intitulat Raspuns denunt
12:17 intitulat Comunicare Raneti Tudor
- ordonanta din 12.01.2016 din 1159/VIII-1/2015 comunicata prin emailul din data de
13.01.2016 10:05 intitulat Raspuns sesizare 1159/VIII-1/2015, care face subiectul prezentei
incriminand asa-zisii procurori Calarasu Valina, Popovici Gheorghe si Kovesi Laura Codruta
- ordonanta din 16.12.2015 din 574/P/2015, comunicata prin emailul din data de 30.12.2015
10:46 intitulat Comunicare solutie dosar 574/P/2015
6. Privind antecendentele asa-zisului organ de cercetare penala Mirea Liviu de la Parchetul de

pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti
Asa-zisul organ de cercetare penala Mirea Liviu este complice infractiunilor savarsite de asa-zisul
procuror Calarasu Valina fiindca nu a intocmit proces verbal si sesizat autoritatile penale cf. art. 61 si art.
291 din CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a asa-zisului procuror Calarasu Valina privind aceasta
cauza
7. Privind antecendentele asa-zisului procuror Popovici Gheorghe de la Parchetul de pe langa

Raspunderea asa-zisului procuror Popovici Gheorghe in calitate de procuror de supraveghere se

angajeaza cf. art. 132 din CR privind principiul controlului ierarhic deoarece procurorii spre diferenta de
judecatori nu sunt independenti, si fiindca nu a intocmit proces verbal si sesizat autoritatile penale cf.
art. 61 si art. 291 din CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a asa-zisului procuror Calarasu Valina
care-i este subordonat, si cf. art. 4 din OUG 27/2002 Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice
prevazute la art. 2 sunt direct raspunzatori de buna organizare si desfasurare a activitatii de primire,
evidentiere si rezolvare a petitiilor ce le sunt adresate, precum si de legalitatea solutiilor si comunicarea
Cu mentiunea faptului ca asa-zisului procuror Popovici Gheorghe in calitate de procuror de
supraveghere a falsificat cel putin o ordonanta de respingerea plangerilor impotriva actelor procurorului
si a contrasemnat ordonantele falsificate de asa-zisul procuror Calarasu Valina, prin care s-a incriminat
Pagina 34 din 62
penal complice la infractiunile savarsite de asa-zisul procuror Calarasu Valina, autorand propriile
infractiuni de falsurile in inscrisuri, infractiunile de coruptie, Constituirea unui grup infractional
organizat si alte infractiuni prin falsificarea ordonantei de respingerea plangerilor impotriva actelor
procurorului
8. Privind antecendentele asa-zisului procuror sef de directie Kovesi Laura Codruta de la

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul
teritorial Bucuresti
Asa-zisul procuror sef de directie Kovesi Laura Codruta din cadrul Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, desi stie de infractiunile si abaterile
disciplinare savarsite de personalul DNA din subordine, refuza tacit sa ia masuri pentru asanarea
institutiei de crima organizata. Raspunderea asa-zisului procuror Kovesi Laura Codruta in calitate de
procuror sef de directie se angajeaza cf. art. 132 din CR privind principiul controlului ierarhic deoarece
procurorii spre diferenta de judecatori nu sunt independenti, si fiindca nu a intocmit proces verbal si
sesizat autoritatile penale cf. art. 61 si art. 291 din CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a
personalului din subordine, si cf. art. 4 din OUG 27/2002 Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice
9. Privind antecendentele asa-zisului inspector sef Netejoru Lucian de la Inspectia Judiciara si

asa-zisul presedinte Aron Mircea al Consiliului superior al magistraturii
Asa-zisul inspector sef Netejoru Lucian incearca sa musamalizeze in continuu abaterile

disciplinare ale asa-zisilor magistrati romani,
in cardasie cu asa-zisul presedinte Aron Mircea al Consiliului superior al magistraturii care
refuza sa-l expulzeze disciplinar pe asa-zisul inspector sef Netejoru Lucian impreuna cu complicii sai la
musamalizarea dosarelor disciplinare,
infractiuni la comanda deoarece sunt labili psihic, precum faptele ilicite ale paratilor demonstreaza in
flagrant ca au fost admisi in magistratura prin relatii ilicite si fapte de coruptie deoarece habar nu au
legea si prin urmare datoria de serviciu pe care dealtfel o incalca cu rea-credinta
In dovedire invoc exemplificativ situatia de fapt la care asa-zisul inspector sef Netejoru Lucian
este complice, posibil instigator, indicand sesizarea publicata la adresele
Pagina 35 din 62
Justi%C8%9Bie-%C8%98i-Afaceri-Interne-Si-Probe
si
http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-pentru-coruptie
reprezentand in scopul clarificarii fondului prezentei sesizarea comisiei europarlamentare din care face
parte d-na Monica Macovei privind activitatea ilicita a grupului infractional organizat local vrancean,
deasemenea comunicata d-lui procuror sef de directie a DIICOT Horodniceanu Daniel-Constantin, d-nei
procuror sef de directie a DNA Kovesi Laura Codruta, Comisiei de cercetarea abuzurilor si pentru petitii,
ministrului justitiei Pruna Raluca, corpul de control al guvernului si primului ministru Ciolos Dacian,
presedintele Romaniei Klaus Iohannis, Avocatul poporului si Ombudsman-ul European
In dovedire deasemenea invoc opinia publica a d-nei Monica Macovei cu privire la CSM care
doar remarca ceea ce este de notorietate, citand de la adresa:
http://www.cotidianul.ro/monica-macovei-csm-este-un-fel-de-mafie-a-justitiei-si-acopera-tot-ce-e-rau-
in-sistem-275550/
S tii c n toat Europa Central i de Est, n CSM este un fel de Mafie a Justiiei i ei acoper tot ce
de ntmpl ru n sistem
10. Privind antecendentele asa-zisului judecator Miron Doina
10.1. asa-zisul judecator Miron Doina a falsificat hotararea din 2711/231/2015 avand obiectul
contestatia in anulare impotriva hotararii falsificate din 8741/231/2015 mintind ca n-am calitate
procesuala activa dupa ce am demonstrat in temeiul literaturii de specialitate in drept scrisa de d-l Cristi
Danilet membru CSM, ca am calitate procesuala activa in 2711/231/2015
Mai mult, asa-zisul judecator Miron Doina a mintit in esenta ca impotriva hotararilor penale
definitive nu se poate face contestatie in anulare, in contradictie cu art. 426 din CPP Impotriva
hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare..., demonstrand in flagrant ca
schizofrenic
10.2. asa-zisul judecator Miron Doina a deturnat la parchet plangerea impotriva actelor
procurorului cf. art. 340 din CPP pentru a impiedica judecata in dosarul 3453/231/2016
10.4. asa-zisul judecator Miron Doina de la Judecatoria Focsani a falsificat incheierea din
12.05.2016 din 2220/91/2015 de respingerea cererii de recuzare. Dosarul 2220/91/2015 are obiectul
plangerea impotriva actelor procurorului din aceeasi cauza 2417/P/2014 din care am intentat plangerea
impotriva actelor procurorului din 1560/231/2016 in care asa-zisul judecator Miron Doina a falsificat
hotararea din 15.11.2016
10.5. asa-zisul judecator Miron Doina de la Judecatoria Focsani Doina a falsificat hotararea din
15.11.2016 din 1560/231/2016 incalcand Decizia CCR nr. 23 din 20.01.2016 si Decizia ICCJ 33/2015
Pagina 36 din 62
precum si orice alte prevederi legale relevante si logica juridica, demonstrand mai presus de orice dubii
rezonabile ca este un infractor schizofrenic si sociopat cu aspect delirant si caracter mitomaniac
11. Privind infractiunile savarsite de asa-zisul procuror de sedinta Batranu Iuliana
11.1. Privind infractiunile savarsite de asa-zisul procuror de sedinta Batranu Iuliana in dosarul
14277/231/2015
Asa-zisul procuror de sedinta Batranu Iuliana a fost prins in flagrant instigand obligarea mea la
tratament medical in dosarul 14277/231/2015 prin care a fost declarata propunerea inadmisibila, ceea
ce constituie complicitatea si instigarea la tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala, precum si
infractiunile de falsurile in inscrisuri, infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii
justitiei, infractiunile contra libertatii persoanei, infractiunile de coruptie si alte infractiuni
Ulterior la contestatia parchetului actiunea 14277/231/2015 a fost declarata si nefondata
11.2. Privind infractiunile savarsite de asa-zisii procurori de sedinta Batranu Iuliana, Barsan
Victoria si asa-zisul judecator Badiu Mandica in dosarul 2219/231/2015
Asa-zisul procuror de sedinta Batranu Iuliana a mintit in dosarul 2219/91/2015 avand obiectul
plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP impotriva ordonantei falsificate de clasare
din dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) avand inculpati pe asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si
Ionescu Natalia care au falsificat un certificat medico-legal in forma continuata Favorizand faptuitorul,
interlopul Herghelegiu Danut care a savarsit tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala
impotriva mea la instigarea grupului infractional organizat din Vrancea,
ca n-am formulat plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP pentru a deturna
dosarul la parchet si impiedica judecata. Dosarul 2219/91/2015 a fost deturnat la parchet de asa-zisul
judecator Badiu Mandica cu acest motiv desi nu exista nici un temei de drept in acest sens, fortandu-ma
sa introduc din nou plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP
In realitate am probat desi nu era necesar ca am formulat plangerea impotriva actelor
procurorului cf. art. 339 din CPP prin transcrisul emailului cu care am depus plangerea impotriva actelor
procurorului cf. art. 339 din CPP la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea,
deoarece asa-zisul procuror de sedinta Barsan Victoria a mintit la doua sedinte consecutive cand
dosarul 2219/91/2015 se afla la Tribunalul Vrancea, ca n-am formulat plangerea impotriva actelor
procurorului, inclusiv dupa ce am probat prin transcrisul emailului cu care am depus plangerea impotriva
actelor procurorului cf. art. 339 din CPP la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea
In realitate nu exista nici macar prevederea legala a deturnarii plangerii impotriva actelor
procurorului cf. art. 340 din CPP la parchet pe motiv ca nu a fost formulata plangerea impotriva actelor
procurorului cf. art. 339 din CPP
Pagina 37 din 62
1012/231/2016
Asa-zisul procuror de sedinta Batranu Iuliana a mintit in dosarul 1012/231/2016 avand obiectul
plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP impotriva ordonantei falsificate de clasare
din dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) avand inculpati pe asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si
Ionescu Natalia care au falsificat un certificat medico-legal in forma continuata Favorizand faptuitorul,
interlopul Herghelegiu Danut care a savarsit tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala
impotriva mea la instigarea grupului infractional organizat din Vrancea, ca n-am formulat plangerea
impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP pentru a deturna dosarul la parchet si impiedica
judecata. Dosarul 1012/231/2016 a fost deturnat la parchet cu acest motiv desi nu exista nici un temei
de drept in acest sens, fortandu-ma sa introduc din nou actiunea
deoarece asa-zisul procuror de sedinta Barsan Victoria a mintit la doua sedinta consecutive cand
dosarul 2219/91/2015 se afla la Tribunalul Vrancea, ca n-am formulat plangerea impotriva actelor
procurorului, inclusiv dupa ce am probat prin transcrisul emailului cu care am depus plangerea impotriva
actelor procurorului cf. art. 339 din CPP la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea
In realitate nu exista nici macar prevederea legala a deturnarii plangerii impotriva actelor
procurorului cf. art. 340 din CPP la parchet pe motiv ca nu a fost formulata plangerea impotriva actelor
procurorului cf. art. 339 din CPP
14445/231/2016
Asa-zisul procuror de sedinta Batranu Iuliana a fost prins in flagrant mintind in dosarul
14445/231/2015 avand obiectul plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP impotriva
ordonantei de clasare din 2222/P/2015 avand inculpat pe asa-zisul politist Simiz George, ca n-am
formulat plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP pentru a deturna dosarul la
parchet si impiedica judecata
si in dovedire, asa-zisul judecator Miron Doina nu s-a luat macar de data aceasta dupa alienarea
mintala a asa-zisului procuror de sedinta Batranu Iuliana si a anulat ordonanta falsificata de clasare din
2222/P/2014
Pagina 38 din 62
15507/231/2016
Asa-zisul procuror de sedinta Batranu Iuliana desi nu reiese din minuta comunicata a incheierii
din 09.12.2016 din 15507/231/2016, a instigat la deturnarea dosarelor 2219/91/2015, 1012/91/2015,
14445/231/2015, 15507/231/2016, 16710/91/2015 si 17704/231/2016 la parchet, a instigat la obligarea
mea la tratament medical provizoriu in 14277/231/2015 unde instanta a constatat referatul cu
propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu inadmisibil si nefondat la obligarea mea la
tratament medical provizoriu pentru a fi grav vatamat sau ucis prin injectarea cu substante toxice pentru
a fi impiedicat sa continui urmarirea penala a grupului infractional organizat din care face parte pentru
instigarea interlopului Herghelegiu Danut sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea
corporala impotriva mea pe 05.12.2014, si a instigat la falsificarea hotararii din 15751/231/2016
ceea ce ridica mai mult decat suspiciunea legitima ca este instigator a incheierii falsificate din
09.12.2016 din 15507/231/2016 la fel ca-n prealabil adica in recidiva, savarsind
Falsul in declaratii prin faptul ca a instigat nejustificat la deturnarea dosarului 15507/231/2016
la parchet, si
15751/231/2016
corporala impotriva mea pe 05.12.2014, si a instigat la falsificarea hotararii din 15751/231/2016,
Falsul in declaratii prin faptul ca a instigat nejustificat la respingerea cererii de revizuire din
15751/231/2016, si
Pagina 39 din 62
17704/231/2016
Falsul in declaratii prin faptul ca a instigat nejustificat la respingerea contestatiei in anulare din
17704/231/2016, si
16710/231/2016
Falsul in declaratii prin faptul ca a instigat nejustificat la deturnarea dosarului 16710/231/2016
la parchet, si
Pagina 40 din 62
C. Privind alienarea mintala asa-ziselor organe judiciare inculpate
Paratii sunt vadit schizofrenici persoane care au pierdut total contactul cu realitatea
profesionala, juridica si sociala, si sociopati persoane care incalca in mod pervaziv legea si drepturile
persoanelor, cu aspect delirant persoane ce nu pot fi convinse pe cale logica sa adopte un
persoane ca mint obsesiv, simptoma mai multor tulburari psihologice,
realitate pe care o obiectivez indicand literatura de specialitate in psihologie si psihiatrie din
care am tras aceste concluzii raportat la faptele ilicite ale inculpatilor ce reprezinta deopotriva pericol
social si pericol pentru propria lor persoana dat fiind ca acesti schizofrenici s-au incriminat penal
trimitandu-mi dovezile infractiunilor halucinand concomitent ca savarsind infractiuni in flagrant nu vor fi
prinsi in flagrant, ceea ce demonstreaza mai presus de orice dubii rezonabile ca sunt alienat mintal sau
debili mintal chiar si in calitate de infractori
1. Privind alienarea mintala sau sociopatia paratilor
1. a. Citez din DEX

ALIENT ~t (~i, ~te) i substantival Care sufer de o boal mintal; dement; nebun. Spital
de ~i. [Sil. -li-e-] /<fr. aline, lat. alienatus
Sursa: NODEX (2002) | Adugat de siveco | Semnaleaz o greeal | Permalink
1. b. de la adresa
http://www.lapsiholog.com/tulburarea-de-personalitate-antisociala.html
citez:
Tulburarea de Personalitate Antisociala este caracterizata printr-un tipar comportamental stabil de
violare si desconsiderare a drepturilor celorlalti. Acesta tulburare de personalitate a fost denumita, de
asemenea Psihopatie, Sociopatie sau Tulburare de Personalitate Dissociala.
Psiholog Ionut Ghiugan
1. c. privind
En. Antisocial Personality Disorder
Ro. Tulburarea antisociala de personalitate
de la adresa
http://en.wikipedia.org/wiki/Antisocial_personality_disorder
citez
Antisocial (or dissocial) personality disorder is characterized by a pervasive pattern of disregard for, or
violation of, the rights of others.
Traducere in romana:
Pagina 41 din 62

Tulburarea antisociala de personalitate este caracterizata e un tipar pervaziv de ignorare a, sau violare a
drepturilor celorlalti.
1. d. privind
En. How to Deal With a Psychopath
Ro. Cum sa relationezi cu un sociopat
de la adresa
https://www.youtube.com/watch?v=1PNyVwA1ii4
1. e. privind
En. Profile of the Sociopath
Ro. Profilul sociopatului
de la adresa
http://www.mcafee.cc/Bin/sb.html
citez: "
NOTE: In the 1830's this disorder was called "moral insanity." By 1900 it was changed to "psychopathic
personality." More recently it has been termed "antisocial personality disorder" in the DSM-III and DSM-
IV. Some critics have complained that, in the attempt to rely only on 'objective' criteria, the DSM has
broadened the concept to include too many individuals. The APD category includes people who commit
illegal, immoral or self-serving acts for a variety of reasons and are not necessarily psychopaths.
DSM-IV Definition
Antisocial personality disorder is characterized by a lack of regard for the moral or legal standards in the
local culture. There is a marked inability to get along with others or abide by societal rules. Individuals
with this disorder are sometimes called psychopaths or sociopaths.
NOTA: in anii 1830 aceasta tulburare era denumita nebunie morala. In anii 1900 aceasta a fost
redenumita in personalitate psihopata. Mai recent aceata a fost denumita tulburare antisociala de
personalitate in categoriile DSM-III si DSM-IV (termenul provine din en. The Diagnostic and Statistical
Manual of Mental Disorders (DSM), published by the American Psychiatric Association; ro. Manualul
diagnostic si statistic al tulburarilor mintale, publicat de Asociatia Americana de Psihiatrie). Unii critici s-
au plans ca, in incercarea de a se intemeia doar pe criterii obiective, DSM a largit conceptul pentru a
include prea multi indivizi. Categoria sociopatilor include indivizi care au comis fapte ilegale, imorale sau
egoiste pentru o varietate de motive si nu sunt neaparat psihopati.
Nota: criticile sunt declarate fara argumente stiintifice pe de o parte, pe de alta parte neavizate adica
nedocumentate in raport cu DSM, pentru ca varietatea de motive invocate de raufacatori reprezinta
rationalizarea raului facut, una din caracteristicile psihopatului/sociopatului
Pagina 42 din 62
Definitia DSM-IV
Tulburarea de personalitate antisociala este caracterizata de o lipsa de observatie a standardelor morale
si legale ale culturii locale. Este observabila o inabilitate marcanta de a relationa cu altii si a se supune
regulilor societatii. Indivizii cu aceasta tulburare sunt uneori denumiti psihopati sau sociopati
2. Privind alienarea mintala sau schizofrenia paratilor
2. a. Citez din DEX

SCHIZOFRENE, schizofrenii, s. f. Boala mintala cronica caracterizata prin slabirea si destramarea
progresiva a functiilor psihice si prin pierderea contactului cu realitatea.
2. b. Citez din enciclopedia wikipedia

Schizophrenia [...] is a mental disorder often characterized by abnormal social behavior and failure to
recognize what is real.
Schizofrenia este o tulburare mintala caracterizata prin comportament social anormal si esecul
de a recunoaste ce este real.
Conform DSM-V "Schizophrenia is characterized by delusions, hallucinations, disorganized

speech and behavior, and other symptoms that cause social or occupational dysfunction.". In traducere:
Schizofrenia este caracterizata de iluzii, halucinatii, productie verbala si comportamentala
dezorganizata, si alte simptome ce cauzeaza disfunctie sociala si ocupationala, precum in fapt au
demonstrat paratii acestui dosar prin productie verbala si comportamentala dezorganizata adica prin
falsificarea actelor de procedura de natura a-i incrimina penal adica reprezentand un pericol nu doar
pentru siguranta publica ci si pentru propria lor persoana, acestia fiind vadit lipsiti de discernamant
medical si juridic chiar si in calitate de infractori, precum calitatea de infractori sau de sociopati adica
indivizi cu tulburare antisociala de personalitate care incalca in mod pervaziv legea si drepturile
persoanelor evident constituie flagrantul necorespunderii profesionale a acestora sau disfunctie sociala
si ocupationala
In coroborare, precizez ca normalitatea comportamentului social civilizat este definita

conventional prin lege, care reprezinta normele societatii civilizate, si care este filosofia de viata a
oamenilor sanatosi mintal care se comporta normal sau moral din convingere spre diferenta de alienatii
mintal care se conformeaza comportamentului normal din frica de consecintele incalcarii legii. Convers,
incalcarea in mod pervaziv a legii si a drepturilor celorlalti constituie prin definitie sociopatia sau
tulburarea mintala sau de personalitate antisociala, care este o alta forma de alienare / debilitate
mintala ca schizofrenia
Paratii au fost prinsi in flagrant mintind obsesiv, incalcand legea si drepturile persoanelor, in
scopul promovarii intereselor ilicite ale crimei organizate din care fac parte, adica in cardasie si in
apararea altor criminali si alienati mintal, precum s-a documentat in literatura de specialitate ca de
Pagina 43 din 62
regula sociopatii formeaza un anturaj. Prin definitie, incalcarea in mod pervaziv a legii si drepturilor altor
persoane, constituie sociopatia sau tulburarea antisociala de personalitate, o forma de alienare mintala.
Inabilitatea de a rationa social si juridic, a se comporta civilizat adoptand legea ca pe o comanda sociala
interioara constituie aspectul delirant al tulburarii antisociale de personalitate a inculpatilor. Proferarea
obsesiva de minciuni constituie una din caracteristicile sociopatului sau psihopatului, si se numeste
mitomania
Fiindca paratii prinsi in flagrant incalcand legea si drepturile celorlalte persoane, nu corespund
profesional probat flagrant prin lipsa de competenta profesionala si de bun simt chiar fiindca s-au
incriminat penal singuri, adica paratii nu doar ca nu inteleg legea si obligatia de a o respecta, nu inteleg
nici datoria de serviciu bineinteles, reprezentand acelasi set de reguli ce normeaza obligativitatea
asumata in baza unui contract, ceea ce demonstreaza lipsa de responsabilitate patologica a paratilor.
Paratilor le lipseste cu desavarsire si discernamantul sau intelegerea de bun simt a normelor
societatii civilizate, respectiv halucineaza ca prin minciunile prin care s-a incriminat penal au reusit sa
pacaleasca pe cineva pentru a proteja alti criminali cu care sunt in cardasie la savarsirea de infractiuni
Fiindca prin definitie schizofrenicul este caracterizat prin pierderea contactului cu realitatea,
este astfel dovedit in flagrant ca paratii sunt schizofrenici, deoarece au demonstrat lipsa de
discernamant prin incalcarea pervaziva a legii si a drepturilor persoanelor crezand ca nu vor fi prinsi
incalcand legea in flagrant, prin aceasta evident reprezentand un pericol atat pentru public cat si pentru
propria lor persoana.
3. Privind mintitul patologic al paratilor

De la adresa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Pathological_lying
citez:
Pathological lying
Diagnosing pathological lying can be very difficult because it has not been recognized as a disorder in the
Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Many other disorders acknowledge pathological
lying as a symptom of disorders such as psychopathy, and antisocial, borderline, narcissistic, and
histrionic personality disorders, but people that are pathological liars may not possess characteristics of
the other disorders.[4] Excessive lying is a common symptom of several mental illnesses.
Traducerea in romana:
Mintitul patologic
Diagnosticarea mintitului patologic poate fi dificil deoarece nu este recunoscut ca o tulburare de
personalitate de sine statatoare in Manualul Diagnostic si Statistic al Bolilor Mintale. Multe dintre
celelalte tulburari mintale recunosc mintitul patologic ca o simptoma a psihopatiei, si a tulburarilor de
personalitate antisociale, borderline, narcisistica si histrionica, dar oamenii care sunt mincinosi
patologici nu prezinta neaparat celelalte caracteristici ale tulburarilor mintale. Mintitul excesiv este o
simptoma comuna a mai multor tulburari mintale.
Pagina 44 din 62

De la adresa:
citez:

If the disease continues to progress, lying could become so severe as to cause legal problems, including
but not limited to fraud.
Daca boala mintala progreseaza, mintitul obsesiv poate cauza probleme cu legea, incluzand dar nefiind
limitate la frauda
II. De drept,
pentru INFRACIUNI CONTRA LIBERTII PERSOANEI,

Art. 205 Lipsirea de libertate in mod ilegal ***
Art. 206 Ameninarea ***
Art. 207 antajul ***
Art. 208 Hruirea ***
pentru INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL, in special:

Art. 295 Delapidarea *
Art. 297 Abuzul n serviciu
Art. 298 Neglijena n serviciu
Art. 300 Uzurparea functiei
si pentru FALSURI IN INSCRISURI, in special:

Art. 321 Falsul intelectual
Art. 322 Falsul n nscrisuri sub semntur privat
Art. 323 Uzul de fals
Art. 326 Falsul n declaraii
si pentru fapte penale de coruptie:

Art. 289 Luarea de mit
Art. 290 Darea de mit
Art. 291 Traficul de influenta
Art. 292 Cumpararea de influenta
si pentru:
Art. 189 Omorul calificat ***
Pagina 45 din 62
Art. 194 Vtmarea corporal ***
si pentru:
Art. 244 Inselaciunea **
Art. 267 Omisiunea sesizarii
Art. 269 Favorizarea fptuitorului ***
Art. 268 Inducerea n eroare a organelor judiciare ***
Art. 367 Constituirea unui grup infracional organizat
Art. 274 Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei ***
Art. 280 Cercetarea abuziva ***
Art. 281 Supunerea la rele tratamente ***
Art. 283 Represiunea nedreapta ***
* Delapidarea efectelor serviciului pentru ascunderea infractiunilor savarsite de alte asa-zise organe
judiciare care delapideaza serviciile justitiei in schimbul mitei ce o primesc de la raufacatori pentru
solutionarea favorabila a dosarelor in care acestia sunt trasi la raspundere de persoanele vatamate, si
pentru protectia reciproca ceea ce constituite trocul de favoritisme in fapt si infractiunile de coruptie de
drept.
Delapidarea prin Uzurparea functiei sau folosirea atributiilor de serviciu in alte scopuri decat
cele prevazute de lege, pentru promovarea intereselor ilicite ale grupului infractional organizat local
dovedit mai presus de orice dubii prin faptul ca nu se poate retine ca inculpatii sunt nebuni sa
urmareasca sa faca inchisoare degeaba, fiindca au fost declarat apti de munca si sanatosi psihic de
medicina muncii si necunoasterea legii este inadmisibila de drept, in special unor magistrati si in special
unor magistrati carora le-am citit legea neputandu-se retine neglijenta acestora sub nici o forma, fiind
astfel dovedit mai presus de orice dubii rezonabile prin eliminare ca singurul mobil al infractiunilor
savarsite de acestia sunt infractiunile de coruptie sau promovarea interesului ilicit al grupului
infractional organizat local din care fac parte, pentru obtinerea de foloase necuvenite.
** incalcarea contractului administrativ cu cetatenii constituit moral prin juramantul depus si material
prin contractul individual de munca
*** sub forma de complicitate la infractiunile contra libertatii persoanei, Supunerea la rele
tratamente, Cercetarea abuziva, Represiunea nedreapta, tentativa de Omor calificat si Vatamarea
corporala si alte infractiuni savarsite de grupul infractional organizat local, flagrant probat in mai multe
moduri, prin inscrisuri, prin martori si prin probe materiale
<Cu rezerva de a completa prezenta sectiune cu individualizarea infractiunilor cf. art. 74 (1)
a)c)d) din CP
A. In dovedire privind infractiunea de Abuzul in serviciu, Falsul intelectual, Falsul in inscrisuri

sub semnatura privata, Uzul de fals invoc legea si explicitez in fapt legatura cu faptele inculpatilor
Codul Penal
Pagina 46 din 62
Articolul 321: Falsul intelectual
(1) Falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar public aflat in
exercitarea atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare
adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari, se pedepseste cu
inchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseste.
Codul Penal
Articolul 322: Falsul in inscrisuri sub semnatura privata
(1) Falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul dintre modurile prevazute in art. 320 sau
art. 321, daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire, in
vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda.
Codul Penal
Articolul 323: Uzul de fals
Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei
consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, cand inscrisul este
oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, cand inscrisul este sub semnatura privata.
Codul Penal
Articolul 326: Falsul in declaratii
Declararea necorespunzatoare a adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute in art. 175 sau
unei unitati in care aceasta isi desfasoara activitatea in vederea producerii unei consecinte juridice,
pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste la
producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Codul Penal
Articolul 297: Abuzul in serviciu
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il
indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea
de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de
serviciu, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de
inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala,
apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.
In fapt prin textul subliniat indic incadrarea faptelor inculpatilor in textul de lege. Unde nu
subliniez in cadrul unui intreg articol, intreg articolul e relevant
Asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a falsificat incheierea din 20.12.2016 precum am
demonstrat la sectiunea I. In fapt
Pagina 47 din 62
Dat fiind ca interesul asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin nu poate fi personal
precum demonstrez la sectiunea II. B privind individualizarea infractiunilor de coruptie si de
Constituirea unui grup infractional organizat, ce constituie mobilul infractiunilor asa-zisului judecator
Craciun Constantin Catalin, este dovedit mai presus de orice dubii rezonabile prin eliminare, ca
instigatorii si complicii infractiunilor savarsite de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin sunt asa-
zisele organe judiciare din dosarul penal 2417/P/2014 din care am intentat actiunea actiunea
1560/231/2016 in care asa-zisul judecator Miron Doina a falsificat hotararea din 15.11.2016 din
1560/231/2016 avand obiectul plangerii impotriva actelor procurorului, impotriva careia am formulat
cererea de revizuire 15751/231/2016 in care asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a falsificat
hotararea din 20.12.2016 din 15751/231/2016 sustragand dosarul sistemului de distributie aleatorie
precum a sustras revizuirea identica cu 15751/231/2016 16555/231/2016 dar si alte dosare pentru a
falsifica hotararile, ignorand cu vadita rea-credinta faptul ca este incompatibil cf. art. 64 (1) f) (3-4) din
CPP, refuzand sa cerceteze cauza cf. art. 5 si art. 349 din CPP, sa administreze probele cf. art. 5 si art. 97-
103 din CPP, sa solutioneze cererile si exceptiile cf. art. 349 si art. 351 din CPP si sa motiveze hotararea
in fapt si de drept cf. art. 403 (1) c)d) din CPP in conditiile legii adica conform principiului legalitatii cf.
art. 2 din CPP si principiului aflarii adevarului cf. art. 5 si art. 349 din CPP
B. In dovedire privind infractiunea de Luarea de mit, Darea de mit, Traficul de influenta,

Cumpararea de influenta si Constituirea unui grup infractional organizat invoc legea si explicitez in fapt
legatura cu faptele inculpatilor
Codul Penal
Articolul 289: Luarea de mita
(1) Fapta functionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori
primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in
legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in
indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se
pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie
publica ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta.
Incepand cu 01-feb-2014 Art. 289, alin. (1) din partea II, titlul V, capitolul I modificat de Art. 245, punctul
25. din titlul III, capitolul II din Legea 187/2012
(2) Fapta prevazuta in alin. (1), savarsita de una dintre persoanele prevazute in art. 175 alin. (2),
constituie infractiune numai cand este comisa in legatura cu neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui
act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se mai gasesc,
se dispune confiscarea prin echivalent.
Codul Penal
Articolul 290: Darea de mita
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in conditiile aratate in art. 289, se
pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prevazuta in alin. (1) nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice
Pagina 48 din 62
mijloace de catre cel care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost
sesizat cu privire la aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, daca acestea au fost date
in cazul prevazut in alin. (2) sau date dupa denuntul prevazut in alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se
mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Codul Penal
Articolul 291: Traficul de influenta
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru
sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are
influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa
nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu
sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Codul Penal
Articolul 292: Cumpararea de influenta
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori
indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar
public, pentru a-l determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie
indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor
indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, daca au fost date dupa
denuntul prevazut in alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscarii, iar daca acestea nu se
Codul Penal
Articolul 367: Constituirea unui grup infractional organizat
Incepand cu 08-iul-2014 Art. 367 din partea II, titlul VIII, capitolul I a fost in legatura cu Decizia 12/2014
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a
unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor
drepturi.
(2) Cand infractiunea care intra in scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege cu
pedeapsa detentiunii pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este inchisoarea de la 3
la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica
Pagina 49 din 62
regulile privind concursul de infractiuni.
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2), daca denunta
autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi inceput
savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul grupului.
(5) Daca persoana care a savarsit una dintre faptele prevazute in alin. (1)-(3) inlesneste, in cursul
urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai
unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin grup infractional organizai se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane,
constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii
uneia sau mai multor infractiuni.
In fapt prin textul subliniat indic incadrarea faptelor inculpatilor in textul de lege.
Privind mobilul infractiunilor savarsit de inculpati, constituind infractiunile de coruptie, precizez
urmatoarele in dovedire utilizand principiul tertului exclus si proba pozitiv-negativa:
deoarece un functionar public poate sa incalce legea din trei motive posibile:
1. rea-credinta,
2. grava neglijenta,
3. alienare mintala
si fiindca din alienarea mintala rezulta rea-credinta si din debilitatea mintala rezulta grava
neglijenta acestea sunt asimilate relei-credinte sau gravei neglijenta, alienarea sau debilitatea mintala
este irelevanta.
Fiindca nu se poate retine neglijenta magistratului care a incalcat legea, deoarece mai presus de
faptul ca necunoasterea legii este inadmisibila de drept, este cu atat mai mult inadmisibila unui
magistrat care a absolvit facultatea de drept prin examen, a fost admis in magistratura prin examen,
probabil a luat grade prin examen si fiecare dosar este un veritabil examen cu justitia si justitiabilii la
care i-am picat pe asa-zisii magistrati corupti deoarece i-am prins in flagrant intocmind urmatorul
flagrant: le-am indicat si citat legea pe care au incalcat-o, acestia dovedind astfel ca au incalcat-o cu rea-
credinta sau premeditat,
este dovedit mai presus de orice dubii ca asa-zisii magistrati inculpati au ca mobil al
infractiunilor savarsite, rea-credinta
In privinta restului functionarilor publici, retin rea-credinta acestora tot in baza faptului ca au
incalcat legea in flagrant urmarind vatamarea mea, coroborat cu faptul ca infractiunile de falsurile in
inscrisuri nu se pot savarsi decat in mod premeditat
Deoarece singurele doua motive pentru a incalca legea cu rea-credinta sau premeditare sunt:
1. razbunarea (a face rau premeditat fara interes material)
2. coruptia (a face rau premeditat cu interes material)
si fiindca nu i-am cunoscut personal pe acesti asa-zisi magistrati inculpati, nici acestia pe mine in
prealabil, nu se poate retine motivul razbunarii, fiind prin urmare dovedit mai presus de orice dubii
rezonabile prin eliminare ca interesul ilicit al acestora de a incalca legea cu rea-credinta, sunt faptele de
coruptie sau din interesul material al asa-zisilor magistrati inculpati de a se Constitui intr-un grup
Pagina 50 din 62
infractional organizat pentru protectie reciproca, in scopul extragerii de foloase necuvenite de la
justitiabili in schimbul favorizarii justitiabililor, sau in scopul atingerii unor interese ilicite personale, ori,
se verifica in coroborare faptul ca interesul ilicit punct terminal, si beneficiarul final al interesului
ilicit fiind reclamantul dosarului 2417/P/2014 Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea caruia i-am deschis
dosar penal pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare, si caruia i-am deschis
dosar penal pentru sustragerea consecutiva a 11 (unsprezece) dosare civile pentru musamalizarea
infractiunilor mai multor asa-zisi judecatori locali si a interlopului Herghelegiu Danut pe care l-a instigat
sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea pe data de
05.12.2014, exista, si
interesul ilicit al asa-zisilor magistrati inculpati fiind identic cu interesul ilicit al reclamantului
dosarului 2417/P/2014 Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea inculpat pentru Falsul in declaratii si
Inducerea in eroare a organelor judiciare, si anume eludarea justitiei si savarsirea de abuzuri pentru a
se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la rspundere penal sau de la executarea unei
pedepse si pentru a nlesni sau a ascunde svrirea altei infraciuni,
pentru care asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul Constituiti intr-un grup
infractional oganizat cu alte organe judiciare locale au falsificat:
- toate actele de procedura din dosarul 2417/P/2014 (autori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila
Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea), cum ar fi
- o ordonanta de inceperea urmaririi penale pe data de 30.01.2015 invocand de drept art. 305
(1)(2) din CPP si stabilind obiectul dosarului de drept cf. art. 279 (1)(2) din CPP, ceea ce este aberant
d.p.d.v. juridic deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma nici o infractiune complexa
conform legii penale coroborate cu literatura de specialitate infatisand opinia juridica a d-nei procuror
Alexandra inc, Consilier al Procurorului General PICCJ pe care am prelevat-o de la adresa:
http://www.juridice.ro/333850/probleme-controversate-privind-dispozitiile-art-279-din-codul-
penal.html
chiar dac denumirea marginal Ultrajul judiciar sugereaz c este vorba despre o infraciune
autonom, acest fapt nu este suficient pentru a nltura argumentele n sens contrar;
c. Explicaiile din Expunerea de motive a Codului penal, care se refer la ultrajul judiciar ca la o form
agravat a unei alte infraciuni, iar nu ca la o infraciune distinct., in concluzie neputand fi urmarit
penal pentru Ultrajul judiciar fara sa fi savarsit o infractiune pentru care Ultrajul judiciar constituie
circumstanta agravanta, si,
- o ordonanta de continuarea urmaririi penale pe data de 25.06.2015 invocand de drept art. 305
(3) din CPP Cand din datele si probele existente in cauza rezulta indicii rezonabile ca o anumita
persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala, procurorul dispune ca urmarirea
penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect,
- subiectul dosarului 2220/91/2015, mandatul de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din
2417/P/2014, pentru a ma duce cu forta cu politia judiciara si cu mascatii la Comisia de expertiza medico
legala psihiatrica din cadrul Serviciului de Medicina Legala Vrancea, nelegal si fara motiv just cf. art. 184
(1) din CPP conform caruia doar acuzatii de omor sau pruncucidere pot fi expertizati medico-legal,
precum si fara consimtamantul meu scris cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, desi nu
refuzasem programarea la care m-as fi deplasat de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau
Pagina 51 din 62
- subiectul dosarului 1560/231/2015, o ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala
cf. art. 314 (1) b) si art. 318 (1-2) din CPP, mintind in mod aberant ca am savarsit Ultrajul judiciar
deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma sau o infractiune complexa ci o circumstanta
agravanta a altei fapte penale care nu exista material in dosarul 2417/P/2014, impotriva careia am cerut
preschimbarea in ordonanta de clasare cf. art. 16 (1) a) din CPP deoarece fapta nu exista, invocand
Decizia nr. 33/2015 a ICCJ in dezlegarea unor chestiuni de drept. Mai mult art. 318 din CPP a fost
neconstitutional, precum am invocat contradictia art. 318 (2) din CPP cu prezumtia de nevinovatie cf.
art. 23 (11) din CR, precum a declarat CCR neconstitutionalitatea art. 318 din CPP in contradictie cu art. 1
(5), art. 124 (1) si art. 126 (1) din CR prin Decizia nr. 23 din 20.01.2016
- referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu din 2417/P/2014 prin
care au intentat actiunea 14277/231/2015 declarata inadmisibila de instanta (autori Tarlea Florin
Cristinel si Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea),
- subiectul dosarului 15751/231/2016, hotararea din 15.11.2016 din 1560/231/2016 de catre
Miron Doina, un asa-zis judecator de la Judecatoria Focsani prins in flagrant falsificand hotararea din
15.11.2016 din 1560/231/2016 deoarece n-a administrat nici o proba si a proferat in esenta aberatiile
juridice ca o ordonanta neconstitutionala este legala contrazicandu-se cu Decizia CCR nr. 23 din
20.01.2016, o ordonanta nemotivata este temeinica contrazicandu-se cu art. 286 (2) d) din CPP,
cheltuielile judiciare se pot retine in sarcina suspectului contrazicandu-se cu art. 274 (1) din CPP si alte
aberatii juridice,
- hotararea din 20.12.2016 din 15751/231/2016 de catre Craciun Constantin Catalin, un asa-zis
judecator de la Judecatoria Focsani si un fost politist corupt din Vaslui care falsifica hotararile
judecatoresti la ordinul ilicit al acestui grup infractional organizat din care face parte si drept dovada l-
am prins in flagrant falsificand hotararea din 20.12.2016 din 15751/231/2016 pentru care
1. a sustras dosarul 15751/231/2016 sistemului de distributie aleatorie a dosarelor
2. a ignorat cu rea-credinta faptul ca era incompatibil cf. art. 64 (1) f) (3-4) din CPP
3. a refuzat sa trimita cererea de recuzarea sa in judecata
4. a refuzat sa trimita imediat cererea de stramutarea dosarului 15751/231/2016 in judecata
5. a refuzat sa intre in cercetarea cauzei cf. art. 5 si art. 349 din CPP, sa administreze probele cf.
hotararea in fapt si de drept cf. art. 403 (1) c)d) din CPP,
- hotararea din 25.01.2017 din 16555/231/2016 de catre Craciun Constantin Catalin, un asa-zis
judecator de la Judecatoria Focsani si un fost politist corupt din Vaslui care falsifica hotararile
judecatoresti la ordinul ilicit al acestui grup infractional organizat din care face parte si drept dovada l-
am prins in flagrant falsificand hotararea din 25.01.2017 din 16555/231/2016 pentru care
1. sustragand dosarul 16555/231/2016 sistemului de distributie aleatorie a dosarelor la fel ca
dosarul identic 15751/231/2016 si alte dosare
Pagina 52 din 62
hotararea in fapt si de drept cf. art. 403 (1) c)d) din CPP,
precum au falsificat in prealabil referatul cu propunerea de internarea nevoluntara la psihiatrie
din 2417/P/2014 prin care au intentat actiunea 11224/231/2015 declarata nefondata de instanta
judecatoreasca a Tribunalului Vrancea in faza de contestatie dupa ce asa-zisul judecator Craciun
Constantin Catalin, un fost politist corupt din Vaslui a falsificat hotararea din fond la ordinele ilicite ale
grupului infractional organizat local (autori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul de la Parchetul de pe
langa Tribunalul Vrancea), si
pentru care asa-zisele organe judiciare locale au falsificat hotararile din alte dosare cum ar fi
incheierea din 28.12.2015 din 14277/231/2015, 14277/231/2015/a1, 295/91/2016, 479/91/2016,
603/91/2016, 623/91/2016, 795/91/2016, 871/91/2016 si altele in legatura cu cauza 2417/P/2014,
este dovedita mai presus de orice dubii infractiunea de Constituirea intr-un grup infractional
organizat intre asa-zisii magistrati inculpati, si reclamantul dosarului 2417/P/2014 Dita Mirela de la
Tribunalul Vrancea inculpat pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare,
precum este evidenta si protectia reciproca pe care acestia si-o ofera in cadrul aceluiasi grup infractional
prin falsificarea hotararilor judecatoresti in scopul musamalizarii cazului de tentativa de Omor calificat si
Vatamarea corporala savarsite de interlopul Herghelegiu Danut la instigarea asa-zisului judecator Dita
Mirela de la Tribunalul Vrancea care drept dovada a sustras toate dosarele civile impotriva interlopului
Herghelegiu Danut si a falsificat hotararile si pentru a ma reduce la tacere in cardasie cu clanul interlop
de tigani din institutiile locale a inventat cauza 2417/P/2014 savarsind de inca 3 (trei) ori tentativa de
Omor calificat si Vatamarea corporala, clan interlop care a sustras la fel ca asa-zisul judecator Dita
Mirela toate dosarele penale in legatura cu interlopul Herghelegiu Danut falsificand ordonante de
clasare ca-n cauza 1863/P/2015 (829/P/2015) privind falsificarea certificatului medico-legal repetat de
asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia de la SML Vrancea Favorizand faptuitorul
Herghelegiu Danut, sau cauza 246/P/2015 privind tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala
savarsita de interlopul Herghelegiu Danut pe 05.12.2014, dar si tentativa de a ma inscena din 27.10.2014
sau posibil initiala tentativa de Omor calificat si Vatamare corporala, cand am prins in flagrant pe
interlopul Herghelegiu Danut probat cu 6 (sase) marturii si proba materiala audio-video, lovind cu
picioarele in usa mamei mele in timp ce alt tigan din IPJV asa-zisul politist Simiz George statea la panda
sa ma insceneze penal sau contraventional crezand ca sunt un animal depravat de teapa lor si sar la
bataie daca sunt provocat
Fiindca asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalina fost prins in flagrant falsificand hotararea
din 20.12.2016 din 15751/231/2016, si
fiindca am dovedit mai presus de orice dubii rezonabile ca asa-zisii magistrati inculpati au
savarsit infractiunile de falsurile in inscrisuri avand ca mobil al infractiunilor interesul ilicit comun cu al
reclamantul dosarului 2417/P/2014 Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea inculpat pentru Falsul in
declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare, sunt prin urmare dovedite mai presus de orice
dubii Constituirea intr-un grup infractional organizat si infractiunile de coruptie savarsite de asa-zisii
magistrati inculpati si reclamantul dosarului 2417/P/2014 Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea inculpat
pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare,
conform textului de lege al Luarii de mita: Fapta funcionarului public care, direct ori indirect,
pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primete bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accept
Pagina 53 din 62
promisiunea unor astfel de foloase, n legtur cu ndeplinirea, nendeplinirea, urgentarea ori ntrzierea
ndeplinirii unui act ce intr n ndatoririle sale de serviciu sau n legtur cu ndeplinirea unui act contrar
acestor ndatoriri...,
respectiv conform textului de lege al Traficului de influenta: acceptarea promisiunii de bani sau
alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, svrit de ctre o persoan care are
influen sau las s se cread c are influen asupra unui funcionar public i care promite c l va
determina pe acesta s ndeplineasc, s nu ndeplineasc, s urgenteze ori s ntrzie ndeplinirea unui
act ce intr n ndatoririle sale de serviciu sau s ndeplineasc un act contrar acestor ndatoriri,
prin alte foloase evident incadrandu-se si cooperarea sau Constituirea intr-un grup infractional
organizat pentru protectie reciproca si atingerea unor interese ilicite comune prin trocul de favoritisme,
precum chiar si intretinerea relatiilor amiabile de serviciu, sau pe taraneasca mafiotilor, sa n-aiba
nimeni probleme si o mana spala pe alta, subcultura gainarilor din Vrancea care nu demult faceau
troc de tacamuri furate de la Avicola persistand si agravandu-se sub obladuirea asa-ziselor autoritati
din Galati...
Mai mult, Luarea de mita si Traficul de influenta savarsite de inculpati este flagrant conform
jurisprudentei cu titlul principiului aplicarii unitare a legii cf. art. 124 din CR ca in cazul ICA din care citez
mai intai, apoi adaptez logica judiciara din dosarul ICA analogic dosarului prezent pentru a demonstra
savarsirea infractiunilor de coruptie in flagrant utilizand proba pozitiva-negativa sau principiul tertului
exclus prin aceeasi ratiune judiciara a probei negative complementare probei pozitive prezentata prin
sectiunea I.In fapt, drept mobil al savarsirii infractiunile de falsurile in inscrisuri, infractiunile de serviciu
si alte infractiuni
invinuitul si-a folosit influenta politica pentru a controla prin interpusi intregul proces de
privatizare a societatii in conditii care sa-i faciliteze achizitia pachetului de actiuni la un pret derizoriu - o
versiune contrara insemnand sa admitem ca toti cei implicati si-au incalcat atributiile de serviciu sau au
actionat in interesul SC Grivco SA Bucuresti din considerente telepatice ori din necunoastere sau prostie,
adaptat la prezenta, rechizitoriul va fi legal si previzibil argumentat ca-n dosarul ICA prin faptul
ca asa-zisii magistrati inculpati au savarsit infractiunile de falsurile in inscrisuri si infractiunile de
coruptie pentru a controla intregul proces de justitie si sa obtina o solutie favorabila reclamantului
Inducerea in eroare a organelor judiciare, contrarie legii si probatoriului dosarelor penale 2417/P/2014,
1560/231/2016 si 15751/231/2016 o versiune contrara insemnand sa admitem ca toti cei implicati in
dosarele penale 2417/P/2014, 1560/231/2016 si 15751/231/2016 care au avut interesul sa savarseasca
in flagrant (!) infractiunile de falsurile in inscrisuri, infractiunile de serviciu, infractiunile de coruptie si
alte infractiuni in scopul favorizarii reclamantului dosarului 2417/P/2014 Dita Mirela de la Tribunalul
Vrancea inculpat pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare au actionat din
considerente telepatice ori din necunoastere sau prostie
III. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri cf. art 97-103 din CPP, pentru care
deasemenea solicit analiza dosarelor mentionate de care sa dispuneti in copie cf. art. 100 (2-4) si art.
103 (1) din CPP privind situatia de fapt prezentata, si pentru care:
Pagina 54 din 62
A. Anexez si indic probele (pe care le combin intr-un singur fisier cu prezenta pentru a asigura
ordinea acestora la tiparire, cu mentiunea ca in cuprinsul fisierului pdf accesibil cu ajutorul
butonului Bookmarks situat in programul Adobe Reader in bara utilitara verticala din stanga - isi
mentin denumirea):
1. fisierul com 15751.pdf reprezentand minuta hotararii falsificate din 20.12.2016 din
15751/231/2016
2. fisierul revizuirea impotriva 1560 231 2016 si probe - Copy.pdf reprezentand cererea de
revizuire a hotararii falsificate din 15.11.2016 din 1560/231/2016 si probatoriul precum l-am
depus in original la Judecatoria Focsani
3. fisierul Memo Style.pdf reprezentand emailul din data de 08.12.2016 22:18 intitulat
CERERE DE ANEXARE A CERERII DE RECUZARE LA MAPA PRESEDINTELUI COMPLETULUI DE
JUDECATA A DOSARULUI 15751/231/2016, TERMEN 09.12.2016 a carui transcris il depun la
prezenta in dovedirea faptului ca exista cererea de recuzare netrimisa in judecata cu rea-
credinta de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin, conform evidentei publice a
dosarului 15751/231/2016 care atesta ca nu exista nici o incheiere de trimiterea acestei
cereri de recuzare in judecata
4. fisierul Memo Style 2.pdf reprezentand emailul din data de 08.12.2016 22:47 intitulat
CERERE DE ANEXARE A CERERII DE STRAMUTARE LA MAPA PRESEDINTELUI COMPLETULUI
DE JUDECATA A DOSARULUI 15751/231/2016, TERMEN 09.12.2016 a carui transcris il
depun la prezenta in dovedirea faptului ca exista
5. fisierul DOC.PDF reprezentand minuta hotararii falsificate din 19.12.2016 din
1309/44/2016
6. invoc probele inscrisuri din dosarele 2417/P/2014, 1560/231/2016 si 15751/231/2016 pe
care solicit a fi aduse de organele judiciare in scopul efectuarii de cercetari si administrarea
probei cu inscrisuri pentru verificarea declaratiilor mele pe propria raspundere
B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile

- art. 326 Cod penal cu privire la Falsul in declaratii
- art. 322 Cod penal privind Falsul n nscrisuri sub semntur privata
- art. 268 Inducerea n eroare a organelor judiciare
ca cele declarate in prezenta reprezinta adevarul
C. Fac proba veritatii prin faptul ca:

- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind falsurile in declaratii, adica proba veritatii
declaratiilor mele este facuta
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind inducerea in eroare a organelor judiciare, adica
proba veritatii probelor mele este facuta
IV. Ma constitui parte civila pentru:
Pagina 55 din 62
1.1. daunele materiale din cauza 2417/P/2014 cum ar fi exemplificativ cheltuielile judiciare de
800 de lei din ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala cf. art. 318 (2) si art. 314 (1) b) din
CPP. In dovedirea falsificarii cheltuielilor judiciare din ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea
penala cf. art. 318 (2) si art. 314 (1) b) din CPP invoc faptul ca in cauza 2417/P/2014 am avut calitatea de
suspect si cheltuielile judiciare se stabilesc doar fata de inculpat. In dovedire invoc legea
Codul de procedura penala

Art. 274 - Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de renuntare la urmarirea penala, condamnare,
amanarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei
(1) In caz de renuntare la urmarirea penala, condamnare, amanare a aplicarii pedepsei sau renuntare la
aplicarea pedepsei, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu exceptia
cheltuielilor privind avocatii din oficiu si interpretii desemnati de organele judiciare, care raman in
sarcina statului.
In fapt, deoarece asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a falsificat hotararea din
20.12.2016 din 15751/231/2016 cauzandu-mi dauna materiala de 800 de lei prin mentinerea acestor
cheltuieli judiciare falsificate, se angajeaza raspunderea sa solidara cu autorul daunei materiale
1.2. cheltuielile judiciare falsificate de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin prin
falsificarea incheierii din 20.12.2016 din 15751/231/2016 adica prin falsificarea propriu-zisa a
cheltuielilor judiciare prin faptul ca nu a motivat in fapt si de drept modul de constituire a acestor
cheltuieli judiciare cf. art. 403 (1) c)d) din CPP deoarece este imposibil de justificat incalcarea legii cu
rea-credinta
Cheltuielile judiciare de 150 de lei inventate de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin
sunt absolut nemotivate in fapt si prin urmare de drept, deoarece nu exista legea, hotararea, ordonanta,
regulamentul sau baremul care stabileste ce reprezinta cheltuielile judiciare de 150 de lei,
precum nu exista nici o lege care obliga instanta sau parchetul sa faca transcrisuri neconforme
cu originalul pe hartie de pe inscrisurile electronice inlaturand semnatura si masurile de securitate
electronice pentru a inventa cheltuieli judiciare in sarcina petentului prin posta electronica,
demonstrand ca asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalina stabilit cheltuielile judiciare
precum se spune colocvial din burta si cu rea-credinta in scopul de a ma pagubi. Judecatorul este
obligat a motiva in fapt si de drept orice hotarare cf. art. 403 (1) c)d) din CPP in conditiile legii conform
principiului legalitatii cf. art. 1 (5) si art. 124 (3) din CR, si cf. art. 2 din CPP si principiului aflarii adevarului
cf. art. 5 din CPP
In dovedirea falsificarii cheltuielilor judiciare in fapt prin inventarea sumei de bani fara motivare
adica suport real invoc faptul ca cheltuielile judiciare la fel ca si cheltuielile de judecata trebuie sa aiba
suport real, adica sa constituie cheltuieli in primul rand sau achizitionarea unui bun sau serviciu, iar in al
doilea rand aceste cheltuieli trebuie sa fie judiciare adica in legatura cu procesul si persoana care le
solicita sau stabileste trebuie sa probeze existenta acestora mai presus de orice dubii rezonabile, adica
magistratul trebuie sa probeze in fapt si de drept necesitatea achizitionarii unui bun sau serviciu in
interesul justitiei ceea ce in cazul de fata nu exista fiindca cheltuielile judiciare sunt nemotivate adica
vadit inventate
Pagina 56 din 62
Judecatorul este obligat sa motiveze hotararea in fapt si de drept cf. art. 403 (1) c)d) din CPP in
conditiile legii adica conform principiului legalitatii cf. art. 2 din CPP si conform principiului aflarii
adevarului cf. art. 5 din CPP, neputandu-se retine ca falsificarea hotararii poate constitui o motivare in
fapt si de drept in conditiile legii adica cu respectarea principiului legalitatii cf. art. 2 din CPP si
respectarea principiului aflarii adevarului cf. art. 5 din CPP, precum aceste hotarari nu se pot retine ca
fiind hotarari temeinice ci hotarari falsificate fiindca autoritatea justitiei deriva din lege cf. art. 124 din
CR Justitia se infaptuieste in numele legii, respectiv se desfasoara conform principiului legalitatii cf. art.
1 (5) din CR si principiului aflarii adevarului derivat al principiului legalitatii si al dreptului fundamental al
accesului liber la justitie mai precis al dreptului la un proces echitabil, precum este asimilat notiunii de
justitie sau restaurarea ordinii de drept, evident orice hotarare contrara ordinii de drept fiind nelegala
sau nula de drept sau autoritate de drept, neechitabila, si prin urmare netemeinica
Stabilirea cheltuielilor judiciare in materie penala cel putin, sunt o escrocherie la nivel national.
Dovedesc aceasta prin infractiunile savarsite de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin prin
falsificarea cheltuielilor judiciare in hotararile judecatoresti fara nici o motivare in fapt si de drept, desi
judecatorul se supune legii cf. art. 1 (5) si art. 124 din CR, fiind obligat sa motiveze toate hotararile in
fapt si de drept cf. art. 403 (1) c)d) din CPP in conditiile legii
Asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a stabilit "din burta" ca sunt obligat sa platesc
cheltuieli judiciare deoarece in realitate nu exista legea, hotararea, ordonanta, regulamentul care obliga
instanta sau parchetul sa faca transcrisuri neconforme cu originalul pe hartie de pe inscrisurile
electronice inlaturand semnatura si masurile de securitate electronice pentru a inventa cheltuieli
judiciare in sarcina petentului prin posta electronica precum este logic conventional, presupunand ca
aceasta ar putea fi motivarea cheltuielilor judiciare,
si prin urmare n-am asemenea obligatie de a plati cheltuielile judiciare inventate de asa-zisele
organe judiciare, instanta sau parchetul fiind obligate sa analizeze cererea in original adica inscrisurile
electronice semnate electronic si securizate electronic, existand aceasta posibilitate deopotriva de drept
fiindca actele normative prevad aceasta si in fapt deoarece instantele si parchetele dispun de
calculatoare precum si functionarii publici au beneficiat de programul ECDL de competenta in utilizarea
calculatoarelor.
Mai mult, am constatat personal ca instantele judecatoresti precum si parchetele sunt dotate cu
calculatoare neexistand nici o necesitate de a efectua transcrisuri de pe inscrisurile electronice,
coroborat cu faptul ca functionarii publici au beneficiat de programul educational pentru utilizarea
calculatorului ECDL, ceea ce demonstreaza ca efectuarea de transcrisuri neconforme cu originalul de pe
inscrisurile electronice este deopotriva o escrocherie a mafiei magistratilor prin care vand la suprapret
hartie tiparita justitiabililor si deopotriva Ameninta si Santajeaza tacit pe justibili sa renunte la dreptate
prin falsificarea de cheltuieli judiciare netemeinice si prin urmare ilegale, precum escrocarea
justitiabililor sa plateasca cheltuieli judiciare inventate prin transcrierea neconforma cu originalul pe
hartie a inscrisurilor electronice constituie infractiunile de Falsul informatic si Frauda informatica
In dovedire invoc Regulamentul de ordine interioara a instantelor privind faptul ca petitiile
electronice se arhiveaza in original precum este logic d.p.d.v. juridic si conventional ca instanta sau
parchetul este obligata sa le analizeze in original nu sa efectueze transcrisuri neconforme cu originalul
de pe inscrisurile electronice pentru a ma escroca vanzandu-mi hartie la suprapret prin cheltuieli
judiciare falsificate atat prin falsificarea hotarilor cat si prin nemotivarea cheltuielilor judiciare si
stabilirea acestora chiar si la 2000% fata de taxele uzitate in justitie conform OUG 80/2013, precum si
Pagina 57 din 62
incoerenta in stabilirea cheltuielilor judiciare intre instante si complete demonstreaza ca aceasta nu pot
avea temei concret ci sunt dispuse din burta si cu rea-credinta
ART. 10 cf. Hotrrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1788/2009

(1) Preedintele curii de apel exercit prerogative manageriale n scopul organizrii eficiente a activitii
curii, precum i atribuii de coordonare i control privind administrarea curii de apel i a instanelor din
circumscripie, dup cum urmeaz:
z) organizeaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor la nivelul instanei.
ART. 12 din ROII cf. Hotrrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1788/2009
(1) n activitatea de coordonare i control privind administrarea tribunalului i a instanelor din
circumscripie, preedintele tribunalului exercit urmtoarele atribuii:
o) organizeaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor la nivelul instanei.
(1) Preedintele tribunalului specializat exercit atribuiile manageriale n vederea organizrii eficiente a
activitii acestuia, precum i atribuii de administrare a instanei, scop n care:
k) organizeaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor la nivelul instanei
(1) Preedintele judectoriei exercit atribuiile manageriale n vederea organizrii eficiente a activitii
acesteia, precum i atribuii de administrare a instanei, scop n care:
l) organizeaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor la nivelul instanei;

(1) Primii-grefieri ai curilor de apel, ai tribunalelor i ai tribunalelor specializate au urmtoarele atribuii:
n) supravegheaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor.

(1) Grefierul ef al judectoriei are urmtoarele atribuii:
u) supravegheaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor

(1) Grefierul arhivar i registratorul au urmtoarele atribuii:
m) realizeaz arhivarea electronic a dosarelor, n msura n care este posibil.
n temeiul dispoziiilor art. 133 alin. (5) i (7) din Constituia Romniei, republicat, ale art. 23 alin. (1)
din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicat, avnd n vedere art. 139
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat,

(3) Personalul de specialitate informatic are urmtoarele atribuii:
g) asigur funcionarea sistemelor de arhivare electronic a dosarelor;
ART. 13 din ROII
Pagina 58 din 62
(1) Vicepreedintele tribunalului exercit urmtoarele atribuii:
Hotarare CSM 1049/2014 pentru modificarea si completarea Regulamentului de ordine interioara al
instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.
387/2005
6. La articolul 13 alineatul (1), dupa litera e) se introduce o noua litera, litera e^1), cu urmatorul cuprins:
"e^1) asigura operationalizarea bazei tehnice si a suportului informatic pentru efectuarea actelor de
procedura, a comunicarilor si notificarilor prevazute de lege, prin mijloace electronice, inclusiv in vederea
publicarii acestora in BPI;".
ART. 15 din ROII

(1) Vicepreedintele tribunalului specializat exercit urmtoarele atribuii:
387/2005
7. La articolul 15 alineatul (1), dupa litera d) se introduce o noua litera, litera d^1), cu urmatorul cuprins:
"d^1) asigura operationalizarea bazei tehnice si a suportului informatic pentru efectuarea actelor de
In fapt asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a stabilit "din burta" ca trebuie sa platesc
cheltuieli judiciare deoarece nu exista nici o lege, ordonanta, hotarare sau regulament obligatoriu
pentru procurori care demonstreaza ca trebuie sa platesc debitele falsificate cu rea-credinta de asa-zisul
judecator Craciun Constantin Catalin cu titlu de cheltuieli judiciare deoarece desi cheltuielile judiciare se
pun in sarcina partii careia ii este respinsa cererea conform legii, cheltuielile judiciare daca nu sunt
obiectivate in fapt sunt prin urmare nelegale
sau nula de drept sau autoritate de drept, neechitabila, si prin urmare netemeinica,
ceea ce demonstreaza ca asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin este schizofrenic
persoana care incalca in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor, cu aspect delirant persoana ce
comanda sociala interioara, cu caracter mitomaniac persoana care minte obsesiv, simptoma mai
multor tulburari psihologice,
Pagina 59 din 62
precum in fapt a demonstrat ca asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a manifestat
productie verbala si comportamentala dezorganizata prin falsificarea incheierii din 20.12.2016 din
15751/231/2016 de respingerea cererii de revizuire privind hotararea falsificata din 15.11.2016 din
1560/231/2016 avand obiectul plangerea impotriva actelor procurorului si schimbarea ordonantei
falsificate de renuntarea la urmarirea penala in ordonanta de clasare, si a stabilit cheltuieli judiciare
falsificate de natura a-l incrimina penal adica reprezentand un pericol nu doar pentru siguranta publica
ci si pentru propria sa persoana, acesta fiind vadit lipsit de discernamant medical si juridic chiar si in
calitate de infractor, precum calitatea de infractor sau de sociopat adica individ cu tulburare antisociala
de personalitate care incalca in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor evident constituie
flagrantul necorespunderii profesionale a acestuia sau disfunctie sociala si ocupationala,
2. daune morale in suma de 400.000 lei, conform jurisprudentei Ion Cristoiu vs Gabriela
Adamesteanu, in care Ion Cristoiu a platit suma de 40.000 lei cu titlu de daune morale pentru insulta, in
fapt d-l Ion Cristoiu adresandu-se cu "fa" d-nei Gabriela Adamesteanu. Fiindca infractiunile savarsite de
inculpati sunt mult mai grave decat o adresare nepoliticoasa, apreciez a fi corect justificate daunele
morale la ordinul de magnitudine imediat superior, si de drept conform principiului fundamental al
egalitatii in drepturi cf. art. 16 (1) din CR Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr
privilegii i fr discriminri si conform principiului aplicarii unitare a legii cf. art. 124 (2) din CR Justiia
este unic, imparial i egal pentru toi
3. despagubiri de 857,1 euro pentru timpul si energia pierdute prin anchetarea cazului si
redactarea prezentei precum si studiul legii, timpul meu nefiind mai putin pretios ca al unui avocat, cu
mentiunea ca Baroul Vrancea a refuzat sa-mi acorde asistenta extrajudiciara prin avocat incalcand in
flagrant legea, deoarece decanul Ioan Ioanovici, un comunist notoriu, face parte din grupul
infractional organizat local.
In motivarea acestei pagube invoc faptul ca imi evaluez timpul si energia intelectuala la valoarea
cu care le-am vandut angajatorului SC ROMANIA HYPERMARCHE SA la 2230 de lei pe luna,
raportat la valoarea remuneratiei care mi se cuvenea de drept cf. art. 41 din CR privind
remuneratia egala intre barbati si femei de 3000 de euro pe luna precum demonstrez mai jos aceasta, si
Pagina 60 din 62
fiindca anchetarea cazului, redactarea prezentei si studiul legii este timp si energie pe care nu
am dorit sa le pierd, fiind obligat sa-mi apara interesele legitime vatamate de inculpati ceea ce este un
dreptu fundamental garantat prin art. 1 din Constitutia Romaniei, aceasta pierdere de timp si energie
constituie o paguba pe care o apreciez la contravaloarea zilei mele de munca de 142,85 euro sau 3000
de euro impartit la 21 de zile lucratoare, fiind indiferent ca vand ziua de munca in baza unui contract de
munca, o cheltui obligat sa-mi exercit dreptul accesului la justitie pentru restaurarea sau realizarea
drepturilor mele, sau ma bucur de acest timp personal
In dovedirea faptului ca remuneratia reala a timpului si energiei mele intelectuale conform legii,
art. 41 din CR este de 3000 de euro pe luna, invoc faptul ca in dosarul 31155/3/2011 avand obiectul
pretentii impotriva paratei SC ROMANIA HYPERMARCHE SA, fostul meu angajator, am demonstrat
statistic cf. art. 27 din OUG 137/2000, si cf. art. art. 174-175 din vechiul Cod de procedura civila, ca suma
de 3000 de euro lunar este salariul ce mi se cuvine, fiindca SC ROMANIA HYPERMARCHE SA a refuzat
nejustificat sa aduca proba remuneratiei omologilor mei in functia de Programator IT (conform COR)
angajati ai SC ROMANIA HYPERMARCHE SA. Discriminarea salariala este ceea ce am invocat in temeiul
prevederilor art. 27 din OUG 137/2000, si castigand proba de drept am dovedit statistic pretentia
salariala. Remuneratia mea actuala la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA era de ~2230 lei
In concluzie evaluez aceasta paguba la contracostul de 857,1 euro pentru anchetarea cazului,
redactarea prezentei si studiul legii, apreciind cu aproximatie ca fiecare 10 pagini ale petitiei echivaleaza
cu o zi de munca,
cu rezerva de a completa aceasta dauna in functie de evolutia dosarului, deoarece introducerea
unei plangeri penale prealabile presupune si introducerea de cereri, exceptii si plangeri in functie de
activitatea asa-ziselor organe judiciare de la parchetul competent material local, ceea ce in lipsa unui
avocat desemnat din oficiu ceea ce este culpa organelor judiciare locale si ale decanilor barourilor
locale, cu mentiunea ca nu am venit pentru a-mi angaja un avocat ales, inseamna ca va trebui sa fac
acest efort personal consumandu-ma nervos si consumandu-mi timpul si energia
Un proces penal inseamna nu doar redactarea plangerii penale prealabile, ci si urmarirea
procesului penal ceea ce este o paguba in timp si energie si creaza deasemenea stres psihic sau consum
nervos in urma situarii mele intr-un statut social defavorizat de pagubit fortat intr-o situatie litigioasa
nedorita pentru restaurarea drepturilor. Precizez si faptul ca sunt licentiat in matematica informatica
specializarea informatica nu drept, acest demers reprezentand o paguba in experienta profesionala prin
activarea mea in alt domeniu decat cel ales.
16.02.2017
X
Raneti Tudor Andrei
Signed by: Raneti Tudor Andrei

Conform Legea 455/2001 privind semnatura electronica si
DIRECTIVA 1999/93/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A
CONSILIULUI din 13 decembrie 1999 privind un cadru
Pagina 61 din 62
comunitar pentru semnturile electronice
Domnului procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si

Justitie, domnului procuror sef de directie al Directiei Nationale Anticoruptie,
domnului procuror sef de directie al Directiei de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata si Terorism
Pagina 62 din 62
Tudor Raneti
From: Crina Stancu <crina.stancu@just.ro>

Sent: 22 decembrie 2016 10:41
To: tudor.raneti@gmail.com
Subject: comunicare dispozitiv al sentinei penale nr. 2411/20.12.2016 - Judectoria Focani
Attachments: com 15751.pdf
1
Catre Judecatoria Focsani
Domnule presedinte,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.
B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de
corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si
formulez cf. art. 452-465 din CPP, si in particular privind motivele de revizuire
cf. art. 453 (1) a)c)d)e)f) din CPP respectiv cu privire la art. 453 (1) a) din CPP invoc
neconstitutionalitatea art. 453 (3) din CPP in contradictie cu art. 21 (2) din CR,
prezenta cerere principala organizata pe sectiuni astfel:

sectiunea prealabila prezentand in rezumat actiunea,
pagina 1- I. In fapt prin care explicitez in fapt si de drept actiunea,
pagina 15- II. De drept prin care citez legea invocata in prezenta,
pagina 15- III. In dovedire unde infatisez OPIS-ul prezentei si fac proba veritatii, si
cu rezerva de a completa prezenta
CERERE DE REVIZUIRE
impotriva hotararii falsificate din 15.11.2016 din 1560/231/2016 de asa-zisul judecator Miron
Doina care in esenta conform evidentei publice ECRIS a proferat aberatiile juridice ca o ordonanta
neconstitutionala este legala contrazicandu-se cu Decizia CCR nr. 23 din 20.01.2016, o ordonanta
nemotivata este temeinica contrazicandu-se cu art. 286 (2) d) din CPP, cheltuielile judiciare se pot retine
in sarcina suspectului contrazicandu-se cu art. 274 (1) din CPP si alte aberatii juridice ceea ce
demonstreaza ca Miron Doina e schizofrenic si sociopat cu aspect delirant si caracter mitomaniac
precum demonstrez in continuare explicit
I. In fapt,
descriu situatia in fapt si de drept organizat pe sectiuni astfel:
1. Pagina 2. A. Privind explicitarea cazurilor de revizuire invocate
2. Pagina 8. B. Privind infractiunile savarsite de asa-zisului judecator Miron Doina
3. Pagina 11. C. Privind alienarea mintala a asa-ziselor organe judiciare care au falsificat
actele de procedura din dosarul 1560/231/2016 ce provine din cauza 2417/P/2014
si descriu detaliat motivele pentru care va rog sa admiteti prezenta in principiu, sa admiteti
prezenta in fond si sa desfiintati hotararea penala falsificata din 15.11.2016 din 1560/231/2016 si prin
urmare lovita de nulitate absoluta si relativa precum demonstrez in continuare:
A. Privind explicitarea cazurilor de revizuire invocate
A^1. Privind demonstratia cazului de revizuire cf. art. 453 (1) a) din CPP
invoc de drept cf. art. 453 (1) a) din CPP faptul ca

s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si
care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate in cauza;
si in fapt in fapt precizez ca "imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei"

constau in faptul ca nu stiam ca asa-zisul judecator Miron Doina primeste ordine ilicite de la
grupul infractional organizat din care face parte fapt pe care-l banuiam insa motiv pentru care
am formulat o cerere de recuzare probata prin faptul ca asa-zisul judecator Miron Doina a
deturnat in dosarele 1012/231/2016 si 3435/231/2016 aceeasi plangere impotriva actelor
procurorului ilegal la parchet pentru a impiedica judecata insa nu puteam demonstra cu
certitudine ca asa-zisul judecator Miron Doina face parte din grupul infractional organizat care a
inventat cauza 2417/P/2014 din care provine actiunea 1560/231/2016, acelasi grup infractional
organizat care a sustras dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015), a sustras probele din acest dosar si
a falsificat actele de procedura, ceea ce acum pot demonstra prin hotararea falsificata din
15.11.2016 din 1560/231/2016 si modul in care a fost falsificata prin care pot demonstra si
alienarea mintala a asa-zisului judecator Miron Doina deoarece a proferat in esenta aberatiile
juridice ca o ordonanta neconstitutionala este legala contrazicandu-se cu Decizia CCR nr. 23 din
20.01.2016, o ordonanta nemotivata este temeinica contrazicandu-se cu art. 286 (2) d) din CPP,
cheltuielile judiciare se pot retine in sarcina suspectului contrazicandu-se cu art. 274 (1) din CPP
si alte aberatii juridice, si
in privinta conditiei "care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate in cauza" inainte
de a demonstra efectiv cum a fost falsificata hotararea invoc faptul ca asa-zisul judecator Miron
Doina e vadit alienat mintal si in dovedire invoc motivarea sa aberanta conform evidentei
publice ECRIS din hotararea falsificata din 15.11.2016 din 1560/231/2016 demonstrand limbajul
incoerent si disfunctia ocupatioanala tipica schizofrenicilor conform manualului de diagnosticare
international DSM-V cu care trebuie sa corespunda tiate diagnosticele psihiatrilor din Romania si
alte tari care au aderat la aceasta conventie medicala, alienare mintala ce demonstreaza
mecanismul falsificarii hotararii dar nu si mobilul infractiunilor savarsite de asa-zisului judecator
Miron Doina care fiind labil psihic deoarece este schizofrenic ia vadit ordine de la crima
organizata precum demonstrez in sectiunea II.B. din plangerea penala prealabila ce am
formulat-o impotriva si am anexat-o la prezenta cu titlul de declaratie judiciara verificata de
autoritatile penale care nu m-au acuzat de Falsul in declaratii sau Inducerea in eroare a
organelor judiciare fapt prin care fac proba veritatii declaratiilor si probelor mele
In dovedirea cf. art. 454 (1) a) din CPP a infractiunilor asa-zisului judecator Miron Doina
invoc drept proba 1 plangerea penala prealabila anexata la prezenta cu titlul de proba inscris si
declaratie pe propria raspundere data organelor de urmarire penala fara sa fiu acuzat de Falsul
in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare, fapt prin care fac proba veritatii
declaratiilor mele si probelor mele. In aceasta plangere am demonstrat si probat detaliat
motivele in fapt si de drept pentru care se impune trimiterea in judecata si condamnarea
inculpatilor precum se impune punerea sa interdictie pentru siguranta publica nu doar pentru
siguranta mea personala asimilata notiunii de siguranta publica, cu mentiunea ca aceasta
evident prezinta un OPIS al probelor inscrisuri care atesta cele declarate de mine si explicitarea
semnificatiei acestor probe de care rog instanta sa ia act in prezenta
A^2. Privind demonstratia cazului de revizuire cf. art. 453 (1) c) din CPP
invoc de drept cf. art. 454 (2) din CPP faptul ca

In cazurile in care dovada nu poate fi facuta potrivit alin. (1) datorita existentei unei
cauze care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, proba cazurilor de
revizuire prevazute la art. 453 alin. (1) lit. b) - d) se poate face in procedura de revizuire, prin
orice mijloc de proba.
si in fapt precizez ca lucrez la deconspirarea retelei de crima organizata din instantele si

parchetele din circumscriptia Curtii de apel Galati evident deschizand dosare penale asa-zisilor
magistrati si publicandu-le la adresa: http://militia.freeforums.net
Prin aceasta fac evident ca nu este culpa mea ca acesti asa-zisi magistrati nu se afla deja
la inchisoare in urma unor hotarari definitive pe care sa le pot invoc cf. art. 454 (1) din CPP,
motiv pentru care invoc art. 454 (2) din CPP obiectivand astfel derogarea de la art. 454 (1) din
CPC adica in esenta ca "magistratura" locala e o cloaca penala de criminali alienati mintal, si
invoc de drept cf. art. 453 (1) c) din CPP faptul ca

un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals in
cursul judecatii sau dupa pronuntarea hotararii, imprejurare care a influentat solutia pronuntata
in cauza;
si in fapt in fapt precizez ca am declarat si demonstrat in cererea principala

1560/231/2016 ca toate actele de procedura din 2417/P/2014 sunt falsificate efectiv prin
savarsirea infractiunilor de falsurile in inscrisuri si alte infractiuni de catre asa-zisi procurori
tigani Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul. In dovedire invoc cererea principala si probatoriul
din 1560/231/2016 pe care-l solicit a fi adus pentru a servi probei cu inscrisuri in prezenta
Mai mult,
1. incheierile de respingerea cererilor de recuzare sunt falsificate deoarece nu sunt
motivate cf. art. 403 (1) c)d) din CPP. In dovedire asa-zisul judecator Miron Doina a falsificat
hotarari si inainte si dupa aceasta cerere de recuzare impunandu-se mai presus de orice dubii
recuzarea sa precum se impune expulzarea sa disciplinara din magistratura si internarea sa intr-
o institutie publica de profil psihiatric pentru binele tuturor
Daca incheierile de respingerea cererilor de recuzare ar fi fost judecate in conditiile legii
nu s-ar fi ajuns la aceasta hotarare falsificata din 15.11.2016 din 1560/231/2016
2. incheierile de respingerea cererilor de stramutare ale dosarului 1560/231/2016 sunt
falsificate deoarece nu sunt motivate cf. art. 403 (1) c)d) din CPP. In dovedire am stramutat
doua dosare din asa-zisele instante din Focsani prin hotararile din 446/44/2016 si 588/44/2016
pentru aceleasi motive pentru care au fost respinse cererile de stramutarea dosarului
1560/231/2016
Daca sentintele de respingerea cererilor de stramutare ar fi fost judecate in conditiile
legii nu s-ar fi ajuns la aceasta hotarare falsificata din 15.11.2016 din 1560/231/2016
3. hotararea din 15.11.2016 din 1560/231/2016 este vadit falsificata. Asa-zisul judecator
Miron Doina de la Judecatoria Focsani a falsificat in flagrant hotararea din 15.11.2016 din
1560/231/2016 incalcand in Decizia CCR nr. 23 din 20.01.2016 si Decizia ICCJ nr. 33/2015
proferand aberatiile juridice ca o ordonanta neconstitutionala este legala, o ordonanta
nemotivata este temeinica contrazicandu-se cu art. 286 (2) d) din CPP, cheltuielile judiciare se
pot retine in sarcina suspectului contrazicandu-se cu art. 274 (1) din CPP si alte aberatii
demonstrand ca Miron Doina e schizofrenic si sociopat cu aspect delirant si caracter
mitomaniac. Cu mentiunea ca am publicat dosarul penal aici unde poate fi consultat de toata
lumea sa se fereasca de acest asa-zis magistrat vadit bolnav mintal:
http://militia.freeforums.net/thread/236/dosar-penal-miron-doina-1560
A^3. Privind demonstratia cazului de revizuire cf. art. 453 (1) d) din CPP
invoc de drept cf. art. 454 (2) din CPP faptul ca

In cazurile in care dovada nu poate fi facuta potrivit alin. (1) datorita existentei unei
cauze care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, proba cazurilor de
revizuire prevazute la art. 453 alin. (1) lit. b) - d) se poate face in procedura de revizuire, prin
orice mijloc de proba.
si in fapt precizez ca lucrez la deconspirarea retelei de crima organizata din instantele si

parchetele din circumscriptia Curtii de apel Galati evident deschizand dosare penale asa-zisilor
magistrati si publicandu-le la adresa: http://militia.freeforums.net
Prin aceasta fac evident ca nu este culpa mea ca acesti asa-zisi magistrati nu se afla deja
la inchisoare in urma unor hotarari definitive pe care sa le pot invoc cf. art. 454 (1) din CPP,
motiv pentru care invoc art. 454 (2) din CPP obiectivand astfel derogarea de la art. 454 (1) din
CPC adica in esenta ca "magistratura" locala e o cloaca penala de criminali alienati mintal, si
invoc de drept cf. art. 453 (1) d) din CPP faptul ca

un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de
urmarire penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere, imprejurare
care a influentat solutia pronuntata in cauza;
si in fapt precizez ca
1. asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au falsificat toate actele de
procedura din cauza 2417/P/2014 culminand in ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea
penala cf. art. 318 (2) si art. 314 (1) b) din CPP din 2417/P/2014 contestata in 1560/231/2016.
In dovedire invoc dosarele penale impotriva acestora publicate la urmatoarea adresa cu
mentiunea ca le actualizez periodic si nu sunt toate care le-am trimis autoritatilor penale:
http://militia.freeforums.net/board/9/parchetul-de-langa-tribunalul-vrancea
Cu mentiunea ca demonstratia falsificarii ordonantei de renuntarea la urmarirea penala
cf. art. 318 (2) si art. 314 (1) b) din CPP din 2417/P/2014 am facut-o in 1560/231/2016
2. asa-zisul judecator Miron Doina de la Judecatoria Focsani a falsificat in flagrant

hotararea din 15.11.2016 din 1560/231/2016 incalcand in Decizia CCR nr. 23 din 20.01.2016 si
Decizia ICCJ nr. 33/2015 proferand aberatiile juridice ca o ordonanta neconstitutionala este
legala, o ordonanta nemotivata este temeinica contrazicandu-se cu art. 286 (2) d) din CPP,
cheltuielile judiciare se pot retine in sarcina suspectului contrazicandu-se cu art. 274 (1) din CPP
si alte aberatii demonstrand ca Miron Doina e schizofrenic si sociopat cu aspect delirant si
caracter mitomaniac. Cu mentiunea ca am publicat dosarul penal aici unde poate fi consultat de
toata lumea sa se fereasca de acest asa-zis magistrat vadit bolnav mintal:
http://militia.freeforums.net/thread/236/dosar-penal-miron-doina-1560
A^4. Privind demonstratia cazului de revizuire cf. art. 453 (1) e) din CPP
invoc de drept cf. art. 453 (1) e) (5) din CPP

cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia; si
In cazul prevazut la alin. (1) lit. e), toate hotararile care nu se pot concilia sunt supuse
revizuirii.
si in fapt precizez ca hotararea din 1560/231/2016 (respinge plangerea nemotivat,

neconstitutional, ilegal si aberant d.p.d.v. al logicii juridice) nu se poate concilia cu hotararea din
475/35/2014 la fel solicitata in baza Deciziei 33/2015 a ICCJ din care citez:
"
admite plngerea
n baza art. 341 alin. (6) lit. c) Cod de procedura penala cu aplicarea deciziei Curtii
Constitutionale nr. 733/2015 si a deciziei nr. 33/2015 a naltei Curti de Casatie si Justitie,
Completul pentru pronuntarea unei hotarri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de
drept admite plngerea formulata de petenta PASCU (fosta Neaga) SIMONA mpotriva solutiei
de renuntare la urmarirea penala dispuse prin rechizitoriul din 29.10.2014 emis de Directia
Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Oradea n dosarul nr. 103/P/2013. Dispune nlocuirea
solutiei de renuntare la urmarirea penala dispuse fata de petenta PASCU (fosta Neaga) SIMONA
prin rechizitoriul din 29.10.2014 emis de Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial
Oradea n dosarul nr. 103/P/2013 cu privire la infractiunea de ncercare de a determina marturia
mincinoasa prevazuta de art. 261 alin. (1) Cod penal 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal cu solutia
de clasare fata de petenta PASCU (fosta Neaga) SIMONA cu privire la infractiunea de ncercare
de a determina marturia mincinoasa prevazuta de art. 261 alin. (1) Cod penal 1969 cu aplicarea
art. 5 Cod penal retinnd n cauza lipsa de tipicitate obiectiva a faptei si, prin urmare, existenta
impedimentului la punerea n miscare a actiunii penale prevazut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I
Cod de procedura penala. Cheltuielile judiciare ramn n sarcina statului. Definitiva.
"
prelevat de la adresa: http://www.jurisprudenta.com/dosare-procese/2014/475q35q2014-35
In fapt la randul meu am invocat lipsa de tipicitate obiectiva a faptei inafara ca am
demonstrat ca fapta nu exista si in raportul de timp al cauzei nu mai exista institutia renuntarii la
urmarirea penala, adica am demonstrat ca obiectul cauzei 2417/P/2014 Ultrajul judiciar este
stabilit aberant d.p.d.v. juridic deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma sau
complexa ci o circumstanta agravanta pentru alte infractiuni pentru care nu am fost urmarit
penale precum in mod evident fapta penala fictiva de care sunt acuzat nu poate fi incadrata in
Codul penal
A^5. Privind demonstratia cazului de revizuire cf. art. 453 (1) f) din CPP
invoc de drept cf. art. 453 (1) f) din CPP

hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala ce a fost declarata neconstitutionala dupa
ce hotararea a devenit definitiva, in situatia in care consecintele incalcarii dispozitiei
constitutionale continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii
pronuntate.
facand derogare de la conditiile restrictive ale art. 453 (1) f) din CPP cf. art. 4 (2) din
Legea 304/2004 Judectorii nu pot refuza s judece pe motiv c legea nu prevede, este neclar
sau incomplet invocand faptul ca legea nu interzice acest caz de revizuire invocat si in lipsa
legii izvorul de drept este analogia prin care fac proba pozitiva a admisibilitatii acestui caz de
revizuire, si fac proba negativa invocand imposibilitatea existentei unei legi care sa ingradeasca
accesul la justitie cf. art. 21 din CR privind accesul liber la justitie si faptul ca nici o lege nu poate
ingradi acest drept, normat in acelasi mod prin art. 6 (2) din Legea 304/2004 privind organizarea
judiciara, si
invoc exceptia de neconstitutionalitate a art. 453 (3) din CPP deoarece ingradeste
accesul la justitie adica este in contradictie cu art. 21 din CR necesitand modificarea textului de
lege sa reflecte art. 21 din CR conform pledoariei privind derogarea invocata anterior,
obiectivand interesul subiectiv pe care-l am in aceasta chestiune prin faptul ca doar idiotii n-au
ca interes subiectiv interesul public, adica indivizii nepriceputi si egoisti conform etimologiei
termenului idiot din Atena antica.
In fapt reamintesc precum demonstrez la sectiunea privind infractiunile asa-zisului
judecator Miron Doina ca hotararea din 15.11.2016 din 1560/231/2016 a fost vadit falsificata in
esenta prin declaratia ca o ordonanta neconstitutionala este legala in contradictie cu Decizia nr.
23 din 20.01.2016, o ordonanta nemotivata este intemeiata in contradictie cu art. 286 (2) d) din
CPP, cheltuielile judiciare se pot retine in sarcina suspectului contrazicandu-se cu art. 274 (1) din
CPP si alte aberatii.
In fapt reamintesc ca prin Decizia nr. 23 din 20.01.2016 a fost declarat neconstitutional
art. 318 din CPP iar OUG 18/2016 nu este aplicabil datorita principiului neretroactivitati legii. Cu
mentiunea ca am formulat actiunea 1560/231/2016 inainte de Decizia nr. 23 din 20.01.2016 si
am formulat cerere se sesizarea CCR privind neconstitutionalitatea art. 318 (2) din CPP in raport
cu art. 23 (11) din CR privind prezumtia de nevinovatie. Mai mult CCR a motivat prin Decizia nr.
126 din 03.03.2016 privind ne/constitutionalitatea art. 453 (1) f) din CPP ca petentul trebuie sa
solicite neconstitutionalitatea ca deciziile sa aiba efect ceea ce am facut in 1560/231/2016
precum am mentionat. Asa-zisul judecator Miron DOina stiind ca am castig de cauza si fiindca
face parte din acelasi grup infractional organizat cu asa-zisii procuri tigani Tarlea Florin Cristinel
si Mihaila Paul, a ignorat cererea de sesizarea CCR aparent conform evidentei publice ECRIS a
dosarului 1560/231/2016 - in realitate asa-zisul judecator Miron Doina avand doar doua optiuni:
1. cea legala de schimbarea ordonantei falsificate de renuntarea la urmarirea penala in
ordonanta de clasare conform Decizia nr. 33/2015 a ICCJ si conform Decizia nr. 23 din
20.01.2016 a CCR si in consecinta respingerea cererii de sesizarea CCR ca inadmisibila deoarece
CCR deja a declarat art. 318 din CPP neconstitutional, sau
2. cea ilegala adica hotararea falsificata din 15.11.2016 din 1560/231/2016
In concluzie prin cererea de revizuire asupra hotararii falsificate din 1560/231/2016 am

dreptul sa cer desfiintarea si rejudecarea unui act vadit abuziv, altfel sunt fortat sa-mi fac
dreptate intr-un mod dizgratios deschizand dosar penal asa-zisului judecator Miron Doina si
publicandu-l precum am procedat dealtfel deja la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/236/dosar-penal-miron-doina-1560, facand propaganda
pentru a distruge reputatia falsa a sistemului judiciar romanesc implicit a corpului functionarilor
publici din CSM, INM, MJ Constituiti intr-un grup infractional organizat drept raspuns la
abuzurile savarsite impotriva mea ceea ce este un demers firesc pentru cine intelege rostul
adevarat al justitiei, acela de a inlatura necesitatea razbunarii sau legea talionului ca act de
justitie primordial pentru promovarea unei societati civilizate si pasnice, si obiectivez aceasta
realitate pentru care fac propaganda invocand constatarea d-nei Monica Macovei membru al
Comisiei pentru liberti civile, justiie i afaceri interne: S tii c n toat Europa Central i
de Est, n CSM este un fel de Mafie a Justiiei i ei acoper tot ce de ntmpl ru n sistem
conform articolului de presa de la adresa: http://www.cotidianul.ro/monica-macovei-csm-este-
un-fel-de-mafie-a-justitiei-si-acopera-tot-ce-e-rau-in-sistem-275550/
B. Privind infractiunile savarsite de asa-zisului judecator Miron Doina
1. asa-zisul judecator Miron Doina a falsificat in flagrant hotararea din 15.11.2016 din
1560/231/2016. In dovedirea existentei hotararii falsificate din 15.11.2016 din 1560/231/2016 citez din
evidenta publica ECRIS a dosarului 1560/231/2016: Solutia pe scurt: In baza art. 341 alin. 6 lit. a C.p.p.
respinge ca nefondata plangerea formulata de petentul RANETI TUDOR ANDREI, cu adresa de
corespondenta electronica tudor.raneti@gail.com., in contradictoriu cu intimata DITA MIRELA, la loc de
munca, Tribunalul Vrancea. Mentine ca legale si temeinice ordonantele date in dosarele penale nr.
2417/P/2014 si nr.11/II/2/2016 din 15.01.2016 ale Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea. In baza
art. 275 alin. 2 obliga petentul la plata sumei de 80 lei reprezentand cheltuieli judiciare catre stat.
Definitiva. Pronuntata in Camera de consiliu, astazi, 15.11.2016
2. In dovedirea falsificarii hotararii din 15.11.2016 invoc faptul ca asa-zisul judecator Miron
Doina a mintit ca ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala art. 314 (1) b) si cf. art. 318 (2)
si din CPP este legala
In realitate i-am adus la cunostinta ca art. 318 din CPP a fost declarat neconstitutional prin
Decizia CCR nr. 23 din 20.01.2016 si prin urmare ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala
art. 314 (1) b) si cf. art. 318 (2) si din CPP este vadit nelegala.
Aceasta constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 s) din Legea 303/2004 Constituie abateri
disciplinare ... nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale..., infractiunile de falsurile in inscrisuri si
alte infractiuni precum si proba flagranta de schizofrenie a asa-zisului judecator Miron Doina
Mai mult asa-zisul judecator Miron Doina aparent a refuzat sa solutioneze cererea de sesizarea
Curtii constitutionale privind neconstitutionalitatea art. 318 (2) din CPP in contradictie cu art. 23 (11) din
CR privind prezumtia de nevinovatie
Doina a declarat plangerea impotriva actelor procurorului 1560/231/2016 este nefondata
In realitate am invocat Decizia nr. 33/2015 a ICCJ in dezlegarea unor chestiuni de drept care
obliga instanta fara echivoc sa schimbe ordonanta de renuntarea la urmarirea penala in ordonanta de
clasare, deoarece
3.1. presupusa fapta vadit nu exista deoarece nu exista consecinte fiind evident ca pentru orice
fapta sau cauza exista efecte sau consecinte si prin urmare daca nu exista consecintele fapte nu exista
fapta, nu exista probele evident pentru ca nu exista fapta si descrierea faptei nu exista motiv pentru care
evident n-au fost administrate probele precum nu este obiectivata existenta faptei in nici un fel ci sunt
acuzat generic tipic sociopatilor cu caracter mitomaniac ca sunt o persoana violenta si lipsita de
discernamant ceea ce demonstreaza ca asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul care au
falsificat cauza 2417/P/2014 sunt schizofrenici, precum este asa-zisul judecator Miron Doina pentru ca a
declarat ca fapta exista mentinand netemeinic ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala
din 2417/P/2014
3.2. incadrarea presupusei fapte la Ultrajul judiciar este aberanta d.p.d.v. juridic deoarece
Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma sau complexa ci o circumstanta agravanta a altor
infractiuni pentru care nu am fost urmarit penal, demonstrand din nou ca asa-zisele organe judiciare din
cauza 2417/P/2014 sunt schizofrenice
3.3. instanta nu poate mentine ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala cf. art.
318 (2) si art. 314 (1) b) din CPP deoarece art. 318 din CPP a fost declarat neconstitutional prin Decizia
CCR nr. 23 din 20.01.2016 si prin aceasta institutia renuntarii la urmarirea penala a fost constatata
neconstitutionala adica si art. 314 (1) b) din CPP.
Mai mult, asa-zisul judecator Miron Doina a ignorat cererea de sesizarea Curtii Contitutionale cu
privire la neconstitutionalitatea art. 318 (2) din CPP depusa la dosar inainte sa fie declarat
neconstitutional art. 318 din CPP de CCR, adica chiar daca prin absurd din greseala n-ar fi stiut ca art.
318 din CCR a fost declarat neconstitutional, a fost obligat sa sesizeze Curtea Constitutionala cu atat mai
mult cu cat am constatat neconstitutionalitatea art. 318 dni CPP raportat la alte considerente decat cele
retinute de CCR in Decizia din 20.01.2016 adica la prezumtia de nevinovatia cf. art. 23 (11) din CR, ceea
ce in mod convers demonstreaza ca asa-zisul judecator Miron Doina premeditat n-a solutionat cererea
de sesizarea Curtii Constitutionale pe care dealtfel i-am adus-o la cunostinta in sedinta din 14.11.2016.
Am depus la dosarul 1560/231/2016 si cererea de sesizarea Curtii Contitutionale cu privire la
neconstitutionalitatea art. 314 (1) b) din CPP, cerere deasemenea ignorata de asa-zisul judecator Miron
Doina cu vadita rea-credinta criminala ceea ce demonstreaza ca face parte din grupul infractional
organizat care a savarsit prin dosarul 2417/P/2014 3 (trei) tentative de Omor calificat si Vatamarea
corporala la care asa-zisul judecator Miron Doina este prin urmare complice pentru vadita rea-credinta
cu care a falsificat hotararea din 15.11.2016 din 1560/231/2016 incalcand toate prevederile legale
posibile. Coroborez la acuzatia de complicitatea la tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala cu
proba flagranta a faptului ca acelasi asa-zis judecator Miron Doina a deturnat plangerea impotriva
actelor procurorului din dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) de pe rolul Judecatoriei Focsani in dosarele
1012/231/2016, 3453/231/2015 in scopul impiedicarii judecatorii. Cauza 1863/P/2015 (829/P/2015) are
inculpati pe asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia de la SML Vrancea care au falsificat
repetat certificatul medico-legal mintind in flagrant ca 2 diagnostice de la neurologi, 2 de la
neurochirurgi, 2 probe materiale investigatii paraclinice RMN si literatura de specialitate medicala si
medico-legala sunt falsificate in scopul Favorizarii faptuitorului interlopul Herghelegiu Danut care a fost
instigat de grupul infractional organizat din care face parte asa-zisul judecator Miron Doina, mai precis
de acelasi asa-zis judecator Dita Mirela, sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea
corporala pe 05.12.2014 lovindu-ma in cap si aruncadu-ma in stare de inconstienta pe treptele scarii
blocului, dupa care aceleasi asa-zise organe judiciare au sustras dosarele, au sustrast probele din dosare
si au falsificat toate actele de procedura demonstrandu-si complicitatea la tentativa de Omor calificat si
Vatamarea corporala atat prin aceasta precum si prin faptul ca dupa ce i-am prins in flagrant au savarsit
de inca 3 (trei) ori tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala delapidand atributiile de serviciu
si utilizand sistemul judiciar si psihiatria ca arme de represiune incercand sa ma puna intr-o situatie de
vulnerabilitate pentru a ma vatama grav sau ucide pentru a ma reduce la tacere. Am publicat un jurnal al
acestor grave abuzuri la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-
pentru-coruptie
4. asa-zisul judecator Miron Doina demonstreaza ca este schizofrenic deasemenea declarand
toate ordonantele din 2417/P/2014 temeinice ceea ce nu s-a cerut in 1560/231/2016 precum citez:
Mentine ca legale si temeinice ordonantele date in dosarele penale nr. 2417/P/2014 si
nr.11/II/2/2016.... Judecatorul n-are dreptul sa se pronunte decat asupra a ceea ce s-a cerut in dosar
deoarece stabilirea cererilor este prerogativa petentului conform principiului disponibilitatii si nu a
judecatorului. Aceasta este lipsit de relevanta penala insa retin acesta drept alta proba de alienare
mintala a asa-zisului judecator Miron Doina
In realitate ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala cf. art. 318 (2) si art. 314 (1)
b) din CPP este vadit netemeinica deoarece nu poate fi dispusa decat dupa punerea in miscare a actiunii
penale cf. art. 7 si art. 314 (1) b) din CPP care face referire la inculpat nu suspect
Coroborat cu faptul ca ordonantele falsificate de renuntarea la urmarirea penala cf. art. 318 (2)
si art. 314 (1) b) din CPP precum si de respingerea plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 339
din CPP nr. 11/II/2/2016 sunt absolut nemotivate precum am demonstrat in cererea principala
1560/231/2016, neputandu-se retine in concluzie temeinicia inexistenta a acestora. Procurorul este
obligat sa motiveze in fapt si de drept ordonantele cf. art. 286 (2) d) si art. 306 din CPP, in caz contrar
ordonanta fiind lovita de nulitate cf. art. 280-282 din CPP pentru nelegalitate si netemeinicie implicita
Coroborat cu faptul ca prin ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala cf. art. 318
(2) si art. 314 (1) b) din CPP au fost stabilite ilegal cheltuieli judiciare fata de mine care aveam calitatea
de suspect, ori acestea nu se pot dispune decat fata de inculpat si mai mult, aceste cheltuieli judiciare
sunt falsificate deoarece sunt nemotivate in fapt si prin urmare ordonanta este falsificata si sub acest
aspect
Doina:
6. In dovedirea falsificarii hotararii din 15.11.2016 din 1560/231/2016 invoc si faptul ca asa-zisul
judecator Miron Doina a falsificat cheltuiele judiciare precum obiectivez in proba 1 la sectiunea IV.1.1.
C. Privind alienarea mintala a asa-ziselor organe judiciare care au falsificat actele de procedura
din dosarul 1560/231/2016 ce provine din cauza 2417/P/2014
Asa-zisele organe judiciare sunt vadit schizofrenice persoane care au pierdut total contactul cu
realitatea profesionala, juridica si sociala, si sociopate persoane care incalca in mod pervaziv legea si
drepturile persoanelor, cu aspect delirant persoane ce nu pot fi convinse pe cale logica sa adopte un
care am tras aceste concluzii raportat la faptele ilicite ale asa-ziselor organe judiciare ce reprezinta
deopotriva pericol social si pericol pentru propria lor persoana dat fiind ca acesti schizofrenici s-au
incriminat penal trimitandu-mi dovezile infractiunilor halucinand concomitent ca savarsind infractiuni in
flagrant nu vor fi prinsi in flagrant, ceea ce demonstreaza mai presus de orice dubii rezonabile ca sunt
alienat mintal sau debili mintal chiar si in calitate de infractori
1. Privind alienarea mintala sau sociopatia asa-ziselor organe judiciare
1. a. Citez din DEX

1. b. de la adresa
citez:
1. c. privind
de la adresa
citez
1. d. privind
de la adresa
1. e. privind
de la adresa
citez: "
DSM-IV Definition
Definitia DSM-IV
2. Privind alienarea mintala sau schizofrenia asa-ziselor organe judiciare
2. a. Citez din DEX



dezorganizata, si alte simptome ce cauzeaza disfunctie sociala si ocupationala, precum in fapt a
demonstrat asa-zisele organe judiciare prin productie verbala si comportamentala dezorganizata adica
prin falsificarea actelor de procedura de natura a-i incrimina penal adica reprezentand un pericol nu
doar pentru siguranta publica ci si pentru propria lor persoana, acestia fiind vadit lipsiti de discernamant
medical si juridic chiar si in calitate de infractori, precum calitatea de infractori sau de sociopati adica
indivizi cu tulburare antisociala de personalitate care incalca in mod pervaziv legea si drepturile
persoanelor evident constituie flagrantul necorespunderii profesionale a acestora sau disfunctie sociala
si ocupationala

oamenilor sanatosi mintal care se comporta normal din convingere spre diferenta de alienatii mintal
care se conformeaza comportamentului normal din frica de consecintele incalcarii legii. Convers,
Asa-zisele organe judiciare au fost prins in flagrant mintind obsesiv, incalcand legea si drepturile
persoanelor, in scopul promovarii intereselor ilicite ale crimei organizate din care fac parte, adica in
cardasie si in apararea altor asa-zisi magistrati alienati mintal. Prin definitie, incalcarea in mod pervaziv a
legii si drepturilor altor persoane, constituie sociopatia sau tulburarea antisociala de personalitate, o
forma de alienare mintala. Mentionez ca proferarea obsesiva de minciuni constituie una din
caracteristicile sociopatului sau psihopatului, si se numeste mitomania
Fiindca asa-zisele organe judiciare prinse in flagrant incalcand legea si drepturile celorlalte
persoane, nu corespund profesional probat flagrant prin lipsa de competenta profesionala si de bun simt
chiar fiindca s-au incriminat penal, adica asa-zisele organe judiciare nu doar ca nu inteleg legea si
obligatia de a o respecta, nu intelege nici datoria de serviciu. Asa-ziselor organe judiciare le lipseste cu
desavarsire si discernamantul sau intelegerea de bun simt a normelor societatii civilizate, respectiv
halucineaza ca prin minciunile prin care s-a incriminat penal au reusit sa pacaleasca pe cineva pentru a
proteja alti magistrati si persoane in cardasie cu acestia la savarsirea de infractiuni
este astfel dovedit in flagrant ca asa-zisele organe judiciare sunt schizofrenice, deoarece au demonstrat
lipsa de discernamant prin incalcarea pervaziva a legii si a drepturilor persoanelor crezand ca nu vor fi
prinse incalcand legea in flagrant, prin aceasta evident reprezentand un pericol atat pentru public cat si
pentru propria lor persoana.
3. Privind mintitul patologic al asa-ziselor organe judiciare

De la adresa:
citez:
Pathological lying
Mintitul patologic
De la adresa:
citez:

limitate la frauda
II. De drept,
cf. art. 452-465 din CPP, si in particular privind motivele de revizuire cf. art. 453 (1) a)c)d)e)f) din
CPP respectiv cu privire la art. 453 (1) a) din CPP invoc neconstitutionalitatea art. 453 (3) din CPP in
contradictie cu art. 21 (2) din CR
III. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri cf. art 97-103 din CPP, pentru care solicit
analiza dosarului de care sa dispuneti cf. art. 100 (2-4) si art. 103 (1) din CPP, si pentru care:
mentin denumirea):
1. fisierul ppp Miron Doina pentru 15.11.2016 din 1560 231 2016 si probe - Copy.pdf
reprezentand plangerea penala prealabila propriu-zisa si probele impotriva asa-zisului
judecator Miron Doina si complicii sai care s-au incriminat in flagrant incercand sa ma puna
intr-o situatie de vulnerabilitate in mod repetat pentru a ma vatama grav sau ucide in scopul
de a ma reduce la tacere si impiedica sa continui urmarirea penala a grupului infractional
organizat din care fac parte si care a comis pe 05.12.2014 tentativa de Omor calificat si
Vatamarea corporala impotriva mea instigand pe interlopul Herghelegiu Danut sa ma
loveasca in cap si sa ma arunce pe treptele scarii blocului in stare de inconstienta, dupa care
drept dovada l-au protejat sustragand dosarele si probele din dosare si falsificand actele de
procedura Favorizand faptuitorul
Cu titlul de proba inscris si declaratie pe propria raspundere data organelor de urmarire
penala fara sa fiu acuzat de Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare,
fapt prin care fac proba veritatii declaratiilor mele si probelor mele. In aceasta plangere am
demonstrat si probat detaliat motivele in fapt si de drept pentru care se impune trimiterea
in judecata si condamnarea inculpatilor precum se impune punerea sa interdictie pentru
siguranta publica nu doar pentru siguranta mea personala asimilata notiunii de siguranta
publica, cu mentiunea ca aceasta evident prezinta un OPIS al probelor inscrisuri care atesta
cele declarate de mine si explicitarea semnificatiei acestor probe de care rog instanta sa ia
act in prezenta
2. invoc probele inscrisuri din dosarele 1560/231/2016 si 2417/P/2014 pe care solicit a fi aduse
de organele judicaire in scopul efectuarii de cercetari si administrarea probei cu inscrisuri
pentru verificarea declaratiilor mele pe propria raspundere


19.11.2016
X
Raneti Tudor Andrei

Domnului presedinte al Judecatoriei Focsani

Catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Catre Directia Nationala Anticoruptie
Catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism
Domnule procuror general, domnilor procurori sefi de directie,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , cu domiciliul in Bucuresti, bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl.
M2A, sc. B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr.
654712 emis de SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa
de corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si
formulez cf. art. 288-289 din CPP,
organizat pe sectiuni astfel:

pagina 8 - I. In fapt privind descrierea cazului in fapt si de drept,
pagina 27 - II. De drept privind individualizarea infractiunilor in fapt si de drept,
pagina 35 - III. In dovedire continand OPIS-ul probatoriului si indicarea probelor,
pagina 36 - IV. Ma constitui parte civila,
cu rezerva de a modifica si completa prezenta,
Plangere penala prealabila de exercitarea actiunii penale si trimiterea

in judecata
A. impotriva
1. inculpatului Miron Doina, un asa-zis judecator de la Judecatoria Focsani prins in flagrant falsificand
hotararea din 15.11.2016 din 1560/231/2016 deoarece n-a administrat nici o proba si a proferat in
esenta aberatiile juridice ca o ordonanta neconstitutionala este legala contrazicandu-se cu Decizia CCR
nr. 23 din 20.01.2016, o ordonanta nemotivata este temeinica contrazicandu-se cu art. 286 (2) d) din
CPP, cheltuielile judiciare se pot retine in sarcina suspectului contrazicandu-se cu art. 274 (1) din CPP si
alte aberatii juridice
a se cita la locul de munca, Judecatoria Focsani, Focani, Str.Cuza Vod nr.43, judeul Vrancea,
Pagina 1 din 42
2. inculpatului asa-zisul procuror de sedinta din 1560/231/2016 care a savarsit in flagrant Falsul in
declaratii instigand netemeinic la respingerea plangerii impotriva actelor procurorului din
1560/231/2016, si Omisiunea sesizarii prin faptul ca nu a intocmit un proces verbal cf. art. 61 si art. 291
din CPP si n-a sesizat autoritatile penale cu privire la infractiunile savarsite de asa-zisul judecator Miron
Doina, prin care si-a demonstrat in flagrant complicitatea la infractiunile savarsite de asa-zisul judecator
Miron Doina
a se cita la locul de munca, Parchetul de pe lng Judecatoria Focsani, Str. Cuza Vod nr. 43,
Focani, jud. Vrancea, email: pj_focsani@just.ro
B. si a complicilor acestuia, membrii grupului infractional pentru care asa-zisul judecator Miron Doina a
falsificat hotararea din 15.11.2016 din 1560/231/2016, reorganizand lista dupa influenta relativa ce o
exercita asupra asa-zisului judecator Miron Doina
1. inculpatului Netejoru Lucian, asa-zisul inspector judiciar sef al Inspectiei Judiciare care desi
stie de abaterile disciplinare savarsite grupul infractional organizat alcatuit din asa-zisii magistrati numiti
in prezenta precum si complicii acestora, refuza sa exercite actiunea disciplinara impotriva acestora,
a se cita la locul de munca, sectia Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii, Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 40, sector 5, Bucureti, email: ij@csm1909.ro
2. inculpatului Aron Mircea, asa-zisul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii care desi
stie de abaterile disciplinare savarsite de asa-zisul inspector sef Netejoru Lucian si subordonatii sai prin
musamalizarea dosarelor disciplinare, refuza sa exercite actiunea disciplinara impotriva acestora
expulzandu-i din CSM cf. art. 67 (5) din Legea 317/2004
a se cita la locul de munca, Consiliul Superior al Magistraturii, Bucureti, Calea Plevnei nr. 141B,
sector 6, cod potal: 060011, email: secretar_general@csm1909.ro
3. inculpatului Calarasu Valina un asa-zis procuror de la Parchetului de pe langa Inalta Curte de

Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti care a asigurat pe asa-
zisele organe judiciare care au falsificat cauza 2417/P/2016 ca nu vor fi trase la raspundere penala,
falsificand ordonanta de clasare din 852/P/2015 avand inculpat pe asa-zisul procuror Mihaila Paul de la
Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea cu privire la gravele abuzuri savarsite in legatura cu cauza
2417/P/2014, fara sa administreze probele motiv pentru care ordonanta este lovita de nulitate cf. art. 5
si art. 280 din CPP ceea ce demonstreaza suplimentar schizofrenia asa-zisului procuror Calarasu Valina si
a complicilor sai prin superficialitatea cu care s-au incriminat penal
Deoarece asa-zisele organe judiciare inculpate pentru falsificarea cauzei 1560/P/2016 si asa-
zisele organe judiciare inculpate pentru falsificarea cauzei 2417/P/2014 sunt Constituite intr-un grup
infractional organizat de criminali, santajisti si spagari, asigurand pe oricare dintre acestia ca nu va fi
tras la raspundere penala si disciplinara pentru Luarea de mita, Darea de mita si Traficul de influenta si
alte infractiuni constituite pentru falsificarea actelor de procedura din dosare in scopul Hartuirii,
Pagina 2 din 42
Amenintarii, Santajului si tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala, este asigurat tot grupul
infractional organizat ceea ce incrimineaza penal pe asa-zisul procuror Calarasu Valina pentru
complicitate la infractiunile inculpatilor pentru falsificarea cauzei 1560/231/2016 precum si a
inculpatilor pentru falsificarea cauzei 2417/P/2014 precum si pentru instigarea conform textului de lege
o persoana determina, cu intentie, pe o alta persoana sa savarseasca o infractiune cel putin in legatura
cu cauzele 2417/P/2014, 2845/P/2016, 3992/P/2016 si 4329/P/2016 falsificate in flagrant in scopul in
scopul Hartuirii, Amenintarii, Santajului si posibil ca in cauza 2417/P/2014 pentru tentativa de Omor
calificat si Vatamarea corporala savarsita deja de acest grup infractional organizat de 3 (trei) ori,
dovedit in flagrant prin proba pozitiv-negativa sau principiul tertului exclus la fel ca in cazul ICA
neputandu-se retine grava neglijenta a asa-ziselor organe judiciare care evident premeditat au falsificat
toate actele de procedura in scopul punerii mele intr-o situatie de vulnerabilitate in scopul de a ma
vatama grav sau ucide pentru a ma reduce la tacere, si fiindca nu ma cunosc din prealabil cu aceste asa-
zise organe judiciare nu se poate retine motivul razbunarii, singurul motiv posibil ramas fiind incalcarea
legii si falsificarea realitatii dosarelor cu rea-credinta din interes material si delapidarea atributiilor de
serviciu in scopul favorizarii intereselor ilicite ale grupului infractional organizat in care s-au constituit, in
caz contrar trebuind sa admitem ca toate aceste asa-zise organe judiciare au savarsit infractiunile de
falsurile in inscrisuri si alte infractiuni din considerente telepatice sau prostie ceea ce este prezumat
inadmisibil
4. inculpatului Mirea Liviu, un asa-zis organ de cercetare penala din cadrul Parchetului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti, care
este complice infractiunilor savarsite de asa-zisul procuror Calarasu Valina fiindca nu a intocmit proces
verbal si sesizat autoritatile penale cf. art. 61 si art. 291 din CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a
asa-zisului procuror Calarasu Valina privind aceasta cauza, prin care a savarsit infractiunea de Omisiunea
sesizarii cf. art. 267 din CP,
5. inculpatului Popovici Gheorghe, superiorul ierarhic al asa-zisului procuror Calarasu Valina din
cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul
teritorial Bucuresti, a carei raspundere penala in calitate de procuror de supraveghere se angajeaza cf.
art. 132 din CR privind principiul controlului ierarhic deoarece procurorii spre diferenta de judecatori nu
sunt independenti, si fiindca nu a intocmit proces verbal si sesizat autoritatile penale cf. art. 61 si art.
291 din CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a asa-zisului procuror Calarasu Valina care-i este
subordonat, fapt prin care a savarsit in flagrant infractiunea de Omisiunea sesizarii cf. art. 267 din CP, si
cf. art. 4 din OUG 27/2002 Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 sunt direct
raspunzatori de buna organizare si desfasurare a activitatii de primire, evidentiere si rezolvare a petitiilor
ce le sunt adresate, precum si de legalitatea solutiilor si comunicarea acestora in termenul legal.,
Pagina 3 din 42
6. inculpatului Kovesi Laura Codruta, superiorul ierarhic al asa-zisilor procurori inculpati in

prezenta din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala
Anticoruptie, a carui raspundere penala in calitate de procuror de supraveghere se angajeaza cf. art. 132
din CR privind principiul controlului ierarhic deoarece procurorii spre diferenta de judecatori nu sunt
independenti, si fiindca nu a intocmit proces verbal si sesizat autoritatile penale cf. art. 61 si art. 291 din
CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a asa-zisilor procurori inculpati in prezenta refuzand tacit sa
ia masuri pentru asanarea institutiei de crima organizata, fapt prin care a savarsit in flagrant infractiunea
de Omisiunea sesizarii cf. art. 267 din CP, si cf. art. 4 din OUG 27/2002 Conducatorii autoritatilor si
institutiilor publice prevazute la art. 2 sunt direct raspunzatori de buna organizare si desfasurare a
activitatii de primire, evidentiere si rezolvare a petitiilor ce le sunt adresate, precum si de legalitatea
solutiilor si comunicarea acestora in termenul legal.
Mentionez ca am sesizat DNA Bucuresti prima oara despre aceasta cauza prin emailul din data
de 18.05.2016 19:38 intitulat PLANGERE PENALA PREALABILA MIRON DOINA PENTRU INFRACTIUNILE
SAVARSITE PE DATA DE 18.05.2016 PRIN FALSIFICAREA UNEI INCHEIERI DE INCEPEREA URMARIRII
PENALE IMPOTRIVA MEA NELEGAL SI NETEMEINIC, si nu am primit nici un raspuns de la DNA Bucuresti
pana in prezent
C. si impotriva instigatorilor acestora in scopul falsificarii realitatii, a uzurparii justitiei si a vatamarii mele
1. inculpatului Dita Mirela, autorul plangerii mincinoase de la baza dosarului 2417/P/2014

pentru care i-am deschis dosar penal pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor
judiciare.
In dosarul 2417/P/2014 complicii asa-zisului judecator Dita Mirela, asa-zisii procurori Tarlea
Florin Cristinel si Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea au falsificat un mandat de
aducere cu patrundere in cardasie cu asa-zisul judecator Dinu Murgulet Ana in 10547/231/2015 si mi-au
spart casa pe 17.09.2015 arestandu-ma cu 4 (patru) mascati si 2 (doi) politisti fara sa savarsesc nici o
infractiune, apoi in aceasi zi au falsificat mandatul de aducere din 17.09.2015 ora 10:16 a.m. pentru a
ma duce cu mascatii la psihiatrie dupa ce am fost Lipsit de libertate in mod ilegal de la ora 6 a.m. si
Supus la rele tratamente prin comportamentul irational de tigan a asa-zisului procuror Mihaila Paul si
prin privare de odihna si hrana, unde am fost Lipsit de libertate in mod ilegal o ora fara sa fiu expertizat
psihiatric. Impotriva mandatului din 17.09.2015 ora 10:16 a.m. am formulat plangerea impotriva actelor
procurorului cf. art. 339-340 din CPP care a fost inregistrata in dosarul 2220/91/2015, si am deschis
Pagina 4 din 42
dosar penal asa-zisilor procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul, respectiv pentru ca au falsificat
ordonanta de renuntarea la urmarirea penala cf. art. 314 (1) b) din CPP si art. 318 (1-2) din CPP mintind
in mod aberant ca am savarsit Ultrajul judiciar deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma
sau o infractiune complexa ci o circumstanta agravanta a altei fapte penale care nu exista material in
dosarul 2417/P/2014, am cerut in dosarul 1560/231/2016 preschimbarea in ordonanta de clasare cf. art.
16 (1) a) din CPP deoarece fapta nu exista, invocand Decizia nr. 33/2015 a ICCJ in dezlegarea unor
chestiuni de drept. Deoarece am atacat ordonantele falsificate de mafia magistratilor din circumscriptia
Curtii de apel Galati alcatuita din cel putin acesti asa-zisi magistrati, au falsificat impotriva mea dosarele
2845/P/2016, 3992/P/2016 si 4329/P/2016 in scopul Hartuirii, Amenintarii si Santajarii mele la fel cum
au procedat prin falsificarea cauzei 2417/P/2014 in care au degenerat in 3 (trei) tentative de Omorul
calificat si Vatamarea corporala, precum este evident faptul ca toate aceste dosare au element comun
cauza 2417/P/2014
Din 2417/P/2014 care a fost intentata de catre asa-zisii procuror Tarlea Florin Cristinel si Mihaila
Paul actiunea 14277/231/2015 de obligarea mea la tratament medical provizoriu constatata inadmisibila
in fond la Judecatoria Focsani si nefondata in 14277/231/2015 la Tribunalul Vrancea la contestatia asa-
zisului procuror Dogaru Luminita Georgeta fara calitate procesuala activa si in contradictoriu cu alte 6
(sase) temeiuri de inadmisibilitate inclusiv autoritatea de lucru judecat din dosarul 11224/231/2015 de
la Tribunalul Vrancea. Din cauza 2417/P/2014 din care asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila
Paul au falsificat referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu ce a fost
inregistrata in dosarul 14277/231/2015, am intentat actiunea 14277/231/2015/a1 privind recursul
impotriva incheierii falsificate din 28.12.2015 de respingerea ilegala a cererii de sesizarea Curtii
Constitutionale, care a fost respinsa printr-o hotarare falsificata in 14277/231/2015/a1 de asa-zisul
judecator Croitoru Sandina Mariana, hotarare impotriva careia am formulat contestatia in anulare
295/91/2016, impotriva careia am formulat contestatia in anulare 479/91/2016, impotriva careia am
formulat contestatia in anulare 603/91/2016, impotriva careia am formulat contestatia in anulare
623/91/2016, impotriva careia am formulat contestatia in anulare 795/91/2016 care a fost respinsa
printr-o hotarare falsificata de acelasi asa-zis judecator Croitoru Sandina Mariana, care ulterior a sustras
sistemului de distributie aleatorie a dosarelor actiunile 1053/91/2016 si 14277/231/2015 in contestatie
la Tribunalul Vrancea, in care este incompatibil de mai multe ori cf. art. 64 (3) din CPP deoarece a
participat la judecata dosarului 14277/231/2015 in fond pronuntandu-se asupra incheierii interlocutorii
din 28.12.2015 din 14277/231/2015 de la Judecatoria Focsani. Acelasi asa-zis judecator Croitoru
Sandina Mariana de la Tribunalul Vrancea s-a implicat in falsificarea a doua incheieri de respingerea
cererilor de recuzare din 79/91/2016 privind plangerea impotriva actelor procurorului adica ordonanta
falsificata de clasare din 246/P/2015 in care mafia magistratilor din care fac parte acesti asa-zisi
magistrati numiti si Casu Vasile, au falsificat o ordonanta de clasare dupa ce au tegiversat dosarul un an,
mintind ca nu exista cele peste 20 (doua zeci) de probe din dosar, apoi acelasi asa-zis judecator Croitoru
Sandina Mariana a falsificat hotararea din contestatia in anulare 593/91/2016 impotriva hotararii
falsificate din 79/91/2016, respectiv acelasi asa-zis judecator Croitoru Sandina Mariana a falsificat
hotararea din contestatia in anulare din 1615/91/2016 prin care a musamalizat hotararea falsificata din
contestatia in anulare 944/91/2016 formulata impotriva hotararii falsificate de Croitoru Sandina
Mariana in 593/91/2016, adica asa-zisul judecator Croitoru Sandina Mariana in mod repetat incalca
legea sustragand dosarele sistemului de distributie aleatorie in scopul falsificarii hotararilor impotriva
mea. Relevanta acestei situatii de fapt este demonstratia activitatii ilicite a grupului infractional
organizat din circumscriptia Curtii de apel Galati care a savarsit tentativa de Omor calificat si Vatamarea
corporala impotriva mea, apoi falsifica toate ordonantele si hotararile in scopul protejarii interlopului
Herghelegiu Danut pe care l-au instigat sa savarseasca Omorul calificat si Vatamarea corporala
Pagina 5 din 42
impotriva mea lovindu-ma in cap si aruncadu-ma pe scarile blocului in stare de inconstienta, pentru care
necesit peste 90 de zile de ingrijiri medicale pentru infirmitatile suferite
In concluzie este evident ca asa-zisul judecator Dita Mirela care a instigat toate aceste abuzuri
impotriva mea evident are interesul ilicit ca aceste acte abuzive sa nu fie anulate si prin urmare sa-i fie
probate suplimentar dosarele penale si prin hotarari judecatoresti
Dita Mirela deasemenea este instigatorul altor abuzuri grave cum ar fi dosarele:
15730/231/2014 avand obiectul punerea mea sub interdictie anulat prin renuntarea la judecata
deoarece dosarul este nefondat, 10547/231/2015 avand obiectul autorizarea mandatului de aducere cu
patrundere executat pe data de 17.09.2015 impotriva mea cu patru mascati si doi politisti prin care asa-
zisele organe judiciare au savarsit Lipsirea de liberatate in mod ilegal, Supunerea la rele tratamente,
Cercetarea abuziva, Represiunea nedreapta si alte infractiuni falsificat prin incalcarea legii si a
motivarii in fapt a necesitatii mandatului de aducere cu patrundere, 11224/231/2015 avand obiectul
internarea mea nevoluntara la psihiatrie anulat ca nefondat in faza de contestatie in dosarul
11224/231/2015 la Tribunalul Vrancea, 14277/231/2015 avand obiectul obligarea mea la tratament
medical provizoriu anulat ca inadmisibil in fond si nefondat in contestatia lipsita de calitate procesuala
activa a asa-zisului procuror Dogaru Luminita Georgeta de la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani,
activitate criminala pe care o explicitez in fisierul sesizare comisia pentru liberti civile, justiie
i afaceri interne si probe.pdf anexat la prezenta reprezentand sesizarea mai multor institutii
competente in solutionarea acestor grave abuzuri,
Dovezile flagrante ale obsesiei criminale a asa-zisului judecator Dita Mirela de a ma pune intr-o
situatie de vulnerabilitate si a ma vatama fizic si psihic sau ucide cu ajutorul complicilor sai din grupul
infractional organizat local din care face parte, sunt
- dosarul anulat 15730/231/2014 avand obiectul punerea sub interdictie pe care l-a intentat
impotriva mea concomitent cu falsificarea dosarului 2417/P/2014 si instigarea tentativei de Omor
calificat si Vatamarea corporala savarsita de interlopul Herghelegiu Danut pe data de 05.12.2014
- retinerea din ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din
2417/P/2014 sau referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical din 2417/P/2014 inregistrat
in actiunea 14277/231/2015 in care a fost declarat inadmibil de instanta, ca ~s-a conturat ideea
obligarii la tratament medical a mea, evident prin intelegerea ilicita intre asa-zisii procurori Tarlea
Florin Cristinel si Mihaila Paul si asa-zisul judecator Dita Mirela, deoarece s-a conturat ideea intre
acestia la parchet precum au declarat sub semnatura privata, si
- faptul ca a savarsit in flagrant Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judicare
mintind ca am amenintat-o in 2417/P/2014, motiv pentru care i-am deschis alt dosar penal, si
- faptul ca a sustras sistemului de distributie aleatorie dosarele civile ale interlopului Herghelegiu
Danut pe care le-a musamalizat demontrand relatia ilicita pe care o are cu acesta pe care l-a instigat
ulterior sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea asigurandu-l
ca-i va fi musamalizat dosarul penal precum a fost musamalizat de acelasi asa-zis procuror Tarlea Florin
Cristinel in cardasie cu alt asa-zis procuror Castu Vasile, si si-a instigat pe aceiasi complici asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul sa sustraga nemotivat dosarele penale 2222/P/2014,
995/P/2015 si 1863/P/2015 (829/P/2015) competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria
Focsani in scopul de a musamaliza infractiunile inculpatilor, in fapt asa-zisul politist Simiz George de la
IPJV, asa-zisul politist Opincariu Stefan de la IPJV respectiv asa-zisii medici-legisti Dicu Serban Dan si
Ionescu Natalia de la SML Vrancea, toti instigati de grupul infractional organizat sa savarseasca abuzuri
impotriva mea si a familiei mele,
Pagina 6 din 42
a se cita la locul de munca, Tribunalul Vrancea, Focani, Str.Cuza Vod nr.43, judeul Vrancea,
email: tr-vrancea@just.ro
2. inculpatului Tarlea Florin Cristinel si inculpatului Mihaila Paul, deoarece acestia sunt autorii
abuzurilor instigate de asa-zisul judecator Dita Mirela si deoarece acestia sunt falsificatorii efectivi ai
actelor atacate prin plangerea impotriva actelor procurorului din dosarul 2220/91/2015 si
1560/231/2016, care evident au interesul ilicit ca aceste acte abuzive sa nu fie anulate si prin urmare sa
le fie probate suplimentar dosarele penale si prin hotarari judecatoresti, si care instiga de regula
presedintele completului in flagrant prin procurorii de sedinta de la parchetele locale care savarsesc
Falsul in declaratii fara a se putea retine ca acestia sunt obligati sa savarseasca infractiuni in temeiul
principiului controlului ierarhic cf. art. 132 din CR si neavand evident un motiv personal sa savarseasca
infractiuni impotriva mea deoarece nu i-am cunoscut in prealabil ca sa se poate retine motivul razbunarii
sau al vrasmasiei, precum nici asa-zisul judecator Miron Doina nu are un motiv personal sa urmareasca
sa faca inchisoare degeaba falsificand hotarari in flagrant, mobilul infractiunilor sale fiind promisiunea
de foloase necuvenite din partea grupului infractional organizat din care face parte precum am explicitat
la sectiunea II privind individualizarea infractiunilor de coruptie si Constituirea unui grup infractional
organizat,
a se cita la locul de munca, Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, Focani, Str.Cuza Vod
nr.43, judeul Vrancea, email: pt_vrancea@just.ro
si rog trimiterea in judecata cu propunerea de condamnare a acestor asa-zisi magistrati, si a

complicilor si instigatorilor sai cu care s-a Constituit intr-un grup infractional organizat, si care incearca
sa falsifice realitatea dosarului 1560/231/2016 si cauzei 2417/P/2014 pentru a promova interesele ilicite
ale grupului infractional organizat din care fac parte, de a musamaliza actele falsificate si faptul ca
urmaresc sa ma puna intr-o situatie de vulnerabilitate pentru a ma vatama fizic si psihic sau ucide prin
injectarea cu substante toxice, lovire sau alte moduri, asa cum au procedat in prealabil prin dosarul
11224/231/2015, dosarul 14277/231/2015 si in noaptea de 05-06.12.2014 instigand pe interlopul
Herghelegiu Danut sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea,
pentru savarsirea infractiunilor de complicitatea la Lipsirea de libertate in mod ilegal,
Supunerea la rele tratamente, Cercetarea abuziva si Represiunea nedreapta, infractiunile de serviciu,
infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunilor contra libertatii persoanei, infractiunile
de coruptie, Constituirea unui grup infractional organizat si alte infractini savarsite de asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul precum si asa-zisul judecator Dita Mirela sub forma
participativa a instigarii, si
pentru savarsirea infractiunilor de Cercetarea abuziva si Represiunea nedreapta, infractiunile
de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunilor contra libertatii persoanei,
infractiunile de coruptie, Constituirea unui grup infractional organizat si alte infractini, savarsite sub
forma participativa a instigarii si de asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul precum si
asa-zisul judecator Dita Mirela,
precum demonstrez in continuare
Pagina 7 din 42
I. In fapt,
descriu situatia in fapt si de drept organizat pe sectiuni:
1. Pagina 8. A. Privind infractiunile savarsite de asa-zisul judecator Miron Doina prin
falsificarea hotararii din 15.11.2016 din 1560/231/2016 de la Judecatoria Focsani
2. Pagina 11. B. Privind antecedentele inculpatilor, relevante in obiectivarea alienarii mintale
a acestora pe termen lung si a necesitatii condamnarii la inchisoare cu executare a
acestora pentru siguranta publica
3. Pagina 22. I.C. Privind alienarea mintala asa-ziselor organe judiciare inculpate
A. Privind infractiunile savarsite de asa-zisul judecator Miron Doina prin falsificarea hotararii
din 15.11.2016 din 1560/231/2016 de la Judecatoria Focsani
1. asa-zisul judecator Miron Doina a falsificat in flagrant hotararea din 15.11.2016 din
1560/231/2016. In dovedirea existentei hotararii falsificate din 15.11.2016 din 1560/231/2016 citez din
evidenta publica ECRIS a dosarului 1560/231/2016: Solutia pe scurt: In baza art. 341 alin. 6 lit. a C.p.p.
respinge ca nefondata plangerea formulata de petentul RANETI TUDOR ANDREI, cu adresa de
corespondenta electronica tudor.raneti@gail.com., in contradictoriu cu intimata DITA MIRELA, la loc de
munca, Tribunalul Vrancea. Mentine ca legale si temeinice ordonantele date in dosarele penale nr.
2417/P/2014 si nr.11/II/2/2016 din 15.01.2016 ale Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea. In baza
art. 275 alin. 2 obliga petentul la plata sumei de 80 lei reprezentand cheltuieli judiciare catre stat.
Definitiva. Pronuntata in Camera de consiliu, astazi, 15.11.2016
Doina a mintit ca ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala art. 314 (1) b) si cf. art. 318 (2)
si din CPP este legala
In realitate i-am adus la cunostinta ca art. 318 din CPP a fost declarat neconstitutional prin
Decizia CCR nr. 23 din 20.01.2016 si prin urmare ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala
art. 314 (1) b) si cf. art. 318 (2) si din CPP este vadit nelegala.
Aceasta constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 s) din Legea 303/2004 Constituie abateri
disciplinare ... nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale..., infractiunile de falsurile in inscrisuri si
alte infractiuni precum si proba flagranta de schizofrenie a asa-zisului judecator Miron Doina
Doina a declarat plangerea impotriva actelor procurorului 1560/231/2016 este nefondata
In realitate am invocat Decizia nr. 33/2015 a ICCJ in dezlegarea unor chestiuni de drept care
obliga instanta fara echivoc sa schimbe ordonanta de renuntarea la urmarirea penala in ordonanta de
clasare, deoarece
Pagina 8 din 42
3.1. presupusa fapta vadit nu exista deoarece nu exista consecinte fiind evident ca pentru orice
fapta sau cauza exista efecte sau consecinte si prin urmare daca nu exista consecintele fapte nu exista
fapta, nu exista probele evident pentru ca nu exista fapta si descrierea faptei nu exista motiv pentru care
evident n-au fost administrate probele precum nu este obiectivata existenta faptei in nici un fel ci sunt
acuzat generic tipic sociopatilor cu caracter mitomaniac ca sunt o persoana violenta si lipsita de
discernamant ceea ce demonstreaza ca asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul care au
falsificat cauza 2417/P/2014 sunt schizofrenici, precum este asa-zisul judecator Miron Doina pentru ca a
declarat ca fapta exista mentinand netemeinic ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala
din 2417/P/2014
3.2. incadrarea presupusei fapte la Ultrajul judiciar este aberanta d.p.d.v. juridic deoarece
Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma sau complexa ci o circumstanta agravanta a altor
infractiuni pentru care nu am fost urmarit penal, demonstrand din nou ca asa-zisele organe judiciare din
cauza 2417/P/2014 sunt schizofrenice
3.3. instanta nu poate mentine ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala cf. art.
318 (2) si art. 314 (1) b) din CPP deoarece art. 318 din CPP a fost declarat neconstitutional prin Decizia
CCR nr. 23 din 20.01.2016 si prin aceasta institutia renuntarii la urmarirea penala a fost constatata
neconstitutionala adica si art. 314 (1) b) din CPP.
Mai mult, asa-zisul judecator Miron Doina a ignorat cererea de sesizarea Curtii Contitutionale cu
privire la neconstitutionalitatea art. 318 (2) din CPP depusa la dosar inainte sa fie declarat
neconstitutional art. 318 din CPP de CCR, adica chiar daca prin absurd din greseala n-ar fi stiut ca art.
318 din CCR a fost declarat neconstitutional, a fost obligat sa sesizeze Curtea Constitutionala cu atat mai
mult cu cat am constatat neconstitutionalitatea art. 318 dni CPP raportat la alte considerente decat cele
retinute de CCR in Decizia din 20.01.2016 adica la prezumtia de nevinovatia cf. art. 23 (11) din CR, ceea
ce in mod convers demonstreaza ca asa-zisul judecator Miron Doina premeditat n-a solutionat cererea
de sesizarea Curtii Constitutionale pe care dealtfel i-am adus-o la cunostinta in sedinta din 14.11.2016.
Am depus la dosarul 1560/231/2016 si cererea de sesizarea Curtii Contitutionale cu privire la
neconstitutionalitatea art. 314 (1) b) din CPP, cerere deasemenea ignorata de asa-zisul judecator Miron
Doina cu vadita rea-credinta criminala ceea ce demonstreaza ca face parte din grupul infractional
organizat care a savarsit prin dosarul 2417/P/2014 3 (trei) tentative de Omor calificat si Vatamarea
corporala la care asa-zisul judecator Miron Doina este prin urmare complice pentru vadita rea-credinta
cu care a falsificat hotararea din 15.11.2016 din 1560/231/2016 incalcand toate prevederile legale
posibile. Coroborez la acuzatia de complicitatea la tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala cu
proba flagranta a faptului ca acelasi asa-zis judecator Miron Doina a deturnat plangerea impotriva
actelor procurorului din dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) de pe rolul Judecatoriei Focsani in dosarele
1012/231/2016, 3453/231/2015 in scopul impiedicarii judecatorii. Cauza 1863/P/2015 (829/P/2015) are
inculpati pe asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia de la SML Vrancea care au falsificat
repetat certificatul medico-legal mintind in flagrant ca 2 diagnostice de la neurologi, 2 de la
neurochirurgi, 2 probe materiale investigatii paraclinice RMN si literatura de specialitate medicala si
medico-legala sunt falsificate in scopul Favorizarii faptuitorului interlopul Herghelegiu Danut care a fost
instigat de grupul infractional organizat din care face parte asa-zisul judecator Miron Doina, mai precis
de acelasi asa-zis judecator Dita Mirela, sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea
corporala pe 05.12.2014 lovindu-ma in cap si aruncadu-ma in stare de inconstienta pe treptele scarii
blocului, dupa care aceleasi asa-zise organe judiciare au sustras dosarele, au sustrast probele din dosare
si au falsificat toate actele de procedura demonstrandu-si complicitatea la tentativa de Omor calificat si
Pagina 9 din 42
Vatamarea corporala atat prin aceasta precum si prin faptul ca dupa ce i-am prins in flagrant au savarsit
de inca 3 (trei) ori tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala delapidand atributiile de serviciu
si utilizand sistemul judiciar si psihiatria ca arme de represiune incercand sa ma puna intr-o situatie de
vulnerabilitate pentru a ma vatama grav sau ucide pentru a ma reduce la tacere. Am publicat un jurnal al
acestor grave abuzuri la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-
pentru-coruptie
4. asa-zisul judecator Miron Doina demonstreaza ca este schizofrenic deasemenea declarand

toate ordonantele din 2417/P/2014 temeinice ceea ce nu s-a cerut in 1560/231/2016 precum citez:
Mentine ca legale si temeinice ordonantele date in dosarele penale nr. 2417/P/2014 si
nr.11/II/2/2016.... Judecatorul n-are dreptul sa se pronunte decat asupra a ceea ce s-a cerut in dosar
deoarece stabilirea cererilor este prerogativa petentului conform principiului disponibilitatii si nu a
judecatorului. Aceasta este lipsit de relevanta penala insa retin acesta drept alta proba de alienare
mintala a asa-zisului judecator Miron Doina
In realitate ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala cf. art. 318 (2) si art. 314 (1)
b) din CPP este vadit netemeinica deoarece nu poate fi dispusa decat dupa punerea in miscare a actiunii
penale cf. art. 7 si art. 314 (1) b) din CPP care face referire la inculpat nu suspect
Coroborat cu faptul ca ordonantele falsificate de renuntarea la urmarirea penala cf. art. 318 (2)
si art. 314 (1) b) din CPP precum si de respingerea plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 339
din CPP nr. 11/II/2/2016 sunt absolut nemotivate precum am demonstrat in cererea principala
1560/231/2016, neputandu-se retine in concluzie temeinicia inexistenta a acestora. Procurorul este
obligat sa motiveze in fapt si de drept ordonantele cf. art. 286 (2) d) si art. 306 din CPP, in caz contrar
ordonanta fiind lovita de nulitate cf. art. 280-282 din CPP pentru nelegalitate si netemeinicie implicita
Coroborat cu faptul ca prin ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala cf. art. 318
(2) si art. 314 (1) b) din CPP au fost stabilite ilegal cheltuieli judiciare fata de mine care aveam calitatea
de suspect, ori acestea nu se pot dispune decat fata de inculpat si mai mult, aceste cheltuieli judiciare
sunt falsificate deoarece sunt nemotivate in fapt si prin urmare ordonanta este falsificata si sub acest
aspect
Doina:
Pagina 10 din 42
6. In dovedirea falsificarii hotararii din 15.11.2016 din 1560/231/2016 invoc si faptul ca asa-zisul
judecator Miron Doina a falsificat cheltuiele judiciare precum obiectivez la sectiunea IV.1.1. din prezenta
B. Privind antecedentele inculpatilor, relevante in obiectivarea alienarii mintale a acestora pe

termen lung si a necesitatii condamnarii la inchisoare cu executare a acestora pentru siguranta publica
1. Privind antecendentele asa-zisului judecator Miron Doina
1.1. asa-zisul judecator Miron Doina a falsificat hotararea din 2711/231/2015 avand obiectul
contestatia in anulare impotriva hotararii falsificate din 8741/231/2015 mintind ca n-am calitate
procesuala activa dupa ce am demonstrat in temeiul literaturii de specialitate in drept scrisa de d-l Cristi
Danilet membru CSM, ca am calitate procesuala activa in 2711/231/2015
Mai mult, asa-zisul judecator Miron Doina a mintit in esenta ca impotriva hotararilor penale
definitive nu se poate face contestatie in anulare, in contradictie cu art. 426 din CPP Impotriva
hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare..., demonstrand in flagrant ca
schizofrenic
1.4. asa-zisul judecator Miron Doina de la Judecatoria Focsani a falsificat incheierea din
12.05.2016 din 2220/91/2015 de respingerea cererii de recuzare. Dosarul 2220/91/2015 are obiectul
plangerea impotriva actelor procurorului din aceeasi cauza 2417/P/2014 din care am intentat plangerea
impotriva actelor procurorului din 1560/231/2016 in care asa-zisul judecator Miron Doina a falsificat
hotararea din 15.11.2016
Pagina 11 din 42
1.5. asa-zisul judecator Miron Doina de la Judecatoria Focsani Doina a falsificat hotararea din
15.11.2016 din 1560/231/2016 incalcand Decizia CCR nr. 23 din 20.01.2016 si Decizia ICCJ 33/2015
precum si orice alte prevederi legale relevante si logica juridica, demonstrand mai presus de orice dubii
rezonabile ca este un infractor schizofrenic si sociopat cu aspect delirant si caracter mitomaniac
2. Asa-zisul judecator Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea

2.1. a sustras sistemului de distributie aleatorie 11 (unsprezece) dosare in care am avut calitatea
de reclamant in toamna 2014, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 o)t) si art. 99^1 (1)
din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, nerespectarea in mod grav sau repetat a dispozitiilor
privind distribuirea aleatorie a cauzelor
Aceste dosare civile se datoreaza infractiunilor savarsite de asa-zisii magistrati de la instantele
din Vrancea impotriva mea, adica faptul ca Voineag Viorel de la Tribunalul Vrancea si Jelea Andreea de la
Judecatoria Focsani au luat spaga sa falsifice in dosarele 1118/91/2013 si 8585/231/2014 doua
interogatorii prin comisie rogatorie de la Bucuresti incercand sa-mi dicteze ce sa raspund la
interogatoriu, si din nou Voineag Viorel in cardasie cu Copaci Adriana sa musamalizeze in dosarul
3408/91/2010 faptul ca Serban Emilia consilier la AJOFM si sotia fostului colonel SRI antitero Serban
Nicolai a furat dosarul unor prime de la stat cf. art. 72-75 din Legea 76/2002 in valoare de 8000 de lei in
scopul de a ma hartui sa-i dau spaga in schimbul acordarii drepturilor mele pentru care m-a si hartuit
telefonic la locul de munca, acestea fiind doar exemple proeminente, existand si alte infractiuni pe care
le-au savarsit impotriva mea si pentru care le-am deschis dosar penal si dat in judecata,
2.2. dupa care a declarat efectiv in scris sub semnatura sa privata ca, citez:este inutil sa-si faca
datoria, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 f)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004
privind statutul magistratilor, refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu
2.3. si a mintit ca doarele sunt neregularizate din mai multe puncte de vedere cf. art. 194-197 si
art. 200 din CPC, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 f)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea
303/2004 privind statutul magistratilor, utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor
judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara
rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat
2.4. si desi a mintit ca doarele sunt neregularizate, pentru a ma pagubi cu rea-credinta, s-a
contrazis prin propriile acte de procedura prin efectuarea de copii dupa chemarea in judecata pentru
parati, ceea ce se face doar daca chemarea in judecata este regularizata, de drept cf. art. 201 (1) din
CPC, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind
statutul magistratilor, exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, Exista rea-credinta
atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual,
urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane.
2.5. apoi la fel pentru a ma pagubi prin amenda nelegala si netemeinica, fara a administra
probatoriul si fara a judeca in fond chemarea in judecata, a mintit fara a incerca sa motiveze in fapt si de
drept minciuna, ca toate chemarile in judecata sunt vadit netemeinice, ceea ce constituie abatere
disciplinara grava cf. art. 99 f)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor,
utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale
procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul
justitiei sau demnitatea functiei de magistrat
Pagina 12 din 42
2.6. si apoi a intentat proces civil impotriva mea de punerea mea sub interdictie, dosarul
15730/231/2014, fara alta proba decat propria sa declaratie ca cetatenii care-si exercita dreptul
accesului la justitie sunt alienati mintal, dupa care a renuntat la judecata, calomniindu-ma insa fata de
fostul meu angajator SC ROMANIA HYPERMARCHE SA care a formulat cerere de interventie accesorie
probata contrar pretentiilor sale prin faptul ca la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA am 3 (trei) certificate
medico-legale care ma declara sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii, aferente celor 4
(patru) ani lucrati la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA ca Programator IT (cf. COR), ceea ce constituie
abatere disciplinara grava cf. art. 99 a)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul
magistratilor, manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului
justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu
Deoarece avocatii Kinstellar SPARL care au fost angajati de SC ROMANIA HYPERMARCHE SA sa
inventeze trei sanctiuni disciplinare ilegale si netemeinice prin care am fost concediat disciplinar din nou
pe 02.11.2012, dupa ce am anulat definitiv si irevocabil concedierea disciplinara din presupusa data de
09.10.2009 prin dosarul 43961/3/2009, drept dovada a nevinovatiei mele,
au intervenit neavenit in dosarul 15730/231/2014 demonstrand ca dansii sunt alienati mintal
prin faptul ca au achiesat la o aberatie juridica, si si-au probat actiunea contrar intereselor lor, nu doar
vadit netemeinic,
suspectez ca e posibil sa aiba de-a face cu instigarea atacurilor grupului infractional organizat
alcatuit din Dita Mirela, Mihaila Paul, interlopul Herghelegiu Danut si complicii lor din politia si
jandarmeria vranceana.
2.7. si apoi a instigat clica sa criminala impotriva mea, printre care interlopul Herghelegiu Danut
care a savarsit Tulburarea ordinii si linistii publice lovind cu picioarele in usa mamei mele pe 27.10.2014
apoi pe 05.12.2014 tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea lovindu-ma in cap
si aruncandu-ma in stare de inconstienta pe treptele scarii blocului, pentru care Dita Mirela a
musamalizat doua dosare civile introduse anterior datei de 05.12.2014 dintre care unul este pentru data
de 27.10.2014 drept dovada a intelegerii prealabile ilicite intre acestia,
2.8. si apoi a inventat dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar in cardasie cu asa-
zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, in
care am fost numit suspect, in care asa-zisul procuror Mihaila Paul instigat de Dita Mirela a savarsit
infractiunile impotriva carora formulez prezenta, dosarul 2417/P/2014 fiind evident inventat in scopul
de a ma Hartui, Ameninta si Santaja sa renunt la demnitate si dreptate in privinta infractiunilor clicii
criminale a asa-zisului judecator Dita Mirela savarsite impotriva mea,
propunerea de emiterea mandatului de patrundere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015 in
motivarea in fapt a necesitatii, deoarece nu am fost vreodata citat in prealabil in conditiile legii desi asa-
zisul procuror Mihaila Paul a avut la cunostinta adresa mea de corespondenta electronica aleasa cf. art.
155 (1) 6. si art. 158 (2) NCPC modificat si completat prin Legea 202/2010: tudor.raneti@gmail.com, atat
din memoriul pe care i l-am adus la cunostinta pe data de 09.05.2015 privind citatia tardiva din
05.05.2015 ora 09:30 A.M., precum si din inscrisurile din 2417/P/2014 si din alte dosare penale in care
sunt reclamant la parchetele locale din Focsani. Hotararea din 10547/231/2015 a fost falsificata de asa-
zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana de la Judecatoria Focsani, vadit in cardasie cu
grupul infractional organizat local alcatuit din persoanele numite in prezenta, deoarece deasemenea a
hotarat ca pot fi expertizat psihiatric, incalcand in flagrant art. 184 (1) din CPP conform caruia doar
impotriva acuzatilor de omor sau pruncucidere poate fi dispusa aceasta masura. Acest mandat de
patrundere a fost executat pe data de 17.09.2015 ora 06:05 a.m., prin care am fost Lipsit ilegal de
libertate 7 (sapte) ore, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa intocmeasca un singur act de procedura
Pagina 13 din 42
in conditiile legii, si prin care am fost Supus la rele tratamente prin privarea de libertate, de odihna si de
hrana si comportamentul irational al asa-zisului procuror Mihaila Paul.
mandatul de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din 2417/P/2014, pentru a ma duce cu forta cu politia
judiciara si cu mascatii la Comisia de expertiza medico legala psihiatrica din cadrul Serviciului de
Medicina Legala Vrancea, nelegal si fara motiv just cf. art. 184 (1) din CPP conform caruia doar acuzatii
de omor sau pruncucidere pot fi expertizati medico-legal, precum si fara consimtamantul meu scris cf.
art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, desi nu refuzasem programarea la care m-as fi
deplasat de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau consimtamantul meu scris si ca asa-zisul
procuror Mihaila Paul a falsificat dosarul 2417/P/2014 in cardasie cu superiorul sau ierarhic Tarlea Florin
Cristinel, si cu reclamantul dosarului, asa-zisul judecator Dita Mirela, toti care sunt sub urmarire penala
si care fac parte din acelasi grup infractional organizat. Evident am fost Lipsit ilegal de libertate si Supus
la rele tratamente 7 (sapte) ore, pentru a fi destabilizat psihic inaintea ducerii cu forta la expertizarea
psihiatrica, deoarece precum am declarat pe propria raspundere, asa-zisul procuror Mihaila Paul nu a
efectuat nici un act de procedura in conditiile legii in acest rastimp pentru a justifica mandatele de
patrundere si de aducere si asa falsificate
referatul cu propunerea de internare voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o data recent anterioara
datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-o comunice printr-o adresa oficiala, Hartuind telefonic pe mama
mea cu 4 (patru) apeluri, Amenintand si Santajand ca daca nu ma va convinge sa ma internez voluntar la
psihiatrie, va falsifica procedura internarii mele nevoluntare, infractiuni pe care le-au consumat ulterior
prin faptul ca asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au falsificat referatul cu propunerea
de internare nevoluntara prin care a introdus actiunea 11224/231/2015, instigand pe asa-zisul judecator
Craciun Constantin Catalin sa falsifice hotararea judecatoreasca de internarea mea nevoluntara din
11224/231/2015 pe care drept dovada a nelegalitatii si netemeiniciei am anulat-o ca nefondata in
dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea.
referatul cu propunerea de obligare la tratament medical provizoriu prin care a introdus actiunea
14277/231/2015 declarata inadmisibila de instanta Judecatoriei Focsani, ignorand autoritatea de lucru
judecat a dosarului 11224/231/2015 in care m-a acuzat nefondat ca sunt violent si lipsit de
discernamant, precum si legea care face inadmisibile astfel de actiuni, adica art. 184(1)(3)(5), art. 245-
246 din CPP, art. 107-109 din CP, art. 10, 11, 14 si 17 din Legea 487/2002 si alte prevederi legale
asemenea
2.13. apoi a instigat pe asa-zisul procuror Dogaru Luminita Georgeta in cardasie cu care asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au sustras aproape toate dosarele de competenta
materiala a Parchetului de pe langa Judecatoriei Focsani si le-au musamalizat la Parchetul de pe langa
Tribunalul Vrancea,
sa formuleze contestatie fara calitate procesuala activa in 14277/231/2015 deoarece n-a
participat ca procuror in dosarul 14277/231/2015 sau 2417/P/2014 si dosarul 2417/P/2014 a fost
instrumentat de Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea care a efectuat acte de procedura ca si cum
as fi savarsit Omorul calificat cand in realitate nici macar nu sunt acuzat de o infractiune reala material
demonstrand in flagrant astfel gravele abuzuri ale grupului infractional organizat local,
ceea ce demonstreaza faptul ca asa-zisul judecator Dita Mirela este schizofrenic persoana care
Pagina 14 din 42
precum in fapt a demonstrat ca asa-zisul judecator Dita Mirela a manifestat productie verbala si
comportamentala dezorganizata prin falsificarea unui numar imens de hotarari de natura a-l incrimina
penal adica reprezentand un pericol nu doar pentru siguranta publica ci si pentru propria sa persoana,
acesta fiind vadit lipsit de discernamant medical si juridic chiar si in calitate de infractor, precum
calitatea de infractor sau de sociopat adica individ cu tulburare antisociala de personalitate care incalca
in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor evident constituie flagrantul necorespunderii
profesionale a acestuia sau disfunctie sociala si ocupationala,
3. Asa-zisul procuror Mihaila Paul este cel care a falsificat ordonantele de clasare din dosarele
1863/P/2015 (829/P/2015), 2222/P/2014 si 995/P/2015, precum
3.1. a falsificat ordonanta de inceperea urmaririi penale din 30.01.2015 din 2417/P/2014 la
instigarea asa-zisului judecator Dita Mirela fara sa-mi aduca la cunostinta aceasta
3.2. a falsificat o citatie emisa pe 28.04.2015 pe care mi-au comunicat-o tardiv pe 05.05.2015 si
dupa ce le-am comunicat un memoriu prin emailul din data de 09.05.2015 00:11 intitulat comunicat
catre d-l procuror sef sectie U.P. Mihaila Paul prin care le-am adus la cunostinta ca mi-au comunicat
citatia tardiv precum stiau dealtfel prin confirmarea de primire semnata de mama mea Raneti Mariana
3.3. a falsificat in secret pe 25.06.2015 o ordonanta de continuarea urmaririi penale cf. art. 305
(3) din CPP in 2417/P/2014 adica fara sa-mi aduca aceasta la cunostinta aceasta precum impune legea,
3.4. apoi in loc sa ma citeze la adresa de corespondenta indicata prin memoriul din 09.05.2015
au falsificat mai multe mandate de aducere pe care le-au comunicat Politiei sectorului 3 Bucuresti unde
am domiciliul din buletin la care am precizat in memoriul din 09.05.2015 ca nu locuiesc, cu mentiunea ca
asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul aveau adresa de corespondenta aleasa pentru
comunicarea actelor de procedura in alte plangeri la parchetele locale de care ambii au la cunostinta
deoarece au sustras doua dintre acestea competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria
Focsani pentru a le musamaliza exact la aceeasi data 25.06.2015 adica 2222/P/2014 si 995/P/2015,
Pagina 15 din 42
ordonantele de clasare fiind identice dealtfel cu exceptia numelui inculpatului. Dupa ce am intrat in
posesia acestor adrese pe care le-am aflat de abia in dosarul 11224/231/2015 unde asa-zisii procurori
Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul le-au folosit sa falsifice falsificarea unui mandat de aducere pe
motiv ca ma sustrag citarii sau urmaririi penale, am comunicat ca aceste adrese sunt falsificate la Politia
sectorului 3 Bucuresti si IGPR, primind raspuns de la IGPR ca au fost in consecinta redirectionate la
Parchetul de pe langa Curtea de apel Galati unde dupa stirea mea au fost musamalizate, apoi
3.5. a falsificat propunerea de emiterea mandatului de patrundere din 10.09.2015 din dosarul
Mihaila Paul.
3.6. a falsificat mandatul de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din 2417/P/2014, pentru a ma
3.7. a falsificat delegatia avocatiala din 05.05.2015 a d-nei avocat Labunt Maria de la Baroul
Pagina 16 din 42
3.8. au falsificat referatul cu propunerea de internare voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o
3.9. a falsificat referatul cu propunerea de internare nevoluntara prin care a introdus actiunea
Tribunalul Vrancea.
3.10. a falsificat referatul cu propunerea de obligare la tratament medical provizoriu prin care a
introdus actiunea 14277/231/2015 declarata inadmisibila de instanta Judecatoriei Focsani, ignorand
autoritatea de lucru judecat a dosarului 11224/231/2015 in care m-a acuzat nefondat ca sunt violent si
lipsit de discernamant, precum si legea care face inadmisibile astfel de actiuni, adica art. 184(1)(3)(5),
art. 245-246 din CPP, art. 107-109 din CP, art. 10, 11, 14 si 17 din Legea 487/2002 si alte prevederi legale
asemenea
3.11. a instigat pe asa-zisul procuror Dogaru Luminita Georgeta in cardasie cu care au sustras
aproape toate dosarele de competenta materiala a Parchetului de pe langa Judecatoriei Focsani si le-au
musamalizat la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea,
sa formuleze contestatie fara calitate procesuala activa deoarece n-a participat ca procuror in
dosarul 14277/231/2015 sau 2417/P/2014 si dosarul 2417/P/2014 a fost instrumentat de Parchetul de
pe langa Tribunalul Vrancea care a efectuat acte de procedura ca si cum as fi savarsit Omorul calificat
cand in realitate nici macar nu sunt acuzat de o infractiune reala material demonstrand in flagrant astfel
gravele abuzuri ale grupului infractional organizat local. In dovedire anexez drept proba 8 completarea
intampinarii la contestatia nelegala si netemeinica a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani prin
care infatisez realitatea juridica a inadmisibilitatii contestatiei parchetului
3.12. a instigat pe asa-zisul procuror Dogaru Luminita Georgeta in calitate de procuror de
sedinta si in cardasie cu asa-zisul judecator Paun Ionel Iulian, un fost politist corupt din Piatra Neamt
care falsifica hotarari judecatoresti la ordinul ilicit al grupului infractional organizat din Vrancea si care
drept dovada a sustras dosarele 2220/91/2015 si 1560/231/2016 sistemului de distributie aleatorie
precum in prealabil a falsificat hotararea din 13761/231/2015, adica toate plangerile impotriva actelor
procurorului din 2417/P/2014,
ca pe data de 18.05.2016 sa falsifice dosarul 2845/P/2016 impotriva mea avand obiectul
Incalcarea solemnitatii sedintei fiindca ascultam in mod silentios la telefonul mobil carti audio, motivand
ca aceasta e de natura a tulbura linistea publica, si aceasta dupa o 1:30h (o ora si trei zeci de minute)
incare faceam acelasi lucru
Fiindca nu i s-a parut suficient aceasta demonstratie de schizofrenie, asa-zisul judecator Paun
Ionel Iulian a declarat ca i-am adresat cuvinte si gesturi de ocara pe care deasemenea a declarat ca nu
le-a vazut sau auzit in incheierea din 18.05.2016 din 2220/91/2015, apoi fiindca o minciuna nu e
niciodata suficienta pentru un mitomaniac a mintit ca am amenintat jandarmii ca ma Lipsesc de libertate
in mod ilegal dupa ce mi-a cerut sa parasesc sala si apoi a ordonat jandarmilor sa ma retina in sala
Pagina 17 din 42
In dosarul 2845/P/2016 desi fapta nu exista material fiind inventata de persoane vadit alienate
mintal, s-au falsificat deja o ordonanta de inceperea urmaririi penale si ordonanta de continuarea
urmaririi penale, bineinteles nu mi s-a acordat dreptul de a consulta dosarul, nu mi s-a acordat dreptul
de a consulta propriile notite la audierile abuzive la care in loc de martor initial am fost numit faptuitor,
calitate ce nu exista in procesul penal si care-mi incalca prezumtia de nevinovatie in special in situatia in
care am fost citat in calitate de martor
In dosarul 1560/231/2016 in care am fost citat in aceeasi zi de 18.05.2016 cu dosarul
2220/91/2015 probandu-mi flagrant cererea de recuzare cf. art. 64 (1)f)(3)(5) din CPP pentru care asa-
zisul judecator Paun Ionel Iulian m-a amendat judiciar cu 2000 (doua mii) de lei pe 11.05.2016 in
2220/91/2015 mintind ca e abuz de drept, dupa care s-a abtinut pe motiv ca e incompatibil cf. art. 64
(1)f) din CPP adica recunoscand ca amenda judiciara este falsificata,
am cerut preschimbarea ordonantei falsificate de renuntarea la urmarirea penala cf. art. 318 (1-
2) si art. 314 (1) b) din CPP in ordonanta de clasare invocand Decizia IJCC 33/2015 in dezlegarea unor
chestiuni de drept, deoarece fapta nu exista material in 2417/P/2014 si nu poate exista de drept
deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma sau complexa ci o circumstanta agravanta a
altor infractiuni care nu exista material in 2417/P/2014 si pentru care nu am fost macar cercetat,
precum a obiectivat public consilierul PICCJ Alexandra Sinc in baza motivarii legiuitorului de la baza
Codului penal. Aceasta stare de fapt demonstreaza mobilul infractiunilor grupului infractional organizat
al asa-zisilor magistrati din circumscriptia Curtii de apel Galati, adica de a musamaliza in special dosarul
1560/231/2016 si abuzurile grave din 2417/P/2014
3.13. a instigat pe asa-zisul judecator Popa Mariana care de fapt este responsabil pentru
deturnarea plangerilor impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP din dosarele 2417/P/2014,
2222/P/2014 si 995/P/2015 mai ilegal intai la parchet, apoi in mod ilegal prin exceptia de necompetenta
materiala la Judecatoria Focsani unde au fost plasate la Paun Ionel Iulian cu exceptia celei din
995/P/2015 care a fost musamalizata de asa-zisul judecator Croitoru Sandina Mariana printr-o hotarare
falsificata, ceea ce demonstreaza in schimb ca nu este aplicabila exceptia necompetentei materiale,
sa falsifice dosarul 3992/P/2016 impotriva mea avand deasemenea obiectul Incalcarea
solemnitatii sedintei, de aceasta data motivatia fiind ca pledoaria si utilizarea termenilor juridici incalca
solemnitatea sedintei, ceea ce demonstreaza ca asa-zisii judecatori si procurori din Vrancea cel putin
sunt schizofrenici, angajati deliberat alienati mintal de INM si CSM deoarece schizofrenicii fiind labili
psihic sunt manipulabili sa savarseasca infractiuni la comanda, motiv pentru care sunt intretinuti in
functie si le sunt musamalizate dosarele disciplinare in permanenta
3.14. precum si ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din
2417/P/2014 fara sa puna in miscare actiunea penala impotriva mea, inventand cheltuieli judiciare
nelegale si netemeinice si mintind ca am savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar desi fapta nu exista
material si fara macar sa fie posibila de drept urmarirea penala pentru Ultrajul judiciar deoarece aceasta
nu este o infractiune autonoma sau complexa ci o circumstanta agravanta pentru alte infractiuni care
deasaemenea nu exista material,
ceea ce demonstreaza faptul ca asa-zisul procuror Mihaila Paul este schizofrenic persoana care
Pagina 18 din 42
4. Asa-zisul procuror Tarlea Florin Cristinel este responsabil cf. art. 4 din OUG 27/2002 si art. 132
din CR privind principiul controlului ierarhic pentru toate actele falsificate de subordonatul sau Mihaila
Paul si pentru falsificarea ordonantelor de clasare din dosarele penale in care s-a incriminat penal
deasemenea falsificand ordonante de respingerea plangerilor impotriva actelor procurorului cf. art. 339
din CPP:
4.1. 1863/P/2015 (829/P/2015) avand inculpati pe asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si
Ionescu Natalia, mentionat anterior in prezenta sectiune
4.2. 2222/P/2014 avand inculpat pe asa-zisul politist Simiz George de la IPJV, mentionat anterior
in prezenta sectiune
4.4. 995/P/2015 avand inculpat pe asa-zisul politist Opincariu Stefan de la IPJV, mentionat
anterior in prezenta sectiune
4.4. 246/P/2015 avand inculpat pe interlopul Herghelegiu Danut pentru tentativa de Omor
calificat si Vatamarea corporala, musamalizat prin neconsemnarea probelor si falsificarea ordonantei de
clasare ce este lovita de nulitate cf. art. 5 (2) si art. 280 (1) din CPP pentru neconsemnarea probelor,
dar si prin falsificarea hotararilor din 79/91/2015 de catre asa-zisul judecator Comanescu
Carmen in cardasie cu Croitoru Sandina Mariana care s-a ocupat de falsificarea incheierilor de
respingerea cererilor de recuzare pe care le-a sustras sistemului de distributie aleatorie in acest scop,
apoi a falsificat hotararea din contestatia in anulare 593/91/2016, si in cardasiec cu acelasi asa-zis
procuror Barsan Victoria care a instigat savarsind Falsul in declaratii ca de obicei mintind ca nu exista
peste cele 20 (doua zeci) de probe din dosar. In continuare s-au incriminat si asa-zisul judecator Neagu
Rodica falsificand contestatia in anulare 944/91/2016 tot in cardasie cu Barsan Victoria, precum si asa-
zisul judecator Mircea Aur-Marian care a falsificat hotararea din apelul 593/91/2016 de pe rolul Curtii de
apel Galati mintind ca este contestatie nu apel pentru ca s-o declare inadmisibila, in cardasie cu asa-zisul
procuror Codita Costel Maricel de la Parchetul de pe langa Curtea de apel Galati, reteaua mafiei
magistratilor din circumscriptia Curtii de apel Galati condusa de la Bucuresti fiind dezvaluita pe masura
ce acestia falsifica hotararile judecatoresti
Mentionez ca in scopul musamalizarii dosarului 246/P/2015 acelasi asa-zis procuror Barsan
Victoria a savarsit in 14277/231/2015 avand obiectul obligarea mea la tratament medical provizoriu
declarat inadmisibil si nefondat de instanta in fond si contestatie, ca se impune obligarea mea la
tratament medical provizoriu deoarece sunt lipsit de discernamant si violent, invocand un raport de
expertiza medico-legala psihiatrica fictiv, demonstrand disperarea grupului infractional organizat de a
ma reduce la tacere in scopul de a ma impiedica sa continui urmarirea lor penala pentru infractiunile ce
le-au savarsit impotriva mea si a familiei mele
4.5. 2417/P/2014 falsificat impotriva mea, al carui situatie este precum am descris in proba 1
anexata la prezenta,
Pagina 19 din 42
precum a falsificat fara a avea competenta o ordonanta de respingerea plangerii impotriva
actelor procurorului din 2845/P/2016,
ceea ce iarasi demonstreaza faptul ca asa-zisul procuror Tarlea Florin Cristinel este schizofrenic
persoane care incalca in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor, cu aspect delirant persoane ce
comanda sociala interioara, cu caracter mitomaniac persoane ca mint obsesiv, simptoma mai multor
tulburari psihologice,
5. Privind antecendentele asa-zisului procuror Calarasu Valina de la Parchetului de pe langa

Asa-zisul procuror Calarasu Valina de la Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si

Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti, a falsificat 6 ordonante de clasare
pentru care i-am deschis sau ii voi deschide dosar penal introducandu-l complice in dosarele penale pe
care halucineaza ca le-a musamalizat, adica:
- ordonanta din 04.05.2016 din 143/II-2/2016 comunicata prin emailul din data de 04.05.2016
12:15 intitulat Com respingere plangere
- ordonanta din 03.03.2016 din 852/P/2015 comunicata prin emailul din 04.03.2016 12:07
intitulat solutie plangere dosar 852
14:14 intitulat Raspuns denunt
12:17 intitulat Comunicare Raneti Tudor
- ordonanta din 12.01.2016 din 1159/VIII-1/2015 comunicata prin emailul din data de
13.01.2016 10:05 intitulat Raspuns sesizare 1159/VIII-1/2015, care face subiectul prezentei
incriminand asa-zisii procurori Calarasu Valina, Popovici Gheorghe si Kovesi Laura Codruta
- ordonanta din 16.12.2015 din 574/P/2015, comunicata prin emailul din data de 30.12.2015
10:46 intitulat Comunicare solutie dosar 574/P/2015
6. Privind antecendentele asa-zisului organ de cercetare penala Mirea Liviu de la Parchetul de

pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti
Asa-zisul organ de cercetare penala Mirea Liviu este complice infractiunilor savarsite de asa-zisul
procuror Calarasu Valina fiindca nu a intocmit proces verbal si sesizat autoritatile penale cf. art. 61 si art.
Pagina 20 din 42
291 din CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a asa-zisului procuror Calarasu Valina privind aceasta
cauza
7. Privind antecendentele asa-zisului procuror Popovici Gheorghe de la Parchetul de pe langa

Raspunderea asa-zisului procuror Popovici Gheorghe in calitate de procuror de supraveghere se

angajeaza cf. art. 132 din CR privind principiul controlului ierarhic deoarece procurorii spre diferenta de
judecatori nu sunt independenti, si fiindca nu a intocmit proces verbal si sesizat autoritatile penale cf.
art. 61 si art. 291 din CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a asa-zisului procuror Calarasu Valina
care-i este subordonat, si cf. art. 4 din OUG 27/2002 Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice
Cu mentiunea faptului ca asa-zisului procuror Popovici Gheorghe in calitate de procuror de
supraveghere a falsificat cel putin o ordonanta de respingerea plangerilor impotriva actelor procurorului
si a contrasemnat ordonantele falsificate de asa-zisul procuror Calarasu Valina, prin care s-a incriminat
penal complice la infractiunile savarsite de asa-zisul procuror Calarasu Valina, autorand propriile
infractiuni de falsurile in inscrisuri, infractiunile de coruptie, Constituirea unui grup infractional
organizat si alte infractiuni prin falsificarea ordonantei de respingerea plangerilor impotriva actelor
procurorului
8. Privind antecendentele asa-zisului procuror sef de directie Kovesi Laura Codruta de la

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul
teritorial Bucuresti
Asa-zisul procuror sef de directie Kovesi Laura Codruta din cadrul Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, desi stie de infractiunile si abaterile
disciplinare savarsite de personalul DNA din subordine, refuza tacit sa ia masuri pentru asanarea
institutiei de crima organizata. Raspunderea asa-zisului procuror Kovesi Laura Codruta in calitate de
procuror sef de directie se angajeaza cf. art. 132 din CR privind principiul controlului ierarhic deoarece
procurorii spre diferenta de judecatori nu sunt independenti, si fiindca nu a intocmit proces verbal si
sesizat autoritatile penale cf. art. 61 si art. 291 din CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a
personalului din subordine, si cf. art. 4 din OUG 27/2002 Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice
Pagina 21 din 42
9. Privind antecendentele asa-zisului inspector sef Netejoru Lucian de la Inspectia Judiciara si
asa-zisul presedinte Aron Mircea al Consiliului superior al magistraturii
Asa-zisul inspector sef Netejoru Lucian incearca sa musamalizeze in continuu abaterile

disciplinare ale asa-zisilor magistrati romani,
in cardasie cu asa-zisul presedinte Aron Mircea al Consiliului superior al magistraturii care
refuza sa-l expulzeze disciplinar pe asa-zisul inspector sef Netejoru Lucian impreuna cu complicii sai la
musamalizarea dosarelor disciplinare,
In dovedire invoc exemplificativ situatia de fapt la care asa-zisul inspector sef Netejoru Lucian
este complice, posibil instigator, indicand sesizarea publicata la adresele
Justi%C8%9Bie-%C8%98i-Afaceri-Interne-Si-Probe
si
http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-pentru-coruptie
reprezentand in scopul clarificarii fondului prezentei sesizarea comisiei europarlamentare din care face
parte d-na Monica Macovei privind activitatea ilicita a grupului infractional organizat local vrancean,
deasemenea comunicata d-lui procuror sef de directie a DIICOT Horodniceanu Daniel-Constantin, d-nei
procuror sef de directie a DNA Kovesi Laura Codruta, Comisiei de cercetarea abuzurilor si pentru petitii,
ministrului justitiei Pruna Raluca, corpul de control al guvernului si primului ministru Ciolos Dacian,
presedintele Romaniei Klaus Iohannis, Avocatul poporului si Ombudsman-ul European
In dovedire deasemenea invoc opinia publica a d-nei Monica Macovei cu privire la CSM care
doar remarca ceea ce este de notorietate, citand de la adresa:
http://www.cotidianul.ro/monica-macovei-csm-este-un-fel-de-mafie-a-justitiei-si-acopera-tot-ce-e-rau-
in-sistem-275550/
S tii c n toat Europa Central i de Est, n CSM este un fel de Mafie a Justiiei i ei acoper tot ce
de ntmpl ru n sistem
C. Privind alienarea mintala asa-ziselor organe judiciare inculpate
Inculpatii sunt vadit schizofrenici persoane care au pierdut total contactul cu realitatea
profesionala, juridica si sociala, si sociopati persoane care incalca in mod pervaziv legea si drepturile
persoanelor, cu aspect delirant persoane ce nu pot fi convinse pe cale logica sa adopte un
Pagina 22 din 42
care am tras aceste concluzii raportat la faptele ilicite ale inculpatilor ce reprezinta deopotriva pericol
social si pericol pentru propria lor persoana dat fiind ca acesti schizofrenici s-au incriminat penal
trimitandu-mi dovezile infractiunilor halucinand concomitent ca savarsind infractiuni in flagrant nu vor fi
prinsi in flagrant, ceea ce demonstreaza mai presus de orice dubii rezonabile ca sunt alienat mintal sau
debili mintal chiar si in calitate de infractori
1. Privind alienarea mintala sau sociopatia inculpatilor
1. a. Citez din DEX

1. b. de la adresa
citez:
1. c. privind
de la adresa
citez
1. d. privind
de la adresa
1. e. privind
Pagina 23 din 42
de la adresa
citez: "
DSM-IV Definition
Definitia DSM-IV
2. Privind alienarea mintala sau schizofrenia inculpatilor
2. a. Citez din DEX
Pagina 24 din 42


dezorganizata, si alte simptome ce cauzeaza disfunctie sociala si ocupationala, precum in fapt a
demonstrat inculpatii acestui dosar penal prin productie verbala si comportamentala dezorganizata
adica prin falsificarea actelor de procedura de natura a-i incrimina penal adica reprezentand un pericol
nu doar pentru siguranta publica ci si pentru propria lor persoana, acestia fiind vadit lipsiti de
discernamant medical si juridic chiar si in calitate de infractori, precum calitatea de infractori sau de
sociopati adica indivizi cu tulburare antisociala de personalitate care incalca in mod pervaziv legea si
drepturile persoanelor evident constituie flagrantul necorespunderii profesionale a acestora sau
disfunctie sociala si ocupationala

oamenilor sanatosi mintal care se comporta normal sau moral din convingere spre diferenta de alienatii
mintal care se conformeaza comportamentului normal din frica de consecintele incalcarii legii. Convers,
Inculpatii au fost prinsi in flagrant mintind obsesiv, incalcand legea si drepturile persoanelor, in
scopul promovarii intereselor ilicite ale crimei organizate din care fac parte, adica in cardasie si in
apararea altor criminali si alienati mintal, precum s-a documentat in literatura de specialitate ca de
regula sociopatii formeaza un anturaj. Prin definitie, incalcarea in mod pervaziv a legii si drepturilor altor
persoane, constituie sociopatia sau tulburarea antisociala de personalitate, o forma de alienare mintala.
Inabilitatea de a rationa social si juridic, a se comporta civilizat adoptand legea ca pe o comanda sociala
interioara constituie aspectul delirant al tulburarii antisociale de personalitate a inculpatilor. Proferarea
obsesiva de minciuni constituie una din caracteristicile sociopatului sau psihopatului, si se numeste
mitomania
Fiindca inculpatii prinsi in flagrant incalcand legea si drepturile celorlalte persoane, nu
corespund profesional probat flagrant prin lipsa de competenta profesionala si de bun simt chiar fiindca
s-au incriminat penal singuri, adica inculpatii nu doar ca nu inteleg legea si obligatia de a o respecta, nu
inteleg nici datoria de serviciu bineinteles, reprezentand acelasi set de reguli ce normeaza obligativitatea
asumata in baza unui contract, ceea ce demonstreaza lipsa de responsabilitate patologica a inculpatilor.
Pagina 25 din 42
Inculpatilor le lipseste cu desavarsire si discernamantul sau intelegerea de bun simt a normelor societatii
civilizate, respectiv halucineaza ca prin minciunile prin care s-a incriminat penal au reusit sa pacaleasca
pe cineva pentru a proteja alti criminali cu care sunt in cardasie la savarsirea de infractiuni
este astfel dovedit in flagrant ca Inculpatii sunt schizofrenici, deoarece au demonstrat lipsa de
discernamant prin incalcarea pervaziva a legii si a drepturilor persoanelor crezand ca nu vor fi prinsi
incalcand legea in flagrant, prin aceasta evident reprezentand un pericol atat pentru public cat si pentru
propria lor persoana.
3. Privind mintitul patologic al inculpatilor

De la adresa:
citez:
Pathological lying
Mintitul patologic
De la adresa:
citez:

Pagina 26 din 42
limitate la frauda
II. De drept,
pentru INFRACIUNI CONTRA LIBERTII PERSOANEI,

Art. 205 Lipsirea de libertate in mod ilegal ***
Art. 206 Ameninarea ***
Art. 207 antajul ***
Art. 208 Hruirea ***
pentru INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL, in special:

Art. 295 Delapidarea *
Art. 297 Abuzul n serviciu
Art. 298 Neglijena n serviciu
Art. 300 Uzurparea functiei
si pentru FALSURI IN INSCRISURI, in special:

Art. 321 Falsul intelectual
Art. 322 Falsul n nscrisuri sub semntur privat
Art. 323 Uzul de fals
Art. 326 Falsul n declaraii
si pentru fapte penale de coruptie:

Art. 289 Luarea de mit
Art. 290 Darea de mit
Art. 291 Traficul de influenta
Art. 292 Cumpararea de influenta
si pentru:
Art. 189 Omorul calificat ***
Art. 194 Vtmarea corporal ***
si pentru:
Art. 244 Inselaciunea **
Art. 267 Omisiunea sesizarii
Art. 269 Favorizarea fptuitorului ***
Art. 268 Inducerea n eroare a organelor judiciare ***
Art. 367 Constituirea unui grup infracional organizat
Art. 274 Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei ***
Art. 280 Cercetarea abuziva ***
Art. 281 Supunerea la rele tratamente ***
Pagina 27 din 42
Art. 283 Represiunea nedreapta ***
* Delapidarea efectelor serviciului pentru ascunderea infractiunilor savarsite de alte asa-zise organe
judiciare care delapideaza serviciile justitiei in schimbul mitei ce o primesc de la raufacatori pentru
solutionarea favorabila a dosarelor in care acestia sunt trasi la raspundere de persoanele vatamate, si
pentru protectia reciproca ceea ce constituite trocul de favoritisme in fapt si infractiunile de coruptie de
drept.
Delapidarea prin Uzurparea functiei sau folosirea atributiilor de serviciu in alte scopuri decat
cele prevazute de lege, pentru promovarea intereselor ilicite ale grupului infractional organizat local
dovedit mai presus de orice dubii prin faptul ca nu se poate retine ca inculpatii sunt nebuni sa
urmareasca sa faca inchisoare degeaba, fiindca au fost declarat apti de munca si sanatosi psihic de
medicina muncii si necunoasterea legii este inadmisibila de drept, in special unor magistrati si in special
unor magistrati carora le-am citit legea neputandu-se retine neglijenta acestora sub nici o forma, fiind
astfel dovedit mai presus de orice dubii rezonabile prin eliminare ca singurul mobil al infractiunilor
savarsite de acestia sunt infractiunile de coruptie sau promovarea interesului ilicit al grupului
infractional organizat local din care fac parte, pentru obtinerea de foloase necuvenite.
** incalcarea contractului administrativ cu cetatenii constituit moral prin juramantul depus si material
prin contractul individual de munca
*** sub forma de complicitate la infractiunile contra libertatii persoanei, Supunerea la rele
tratamente, Cercetarea abuziva si Represiunea nedreapta si alte infractiuni savarsite de grupul
infractional organizat local, flagrant probat in mai multe moduri, prin inscrisuri, prin martori si prin
probe materiale
<Cu rezerva de a completa prezenta sectiune cu individualizarea infractiunilor cf. art. 74 (1)
a)c)d) din CP
A. In dovedire privind infractiunea de Abuzul in serviciu, Falsul intelectual, Falsul in inscrisuri

sub semnatura privata, Uzul de fals invoc legea si explicitez in fapt legatura cu faptele inculpatilor
Codul Penal
Articolul 321: Falsul intelectual
(1) Falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar public aflat in
exercitarea atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare
adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari, se pedepseste cu
inchisoarea de la unu la 5 ani.
Codul Penal
Articolul 322: Falsul in inscrisuri sub semnatura privata
(1) Falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul dintre modurile prevazute in art. 320 sau
art. 321, daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire, in
vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
Pagina 28 din 42
amenda.
Codul Penal
Articolul 323: Uzul de fals
Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei
consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, cand inscrisul este
oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, cand inscrisul este sub semnatura privata.
Codul Penal
Articolul 326: Falsul in declaratii
Declararea necorespunzatoare a adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute in art. 175 sau
unei unitati in care aceasta isi desfasoara activitatea in vederea producerii unei consecinte juridice,
pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste la
producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Codul Penal
Articolul 297: Abuzul in serviciu
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il
indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea
de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de
serviciu, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de
inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala,
apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.
In fapt prin textul subliniat indic incadrarea faptelor inculpatilor in textul de lege. Unde nu
subliniez in cadrul unui intreg articol, intreg articolul e relevant
Asa-zisul judecator Miron Doina a falsificat incheierea din 15.11.2016 precum am demonstrat la
sectiunea I. In fapt
Dat fiind ca interesul asa-zisului judecator Miron Doina nu poate fi personal precum demonstrez
la sectiunea II. B privind individualizarea infractiunilor de coruptie si de Constituirea unui grup
infractional organizat, ce constituie mobilul infractiunilor asa-zisului judecator Miron Doina, este
dovedit mai presus de orice dubii rezonabile prin eliminare, ca instigatorii si complicii infractiunilor
savarsite de asa-zisul judecator Miron Doina sunt asa-zisele organe judiciare din dosarul penal
2417/P/2014 din care am intentat actiunea actiunea 1560/231/2016 in care asa-zisul judecator Miron
Doina a falsificat hotararea din 15.11.2016 din 1560/231/2016 avand obiectul plangerii impotriva
actelor procurorului
Pagina 29 din 42
B. In dovedire privind infractiunea de Luarea de mit, Darea de mit, Traficul de influenta,
Cumpararea de influenta si Constituirea unui grup infractional organizat invoc legea si explicitez in fapt
legatura cu faptele inculpatilor
Codul Penal
Articolul 289: Luarea de mita
(1) Fapta functionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori
primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in
legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in
indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se
pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie
publica ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta.
(2) Fapta prevazuta in alin. (1), savarsita de una dintre persoanele prevazute in art. 175 alin. (2),
constituie infractiune numai cand este comisa in legatura cu neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui
act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri.
Codul Penal
Articolul 290: Darea de mita
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in conditiile aratate in art. 289, se
pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prevazuta in alin. (1) nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice
mijloace de catre cel care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, daca acestea au fost date
in cazul prevazut in alin. (2) sau date dupa denuntul prevazut in alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se
Codul Penal
Articolul 291: Traficul de influenta
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru
sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are
influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa
nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu
sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Codul Penal
Pagina 30 din 42
Articolul 292: Cumpararea de influenta
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori
indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar
public, pentru a-l determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie
indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor
indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, daca au fost date dupa
denuntul prevazut in alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscarii, iar daca acestea nu se
Codul Penal
Articolul 367: Constituirea unui grup infractional organizat
Incepand cu 08-iul-2014 Art. 367 din partea II, titlul VIII, capitolul I a fost in legatura cu Decizia 12/2014
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a
unui astfel de grup se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor
drepturi.
(2) Cand infractiunea care intra in scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege cu
pedeapsa detentiunii pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este inchisoarea de la 3
la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2) au fost urmate de savarsirea unei infractiuni, se aplica
regulile privind concursul de infractiuni.
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute in alin. (1) si alin. (2), daca denunta
autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi inceput
savarsirea vreuneia dintre infractiunile care intra in scopul grupului.
(5) Daca persoana care a savarsit una dintre faptele prevazute in alin. (1)-(3) inlesneste, in cursul
urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai
unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin grup infractional organizai se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane,
constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul comiterii
uneia sau mai multor infractiuni.
In fapt prin textul subliniat indic incadrarea faptelor inculpatilor in textul de lege.
Privind mobilul infractiunilor savarsit de inculpati, constituind infractiunile de coruptie, precizez
urmatoarele in dovedire utilizand principiul tertului exclus si proba pozitiv-negativa:
deoarece un functionar public poate sa incalce legea din trei motive posibile:
1. rea-credinta,
2. grava neglijenta,
3. alienare mintala
Pagina 31 din 42
si fiindca din alienarea mintala rezulta rea-credinta si din debilitatea mintala rezulta grava
neglijenta acestea sunt asimilate relei-credinte sau gravei neglijenta, alienarea sau debilitatea mintala
este irelevanta.
Fiindca nu se poate retine neglijenta magistratului care a incalcat legea, deoarece mai presus de
faptul ca necunoasterea legii este inadmisibila de drept, este cu atat mai mult inadmisibila unui
magistrat care a absolvit facultatea de drept prin examen, a fost admis in magistratura prin examen,
probabil a luat grade prin examen si fiecare dosar este un veritabil examen cu justitia si justitiabilii la
care i-am picat pe asa-zisii magistrati corupti deoarece i-am prins in flagrant intocmind urmatorul
flagrant: le-am indicat si citat legea pe care au incalcat-o, acestia dovedind astfel ca au incalcat-o cu rea-
credinta sau premeditat,
este dovedit mai presus de orice dubii ca asa-zisii magistrati inculpati au ca mobil al
infractiunilor savarsite, rea-credinta
In privinta restului functionarilor publici, retin rea-credinta acestora tot in baza faptului ca au
incalcat legea in flagrant urmarind vatamarea mea, coroborat cu faptul ca infractiunile de falsurile in
inscrisuri nu se pot savarsi decat in mod premeditat
Deoarece singurele doua motive pentru a incalca legea cu rea-credinta sau premeditare sunt:
1. razbunarea (a face rau premeditat fara interes material)
2. coruptia (a face rau premeditat cu interes material)
si fiindca nu i-am cunoscut personal pe acesti asa-zisi magistrati inculpati, nici acestia pe mine in
prealabil, nu se poate retine motivul razbunarii, fiind prin urmare dovedit mai presus de orice dubii
rezonabile prin eliminare ca interesul ilicit al acestora de a incalca legea cu rea-credinta, sunt faptele de
coruptie sau din interesul material al asa-zisilor magistrati inculpati de a se Constitui intr-un grup
infractional organizat pentru protectie reciproca, in scopul extragerii de foloase necuvenite de la
justitiabili in schimbul favorizarii justitiabililor, sau in scopul atingerii unor interese ilicite personale, ori,
se verifica in coroborare faptul ca interesul ilicit punct terminal, si beneficiarul final al interesului
ilicit fiind reclamantul dosarului 2417/P/2014 Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea caruia i-am deschis
dosar penal pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare, si caruia i-am deschis
dosar penal pentru sustragerea consecutiva a 11 (unsprezece) dosare civile pentru musamalizarea
delictelor mai multor asa-zisi judecatori locali si a interlopului Herghelegiu Danut pe care l-a instigat sa
savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea pe data de 05.12.2014,
exista, si
interesul ilicit al asa-zisilor magistrati inculpati fiind identic cu interesul ilicit al reclamantului
Inducerea in eroare a organelor judiciare, si anume eludarea justitiei si savarsirea de abuzuri pentru a
se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la rspundere penal sau de la executarea unei
pedepse si pentru a nlesni sau a ascunde svrirea altei infraciuni,
pentru care asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul Constituiti intr-un grup
infractional oganizat cu alte organe judiciare locale au falsificat:
- toate actele de procedura din dosarul 2417/P/2014 (autori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila
Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea), cum ar fi
Pagina 32 din 42
- o ordonanta de inceperea urmaririi penale pe data de 30.01.2015 invocand de drept art. 305
(1)(2) din CPP si stabilind obiectul dosarului de drept cf. art. 279 (1)(2) din CPP, ceea ce este aberant
d.p.d.v. juridic deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma nici o infractiune complexa
conform legii penale coroborate cu literatura de specialitate infatisand opinia juridica a d-nei procuror
Alexandra inc, Consilier al Procurorului General PICCJ pe care am prelevat-o de la adresa:
penal.html
agravat a unei alte infraciuni, iar nu ca la o infraciune distinct., in concluzie neputand fi urmarit
penal pentru Ultrajul judiciar fara sa fi savarsit o infractiune pentru care Ultrajul judiciar constituie
circumstanta agravanta, si,
- o ordonanta de continuarea urmaririi penale pe data de 25.06.2015 invocand de drept art. 305
(3) din CPP Cand din datele si probele existente in cauza rezulta indicii rezonabile ca o anumita
persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala, procurorul dispune ca urmarirea
penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect,
- subiectul dosarului 2220/91/2015, mandatul de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din
2417/P/2014, pentru a ma duce cu forta cu politia judiciara si cu mascatii la Comisia de expertiza medico
legala psihiatrica din cadrul Serviciului de Medicina Legala Vrancea, nelegal si fara motiv just cf. art. 184
(1) din CPP conform caruia doar acuzatii de omor sau pruncucidere pot fi expertizati medico-legal,
precum si fara consimtamantul meu scris cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, desi nu
refuzasem programarea la care m-as fi deplasat de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau
- subiectul dosarului 1560/231/2015, o ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala
cf. art. 314 (1) b) si art. 318 (1-2) din CPP, mintind in mod aberant ca am savarsit Ultrajul judiciar
deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma sau o infractiune complexa ci o circumstanta
agravanta a altei fapte penale care nu exista material in dosarul 2417/P/2014, impotriva careia am cerut
preschimbarea in ordonanta de clasare cf. art. 16 (1) a) din CPP deoarece fapta nu exista, invocand
Decizia nr. 33/2015 a ICCJ in dezlegarea unor chestiuni de drept. Mai mult art. 318 din CPP a fost
neconstitutional, precum am invocat contradictia art. 318 (2) din CPP cu prezumtia de nevinovatie cf.
art. 23 (11) din CR, precum a declarat CCR neconstitutionalitatea art. 318 din CPP in contradictie cu art. 1
(5), art. 124 (1) si art. 126 (1) din CR prin Decizia nr. 23 din 20.01.2016
- referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu din 2417/P/2014 prin
care au intentat actiunea 14277/231/2015 declarata inadmisibila de instanta (autori Tarlea Florin
Cristinel si Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea),
Pagina 33 din 42
precum au falsificat in prealabil referatul cu propunerea de internarea nevoluntara la psihiatrie
din 2417/P/2014 prin care au intentat actiunea 11224/231/2015 declarata nefondata de instanta
judecatoreasca a Tribunalului Vrancea in faza de contestatie dupa ce asa-zisul judecator Craciun
Constantin Catalin, un fost politist corupt din Vaslui a falsificat hotararea din fond la ordinele ilicite ale
grupului infractional organizat local (autori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul de la Parchetul de pe
langa Tribunalul Vrancea), si
pentru care asa-zisele organe judiciare locale au falsificat hotararile din alte dosare cum ar fi
incheierea din 28.12.2015 din 14277/231/2015, 14277/231/2015/a1, 295/91/2016, 479/91/2016,
603/91/2016, 623/91/2016, 795/91/2016, 871/91/2016 si altele in legatura cu cauza 2417/P/2014,
este dovedita mai presus de orice dubii infractiunea de Constituirea intr-un grup infractional
organizat intre asa-zisii magistrati inculpati, si reclamantul dosarului 2417/P/2014 Dita Mirela de la
Tribunalul Vrancea inculpat pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare,
precum este evidenta si protectia reciproca pe care acestia si-o ofera in cadrul aceluiasi grup infractional
prin falsificarea hotararilor judecatoresti in scopul musamalizarii cazului
Fiindca asa-zisul judecator Miron Doina a fost prins in flagrant falsificand hotararea din
15.11.2016 din 1560/231/2016, si
fiindca am dovedit mai presus de orice dubii rezonabile ca asa-zisii magistrati inculpati au
savarsit infractiunile de falsurile in inscrisuri avand ca mobil al infractiunilor interesul ilicit comun cu al
reclamantul dosarului 2417/P/2014 Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea inculpat pentru Falsul in
declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare, sunt prin urmare dovedite mai presus de orice
dubii Constituirea intr-un grup infractional organizat si infractiunile de coruptie savarsite de asa-zisii
magistrati inculpati si reclamantul dosarului 2417/P/2014 Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea inculpat
pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare,
conform textului de lege al Luarii de mita: Fapta funcionarului public care, direct ori indirect,
pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primete bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accept
promisiunea unor astfel de foloase, n legtur cu ndeplinirea, nendeplinirea, urgentarea ori ntrzierea
ndeplinirii unui act ce intr n ndatoririle sale de serviciu sau n legtur cu ndeplinirea unui act contrar
acestor ndatoriri...,
respectiv conform textului de lege al Traficului de influenta: acceptarea promisiunii de bani sau
alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, svrit de ctre o persoan care are
influen sau las s se cread c are influen asupra unui funcionar public i care promite c l va
determina pe acesta s ndeplineasc, s nu ndeplineasc, s urgenteze ori s ntrzie ndeplinirea unui
act ce intr n ndatoririle sale de serviciu sau s ndeplineasc un act contrar acestor ndatoriri,
prin alte foloase evident incadrandu-se si cooperarea sau Constituirea intr-un grup infractional
organizat pentru protectie reciproca si atingerea unor interese ilicite comune prin trocul de favoritisme,
precum chiar si intretinerea relatiilor amiabile de serviciu, sau pe taraneasca mafiotilor, sa n-aiba
nimeni probleme si o mana spala pe alta, subcultura gainarilor din Vrancea care nu demult faceau
troc de tacamuri furate de la Avicola persistand si agravandu-se sub obladuirea asa-ziselor autoritati
din Galati...
Mai mult, Luarea de mita si Traficul de influenta savarsite de inculpati este flagrant conform
jurisprudentei cu titlul principiului aplicarii unitare a legii cf. art. 124 din CR ca in cazul ICA din care citez
Pagina 34 din 42
mai intai, apoi adaptez logica judiciara din dosarul ICA analogic dosarului prezent pentru a demonstra
savarsirea infractiunilor de coruptie in flagrant utilizand proba pozitiva-negativa sau principiul tertului
exclus prin aceeasi ratiune judiciara a probei negative complementare probei pozitive prezentata prin
sectiunea I.In fapt, drept mobil al savarsirii infractiunile de falsurile in inscrisuri, infractiunile de serviciu
si alte infractiuni
invinuitul si-a folosit influenta politica pentru a controla prin interpusi intregul proces de
privatizare a societatii in conditii care sa-i faciliteze achizitia pachetului de actiuni la un pret derizoriu - o
versiune contrara insemnand sa admitem ca toti cei implicati si-au incalcat atributiile de serviciu sau au
actionat in interesul SC Grivco SA Bucuresti din considerente telepatice ori din necunoastere sau prostie,
adaptat la prezenta, rechizitoriul va fi legal si previzibil argumentat ca-n dosarul ICA prin faptul
ca asa-zisii magistrati inculpati au savarsit infractiunile de falsurile in inscrisuri si infractiunile de
coruptie pentru a controla intregul proces de justitie si sa obtina o solutie favorabila reclamantului
Inducerea in eroare a organelor judiciare, contrarie legii si probatoriului dosarelor penale 2417/P/2014
si 1560/231/2016 o versiune contrara insemnand sa admitem ca toti cei implicati in dosarele penale
2417/P/2014 si 1560/231/2016 care au avut interesul sa savarseasca in flagrant (!) infractiunile de
falsurile in inscrisuri, infractiunile de serviciu, infractiunile de coruptie si alte infractiuni in scopul
favorizarii reclamantului dosarului 2417/P/2014 Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea inculpat pentru
Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare au actionat din considerente telepatice
ori din necunoastere sau prostie
III. In dovedire solicit administrarea probei cu martori si proba materiala audio-video cf. art 97-
103 din CPP, pentru care deasemenea solicit analiza dosarelor mentionate de care sa dispuneti in copie
cf. art. 100 (2-4) si art. 103 (1) din CPP privind situatia de fapt prezentata, si pentru care:
mentin denumirea):
1. fisierul plngere mpotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP si probe - Copy.pdf
reprezentand plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP si probatoriul precum l-am
depus in original la Judecatoria Focsani
2. invoc probele inscrisuri din dosarele 1560/231/2016 si 2417/P/2014 pe care solicit a fi aduse
de organele judicaire in scopul efectuarii de cercetari si administrarea probei cu inscrisuri pentru
verificarea declaratiilor mele pe propria raspundere

Pagina 35 din 42
IV. Ma constitui parte civila pentru:
1.1. daunele materiale din cauza 2417/P/2014 cum ar fi exemplificativ cheltuielile judiciare de
800 de lei din ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala cf. art. 318 (2) si art. 314 (1) b) din
CPP. In dovedirea falsificarii cheltuielilor judiciare din ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea
penala cf. art. 318 (2) si art. 314 (1) b) din CPP invoc faptul ca in cauza 2417/P/2014 am avut calitatea de
suspect si cheltuielile judiciare se stabilesc doar fata de inculpat. In dovedire invoc legea

Art. 274 - Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de renuntare la urmarirea penala, condamnare,
amanarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei
(1) In caz de renuntare la urmarirea penala, condamnare, amanare a aplicarii pedepsei sau renuntare la
aplicarea pedepsei, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu exceptia
cheltuielilor privind avocatii din oficiu si interpretii desemnati de organele judiciare, care raman in
sarcina statului.
In fapt, deoarece asa-zisul judecator Miron Doina a falsificat hotararea din 15.11.2016 din
1560/231/2016 cauzandu-mi dauna materiala de 800 de lei prin mentinerea acestor cheltuieli judiciare
falsificate, se angajeaza raspunderea sa solidara cu autorul daunei materiale
1.2. cheltuielile judiciare falsificate de asa-zisul judecator Miron Doina prin falsificarea incheierii
din 15.11.2016 din 1560/231/2016 adica prin falsificarea propriu-zisa a cheltuielilor judiciare prin faptul
ca nu a motivat in fapt si de drept modul de constituire a acestor cheltuieli judiciare cf. art. 403 (1) c)d)
din CPP deoarece este imposibil de justificat incalcarea legii cu rea-credinta
Cheltuielile judiciare de 80 de lei inventate de asa-zisul judecator Miron Doina sunt absolut
nemotivate in fapt si prin urmare de drept, deoarece nu exista legea, hotararea, ordonanta,
regulamentul sau baremul care stabileste ce reprezinta cheltuielile judiciare de 80 de lei,
precum nu exista nici o lege care obliga instanta sau parchetul sa faca transcrisuri neconforme
cu originalul pe hartie de pe inscrisurile electronice inlaturand semnatura si masurile de securitate
electronice pentru a inventa cheltuieli judiciare in sarcina petentului prin posta electronica,
demonstrand ca asa-zisul judecator Miron Doina a stabilit cheltuielile judiciare precum se spune
colocvial din burta si cu rea-credinta in scopul de a ma pagubi. Judecatorul este obligat a motiva in
Pagina 36 din 42
fapt si de drept orice hotarare cf. art. 403 (1) c)d) din CPP in conditiile legii conform principiului legalitatii
cf. art. 1 (5) si art. 124 (3) din CR, si cf. art. 2 din CPP si principiului aflarii adevarului cf. art. 5 din CPP
In dovedirea falsificarii cheltuielilor judiciare in fapt prin inventarea sumei de bani fara motivare
adica suport real invoc faptul ca cheltuielile judiciare la fel ca si cheltuielile de judecata trebuie sa aiba
suport real, adica sa constituie cheltuieli in primul rand sau achizitionarea unui bun sau serviciu, iar in al
doilea rand aceste cheltuieli trebuie sa fie judiciare adica in legatura cu procesul si persoana care le
solicita sau stabileste trebuie sa probeze existenta acestora mai presus de orice dubii rezonabile, adica
magistratul trebuie sa probeze in fapt si de drept necesitatea achizitionarii unui bun sau serviciu in
interesul justitiei ceea ce in cazul de fata nu exista fiindca cheltuielile judiciare sunt nemotivate adica
vadit inventate
sau nula de drept sau autoritate de drept, neechitabila, si prin urmare netemeinica
Stabilirea cheltuielilor judiciare in materie penala cel putin, sunt o escrocherie la nivel national.
Dovedesc aceasta prin infractiunile savarsite de asa-zisul judecator Miron Doina prin falsificarea
cheltuielilor judiciare in hotararile judecatoresti fara nici o motivare in fapt si de drept, desi judecatorul
se supune legii cf. art. 1 (5) si art. 124 din CR, fiind obligat sa motiveze toate hotararile in fapt si de drept
cf. art. 403 (1) c)d) din CPP in conditiile legii
Asa-zisul judecator Miron Doina a stabilit "din burta" ca sunt obligat sa platesc cheltuieli
judiciare deoarece in realitate nu exista legea, hotararea, ordonanta, regulamentul care obliga instanta
sau parchetul sa faca transcrisuri neconforme cu originalul pe hartie de pe inscrisurile electronice
inlaturand semnatura si masurile de securitate electronice pentru a inventa cheltuieli judiciare in
sarcina petentului prin posta electronica precum este logic conventional, presupunand ca aceasta ar
putea fi motivarea cheltuielilor judiciare,
si prin urmare n-am asemenea obligatie de a plati cheltuielile judiciare inventate de asa-zisele
organe judiciare, instanta sau parchetul fiind obligate sa analizeze cererea in original adica inscrisurile
electronice semnate electronic si securizate electronic, existand aceasta posibilitate deopotriva de drept
fiindca actele normative prevad aceasta si in fapt deoarece instantele si parchetele dispun de
calculatoare precum si functionarii publici au beneficiat de programul ECDL de competenta in utilizarea
calculatoarelor.
Mai mult, am constatat personal ca instantele judecatoresti precum si parchetele sunt dotate cu
calculatoare neexistand nici o necesitate de a efectua transcrisuri de pe inscrisurile electronice,
coroborat cu faptul ca functionarii publici au beneficiat de programul educational pentru utilizarea
calculatorului ECDL, ceea ce demonstreaza ca efectuarea de transcrisuri neconforme cu originalul de pe
inscrisurile electronice este deopotriva o escrocherie a mafiei magistratilor prin care vand la suprapret
hartie tiparita justitiabililor si deopotriva Ameninta si Santajeaza tacit pe justibili sa renunte la dreptate
Pagina 37 din 42
prin falsificarea de cheltuieli judiciare netemeinice si prin urmare ilegale, precum escrocarea
justitiabililor sa plateasca cheltuieli judiciare inventate prin transcrierea neconforma cu originalul pe
hartie a inscrisurilor electronice constituie infractiunile de Falsul informatic si Frauda informatica
In dovedire invoc Regulamentul de ordine interioara a instantelor privind faptul ca petitiile
electronice se arhiveaza in original precum este logic d.p.d.v. juridic si conventional ca instanta sau
parchetul este obligata sa le analizeze in original nu sa efectueze transcrisuri neconforme cu originalul
de pe inscrisurile electronice pentru a ma escroca vanzandu-mi hartie la suprapret prin cheltuieli
judiciare falsificate atat prin falsificarea hotarilor cat si prin nemotivarea cheltuielilor judiciare si
stabilirea acestora chiar si la 2000% fata de taxele uzitate in justitie conform OUG 80/2013, precum si
incoerenta in stabilirea cheltuielilor judiciare intre instante si complete demonstreaza ca aceasta nu pot
avea temei concret ci sunt dispuse din burta si cu rea-credinta

(1) Preedintele curii de apel exercit prerogative manageriale n scopul organizrii eficiente a activitii
curii, precum i atribuii de coordonare i control privind administrarea curii de apel i a instanelor din
circumscripie, dup cum urmeaz:
z) organizeaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor la nivelul instanei.
(1) n activitatea de coordonare i control privind administrarea tribunalului i a instanelor din
circumscripie, preedintele tribunalului exercit urmtoarele atribuii:
o) organizeaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor la nivelul instanei.
(1) Preedintele tribunalului specializat exercit atribuiile manageriale n vederea organizrii eficiente a
activitii acestuia, precum i atribuii de administrare a instanei, scop n care:
k) organizeaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor la nivelul instanei
(1) Preedintele judectoriei exercit atribuiile manageriale n vederea organizrii eficiente a activitii
acesteia, precum i atribuii de administrare a instanei, scop n care:
l) organizeaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor la nivelul instanei;

(1) Primii-grefieri ai curilor de apel, ai tribunalelor i ai tribunalelor specializate au urmtoarele atribuii:
n) supravegheaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor.

(1) Grefierul ef al judectoriei are urmtoarele atribuii:
u) supravegheaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor

(1) Grefierul arhivar i registratorul au urmtoarele atribuii:
m) realizeaz arhivarea electronic a dosarelor, n msura n care este posibil.
Pagina 38 din 42
n temeiul dispoziiilor art. 133 alin. (5) i (7) din Constituia Romniei, republicat, ale art. 23 alin. (1)
din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicat, avnd n vedere art. 139
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat,

(3) Personalul de specialitate informatic are urmtoarele atribuii:
g) asigur funcionarea sistemelor de arhivare electronic a dosarelor;
ART. 13 din ROII

(1) Vicepreedintele tribunalului exercit urmtoarele atribuii:
387/2005
6. La articolul 13 alineatul (1), dupa litera e) se introduce o noua litera, litera e^1), cu urmatorul cuprins:
"e^1) asigura operationalizarea bazei tehnice si a suportului informatic pentru efectuarea actelor de
ART. 15 din ROII

(1) Vicepreedintele tribunalului specializat exercit urmtoarele atribuii:
387/2005
7. La articolul 15 alineatul (1), dupa litera d) se introduce o noua litera, litera d^1), cu urmatorul cuprins:
"d^1) asigura operationalizarea bazei tehnice si a suportului informatic pentru efectuarea actelor de
In fapt asa-zisul judecator Miron Doina a stabilit "din burta" ca trebuie sa platesc cheltuieli
judiciare deoarece nu exista nici o lege, ordonanta, hotarare sau regulament obligatoriu pentru
procurori care demonstreaza ca trebuie sa platesc debitele falsificate cu rea-credinta de asa-zisul
judecator Miron Doina cu titlu de cheltuieli judiciare deoarece desi cheltuielile judiciare se pun in sarcina
partii careia ii este respinsa cererea conform legii, cheltuielile judiciare daca nu sunt obiectivate in fapt
sunt prin urmare nelegale
Pagina 39 din 42
sau nula de drept sau autoritate de drept, neechitabila, si prin urmare netemeinica,
ceea ce demonstreaza ca asa-zisul judecator Miron Doina este schizofrenic persoana care a
pierdut total contactul cu realitatea profesionala, juridica si sociala, si sociopat persoana care incalca in
mod pervaziv legea si drepturile persoanelor, cu aspect delirant persoana ce nu poate fi convinsa pe
cu caracter mitomaniac persoana care minte obsesiv, simptoma mai multor tulburari psihologice,
precum in fapt a demonstrat ca asa-zisul judecator Miron Doina a manifestat productie verbala
si comportamentala dezorganizata prin falsificarea incheierii din 15.11.2016 din 1560/231/2016 de
respingerea cererii de schimbarea ordonantei falsificate de renuntarea la urmarirea penala in ordonanta
de clasare si stabilirea de cheltuieli judiciare falsificate de natura a-l incrimina penal adica reprezentand
un pericol nu doar pentru siguranta publica ci si pentru propria sa persoana, acesta fiind vadit lipsit de
discernamant medical si juridic chiar si in calitate de infractor, precum calitatea de infractor sau de
sociopat adica individ cu tulburare antisociala de personalitate care incalca in mod pervaziv legea si
drepturile persoanelor evident constituie flagrantul necorespunderii profesionale a acestuia sau
2. daune morale in suma de 400.000 lei, conform jurisprudentei Ion Cristoiu vs Gabriela
Adamesteanu, in care Ion Cristoiu a platit suma de 40.000 lei cu titlu de daune morale pentru insulta, in
fapt d-l Ion Cristoiu adresandu-se cu "fa" d-nei Gabriela Adamesteanu. Fiindca infractiunile savarsite de
inculpati sunt mult mai grave decat o adresare nepoliticoasa, apreciez a fi corect justificate daunele
morale la ordinul de magnitudine imediat superior, si de drept conform principiului fundamental al
egalitatii in drepturi cf. art. 16 (1) din CR Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr
privilegii i fr discriminri si conform principiului aplicarii unitare a legii cf. art. 124 (2) din CR Justiia
este unic, imparial i egal pentru toi
Pagina 40 din 42
3. despagubiri de 571,4 euro pentru timpul si energia pierdute prin anchetarea cazului si
redactarea prezentei precum si studiul legii, timpul meu nefiind mai putin pretios ca al unui avocat, cu
mentiunea ca Baroul Vrancea a refuzat sa-mi acorde asistenta extrajudiciara prin avocat incalcand in
flagrant legea, deoarece decanul Ioan Ioanovici, un comunist notoriu, face parte din grupul
infractional organizat local.
In motivarea acestei pagube invoc faptul ca imi evaluez timpul si energia intelectuala la valoarea
cu care le-am vandut angajatorului SC ROMANIA HYPERMARCHE SA la 2230 de lei pe luna,
raportat la valoarea remuneratiei care mi se cuvenea de drept cf. art. 41 din CR privind
remuneratia egala intre barbati si femei de 3000 de euro pe luna precum demonstrez mai jos aceasta, si
fiindca anchetarea cazului, redactarea prezentei si studiul legii este timp si energie pe care nu
am dorit sa le pierd, fiind obligat sa-mi apara interesele legitime vatamate de inculpati ceea ce este un
dreptu fundamental garantat prin art. 1 din Constitutia Romaniei, aceasta pierdere de timp si energie
constituie o paguba pe care o apreciez la contravaloarea zilei mele de munca de 142,85 euro sau 3000
de euro impartit la 21 de zile lucratoare, fiind indiferent ca vand ziua de munca in baza unui contract de
munca, o cheltui obligat sa-mi exercit dreptul accesului la justitie pentru restaurarea sau realizarea
drepturilor mele, sau ma bucur de acest timp personal
In dovedirea faptului ca remuneratia reala a timpului si energiei mele intelectuale conform legii,
art. 41 din CR este de 3000 de euro pe luna, invoc faptul ca in dosarul 31155/3/2011 avand obiectul
pretentii impotriva paratei SC ROMANIA HYPERMARCHE SA, fostul meu angajator, am demonstrat
statistic cf. art. 27 din OUG 137/2000, si cf. art. art. 174-175 din vechiul Cod de procedura civila, ca suma
de 3000 de euro lunar este salariul ce mi se cuvine, fiindca SC ROMANIA HYPERMARCHE SA a refuzat
nejustificat sa aduca proba remuneratiei omologilor mei in functia de Programator IT (conform COR)
angajati ai SC ROMANIA HYPERMARCHE SA. Discriminarea salariala este ceea ce am invocat in temeiul
prevederilor art. 27 din OUG 137/2000, si castigand proba de drept am dovedit statistic pretentia
salariala. Remuneratia mea actuala la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA era de ~2230 lei
In concluzie evaluez aceasta paguba la contracostul de 571,4 euro pentru anchetarea cazului,
redactarea prezentei si studiul legii, apreciind cu aproximatie ca fiecare 10 pagini ale petitiei echivaleaza
cu o zi de munca,
cu rezerva de a completa aceasta dauna in functie de evolutia dosarului, deoarece introducerea
unei plangeri penale prealabile presupune si introducerea de cereri, exceptii si plangeri in functie de
activitatea asa-ziselor organe judiciare de la parchetul competent material local, ceea ce in lipsa unui
avocat desemnat din oficiu ceea ce este culpa organelor judiciare locale si ale decanilor barourilor
locale, cu mentiunea ca nu am venit pentru a-mi angaja un avocat ales, inseamna ca va trebui sa fac
acest efort personal consumandu-ma nervos si consumandu-mi timpul si energia
Un proces penal inseamna nu doar redactarea plangerii penale prealabile, ci si urmarirea
procesului penal ceea ce este o paguba in timp si energie si creaza deasemenea stres psihic sau consum
nervos in urma situarii mele intr-un statut social defavorizat de pagubit fortat intr-o situatie litigioasa
nedorita pentru restaurarea drepturilor. Precizez si faptul ca sunt licentiat in matematica informatica
specializarea informatica nu drept, acest demers reprezentand o paguba in experienta profesionala prin
activarea mea in alt domeniu decat cel ales.
Pagina 41 din 42
07.12.2016
X
Raneti Tudor Andrei

Domnului procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si

Justitie, domnului procuror sef de directie al Directiei Nationale Anticoruptie,
domnului procuror sef de directie al Directiei de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata si Terorism
Pagina 42 din 42
Catre instanta judecatoreasca a Tribunalului Vrancea
Sectia Penala
Domnule presedinte,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc.
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P.1801010394508, cu adresa de corespondenta
electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si completat prin OUG nr.
3/2014: tudor.raneti@gmail.com,
formulez in temeiul art. 340 Cod de procedura penala n termen legal,

cf. art. 6 (2) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, Accesul la justiie nu poate fi
ngrdit, si cf. art. 21 (2) din Constitutia Romaniei privind dreptul accesului liber la justitie, Nici o lege
nu poate ngrdi exercitarea acestui drept,
si conform jurisprudentei romanesti, DECIZIA PENAL NR. 2075/R/09.06.2008 si DECIZIA PENAL
NR. 55/R/27.01.2009 din care citez: Conform deciziei nr.2075 din 9 iunie 2008 a CCJ dispoziiile art.2781
alin.2 C.proc.pen. nu pot fi interpretate n sensul c rezoluiile sau ordonanele de netrimitere n judecat
pot fi atacate numai ntr-un termen de maximum 40 de zile, care curge de la data comunicrii acestor
acte ale procurorului.,
coroborat de drept cu principiului fundamental al egalitatii cf. art. 16 (1) din CR Cetenii sunt
egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri, si conform principiului
dreptului unitar cf. art. 124 (2) din CR Justiia este unic, imparial i egal pentru toi,
Cu rezerva de a completa prezenta
PLNGERE MPOTRIVA ACTELOR PROCURORULUI

prin care va rog sa constatati:
1. ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din dosarul
2417/P/2014, si
2. ordonanta falsificata de respingerea plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din
CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014, si
3. raportul falsificat de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data
de 17.09.2015,
nule de drept cf. art. 280 si art. 282 (1) din CPP fiindca sunt nelegale, netemeinice si falsificate cu
rea-credinta criminala, precum demonstrez in continuare pe scurt si in detaliu la sectiunea I. In fapt,
motiv pentru care invoc exceptia nulitatii relative a acestor ordonante falsificate, si
anexez aceste documente drept probele 1, 2 si 8, si
Pagina 1 din 30
declar pe propria raspundere aceste acte falsificate prin savarsirea de catre asa-zisii procurori
Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel a infractiunilor de falsurile in inscrisuri si alte infractiuni precum
demonstrez in continuare, pentru care va rog sa urmati procedura cf. art. 580 din CPP,
si in judecare va rog sa:

1. admiteti prezenta plangere impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP,
2. sa desfiintati:
2.1. ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din dosarul
2417/P/2014, si
2.2. ordonanta falsificata de respingerea plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din
CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014, si
2.3. raportul falsificat de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa
data de 17.09.2015, si
3. sa preschimbati cf. art. 341 (6) c) din CPP si conform Decizia ICCJ nr. 33/2015 anexata in extras
drept proba 9, ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din dosarul
2417/P/2014 in ordonanta de clasare, de drept cf. art. 314 (1) a), art. 315 (1) b) si art. 16 (1) a) fapta nu
exista, deoarece precum demonstrez la sectiunea I.B, fapta nu poate exista de drept, in fapt probele
sunt falsificate ca si toate celelalte acte de procedura din dosarul 2417/P/2014, si fiindca art. 318 din
CPP a fost declarat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala pe data de 20.01.2016 in dosarul
528D/2015, pentru care anexez proba 3,
ceea ce obliga instanta in temeiul principiului neagravarii situatiei partii n propria cale de atac -
non reformatio in pejus, raportat la faptul ca institutia renuntarii la urmarirea penala prevazuta de art.
318 din CPP este suspendata de drept cf. art. 147 din Constitutia Romaniei, pendinte abrogarii acesteia
deoarece Curtea Constitutionala a reinut c dispoziiile art. 318 din CPP contravin principiului legalitii,
prevzut de art. 1 alin. (5) din Constituie, precum i prevederilor art. 124 alin. (1) coroborate cu art. 126
alin. (1), potrivit crora justiia se nfptuiete n numele legii i se realizeaz prin instanele
judectoreti stabilite de lege,
la preschimbarea ordonantei de renuntarea la urmarirea penala care legal nu mai exista, in
ordonanta de clasare pentru ca fapta nu exista precum demonstrez prin sectiunea I.B in care
demonstrez atat faptul ca urmarirea penala pentru Ultrajul judiciar este o aberatie judiciara savarsita de
asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel, precum demonstrez si faptul ca nu exista probe
deoarece fapta nu exista, si pentru falsificarea realitatii dosarului 2417/P/2014 si ticluirea mincinoasa a
probatoriului, am deschis dosar penal reclamantului, asa-zisul judecator Dita Mirela, si asa-zisilor
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul, pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a
organelor judiciare, inafara de cel putin cinci alte dosare penale impotriva asa-zisilor procurori Tarlea
Florin Cristinel si Mihaila Paul pentru celelalte acte de procedura si ordonante falsificate din dosarul
2417/P/2014 prin care au savarsit grave abuzuri impotriva mea urmarind punerea mea intr-o situatie de
vulnerabilitate pentru a ma vatama fizic si psihic sau a ma ucide prin injectarea cu substante toxice,
lovire sau in alte moduri, asa cum au procedat in noaptea de 05-06.12.2014 cand l-au instigat pe
interlopul Herghelegiu Danut sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala
impotriva mea. Cu mentiunea faptului ca asa-zisi procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul sunt
urmariti penal in cel putin cinci alte dosare penale pentru sustragerea si musamalizarea mai multor
dosare penale ale complicilor interlopului Herghelegiu Danut prinsi in flagrant, adica
Pagina 2 din 30
asa-zisul politist Simiz George care pe 27.10.2014 a stat la panda in timp ce interlopul
Herghelegiu Danut lovea cu picioarele in usa mamei mele sa ma provoace crezand ca sunt un animal de
teapa lor si sar la bataie ca sa ma insceneze contraventional sau penal,
asa-zisul politist Opincariu Stefan care pe 25.01.2015 a amendat nelegal si netemeinic pe mama
mea pentru a-mi face rau mie facand rau familiei mele. In dovedire am anulat aceasta in dosarul
2002/231/2015
Asa-zisii medici-legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia, prinsi in flagrant Favorizand
faptuitorul, interlopul Herghelegiu Danut prin falsificarea certificatului medico-legal in flagrant,
proferand aberatia ca diagnosticele a doi neurologi, doi neurochirurgi, probele materiale investigatii
paraclinice si literatuar de specialitate medicala si medico-legal, sunt toate false. Asa-zisii procurori
Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au fost prinsi in cardasie cu asa-zisii procurori de sedinta Barsan
Victoria si Batranu Iuliana de la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani, sustragand peste 40 (patru
zeci) de probe din dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) avand inculpati pe asa-zisii medici legisti, si
plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP, pentru a deturna dosarul 2219/91/2015
avand obiectul plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP, inapoi la parchet,
impiedicand astfel judecata.
In dosarul 246/P/2015 avand obiectul tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala in
care inculpat initial a fost dosar interlopul Herghelegiu Danut, si in care am introdus drept complici pe
asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul si pe asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si
Ionescu Natalia, prinsi in flagrant savarsind si Falsul in declaratii si la audierea din 1863/P/2015
(829/P/2015), asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au comasat in cardasie cu asa-zisul
procuror Dogaru Luminita Georgeta multe alte plangeri penale prealabile privind Falsurile in declaratii
savarsite in flagrant de interlopul Herghelegiu Danut si complicii sai, toate musamalizate in sensul ca
sunt nesolutionate, asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul evitand sa le mentioneze in
ordonantele nelegale si netemeinice de clasare, deoarece fiecare dintre ele sunt probate flagrant,
precum au introdus si toate ordonantele pe care le-au falsificat vreodata halucinand ca astfel isi vor
masca faptului ca nu au efectuat nici o ancheta in privinta interlopului Herghelegiu Danut, dar
demonstrand prin fiecare act falsificat ca sunt in cardasie cu interlopul Herghelegiu Danut pe care l-au
instigat astfel dovedit mai presus de orice dubii sa savarseasca impotriva mea si mamei mele Tulburarea
ordinii si linistii publice pe data de 27.10.2014 si impotriva mea tentativa de Omor calificat si
Vatamarea corporala pe data de 05.12.2014, ambele probate flagrant prin mai multi martori, depozitia
mea si a mamei mele, probe materiale audio-video si alte inscrisuri, precum si faptul ca repetat am prins
in flagrant pe interlopul Herghelegiu Danut si complicii sai savarsind Falsul in declaratii, si pe asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel, Mihaila Paul precum si asa-zisii procurori care au musamalizat dosarul
246/P/2015, Castu Vasile recidivist in musamalizarea dosarelor penale de tentativa de Omor calificat si
Vatamarea corporala asa cum atesta presa, si Oprisan Liviu care a tegiversat dosarul 246/P/2015
refuzand sa-l audieze interlopul Herghelegiu Danut imediat ce am demonstrat ca aceasta a savarsit
Falsul in declaratii in fata organelor de mentinerea ordinii privind tentativa de Omor calificat si
Vatamarea corporala, demonstrand ca minte ca sa-si ascunda infractiunile savarsite, precum si sa
efectueze orice alte acte de procedura penale.
In dovedire invoc hotararea judecatoreasca din dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie
la Tribunalul Vrancea prin care am anulat ca nefondata hotararea de internarea mea la psihiatrie,
falsificata de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin, un fost politist la ordinele ilicite ale grupului
Pagina 3 din 30
infractional organizat local, pentru care atasez la prezenta minutele hotararilor din fond si din
contestatie drept probele 4 si 5
In dovedire invoc hotararea judecatoreasca din dosarul 14277/231/2015 in faza de fond la
Judecatoria Focsani prin care am anulat ca inadmisibila obligarea la tratament medical propusa printr-un
referat vadit falsificat de asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel, prin care deasemenea
au incalcat autoritatea de lucru judecat din dosarul 11224/231/2015 in privinta aspectelor copiate
deasemenea in ordonanta de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din 2417/P/2014 si
ordonanta de respingerea plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP din 15.01.2016,
adica a minciunilor asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel ca sunt violent si lipsit de
discernamant. Anexez la prezenta minuta hotararii din fondul dosarului 14277/231/2015 drept proba 6
Asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au incalcat orice prevedere relevanta a
Codului de procedura penala si au falsificat realitatea dosarului 2417/P/2014 in scopul de a savarsi grave
abuzuri impotriva mea, in dovedire falsificand mai multe acte de procedura urmarind punerea mea intr-
o situatie de vulnerabilitate pentru a ma vatama fizic si psihic sau a ma ucide prin injectarea cu
substante toxice, lovire sau in alte moduri, precum explicitez la sectiunea in fapt detaliat, si descriu in
continuare pe scurt punctual, privind faptul ca asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel:
1. au falsificat propunerea de emiterea mandatului de patrundere din 10.09.2015 din dosarul
Mihaila Paul.
2. au falsificat mandatul de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din 2417/P/2014, pentru a ma
Pagina 4 din 30
3. au falsificat delegatia avocatiala din 05.05.2015 a d-nei avocat Labunt Maria de la Baroul
4. au falsificat referatul cu propunerea de internare voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o
5. au falsificat referatul cu propunerea de internare nevoluntara prin care a introdus actiunea
Tribunalul Vrancea.
6. au falsificat referatul cu propunerea de obligare la tratament medical provizoriu prin care a
introdus actiunea 14277/231/2015, in curs de judecata, ignorand autoritatea de lucru judecat a
dosarului 11224/231/2015 in care m-a acuzat nefondat ca sunt violent si lipsit de discernamant, precum
si legea care face inadmisibile astfel de actiuni, adica art. 184(1)(3)(5), art. 245-246 din CPP, art. 107-109
din CP, art. 10, 11 din Legea 487/2002 si alte prevederi legale asemenea
Mentionez ca in prezent
1. ordonanta falsificata de inceperea urmaririi penale este contestata in dosarul
13761/231/2015.
2. voi contesta ordonanta falsificata de extinderea urmaririi penale si voi formula o plangere
penala si o plangere disciplinara impotriva asa-zisilor procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel
3. mandatul de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din 2417/P/2014 este contestat in dosarul
2220/91/2015.
4. referatul falsificat cu propunerea de internare nevoluntara la psihiatrie a fost anulat ca
nefondat in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea, precum am
demonstrat prin probele 4 si 5.
5. referatul falsificat cu propunerea de obligare la tratament medical a fost anulat ca inadmisibil
in dosarul 14277/2331/2015, precum am demonstrat prin proba 6.
Pentru falsificarea referatului cu propunerea de emitere a unui mandat de patrundere autorizat
pe data de 10.09.2015 in 10547/231/2015 asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel si asa-
zisul judecator Dinu Murgulet Ana sunt urmariti penal, disciplinar si sub control psihiatric pentru
aceasta, precum am demonstrat la sectiunea I.C si proba 7,
Pagina 5 din 30
precum si pentru falsificarea unui raport de expertiza medico-legala psihiatrica in flagrant, a
unei recomandari de internarea nevoluntara si a unui bilet de internare, de catre asa-zisii procurori
Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel, in cardasie cu Lucasievici Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-
legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana,
Luminita Grajdeanu,
precum si pentru falsificarea plangerii penale prealabile de catre asa-zisul judecator Dita Mirela
de la Tribunalul Vrancea, in cardasie cu asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel,
cu mentiunea ca exista si alte dosare penale impotriva asa-zisilor procurori Mihaila Paul si Tarlea
Florin Cristinel si complicii lor, cum ar fi interlopul Herghelegiu Danut urmarit penal pentru tentativa de
Omor calificat si Vatamarea corporala savarsita impotriva mea, asa-zisii politisti Simiz George si
Opincariu Stefan, asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan, Ionescu Natalia precum si altii
Asa-zisul prim-procuror Florin Cristinel rlea al Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea,

superiorul ierarhic al asa-zisului procuror Mihaila Paul, este complice infractiunilor savarsite de asa-zisul
procuror Mihaila Paul, conform principiului controlului ierarhic al procurorilor, de drept cf. art. 132 din
Constitutia Romaniei, cf. art. 4 din OUG 27/2002, cf. art. 61, 291 din CPP si art. 267 din CP, refuzand tacit
sa se sesizeze din oficiu privind infractiunile flagrante savarsite de subordonatul sau Mihaila Paul care a
falsificat dosarul 2417/P/2014 si actele de procedura in legatura cu acest dosar in flagrant, incalcandu-
mi mai multe drepturi fundamentale: dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un
termen rezonabil cf. art. 21 (3) din CR, dreptul la demnitate si dreptate cf. art. 1 din CR, dreptul la viata si
la integritate fizica si psihica cf. art. 22 din CR, dreptul la libertate individuala cf. art. 23 din CR, dreptul la
aparare cf. art. 24 din CR, in sensul refuzului repetat al asa-ziselor organe judiciare de a-mi acorda
dreptul de a consulta dosarul, dreptul la petitionare cf. art. 51 din CR, in sensul dreptului de a mi se
solutiona cererile, precum si delegarea din oficiu a sotilor avocati Labunt cu care asa-zisii procurori
Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au o intelegere prealabila ilicita ca acesti asa-zisi avocati sa
savarseasca infractiunea de Asistenta si reprezentarea neloiala pentru care le-am deschis dosar penal,
deoarece timp de jumatate de an nu am primit nici un singur act de asistenta juridica de la acesti asa-zisi
avocati. Mobilul infractiunii de Asistenta si reprezentarea neloiala a asa-zisului avocat Labunt Adrian e
cel mai probabil ca a dat examenul de admitere in magistratura si asteapta o recomandare de la asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul, sau altcineva din grupul infractional organizat din care
fac parte acestia
Retin aceasta denegare, sau refuzul prim-procurorului rlea Florin Cristinel al Parchetului de pe
langa Tribunalul Vrancea de a se sesiza din oficiu privind infractiunile flagrante savarsite de subordonatul
sau Mihaila Paul, drept recunoasterea faptelor penale savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul in
dosarul 2417/P/2014, precum si participarea complice si improprie la aceste fapte penale, dar si
autorarea falsificarii ordonantei de respingerea plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din
CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014, in care asa-zisul prim-procuror Tarlea Florin Cristinel a copiat in
motivare din ordonanta de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din 2417/P/2014 toate
infractiunile de falsurile in inscrisuri savarsite de subordonatul sau, asa-zisul procuror Mihaila Paul,
insclusiv aberatiile sale juridice precum demonstrez detaliat in continuare
Prin
2417/P/2014, si
Pagina 6 din 30
CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014, si
de 17.09.2015
asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul mi-au adus o grav vtmare a
drepturilor mele constnd n:
1. dreptul la demnitate si dreptate cf. art. 1 din CR, prin falsificarea:
1.1. ordonanta de inceperea urmaririi penale din 30.01.2015 din dosarul 2417/P/2014
1.2. ordonanta de extinderea urmaririi penale din 25.06.2015 din dosarul 2417/P/2014
1.3. referatul cu propunerea de emiterea mandatului de patrundere din 10.09.2015 din dosarul
10547/231/2015
1.4. mandatul de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din 2417/P/2014
1.5. delegatia avocatiala din 05.05.2015 a d-nei avocat Labunt Maria de la Baroul Vrancea, care a
fost substituita de sotul sau, d-l avocat Labunt Adrian de la Baroul Vrancea
1.6. referatul cu propunerea de internare voluntara pe data de 22.09.2015 din 2417/P/2014
1.7. referatul cu propunerea de internare nevoluntara din 11224/231/2015
1.8. referatul cu propunerea de obligare la tratament medical din 14277/231/2015
1.9. ordonanta de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din dosarul 2417/P/2014
1.10. ordonanta de respingerea plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP din
15.01.2016 din 2417/P/2014
1.11. instigarea asa-zisilor medici Lucasievici Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-legala
psihiatrica din cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita
Grajdeanu, sa falsifice o recomandare de internarea me nevoluntara, un bilet de internare si un raport
de expertiza medico-legala psihiatrica
2. dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil cf. art. 21 (3)
din CR, tegiversand nejustificat dosarul 2417/P/2014 timp de 12 luni,
3. dreptul la viata si la integritate fizica si psihica cf. art. 22 din CR, constituindu-se intr-un grup
infractional organizat falsificand actele de proceduar indicate la punctul 1 mai sus, si in special:
10547/231/2015
3.3. referatul cu propunerea de internare nevoluntara din 11224/231/2015 prin care au savarsit
tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala
3.4. referatul cu propunerea de obligare la tratament medical din 14277/231/2015 prin care au
savarsit tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala
instigand pe asa-zisii medici Lucasievici Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din
cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita Grajdeanu sa
falsifice o recomandare nemotivata de internarea mea voluntara, un bilet de internare si un raport de
expertiza medico-legala psihiatrica cu un diagnostic prezumtiv
3.5. instigarea asa-zisilor medici Lucasievici Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-legala
Grajdeanu, sa falsifice o recomandare de internarea me nevoluntara, un bilet de internare si un raport
de expertiza medico-legala psihiatrica
Pagina 7 din 30
4. dreptul la aparare cf. art. 24 din CR, in sensul refuzului repetat al asa-zisilor procurori Tarlea
Florin Cristinel si Mihaila Paul de a-mi acorda dreptul de a consulta dosarul
5. dreptul la petitionare cf. art. 51 din CR, in sensul dreptului de a mi se solutiona cererile si
exceptiile invocate nu de a fi musamalizate prin ascunderea si falsificarea probelor si neefectuarea
actelor de procedura penala in conditiile legii,
6. dreptul la libertate individuala cf. art. 23 din CR, asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si
Mihaila Paul savarsind impotriva mea Lipsirea ilegala de libertate, Supunerea la rele tratamente,
Cercetarea abuziva, Represiunea nedreapta si alte infractiuni prin falsificarea
10547/231/2015
7. dreptul la aparare cf. art. 24 din CR, in sensul refuzului repetat al asa-zisilor procurori Mihaila
Paul si Tarlea Florin Cristinel de a-mi acorda dreptul de a consulta dosarul, precum si delegarea din oficiu
a sotilor avocati Labunt cu care asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au o intelegere
prealabila ilicita ca acesti asa-zisi avocati sa savarseasca infractiunea de Asistenta si reprezentarea
neloiala pentru care le-am deschis dosar penal, deoarece timp de jumatate de an nu am primit nici un
singur act de asistenta juridica de la acesti asa-zisi avocati. Mobilul infractiunii de Asistenta si
reprezentarea neloiala a asa-zisului avocat Labunt Adrian e cel mai probabil ca a dat examenul de
admitere in magistratura si asteapta o recomandare de la asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si
Mihaila Paul, sau altcineva din grupul infractional organizat din care fac parte acestia
8. dreptul la petitionare cf. art. 51 din CR, in sensul dreptului de a mi se solutiona cererile
prin care deasemenea demonstrez ca

2417/P/2014, si
CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014, si
de 17.09.2015,
sunt nule de drept cf. art. 280 si art. 282 (1) din CPP, pentru nerespectarea oricarei prevederi
relevante din Codul de procedura penala precum descriu in prezenta in fapt si de drept, deoarece asa-
zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au mintit cu rea-vointa criminala in privinta realitatii
dosarului 2417/P/2014 si au incalcat in flagrant legea, aducand o grava atingere onoarei si probitatii
profesiei de magistrat precum si prestigiului justitiei, motiv pentru care formulez impotriva acestora
plangere penala prealabila, plangere disciplinara, cerere de sanctionare pentru neconsemnarea probelor
si cerere de punerea sub interdictie a acestora, constituindu-ma parte vatamata si parte civila fiindca
asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel mi-au incalcat drepturile indicate mai sus si
aceasta mi-au incalcat capacitatea de a ma prevala de orice drept, conform drepturilor fundamentale
stabilite prin Constitutia Romaniei, normate de legislatia in vigoare
Pentru aceste motive,
2417/P/2014, si
CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014,
Pagina 8 din 30
de 17.09.2015,
sunt lovite de nulitate relativa si absoluta cf. art. 280, art. 281 (1) e)f) si art. 282 (1) CPP pentru
nerespectarea Codului de procedura penala, respectiv sunt nule de drept deoarece sunt falsificate sau
nu prezinta nici o motivatie in fapt si de drept in conditiile legii, adica cf. art. 5 din CPP Organele
judiciare au obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele si
imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana suspectului sau inculpatului, si cf. art. 286 d) din
CPP Ordonanta trebuie sa cuprinda ... motivele de fapt si de drept si art. 306 din CPP Organul de
urmarire penala se pronunta, prin ordonanta motivata... din CPP, constituind prin urmare abatere
disciplinara grava cf. art. 99 a)e)f)n)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul
magistratilor, fiindca asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au savarsit infractiunile de
falsurile in inscrisuri, implicit infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei,
infractiunile de coruptie si alte infractiuni, deoarece in
2417/P/2014, si
CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014, si
de 17.09.2015,
asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au fost prinsi in flagrant falsificand
realitatea dosarului 2417/P/2014 de exemplu mintind ca am amenintat pe asa-zisul judecator Dita
Mirela, mintind ca am refuzat sa dau declaratie si bineinteles refuzand sa motiveze respingerea probelor
mele pe care asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel le-au sustras din dosarul
2417/P/2014 precum am observat ni dosarul 2220/91/2014 avand obiectul plangerea impotriva actelor
procurorului cf. art. 340 din CPP privind mandatul de aducere din 17.09.2015 ora 10:16 A.M. din
2417/P/2014 pentru care am deschis dosar penal acestora pentru savarsirea in flagrant a infractiunii de
Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri cf. art. 275 din CP, prin aceasta asa-zisii procurori
Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel aducand o grava atingere onoarei si probitatii organelor judiciare
locale precum si prestigiului sistemului judiciar, motive pentru care,
invoc nulitatea relativa a:
2417/P/2014, si
CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014, si
de 17.09.2015,
de drept cf. art. 280 si art. 282 (1) CPP, pentru motivele in fapt descrise in prezenta in fapt si de
drept,
deoarece asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au fost prinsi in flagrant
incalcand legea si mintind in privinta realitatii dosarului 2417/P/2014 precum am demonstrat prin
prezenta, si,
invoc si nulitatea absoluta a:
Pagina 9 din 30
2417/P/2014, si
CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014, si
de 17.09.2015,
de drept cf. art. 281 (1) e)f) din CPP, deoarece
cf. art. 281 (1) e) din CPP, nu mi s-a permis participarea procesuala in calitate de suspect in
dosarul 2417/P/2014 in sensul ca asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au mintit ca am
refuzat sa fiu ascultat si sa dau declaratii, si nu mi s-au solutionat cererile din dosarul 2417/P/2014 la fel
ca si-n celelalte dosare penale sustrase de asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel pentru
a le musamaliza, in care am calitatea de parte vatamata si parte civila, si
cf. art. art. 281 (1) f) din CPP, desi au fost delegati asa-zisii avocati sotii Labunt in dosarul
2417/P/2014 sa ma asiste judiciar, acestia nu au efectuat un singur act de asistenta judiciara din data de
05.05.2015 a delegatiei acestora, pana in prezent, motiv pentru care le-am deschis dosar penal pentru
Asistenta si reprezentarea neloiala. Asa-zisul avocat Labunt Adrian a dat examenul de admitere in
magistratura, si asteapta o recomandare pesemne de la asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin
Cristinel, motiv pentru care asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel se folosesc de acesta
si nevasta-sa pentru a uzurpa drepturile clientilor
Deasemenea invoc exceptia de necompetenta materiala a Parchetului de pe langa Tribunalul

Vrancea in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani, de drept cf. art. 38 c) din CPP,
deoarece
2417/P/2014, si
CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014, si
de 17.09.2015,
nu au fost de competenta materiala a Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea a solutiona
respectiv a dispune ci de competenta Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani
Asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au refuzat tacit sa solutioneze cererea
prin care am invocat exceptia de necompetenta materiala a Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea
in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani, halucinand schizofrenic ca vor pacali pe cineva
procedand la musamalizarea dosarului ignorand cererile mele, incalcand legea, ascunzand si falsificand
probele si mintind in scopul falsificarii realitatii dosarului 2417/P/2014 pe care l-au retinut in aceste
scopuri ilicite. Asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au incalcat in flagrant prin aceasta
art. 58 din CPP privind verificarea competentei, art. 301 din CPP privind trimiterea dosarului la organul
competent si art. 325 din CPP privind preluarea cauzelor de la alte parchete, deoarece asa-zisul procuror
Tarlea Florin Cristinel n-a motivat sustragerea dosarului 2417/P/2014 competentei materiale a
Parchetului de pe langa Judecatoriei Focsani
In dovedire, invoc legea care statueaza ca toate actele emise cu nerespectarea Codului de
procedura penala sunt lovite de nulitate conform
Pagina 10 din 30
Cod de procedura penala
Art. 280 - Efectele nulitatii
(1) Incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrage nulitatea
actului in conditiile prevazute expres de prezentul cod.

Art. 282 - Nulitatile relative
(1) Incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art. 281 determina nulitatea actului
atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor ori ale subiectilor
procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului.
respectiv invoc legea relevanta exceptiei nulitatii absolute:

Art. 281 - Nulitatile absolute
(1) Determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind:
e) prezenta suspectului sau a inculpatului, atunci cand participarea sa este obligatorie potrivit legii;
f) asistarea de catre avocat a suspectului sau a inculpatului, precum si a celorlalte parti, atunci cand
asistenta este obligatorie.
raportat la:
(4) Incalcarea dispozitiilor legale prevazute la alin. (1) lit. e) si f) trebuie invocata:
a) pana la incheierea procedurii in camera preliminara, daca incalcarea a intervenit in cursul urmaririi
penale sau in procedura camerei preliminare;

Art. 47 - Exceptiile de necompetenta
(2) Exceptia de necompetenta materiala sau dupa calitatea persoanei a instantei superioare celei
competente potrivit legii poate fi invocata pana la inceperea cercetarii judecatoresti.
I. In fapt,
descriu situatia in fapt si de drept organizat pe sectiuni astfel:
1. Pagina 12. A.1-2. Privind Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare
savarsit de asa-zisul judecator Dita Mirela, reclamantul din dosarul 2417/P/2014, precum si de asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul prin complicitate si participatie improprie, si
privind falsificarea raportului de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din care s-
au retinut falsuri in
1.1. ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din dosarul
2417/P/2014, si
1.2. ordonanta falsificata de respingerea plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din
CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014
Pagina 11 din 30
2. Pagina 20. A.3-4. Privind faptul ca asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au
mintit ca am refuzat sa dau declaratii, fortandu-ma sa depun o declaratie pe propria raspundere ulterior
prin email, pe care asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au sustras-o din dosarul
2417/P/2014 precum am observat in dosarul 2220/91/2015 la care a fost anexat dosarul 2417/P/2014
fara aceasta declaratie precum si plangerile penale prealabile impotriva asa-zisilor procurori Tarlea
Florin Cristinel si Mihaila Paul depuse cu titlul de proba in dosarul 2417/P/2014, si
privind faptul ca in mod nelegal asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au emis
ordonanta de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din 2417/P/2014, precum si faptul ca in
mod nelegal si netemeinic asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au dispus cu rea-
credinta cheltuieli judiciare
3. Pagina 21. B. Privind proba prin declaratie pe propria raspundere si probe veritatii ca asa-zisul
judecator Dita Mirela reclamantul din dosarul 2417/P/2014 a savarsit Falsul in declaratii si Inducerea in
eroare a organelor judiciare, precum au savarsit si asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila
Paul prin complicitate si participatie improprie, si
demonstratia faptului ca falsificand toate actele de procedura prealabile,
2417/P/2014, si
CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014,
sunt nule de drept cf. art. 280 (2) din CPP, precum sunt lovite de nulitate relativa cf. art. 280 si
art. 282 (1) din CPP deoarece este inadmisibila inceperea urmaririi penale pentru Ultrajul judiciar, lipsit
de inceperea urmaririi penale pentru oricare din elementele sale constitutive, deoarece Ultrajul judiciar
nu este o infractiuni propriu-zisa sau o infractiune complexa, ci este o circumstanta agravanta pentru
alte infractiuni savarsite impotriva magistratilor, avocatilor sau membrilor familiilor acestora
4. Pagina 23. C. privind alienarea mintala a asa-zisilor procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin
Cristinel
A. ordonanta de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din dosarul 2417/P/2014, si

ordonanta de respingerea plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP din
15.01.2016 din 2417/P/2014, si
raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de
17.09.2015
sunt falsificate in fapt si de drept astfel:
1. asa-zisul judecator Dita Mirela, reclamantul din dosarul 2417/P/2014 a mintit in flagrant ca
am amenintat-o, citez din ordonanta de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din 2417/P/2014
este falsificata in fapt si de drept astfel "sa fie pusa la zid si impuscata", motiv pentru care am formulat
plangere penala prealabila impotriva sa pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor
judiciare, precum si asa-zisilor procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul pentru complicitate si
participatie improprie
Pagina 12 din 30
2. raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 este falsificat in flagrant in
drept, incalcandu-se art. 183(1)(3) din CPP, art. 10,11 din Legea 487/2002, adica faptul ca nu pot fi
expertizat medico-legal psihiatric decat daca sunt suspect, inculpat sau condamnat pentru infractiunile
de omorul sau pruncuciderea, si este obligatoriu consimtamantul meu liber dat in scris.
In dovedire invoc legea

Art. 184 - Expertiza medico-legala psihiatrica
(1) In cazul infractiunilor comise de minorii cu varsta intre 14 si 16 ani, in cazul uciderii sau vatamarii
copilului nou-nascut ori a fatului de catre mama, precum SI (nu sau) atunci cand organul de urmarire
penala sau instanta are o indoiala asupra discernamantului suspectului ori inculpatului in momentul
savarsirii infractiunii ce face obiectul acuzatiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale
psihiatrice, stabilindu-se totodata termenul de prezentare in vederea examinarii.
(3) Expertiza medico-legala psihiatrica se efectueaza dupa obtinerea consimtamantului scris al
persoanei ce urmeaza a fi supusa expertizei, exprimat, in prezenta unui avocat ales sau din oficiu, in fata
organului judiciar, iar in cazul minorului, si in prezenta ocrotitorului legal.
Art. 10 din Legea 487/2002 republicata 2012, legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu
tulburari psihice
(1) Evaluarea sanatatii mintale se efectueaza, prin examinare directa a persoanei in cauza, numai de
catre medicul psihiatru.
(2) Evaluarea se va realiza in institutii de sanatate mintala, autorizate si acreditate conform legii.
tulburari psihice
Evaluarea sanatatii mintale se face cu consimtamantul liber, informat si documentat al persoanei, cu
exceptia situatiilor specifice, stabilite de lege, cand persoana evaluata are dificultati in a aprecia
implicatiile unei decizii asupra ei insesi, situatii in care persoana evaluata trebuie sa beneficieze de
asistenta reprezentantului legal sau conventional.
Raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 este falsificat in flagrant in

fapt, deoarece decompensarea (persistenta) de aspect delirant, inseamna simptomatica (persistenta) a
tulburarii delirante de personalitate. Tulburarea deliranta de personalitate inseamna acel
comportament caracterizat de o idee halucinata adica nereala. Asa-zisii psihiatri declara in esenta ca am
halucinat faptul ca in dosarul 11224/231/2015 propunerea lor de internare ne/voluntara la psihiatrie a
fost declarata nefondata, adica in opinia asa-zisilor psihiatri din Comisia de expertiza medico-legala de la
Serviciul de medicina legala Vrancea, hotararile judecatoresti, legea si sistemul judiciar, toate fata de
care acestia nu au nici un respect in mod evident, sunt halucinatiile mele. Retin aceasta drept dovada a
schizofreniei si tulburarii antisociale de personalitate cu aspect delirant al asa-zisilor psihiatri Lucasievici
Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor,
Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita Grajdeanu.
Mai mult fiindca asa-zisii psihiatri sunt schizofrenici si sociopati sau cu tulburare antisociala de
persoanalitate cu aspect delirant, adica:
Pagina 13 din 30
- au pierdut contactul total cu realitatea juridica, profesionala si sociala, reprezentand
schizofrenia, si - incalca in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor reprezentand sociopatia, si
- nu pot fi convinsi pe cale logica sa adopte un comportament civilizat, reprezentand aspectul
delirant,
precum am demonstrat in baza literaturii de specialitate, acestia in esenta declara prin raportul
de expertiza medico-legala psihiatrica ca am halucinat legea, si mi-am imaginat art. 184(1)(3) din CPP si
art. 10,11 din Legea 487/2002 conform careia nu pot fi expertizat psihiatric daca nu sunt suspect,
inculpat sau condamnat pentru savarsirea infractiunilor de omor sau pruncucidere, respectiv este
obligatoriu consimtamantul meu liber pentru expertizarea mea psihiatrica, exprimat in scris, ambele
conditii nefiind indeplinite, ceea ce in mod convers demonstreaza falsificarea raportului de expertiza
medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232, precum si schizofrenia si tulburarea antisociala de
personalitate cu aspect delirant sau sociopatia asa-zisilor psihiatri Lucasievici Silviu, seful Comisiei de
expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana
Georgiana, Luminita Grajdeanu.
Deasemenea asa-zisii psihiatrici considera faptul ca am halucinat realitatea faptului ca in mod
ilegal asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus supunerea mea la tratament medical obligatoriu pentru a
ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma injecta cu substante toxice, exact cum am demonstrat
ca va proceda inca de cand a incercat sa ma interneze nevoluntar in acest scop prin dosarul
11224/231/2015 in care am anulat ca nefondata propunerea de internarea mea nevoluntara la psihiatrie
in 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea, prin faptul ca am fost deja injectat fara
acordul meu cu o substanta toxica necunoscuta in zona cotului drept la serviciul de urgenta a Spitalului
"Sf. Pantelimon" de o persoana necunoscuta, in noaptea de 05-06.12.2015, autorul crezand ca nu voi
simti, ceea ce am simtit.
Mai mult fiindca asa-zisii psihiatri sunt bolnavi mintal, au declarat in primul rand ca fiindca
PROBABIL am o boala psihica, trebuie sa fiu supus la tratament medical, ceea ce este dovada flagranta
de irationalitate si opera unor nebuni, prin aceasta propunere incalcandu-se suplimentar art. 107 si art.
108 din CPP care statueaza ca un om nevinovat nu poate fi supus la tratament medical psihiatric
In dovedire invoc legea

Dispoziii generale
Art. 107
Scopul msurilor de siguran
(1) Msurile de siguran au ca scop nlturarea unei stri de pericol i prentmpinarea svririi
faptelor prevzute de legea penal.
(2) Msurile de siguran se iau fa de persoana care a comis o fapt prevzut de legea penal,
nejustificat.
(3) Msurile de siguran se pot lua i n situaia n care fptuitorului nu i se aplic o pedeaps.
Faptuitor inseamna condamnat, deoarece doar condamnatului i se aplica sau nu pedeapsa

penala, de catre un judecator al instantei penale prin hotarare judecatoreasca penala, cf. art. 1 din Legea
303/2004 privind faptul ca infaptuirea justitiei este prerogativa exclusiva a judecatorului
Pagina 14 din 30
Dispoziii generale
Art. 108
Categoriile msurilor de siguran
Msurile de siguran sunt:
a) obligarea la tratament medical;
Nu in ultmul rand, o alta proba flagranta a alienarii mintale a asa-zisilor psihiatri o constituie
declaratia "tulburare de personalitate de tip paranoid cu decompensare (persistenta) de aspect delirant",
ceea ce este un pleonasm, fiind in termeni psihiatrici echivalentul diagnosticului de tulburarea de
personalitate de tip paranoid cu aparitia unui grup de simptome (persistente) ale tulburarii de
personalitate de tip paranoid. Decompensare inseamna aparitia unui grup de simptome, si aspect
delirant inseamna convingerea absoluta a persoanei care nu poate fi combatuta cu argumente logice,
dar care este specifica, ceea ce asa-zisii psihiatri nu au precizat deoarece sunt idioti, adica indivizi care
nu cunosc o meserie si care sunt dezinteresati de treburile publice conform etimologiei termenului idiot
provenind din Atena antica
In dovedire invoc enciclopedia Wikipedia
An idiot, dolt, dullard or (archaically) mome is an intellectually disabled person, or someone who acts in
a self-defeating or significantly counterproductive way.
...
An idiot in Athenian democracy was someone who was characterized by self-centeredness and
concerned almost exclusively with privateas opposed to publicaffairs.
Un idiot este o persoana dezafectata intelectual, sau cineva care actioneaza defetist sau intr-un mod
semnificativ contraproductiv
...
Un idiot in democratia ateniana era cineva care era caracterizat prin egocentrism si preocupat de afaceri
personale in comparatie antonimica cu treburile publice sau interesul public

In continuare citez din literatura de specialitate
de la adresa http://www.la-psiholog.ro/info/tulburarea-de-personalitate-paranoida
definitia tulburarii de personalitate de tip paranoid este:
Personalitatea paranoida este un diagnostic psihiatric caracterizat prin paranoia si neincredere

generalizata in altii.
Acesta este un fals, deoarece personalitatea mea a fost caracterizata prin increderea in altii datorata
unei prejudecati care cel mai adesea caracterizeaza oamenii onesti si se numeste naivitate sau
ignoranta, urmata de adoptarea un model superior de gandire analitica care a inlocuit modelul bazat pe
instinct privind increderea sau neincrederea in altii, care a devenit irelevant
Pagina 15 din 30
de la adresa: http://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-
psihiatrici/decompensare95181.php
definitia decompensarii persistente este, citez aparitia unui grup de simptome persistente
de la adresa: http://www.romedic.ro/delir-tulburare-deliranta
definitia aspectului delirant este, citez: convingerea absoluta a persoanei care nu poate fi combatuta cu
argumente logice
In concluzie, asa-zisii psihiatrii nu doar au emis un raport de expertiza medico-legala falsificat, ci

au demonstrat in flagrant ca sunt semidocti pronuntand un diagnostic pleonastic, adica tulburarea de
personalitate de tip paranoid, dat fiind ca nu precizeaza tipul aspectului delirant, se poate retine ca se
refera tot la paranoia, adica aspectele delirante fiind simptomele persistente ale tulburarii de
personalitate paranoide. Fiindca este evident ca un diagnostic este dat in baza simptomelor observate, a
declara in denumirea diagnosticului ca au aparut simptome este pleonastic, asa cum era de asteptat de
la niste tarani prosti care s-au constituit intr-un grup infractional organizat asa cum se intampla de
fiecare data in cazul sociopatilor mafia este intotdeauna alcatuita din badarani si subeducati, care au
facut facultatea de medicina dand mita la examinatori evident fiindca habar n-au meserie, precum au
demonstrat singuri incriminandu-se penal in flagrant demonstrand ca sunt schizofrenici deoarece au
halucinat ca pot incalca legea in flagrant fara sa fie prinsi in flagarnt, reprezentand asadar un pericol nu
doar pentru societate ci si pentru propria lor persoana, si ca sunt sociopati deoarece incalca in mod
pervaziv legea si drepturile persoanelor
Mai mult, Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica minte ca am discernamant mult

diminuat in flagrant, deoarece in primul rand se contrazice pe parcursul raportului prin retinerile ca de
exemplu: studii superioare, am lucrat 3 ani (in realitate am vechime 4 ani, si am lucrat si mai multi
ani in particular), bagaj notional crescut, asociatii ideative rapide, tahipsihie din nou asa-zisii
psihiatri se exprima pleonastic, demonstrand ca au luat notiuni la intamplare si le-au aruncat pe o foaie
si au numit aceasta raport de expertiza medico-legala psihiatrica in scopul de a falsifica aparentele
autenticitatii unui raport de expertiza medico-legala psihiatrica.
Discernamantul este de doua feluri, medical si juridic conform literaturii de specialitate medico-
legala. Deoarece conform literaturii de specialitate invocate, intitulata EXPERTIZA MEDICO-LEGAL
PSIHIATRIC de VASILCU MIHAI SILVIU, medic specialist in medicina-legala, eu mi-am insusit ca pe o
comanda sociala interioara legea, spre diferenta de asa-zisii psihiatri care s-au incriminat in flagrant
incalcand legea, am demonstrat ca discernamantul meu este perfect d.p.d.v. juridic si medical, si in
schimb discernamantul asa-zisilor psihiatri lipseste cu desavarsire. Mai mult fiindca asa-zisii psihiatri au
esuat si in cariera de infractori deoarece s-au incriminat penal dinainte sa-i intalnesc chiar prin
incalcarea in flagrant a art. 184 (1) din CPP, este din nou demonstrat ca acestia nu au nici discernamant
d.p.d.v. medical nici juridic, adica capacitatea de a formula un plan si a-l pune in actiune cu succes, spre
diferenta de mine care am formulat un plan, adica pledoaria contestatiei dosarului 11224/231/2015 la
Tribunalul Vrancea spre exemplu, cu care am anulat hotararea de internare ne/voluntara ilegala si
netemeinica dispusa in dosarul 11224/231/2015 in fond la Judecatoria Focsani de catre unul din
Pagina 16 din 30
criminalii din grupul infractional organizat din care fac parte asa-zisii psihiatri, asa-zisul judecator Craciun
Constantin Catalin, un fost politist din Vaslui la ordinele crimei organizate din Focsani
Mai mult, asa-zisii psihiatri Lucasievici Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-legala
Grajdeanu, au opinat semidoct alte criterii in falsificarea raportului de expertiza medico-legala
psihiatrica, adica:
- "absenta constiintei bolii la momentul actual". Corect romaneste se spune constientizarea bolii, si
fiindca boala nu exista nu am ce constientiza, cu exceptia alienarii mintale a asa-zisilor psihiatri pe care-i
voi pune sub interdictie
- imprevizibilitate in relatiile sociale. Aceasta este un fals, deoarece sunt perfect predictibil in relatiile
sociale, si anume la fel ca restul oamenilor civilizati tratez pe toata lumea civilizat, adica ma comport
civilizat fata de prieteni si raufacatori deopotriva, adica spre exemplu raufacatorilor daca savarsesc o
infractiune impotriva mea, formulez plangere penala, respectiv sunt un prieten de nadejde pentru alti
oameni cinstiti, unii dintre care sufera din cauza abuzurilor savarsite de alti asa-zisi psihiatri criminali din
Romania, inhaitati cu crima organizata alcatuita din asa-zise organe judiciare, motiv pentru care a aparut
sintagma de notorietate republica procurorilor referindu-se la aceasta tagma de functionari corupti
aproape in intregime, ceea ce pot si eu demonstra statistic ca este adevarat.
- determinare si perseverenta irationale. Aceasta este un fals, deoarece determinarea si perseverenta
a condus la anularea hotararii de internarea mea nevoluntara de exemplu, deci acestea s-au dovedit a
constitui virtuti intr-adevar. Asa zisii psihiatri in esenta declara ca este irational sa fii determinat si
perseverent in a te comporta civilizat si a fi interesat de progresul societatii civilizate, pentru ca precum
am citat si demonstrat mai sus, acestia sunt idioti, adica lipsiti de pricepere si interes in treburile publice.
- risc de escaladare rapida de la violenta virtuala si de limbaj la violenta fizica. Aceasta este un fals,
deoarece nu exista o singura dovada de violenta virtuala si de limbaj, orice ar reprezenta acestea, sau de
violenta fizica. In acest caz recunosc instigarea asa-zisului procuror Mihaila Paul care in mod obsesiv
crede ca poate falsifica realitatea insasi mintind maniacal, demonstrand in consecinta ca este
mitomaniac, ceea ce constituie o simptoma a mai multor tulburari pshiatrice si una din caracteristicile
sociopatiei sau a tulburarii antisociale de personalitate
In concluzie, declar pe propria raspundere ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nu

este doar vadit falsificat de drept, incalcandu-se art. 184 (1)(3) din CPP si art. 10, 11 din Legea 487/2002
precum si multe alte articole din regulamentele si metodologia ce abiliteaza medicina-legala, precum si
codul deontologic al medicilor legisti, ci raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in
fapt sub toate aspectele precum pot demonstra la cerere, fiindca nu-mi pierd vremea sa scot proverbiala
piatra din lac a 5 (cinci) asa-zisi psihiatri alienati mintal, carora le voi deschide dosar penal si voi sesiza
Comisia de malpraxis, cu publicarea intregului demers pentru a avertiza societatea civila cu privire la
pericolul ce-l reprezinta acesti infractori
Asa-zisii medici legisti au stiut precis scopul pentru care au falsificat raportul de expertiza
medico-legala psihiatrica, deoarece au intretinut conform inscrisurilor din 2417/P/2014 o comunicare
directa cu organele judiciare, si dupa ce n-au reusit sa ma interneze nevoluntar ilegal si netemeinic, au
trecut direct la obiectivul lor real, mascat de propunerea de internarea nevoluntara ilegala si
netemeinica, si anume la propunerea de obligarea mea la tratament medical provizoriu, in scopul de a
ma vatama prin injectarea cu substante toxice. Aceste propuneri sunt vadit nelegale si netemeinice,
Pagina 17 din 30
precum a fost declarata nefondata propunerea de internarea mea nevoluntara in 11224/231/2015,
respectiv propunerea de obligarea mea la tratament medical provizoriu este inadmisibila fiindca este
nelegala si netemeinica, deoarece in primul rand nu sunt condamnat pentru savarsirea omorului sau
pruncuciderii ca sa pot fi obligat la tratament medical in urma unei expertize psihiatrice cf. art. 184 (1)
din CPP, procedura ce necesita oricum expertizarea condamnatului cu consimtamantul sau liber cf. art.
184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, neputandu-se dispune un tratament medical in lipsa
diagnosticului, respectiv in lipsa acordului condamnatului, respectiv fara demonstratia stiintifica a
faptului ca condamnatul va recidiva. Deoarece in dosarul 2417/P/2014 s-a dispus incetarea urmaririi
penale pe data de 10.12.2015, asa-zisul procuror Mihaila Paul avand un episod maniacal de alienare
mintala declarand ca am savarsit Ultrajul judiciar, fara a pune in miscare actiunea penala, fara a intocmi
rechizitoriul si trimite dosarul penal in judecata unde sa fiu condamnat de o instanta impartiala, ceea ce
d-l Mihaila Paul stia ca n-are nici o sansa fiindca probele dosarului 2417/P/2014 demonstreaza ca nu am
savarsit nici o infractiune, ci asa-zisul judecator Dita Mirela a savarsit Falsul in declaratii si Inducerea in
eroare a organelor judiciare
In dovedire cf. art. 107 si art. 108 din Codul Penal, precum si conform jurisprudentei dosarului
907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu-Marmatiei, nu pot fi obligat la tratament medical

Dispoziii generale
Art. 107
nejustificat.


Dispoziii generale
Art. 108
In dovedire invoc principiul dreptului unitar cf. art. 124 din Constitutia Romanie si ca
jurisprudenta dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei din care citez conform
articolului de specialitate de la adresa: http://www.juridice.ro/346691/romania-la-cedo-cauza-pendinte-
ivascu-internarea-medicala-nevoluntara-la-ordinul-procurorului-dreptul-la-viata-privata-si-raspunderea-
statului.html
Pagina 18 din 30
La 19 octombrie 2009, procuratura a solicitat instanei pronunarea unui ordin de tratament psihiatric
obligatoriu. ntr-o decizie final din data de 1 septembrie 2010, Judectoria Sighetu Marmaiei a respins
cererea procurorului. Instana a considerat c, n temeiul articolului 111 din Codul penal, msurile de
siguran (cum ar fi admiterea obligatorie ntr-o unitate medical i un ordin de a urma un tratament
psihiatric) au drept scop s pun capt unor situaii periculoase i pentru a preveni fenomenul
infracional. De aceea, ele ar trebui impuse doar persoanelor care au svrit infraciuni prevzute de
dreptul penal. Prin urmare, un ordin pentru a urma un tratament psihiatric nu poate fi impus
reclamantului pn cnd nu se va stabili c acesta a comis o infraciune, dar i c exist pericolul de a
comite alte infraciuni pe viitor.
Prin hotararea judecatoreasca din dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei

probez faptul moral pe care-l consider de notorietate, ca este ilegal a supune o persoana nevinovata la
tratament medical obligatoriu, sau o persoana care beneficiaza de prezumtia de nevinovatie in cazul
meu in calitate de suspect in dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar pana la data de
10.12.2015 cand asa-zisul procuror Mihaila Paul a emis ordonanta de renuntare la urmarirea penala,
suspect insemnand ca nu exista probe impotriva mea, motiv pentru care am formulat plangere penala
prealabila pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare impotriva asa-zisului
judecator Dita Mirela, deoarece precum am declarat pe propria raspundere in dosarul 2417/P/2014, am
savarsit Calomnia si Insulta in scopul efectuarii Probei veritatii faptului ca asa-zisul judecator Dita Mirela
nu corespunde profesiei de magistrat, si textele capcana utilizate nu le-am adresat macar asa-zisului
judecator Dita Mirela ci altor complete, si asa-zisul judecator Dita Mirela e cel care a mintit in scopul de
a se victimiza si a atrage in mod ilicit raspunderea mea penala pentru fapte care nici macar nu sunt
incriminate penal, lucru de care eram constient si l-am luat in calcul in premeditarea efectuarii Probei
veritatii. Declaratia mea pe propria raspundere trebuie sa se gaseasca in dosarul 2417/P/2014, depusa
in conditiile legii prin posta electronica, ceea ce probeaza faptul ca am discernamant d.p.d.v. medical si
d.p.d.v. juridic, executand cu succes Proba veritatii prin care am demonstrat ca asa-zisul judecator Dita
Mirela nu corespunde profesiei de magistrat.
Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este antedatat, fiind emis intre data de
30.10.2015 si 03.12.2015 si nu pe data de 17.09.2015, conform probelor filele 99-103 din 2417/P/2014
asa cum le-am gasit in 2220/91/2015, adica faptul ca asa-zisul prim-procuror Tarlea Florin Cristinel le-a
comunicat faptul ca le-am anulat in 11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea internarea
nevoluntara pe care au propus-o pentru a ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma vatama sau
ucide prin injectarea cu substante toxice, lovire sau alte moduri, banuiala legitima pe care am
demonstrat-o prin faptul ca
- pe 05.12.2015 imediat dupa ce interlopul Herghelegiu Danut a savarsit tentativa de Omor
calificat si Vatamarea corporala impotriva mea lovindu-ma cu capul de perete si aruncandu-ma pe
treptele scarii blocului in stare de inconstienta, am fost injectat cu o substanta necunoscuta de o
persoana necunoscuta, fara acordul meu, la serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon",
- jandarmeria a refuzat o data sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP,
- politia a refuzat e 3 (trei) ori sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP,
- jandarmeria a falsificat realitatea declarand ca eu l-am agresat pe interlopul Herghelegiu Danut
care a chemat jandarmii, fapt prin care i-am prins in flagrant savarsind nu doar Favorizarea faptuitorului
ci si Falsul intelectual si Uzul de fals,
- apoi Mihaila Paul, Dita Mirela, Tarlea Florin Cristinel au falsificat mai multe acte de procedura
urmarind:
Pagina 19 din 30
- in 15730/231/2014 (anulat) punerea mea sub interdictie vadit netemeinic,
- in 11224/231/2015 (anulat) internarea mea nevoluntara vadit netemeinic,
- si in 14277/231/2015 (inadmisibil dar in curs de judecata in prezent) supunerea mea la
tratament medical obligatoriu vadit netemeinic, fiind dovedite prin toate aceste concursuri de
infractiuni ca acesti interlopi s-au constituit intr-un grup infractional organizat pentru savarsirea de
infractiuni, dovezi prin care demonstrez ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este unul din
actele falsificate in scopul vatamarii mele, dat fiind scopul acestora vadit nelegal si netemeinic de a ma
pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma injecta cu substante toxice sau a ma vatama in alt mod
Mai mult, asa-zisii medici legisti mint ca am istoric judiciar, adica cazier, ceea ce nici macar asa-
zisul procuror Mihaila Paul n-a indraznit sa minta, demonstrand ca boala mintala a asa-zisilor psihiatri
este probabil mai avansata decat a asa-zisului procuror Mihaila Paul, halucinand caziere inexistente si
suspectand oamenii la prima vedere ca sunt infractori, in timp ce ma acuza pe mine de tulburarea de
personalitate de tip paranoid ceea ce conform evidenti ii caracterizeaza pe asa-zisii psihiatri semnatari ai
raportul de expertiza medico-legala psihiatrica
3. asa-zisul procuror Mihaila Paul minte ca m-am prevalat de dreptul de a nu da declaratii. In

realitate fiindca am declarat si cerut sa fie consemnat ca asa-zisul procuror Mihaila Paul este urmarit
penal, acesta a mintit ca m-am prevalat de dreptul de a nu da declaratii pentru a nu consemna aceasta.
Mai mult, dupa ce i-am trimis in 2417/P/2014 toate plangerile penale prealabile, pe care am observat ca
le-a depus in Volumul II al dosarului 2417/P/2014, recent am observat in dosarul 2220/91/2015 ca
Volumul II al dosarului 2417/P/2014 a disparut, precum au disparut si in jur de 40 de probe din dosarul
2219/91/2015. Aceasta constituie infractiunea de Sustragerea sau distrugerea de probe ori inscrisuri,
cf. art. 275 din Codul Penal, cel mai probabil suspect fiind acelasi asa-zis procuror Mihaila Paul
In dovedire depun drept proba <..din pledoaria din 1427?> transcrisul emailului prin care am
depus declaratia pe propria raspundere pe data de 19.09.2015, sustrasa din dosarul 2220/91/2015 in
care a fost anexat in copie dosarul 2417/P/2015
4. asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut un episod maniacal, si mintind ca am savarsit

infractiunea de Ultrajul judiciar a dat ordonanta de renuntare la urmarirea penala in mod nelegal si
netemeinic invocand art. 318(1)(2) din CPP raportat la art. 314(1) din CPP, deoarece pentru invocarea
lipsei de interes public, este obligatorie punerea in miscare a actiunii penale cf. art. 7 din CPP mai intai
Declar pe propria raspundere ca nu am fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de Ultrajul
judiciar, precum este probata flagrant aceasta realitate prin lipsa hotararii judecatoresti
Asa-zisul procuror Mihaila Paul si-a arogat functia de judecator, condamnandu-ma pentru
savarsirea infractiunii de Ultrajul judiciar, demonstrand inca o data ca este schizofrenic si sociopat cu
aspect delirant. Aceasta constituie infractiunea de Uzurparea functiei de procuror
In dovedire, justitia se infaptuieste in exclusivitate de judecatori. Deoarece asa-zisul procuror
Mihaila Paul ocupa nelegitim si netemeinic functia de procuror, acesta a uzurpat functia de procuror
prin faptul ca a savarsit infractiunile de falsurile in inscrisuri, prin faptul ca a mintit in flagrant ca am
savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar.
Pagina 20 din 30
In dovedire, in dosarul 2417/P/2014 nu s-a pus in miscare actiunea penala, ergo dosarul nu fost
trimis in judecata, ergo nu am fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de Ultrajul judiciar, ergo
asa-zisul procuror Mihaila Paul minte.
Nu in ultimul rand, cheltuielile judiciare de 800 de lei sunt deasemenea falsificate in fapt si de
drept, respectiv onorariul avocatului din oficiu este necuvenit, deoarece am deschis dosar penal sotilor
avocati Labunt pentru Asistenta si reprezentarea neloiala, deoarece nu mi-au acordat nici un singur act
de asistenta sau reprezentare juridica din data de 05.05.2015 la care au fost delegati in dosarul
2417/P/2014
In fapt nu exista nici o expertiza contabila, barem, hotarare, regulament sau lege care sa
stabileasca in ce consta suma de 800 de lei
De drept, deoarece am avut calitatea de suspect in 2417/P/2014, si cf. art. 275 (3) si art. 276 (1)
din CPP in care se face referire la inculpat nu la suspect, nu se poate retine cheltuieli judiciare in sarcina
suspectului fata de care s-a renuntat la urmarirea penala
B. 1. declarar pe propria raspundere ca asa-zisul judecator Dita Mirela a savarsit in flagrant

Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare, mintind in flagrant ca am amenintat-o,
citez din ordonanta de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din 2417/P/2014 care este
falsificata in fapt si de drept astfel "sa fie pusa la zid si impuscata", motiv pentru care am formulat
plangere penala prealabila impotriva sa, precum si asa-zisilor procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila
Paul pentru complicitate si participatie improprie, fapt prin care deasemenea am efectuat proba
veritatii prin faptul ca eu insumi nu am fost acuzat de procurorii de la Parchetul de pe langa Curtea de
Apel Galati, Directia Nationala Anticoruptie sau Directie de investigare a infractiunilor de criminalitate
organizata si terorism de savarsirea infractiunilor de Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a
organelor judiciare
B. 2. asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au falsificat

1. ordonanta de inceperea urmaririi penale din 30.01.2015 din 2417/P/2014 retinand aberant
d.p.d.v. juridic ca exista probe pentru savarsirea infractiunii de Ultrajul judiciar,
2. ordonanta de extinderea urmaririi penale din 25.06.2015 din 2417/P/2014 nemotivata in fapt
si necomunicata cf. art. 311 din CPP, evident fiindca este un abuz care nu poate fi justificat legal, precum
se si poate observa ca asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au motivat de drept
ordonanta de extinderea urmaririi penale din 25.06.2015 nelegal cf. art. 305 (3) din CPP, iar in realitatea
judiciara acest tip de ordonanta isi are sediul legal in art. 311 din CPP, ceea ce deopotriva demonstreaza
ca asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au fost admisi in magistratura prin comiterea
infractiunilor de coruptie deoarece acesti asa-zisi procurori habar n-au dreptul fiind vadit
necorespunzatori profesional,
3. ordonanta de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din 2417/P/2014, si
Pagina 21 din 30
4. ordonanta de respingerea plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP din
15.01.2016 din 2417/P/2014, falsificand probe ca am amenintat pe asa-zisul judecator Dita Mirela si
mintind ca am savarsit Ultrajul judiciar,
ceea ce este evident imposibil deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune propriu-zisa ci o
circumstanta agravanta a altei infractiuni de care n-am fost acuzat, si nu este nici o infractiune complexa
cf. art. art. 36 (2) din CP, conform motivarii legiuitorului precum si opiniei juridice a parchetului general,
procuror Alexandra inc, Consilier al Procurorului General PICCJ, citez de la adresa:
penal.html
agravat a unei alte infraciuni, iar nu ca la o infraciune distinct.
In dovedire invoc legea, care demonstreaza ca Ultrajul judiciar nu se incadreaza ca infractiune

complexa si autonoma conform literaturii de specialitate in drept emisa de PICCJ
Art. 36 Pedeapsa pentru infraciunea continuat i infraciunea complex

(2) Infraciunea complex se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea infraciune.
In fapt, Ultrajul judiciar nu se sanctioneaza cu pedeapta prevazuta de lege pentru acea

infractiune, fiindca Ultrajul judiciar nu este o infractiune propriu-zisa, si nici nu se sanctioneaza cu
pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunile reprezentand elementele sale constituente daca ar fi o
infractiune complexa si textul de lege ar fi aplicabil, infractiuni pentru care insa Ultrajul judiciar prevede
majorarea pedepsei cu o jumatate, deoarece Ultrajul judiciar este o circumstanta agravanta pentru alte
infractiuni, nu o infractiune propriu-zisa sau autonoma.
In concluzie deoarece asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au dispus
inceperea urmaririi penale in rem pentru Ultrajul judiciar ceea ce este o aberatie juridica si incalcare a
dreptului material si procesual,
1. ordonanta de inceperea urmaririi penale din 30.01.2015 este lovita de nulitate relativa
deoarece nu se poate efectua urmarirea penala pentru o circumstanta agravanta Ultrajul judiciar a unor
infractiuni vadit inexistente, ci pentru savarsirea unei infractiuni propriu-zise savarsite direct impotriva
unui magistrat, avocat sau membru al familiei lor, impunandu-se totodata daca eram urmarit penal
pentru una din infractiunile pentru care Ultrajul judiciar este o circumstanta agravanta, ca obiectul
dosarului 2417/P/2014 sa fie constituit din acea infractiune si Ultrajul judiciar, ceea ce evident nu se
regaseste in obiectul dosarului 2417/P/2014 si demonstreaza ca Ultrajul judiciar nu exista, fiindca
infractiunea constituenta nu exista precum nici n-am fost urmarit penal pentru una din infractiunile
constituente ale Ultrajului judiciar
Pentru aceleasi motive in fapt si de drept,
2. ordonanta de extinderea urmaririi penale din 25.06.2015 din 2417/P/2014 nemotivata in fapt
si necomunicata cf. art. 311 din CPP este lovita de nulitate relativa, evident fiindca este un abuz care nu
poate fi justificat legal, precum se si poate observa ca asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin
Cristinel au motivat de drept ordonanta de extinderea urmaririi penale din 25.06.2015 nelegal cf. art.
Pagina 22 din 30
305 (3) din CPP, iar in realitatea judiciara acest tip de ordonanta isi are sediul legal in art. 311 din CPP,
ceea ce deopotriva demonstreaza ca asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au fost
admisi in magistratura prin comiterea infractiunilor de coruptie deoarece acesti asa-zisi procurori habar
n-au dreptul fiind vadit necorespunzatori profesional,
3. ordonanta de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din 2417/P/2014, si
4. ordonanta de respingerea plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP din
15.01.2016 din 2417/P/2014, sunt lovite de nulitate relativa pentru motivele invocate in prezenta
plangere impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP
C. Citez in dovedire literatura de specialitate privind alienarea mintala a asa-zisilor procurori

Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel
1. Privind alienarea mintala sau sociopatia asa-zisului procuror Mihaila Paul si Tarlea Florin
Cristinel
1. a. Citez din DEX

1. b. de la adresa
citez:
1. c. privind
de la adresa
citez
Pagina 23 din 30
1. d. privind
de la adresa
constat ca in acest documentar educativ, este indicat faptul ca sociopatul / psihopatul va
incerca obsesiv sa discrediteze victima, pentru a distrage atentia de la tulburarea sa antisociala de
personalitate. Precizez ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a intrebat-o pe mama mea Raneti Mariana
daca sunt alienat mintal, fapt pe care aceasta mi l-a adus la cunostinta, mama mea Raneti Mariana fiind
martor in aceasta privinta. Aceasta trasatura a sociopatilor mai este cunoscuta ca rationalizarea raului
facut, manipularea de rea-credinta si victimizarea persoanelor de buna-credinta pe care acestia le
dispretuiesc. Mentionez si faptul ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a inventat dosarul 2417/P/2014 in
cardasie cu alti infractori care urmaresc sa-mi faca rau, dosar cu care asa-zisele organe judiciare
vrancene isi consuma infractiunile de amenintare si santaj, fiind amenintat si santajat in prealabil cu
intocmirea unui dosar penal ticluit mincinos, ca sa fiu intimidat sa renunt la demnitate si dreptate. In
dosarul 2417/P/2014 asa-zisul procuror Mihaila Paul a inceput urmarirea mea penala pentru nici o fapta
penala prevazuta de Codul Penal, fapt dovedit flagrant prin citatia in care m-a numit faptuitor a nimic
prevazut de Codul Penal, de care voi face uz ca proba inscris anexata la plangerea penala prealabila
pentru santaj, inducerea in eroare a organelor judiciare, infractiuni de serviciu si infractiuni de coruptie
1. e. privind
de la adresa
citez: "
DSM-IV Definition
Pagina 24 din 30
Definitia DSM-IV
2. Privind alienarea mintala sau schizofrenia asa-zisilor procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin
Cristinel
2. a. Citez din DEX


Asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au fost prins in flagrant mintind obsesiv,
incalcand legea si drepturile persoanelor, in scopul promovarii intereselor ilicite ale crimei organizate din
care fac parte, adica in cardasie si in apararea altor raufacatori alienati mintal. Prin definitie, incalcarea
in mod pervaziv a legii si drepturilor altor persoane, constituie sociopatia sau tulburarea antisociala de
Pagina 25 din 30
personalitate, o forma de alienare mintala. Mentionez ca proferarea obsesiva de minciuni constituie una
din caracteristicile sociopatului sau psihopatului, si se numeste mitomania
Fiindca asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel prinsi in flagrant incalcand legea
si drepturile celorlalte persoane, nu corespund profesional probat flagrant prin lipsa de competenta
profesionala si de bun simt chiar fiindca s-au incriminat penal, adica asa-zisii procurori Mihaila Paul si
Tarlea Florin Cristinel nu doar ca nu inteleg legea si obligatia de a o respecta, nu inteleg nici datoria de
serviciu. Asa-zisilor procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel le lipsesc cu desavarsire si
discernamantul sau intelegerea de bun simt a normelor societatii civilizate, respectiv halucineaza ca prin
minciunile prin care s-au incriminat penal au reusit sa pacaleasca pe cineva pentru a proteja alti
magistrati si persoane in cardasie cu acestia la savarsirea de infractiuni
este astfel dovedit in flagrant ca asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel sunt
schizofrenici, deoarece au demonstrat lipsa de discernamant prin incalcarea pervaziva a legii si a
drepturilor persoanelor crezand ca nu vor fi prinsi, prin aceasta evident reprezentand un pericol atat
pentru public cat si pentru propria lor persoana.
3. Privind mintitul patologic al a asa-zisilor procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel
De la adresa:
citez:
Pathological lying
Mintitul patologic
De la adresa:
Pagina 26 din 30
citez:

limitate la frauda
II. De drept,
cf. art. 340 Cod de procedura penala,
cf. art. 280, art. 282 si art. 580 din CPP privind nulitatea relativa si procedura privind inscrisurile
declarate false,

(2) Actele indeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la randul lor lovite de nulitate, atunci
cand exista o legatura directa intre acestea si actul declarat nul.
(3) Atunci cand constata nulitatea unui act, organul judiciar dispune, cand este necesar si daca este
posibil, refacerea acelui act cu respectarea dispozitiilor legale.

procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului.
(2) Nulitatea relativa poate fi invocata de procuror, suspect, inculpat, celelalte parti sau persoana
vatamata, atunci cand exista un interes procesual propriu in respectarea dispozitiei legale incalcate.
(3) Nulitatea relativa se invoca in cursul sau imediat dupa efectuarea actului ori cel mai tarziu in
termenele prevazute la alin. (4).
(4) Incalcarea dispozitiilor legale prevazute la alin. (1) poate fi invocata:
a) pana la inchiderea procedurii de camera preliminara, daca incalcarea a intervenit in cursul urmaririi
penale sau in aceasta procedura;

Art. 580 - Inscrisurile declarate false
(1) Dispozitia hotararii penale care declara un inscris ca fiind fals in totul sau in parte se executa sau se
pune in executare de catre judecatorul delegat cu executarea.
Pagina 27 din 30
(2) Cand inscrisul declarat fals a fost anulat in totalitatea lui, se face mentiune despre aceasta pe fiecare
pagina, iar in caz de anulare partiala, numai pe paginile care contin falsul.
(3) Inscrisul declarat fals ramane la dosarul cauzei.
(4) In cazul in care este necesar ca despre inscrisul declarat fals sa se faca mentiune in scriptele unei
institutii publice, i se trimite acesteia o copie de pe hotarare.
(5) In situatia in care, din orice motive, inscrisul falsificat nu se afla, in original, la dosar, instanta va
trimite o copie de pe hotarare institutiilor publice care detin o copie a acestuia sau care detin
inregistrarea unor mentiuni cu privire la acesta.
(6) Instanta poate dispune, cand constata existenta unui interes legitim, eliberarea unei copii, cu
mentiunile aratate la alin. (2), de pe inscrisul sub semnatura privata falsificat. In aceleasi conditii,
instanta poate dispune restituirea inscrisului oficial partial falsificat.
Art. 340 - Plangerea impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata

(1) Persoana a carei plangere impotriva solutiei de clasare sau renuntare la urmarirea penala, dispusa
prin ordonanta sau rechizitoriu, a fost respinsa conform art. 339 poate face plangere, in termen de 20 de
zile de la comunicare, la judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii,
competenta sa judece cauza in prima instanta.
(2) Daca plangerea nu a fost rezolvata in termenul prevazut la art. 338, dreptul de a face plangere poate
fi exercitat oricand dupa implinirea termenului de 20 de zile in care trebuia solutionata plangerea, dar nu
mai tarziu de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare.
III. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri cf. art 97-98 din CPP, pentru care solicit
analiza dosarului 2417/P/2014 de care sa dispuneti cf. art. 341 (3) din CPP, dosar in care asa-zisii
procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au incalcat orice prevedere relevanta din Codul de
procedura penala si au falsificat realitatea dosarului 2417/P/2014 pentru a-mi face rau preacum am
demonstrat la sectiunea prealabila a prezentei si sectiunea I. In fapt..., si pentru care:
mentin denumirea):
1. fisierul ordonanta de renuntarea la urmarirea penala in 2417P2014_324 optimized.pdf
reprezentand ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din 2417/P/2014
2. fisierul raspuns tarlea paip 340 ordonanta din 10.12.2015 din 2417P2014_332
optimized.pdf reprezentand ordonanta falsificata de respingerea plangerii impotriva actelor
procurorului cf. art. 339 din CPP din 15.01.2016 din 2417/P/2014
3. fisierul proba decizia de neconstitutionalitate a art. 318 din CPP.pdf reprezentand rezultatul
cautarii dosarului pe saitul Curtii Constitutionale si un articol din presa care prezinta comunicatul Curtii
Constitutionale cu privire la constatarea neconstitutionalitatii art. 318 din CPP
4. fisierul Scanned-image.pdf reprezentand minuta incheierii din 11224/231/2015 in faza de
fond la Judecatoria Focsani
Pagina 28 din 30
5. fisierul Memo Style.pdf reprezentand minuta incheierii din 11224/231/2015 in faza de
contestatie la Tribunalul Vrancea
6. fisierul image2016-02-08-115445.pdf reprezentand minuta incheierii din 14277/231/2015
in faza de fond la Judecatoria Focsani
7. fisierul proba citatie de la DNA +clarificare +421 P 2015.pdf reprezentand dovezile faptului
ca asa-zisii procurori Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel si Craciun Constantin Catalin sunt urmariti
penal. In document se afla o declaratie pe propria raspundere prin care am explicitat ce reprezinta
inscrisurile anexate, o citatie in calitate de martor din care am scos datele ce ar putea periclita ancheta,
o cerere de clarificare in privinta citatiei si comunicatul asa-zisului procuror general Didina Danaila care a
sesizat flagrantul infractiunilor de coruptie si stransa legatura dintre acestea, motiv pentru care a
conexat plangerile penale prealabile si si-a declinat competenta materiala in favoarea Directiei Nationale
Anticoruptie. Mentionez ca exista si alte dosare privind aceasi tema a coruptiei magistratilor vranceni,
deasemenea aduse in atentia Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, Directiei Nationale
Anticoruptie si Directiei de investigare a infractionalitatii de criminalitate organizata si terorism
Cu mentiunea ca intre timp impreuna cu inculpatii numiti in 421/P/2015, am introdus
deasemenea pe pilele acestora de la DNA Galati si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati care au
incercat degeaba sa musamalizeze dosarele grupului infractional organizat din Focsani, adica
- asa-zisul procuror alienat mintal Popescu Gabriela de la DNA Galati care a incercat sa
musamalizeze dosarul penal declarand in esenta ca, citez: procurorul este suveran fara nici o
alta argumentatie de logica juridica, adica procurorul nu functioneaza in baza principiului
legalitatii cf. art. 132 din CR ci in baza dreptului divin prin care procurorul este mai presus de
lege, si are libertatea de a Favoriza faptuitorul in schimbul foloaselor necuvenite...
- superiorul ierarhic al asa-zisului procuror suveran Popescu Gabriela, asa-zisul procuror
Alexandru Diana
- asa-zisul procuror Petrache Gabriel si superiorul sau ierarhic Didina Danaila care fara a efectua
nici un act de procedura in conditiile legii au incercat sa musamalizeze 8 (opt) dosare penale
probate flagrant printr-o ordonanta de o pagina, evident nemotivata in fapt si de drept
8. fisierul explicitare raport falsificat de expertiza medico-legala psihiatrica si probe.pdf
reprezentand raportul de expertiza medico-legala psihiatrica falsificat, declaratia pe propria raspundere
si explicitarea falsificarii raportului de expertiza medico-legala psihiatrica
9. fisierul 2015. Aplicarea dispoziiilor art. 341 alin. (6) lit. c) din Codul de procedur penal _
Legalis.pdf reprezentand extras din Decizia ICCJ nr. 33/2015 privind faptul ca in aplicarea art. 341 (6) c)
din CPP judecatorul de camera preliminara investit cu solutionarea plangerii impotriva solutiei la
urmarirea penala poate dispune admiterea plangerii si schimbarea solutiei de renuntare la urmarirea
penala in solutia de clasare, atunci cand petentul invoca unul din temeiurile de drept care atrag ca si
consecinta imediata pronuntarea unei solutii de clasare

Pagina 29 din 30
Declar pe propria raspundere ca inscrisurile anexate la prezenta cu titlul de proba 1 si 2 sunt
conform cu originalul, cu exceptia watermark-ului adica a textului semiopac "FALSIFICAT" scris mare pe
diagonala suprapus ordonantelor falsificate, prin care am marcat proba pentru a impiedica sa fie
folosita impotriva mea asa cum urmareste grupul infractional organizat din care fac parte: asa-zisii
procurori Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, asa-zisul
judecator Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea si asa-zisii psihiatri Lucasievici Silviu, seful Comisiei de
Georgiana, Luminita Grajdeanu,
deoarece voi publica aceasta proba flagranta de coruptie pe internet prin care avizez privind
acest grup infractional organizat

14.02.2016
X
Raneti Tudor Andrei

Domnului presedinte al Tribunalului Vrancea
Pagina 30 din 30
Generated by CamScanner from intsig.com
T
CA
IFI
LS
FA

T
CA
IFI
LS
FA

T
CA
IFI
LS
FA

T
CA
IFI
LS
FA

T
CA
IFI
LS
FA

T
CA
IFI
LS
FA

Caut dosare CCR https://www.ccr.ro/ccrSearch/MainSearch/SearchForm.aspx
CARACTERISTICI DOSAR CUTARE AVANSAT
Numr dosar CCR: Tip dosar:

Ex: 40D/2012
Versiune tip:
An dosar:
Stadiu:
Pri:
Tip act:
Ex: Popescu Ion; Avocatul Poporului
Numr act: Soluie act:

Ex: 27 (Conine)
Dat act:
Titlu act:
An act:
Numr M. Of.:
Numr dosar instan:
Dat publicare:
Ex: 37.012/3/2012
OBIECT AL SESIZRII An publicare:
Titlu obiect:
Cutare ndrumar de cutare Acces Pri Cutare Jurispruden
A fost gsit 1 dosar n urma cutrii.
Dat Nr. Soluie Titlu Numar Dat Nr. Dosar

Nr. Dosar Obiect Stadiu Dat Act Tip Act Pri Versiune tip
dosar Act Act Act M. Of. Publicare Instan
COD PROCEDUR Decizie in Constituia,
Nu Nu Nu Vrbete
528D/2015 20.03.2015 PENAL art.318 faza de 23 20.01.2016 A Nu exist 32/225/2015 republicat
alin.1 redactare
exist exist exist Ion
2003
1 of 1 23.01.2016 18:41
CCR a declarat neconstitutionala renuntarea la urmarirea penala. Art. 318... http://juri.ro/ccr-a-declarat-neconstitutionala-renuntarea-la-urmarirea-pen...
CCR a declarat neconstitutionala renuntarea la urmarirea penala. Art. 318 si art. 250 alin.
(6) NCPP contravin Constitutiei
Data: 20 ianuarie 2016, 17:09 | autor: A.P. | 1 comentarii | 2213 afisari
Curtea Constitutionala a decis, in sedinta de miercuri 20 ianuarie 2016,

ca dispozitiile articolului 318 din noul Cod de procedura penala, intitulat
Renuntarea la urmarirea penala, sunt neconstitutionale.
In aceeasi sendinta, Curtea a constatat neconstitutionalitatea solutiei

legislative cuprinse in art. 250 alin. (6) NCPP, care nu permite si contestarea
luarii masurii asiguratorii de catre judecatorul de camera preliminara ori de
catre instanta de judecata. Judecatorii CCR au retinut ca dispozitiile criticate
contravin prevederilor din Constitutie referitoare la accesul liber la justitie si
exercitarea cailor de atac, precum si prevederilor constitutionale care
consacra dreptul de proprietate privata.
Ambele decizii au fost pronuntate cu majoritate de voturi.
Comunicatul CCR:
"I. In ziua de 20 ianuarie 2016, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si a art.29 din
Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art.318 din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:
'(1) In cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate
renunta la urmarirea penala cand, in raport cu continutul faptei, cu modul si mijloacele de savarsire, cu scopul urmarit si cu
imprejurarile concrete de savarsire, cu urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin savarsirea infractiunii, constata ca nu exista
un interes public in urmarirea acesteia.
(2) Cand autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute in vedere si persoana suspectului sau a inculpatului,
conduita avuta anterior savarsirii infractiunii si eforturile depuse pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.
(3) Procurorul poate dispune, dupa consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta sa indeplineasca una sau mai multe dintre
urmatoarele obligatii:
a) sa inlature consecintele faptei penale sau sa repare paguba produsa ori sa convina cu partea civila o modalitate de reparare a acesteia;
3 of 11 14.02.2016 16:53
CCR a declarat neconstitutionala renuntarea la urmarirea penala. Art. 318... http://juri.ro/ccr-a-declarat-neconstitutionala-renuntarea-la-urmarirea-pen...
b) sa ceara public scuze persoanei vatamate;
c) sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile, in afara de cazul in care, din
cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca;
d) sa frecventeze un program de consiliere.
(4) In cazul in care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul sa indeplineasca obligatiile prevazute la alin. (3), stabileste prin
ordonanta termenul pana la care acestea urmeaza a fi indeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligatii
asumate prin acord de mediere incheiat cu partea civila si care curge de la comunicarea ordonantei.
(5) Ordonanta de renuntare la urmarire cuprinde, dupa caz, mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2), precum si dispozitii privind
masurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol si art. 315 alin. (2)-(4) termenul pana la care trebuie indeplinite obligatiile
prevazute la alin. (3) din prezentul articol si sanctiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum si cheltuielile judiciare.
(6) In cazul neindeplinirii cu rea-credinta a obligatiilor in termenul prevazut la alin. (4), procurorul revoca ordonanta. Sarcina de a face
dovada indeplinirii obligatiilor sau prezentarea motivelor de neindeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O noua
renuntare la urmarirea penala in aceeasi cauza nu mai este posibila.
(7) Ordonanta prin care s-a dispus renuntarea la urmarirea penala se comunica in copie persoanei care a facut sesizarea, suspectului,
inculpatului sau, dupa caz, altor persoane interesate.'
In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca
dispozitiile art.318 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale. Curtea a retinut ca dispozitiile criticate contravin principiului
legalitatii, prevazut de art.1 alin.(5) din Constitutie, precum si prevederilor art.124 alin.(1) coroborate cu art.126 alin.(1), potrivit carora
justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin instantele judecatoresti stabilite de lege.
Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat
Curtea Constitutionala, respectiv Judecatoria Drobeta Turnu Severin.
II. De asemenea, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si a art.29 din Legea
nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art.250 alin.(6) din Codul de procedura penala, conform carora:
'(6) Impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii luate de catre judecatorul de camera preliminara ori de catre
instanta de judecata, procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice alta persoana interesata poate face contestatie la acest judecator ori la
aceasta instanta, in termen de 3 zile de la data punerii in executare a masurii'.
In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de
Avocatul Poporului si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art.250 alin.(6) din Codul de procedura penala care nu permite si
contestarea luarii masurii asiguratorii de catre judecatorul de camera preliminara ori de catre instanta de judecata, este
neconstitutionala. Curtea a retinut ca dispozitiile criticate contravin prevederilor constitutionale ale art.21 coroborate cu cele ale art.129,
referitoare la accesul liber la justitie si exercitarea cailor de atac, precum si prevederilor art.44 din Legea fundamentala, care consacra
dreptul de proprietate privata.
Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se
vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I".
foto: Augustin Zegrean, presedinte al CCR
4 of 11 14.02.2016 16:53
Tudor Raneti
From: Veronica Petrescu <veronica.petrescu@just.ro>

Sent: 28 octombrie 2015 11:47
To: tudor.raneti@gmail.com
Subject: solutie dosar nr. 11224/231/2015 - contestatie - 28.10.2015
Dosar nr. 11224/231/2015
ROMNIA
TRIBUNALUL VRANCEA
SECIA PENAL
NCHEIERE
edina din camera de consiliu de la 28.10.2015
Instana constituit din:
Judector de drepturi i liberti: Dorel Hrbor
Grefier: Veronica Lucu
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lng Tribunalul Vrancea a fost reprezentat de procuror

Gheorghe Mihaila
.
N NUMELE LEGII,
DISPUNE
n baza art. 184 alin. 18 C.pr.pen., admite contestaie formulat de suspectul RANETI TUDOR
ANDREI, nscut la data de 10.10.1980, n Mun. Focani, jud. Vrancea, cu domiciliul n Bucureti, sector 3, str.
THEODOR PALLADY, nr. 2, bl. M2A, sc. B, ap. 61, cu adresa de coresponden aleas la
tudor.raneti@gmail.com, mpotriva ncheierii din 12.10.2015, pronunat de Judectoria Focani.
Desfiineaz ncheierea din 12.10.2015, pronunat de Judectoria Focani i n rejudecare, respinge
ca nefondat propunerea de internare medical nevoluntar, formulat de Parchetul de pe lng Judectoria
Focani.
Cheltuielile judiciare rmn n sarcina statului.
Onorariul pentru aprtorul din oficiu, n cuantum de 130 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului de
Justiie.
DEFINITIV.
Pronunat n camera de consiliu, astzi, 28.10.2015.
JUDECTOR DE DREPTURI I LIBERTI GREFIER

Dorel Hrbor Veronica Lucu
1
Subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.
formulez in conditiile legii prezenta
DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

ca inscrisurile anexate la prezenta cu titlul de proba, adica:
- copie dupa citatia din 15.12.2015 la DNA Bucuresti,
- si clarificarea prin posta electronica privind numerele dosarelor si inculpatii din aceste dosare,
sunt conform cu originalul, cu exceptia campurilor marcate cu textul STERS, prin care am
impiedicat ca proba sa pericliteze ancheta impotriva grupului infractional organizat din care fac parte:
Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, in calitate de procurori de la Parchetul de pe langa Tribunalul
Vrancea, si Craciun Constantin Catalin, in calitate de judecator in cadrul instantei judecatoresti a
Judecatoriei Focsani.
Aceasta reamintesc ca am declarat in sedinta din data de 11.12.2015 din dosarul
14277/231/2015, respectiv faptul ca Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, sunt urmariti penal si de DNA
Galati in dosarul 421/P/2015, precum sunt urmariti penal si-n alte dosare de la DNA Galati si de la
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati.
In dovedirea existentei dosarului 421/P/2015, anexez comunicatul d-nei Didina Danaila,
procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, care sesizand stransa legatura intre
mai multe dosare penale precum si flagrantul infractiunilor de coruptie, a conexat aceste dosare si si-a
declinat competenta materiala in favoarea DNA Galati
17.12.2015
X
Raneti Tudor Andrei

Tudor Raneti
From: 67(56#SQDUR
Sent: decembrie 2015 10:06
To: Tudor Raneti
Subject: Re: CITATIE DNA
Importance: High
Bunaziua,
Referitorlasolicitriledvs.,vcomunicurmtoarele:
dosarul^dZ^/P/2015arecaobiectplngereaformulatmpotrivalui^dZ^
dosarul^dZ^/P/2015arecaobiectplngereaformulatmpotrivaluiMihilPaul
dosarul^dZ^/P/2015arecaobiectplngereaformulatnmpotrivalui^dZ^
lucrareacunr.^dZ^/^dZ^/2015estenumrdepetiieisereferlaaspectelesesizatededvs.cu
privirelaCrciunConstantinCtlin,MihilPauliTarleaFlorinCristinel.
Restituireasumelorcuvenitemartorului,prilejuitedechemareanfaaorganelordeurmrirepenal,seface
nbazacereriiformulatedectrepersoanacarebeneficiazdeacestdrept,ulteriorprezentriiacesteiala
sediulunitiinoastre,nbazadocumentelorjustificative.
Sumaaferentnuseacordnavans,cidoarulteriordepuneriiiaprobriicereriidvs.
Custim,
^dZ^
From:TudorRaneti<tudor.raneti@gmail.com>
Sent:Tuesday,December8,20158:28AM
To:^dZ^
Subject:FW:CITATIEDNA
From:^dZ^@pna.ro]
Sent:7decembrie201509:20
To:TUDOR.RANETI@GMAIL.COM
Subject:CITATIEDNA
Importance:High
Novirusfoundinthismessage.
CheckedbyAVGwww.avg.com
Version:2016.0.7294/VirusDatabase:4483/11185ReleaseDate:12/15/15
1
Subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.
formulez in conditiile legii prezenta
DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

ca inscrisul anexat la prezenta cu titlul de proba, reprezentand raportul de expertiza medico-
legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de 17.09.2015, este conform cu originalul asa
cum l-am fotocopiat din dosarul 2220/91/2015 de la arhiva Tribunalului Vrancea, cu exceptia
watermark-ului adica a textului semiopac "FALSIFICAT" scris mare suprapus peste textul raportul de
expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de 17.09.2015,
prin care am marcat proba pentru a impiedica sa fie folosita impotriva mea cu rea-credinta, asa
cum a urmarit grupul infractional organizat din care fac parte: asa-zisii procurori Mihaila Paul, Tarlea
Florin Cristinel, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, asa-zisul judecator Dita Mirela de la
Tribunalul Vrancea si asa-zisii psihiatri Lucasievici Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-legala
Grajdeanu,
deoarece voi publica aceasta proba flagranta de coruptie pe internet, fapt prin care avizez
privind pericolul public pe care-l reprezinta acest grup infractional organizat
17.09.2015 este vadit falsificat in fapt si de drept, intocmit cu incalcarea art. 184(1)(3) din CPP, art.
10,11,17 din Legea 487/2002, art. 3 din Norme metodologice privind activitatea medicului legist in
calitate de expert numit de organele judiciare la solicitarea partilor precum si alte incalcari ale
regulementelor medico-legale si codului deontologic profesional, precum descriu in pledoaria dosarului
14277/231/2015 (documentul de 47 de pagini), precum si la ordonanta falsificata de renuntarea la
urmarirea penala din 10.12.2015, anexata cu titlul proba explicitata in acelasi mod ca prezenta la dosarul
14277/231/2015.
I. In fapt,

17.09.2015 este vadit falsificat in fapt si de drept
Pagina 1 din 20
In drept, raportul medico-legal psihiatric emis de Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica
din cadrul Serviciului de Medicina Legala Vrancea este falsificat in flagrant deoarece anulandu-se
internarea mea nevoluntara in vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice in dosarul
11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea, evident expertiza nu a fost efectuata, si nu
ar fi putut fi efectuata indiferent deoarece nu mi-am dat niciodata consimtamantul si nu l-as fi dat
niciodata, avand acest drept cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, si astfel este dovedit
mai presus de orice dubii ca diagnosticul reprezentat in certificatul medico-legal este falsificat, deoarece
de drept cf. art. 10, 11 si 17 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu
tulburari psihice, se statueaza ca Evaluarea sanatatii mintale se efectueaza, prin examinare directa a
persoanei in cauza..., respectiv Evaluarea sanatatii mintale se face cu consimtamantul liber, informat
si documentat al persoanei..., coroborat cu art. 184 (3) din CPP
Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica din 14277/231/2015 contine un
diagnostic prezumtiv deoarece este exprimat prin, citez "cel mai probabil" precum poate constata
completul de judecata la fila 103 din dosarul 14277/231/2015 reprezentand ultima fila din raportul de
expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de 17.09.2015, evident fiind ca
nu pot fi obligat la tratament medical in baza unui diagnostic prezumtiv care nici n-are ce cauta intr-un
raport de expertiza medico-legal, deoarece conform
Norme metodologice privind activitatea medicului legist in calitate de expert numit de organele
judiciare la solicitarea partilor
Art. 3. n activitatea profesional pe care o desfoar, n calitate de consilier al prilor, expertul
recomandat trebuie s depun toate diligenele necesare n vederea asigurrii unei probaiuni
judicire pe baze tiinifice, cu respectarea metodologiei medico-legale precum i a normelor
deontologice.
In fapt, raportul medico-legal psihiatric emis de Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica

nu este stiintific deoarece nu a fost intocmit pe baza stiintifice, ci pe minciunile asa-zisilor medici
psihiatri constituind infractiunile de falsurile in inscrisuri, implicit infractiunile de serviciu, infractiunile
de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile de coruptie si alte infractiuni, vadit contradictorii si
prin care asa-zisii medici psihiatri s-au incriminat penal, cum ar fi de exemplu retinerea ca am
discernamant mult diminuat, simultan cu retinerile ca am studii superioare, gandire rapida, cultura
generala s.a.m.d., prin care asa-zisii medici psihiatri au demonstrat ca sunt schizofrenici deoarece au
pierdut vadit orice contact cu realitatea juridica, profesionala si socioala, reprezentand un pericol nu
doar pentru public ci si pentru propria persoana incriminandu-se penal singuri in flagrant, si sociopati
sau cu tulburare antisociala de personalitate, fiindca incalca in mod pervaziv legea si drepturile
persoanelor.
In dovedirea celor declarate invoc literatura de specialitate la sfarsitul acestui punct
Cu mentiunea ca am denuntat raportul medico-legal psihiatric ca fiind falsificat in sedinta de

judecata din 11.12.2015, si voi deschide dosar penal asa-zisilor medici psihiatri precum si instigatorului,
asa-zisul procuror Mihaila Paul
Pagina 2 din 20
In dovedirea nulitatii raportului de expertiza medico-legala psihiatrica dispus in cauza penala
2417/P/2014 si utilizat in dosarul 14277/231/2015, invoc legea care statueaza ca toate actele emise cu
nerespectarea Codului de procedura penala sunt lovite de nulitate conform


procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului
tulburari psihice
Evaluarea sanatatii mintale in cadrul expertizei medico-legale psihiatrice se face in conformitate cu
prevederile legale in vigoare.
In fapt, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in flagrant precum l-am
denuntat la termenul 11.12.2015 al dosarului 14277/231/2015, deoarece expertiza medico-legala
psihiatrica nu a avut loc, fiind anulata propunerea de internarea mea nevoluntara in scopul efectuarii
expertizei medico-legale psihiatrice in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul
Vrancea. Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in flagrant in drept,
incalcandu-se art. 183(1)(3) din CPP, art. 10, 11, 17 din Legea 487/2002, adica faptul ca nu pot fi
expertizat medico-legal psihiatric decat daca sunt suspect, inculpat sau condamnat pentru infractiunile
de omorul sau pruncuciderea, si este obligatoriu consimtamantul meu liber dat in scris.
In dovedire invoc legea:

Art. 184 - Expertiza medico-legala psihiatrica
(1) In cazul infractiunilor comise de minorii cu varsta intre 14 si 16 ani, in cazul uciderii sau vatamarii
copilului nou-nascut ori a fatului de catre mama, precum SI (nu sau) atunci cand organul de urmarire
penala sau instanta are o indoiala asupra discernamantului suspectului ori inculpatului in momentul
savarsirii infractiunii ce face obiectul acuzatiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale
psihiatrice, stabilindu-se totodata termenul de prezentare in vederea examinarii.
(3) Expertiza medico-legala psihiatrica se efectueaza dupa obtinerea consimtamantului scris al
persoanei ce urmeaza a fi supusa expertizei, exprimat, in prezenta unui avocat ales sau din oficiu, in fata
organului judiciar, iar in cazul minorului, si in prezenta ocrotitorului legal.
Art. 10 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
(1) Evaluarea sanatatii mintale se efectueaza, prin examinare directa a persoanei in cauza, numai de
catre medicul psihiatru.
Pagina 3 din 20
(2) Evaluarea se va realiza in institutii de sanatate mintala, autorizate si acreditate conform legii.
In fapt, conform literaturii de specialitate anexate la dosarul 11224/231/2015, Serviciile de

medicina legala nu sunt autorizate sa emita rapoarte de expertiza medico-legale in cauze penale.
Aceasta mi-a fost confirmat si de avocatii cu care am stat de vorba in rastimpul in care am fost Privat
ilegal de libertate intre orele 9:30 A.M. si 11:00 A.M., in incinta Judecatoriei Focsani
Evaluarea sanatatii mintale se face cu consimtamantul liber, informat si documentat al persoanei, cu
exceptia situatiilor specifice, stabilite de lege, cand persoana evaluata are dificultati in a aprecia
implicatiile unei decizii asupra ei insesi, situatii in care persoana evaluata trebuie sa beneficieze de
asistenta reprezentantului legal sau conventional.
(1) Obiectivul evaluarii este stabilirea diagnosticului.
In concluzie, expertiza medico-legala psihiatrica (Prima EMLP conform literaturii de

specialitate medico-legala anexate) nu putea fi indeplinita legal deoarece:
- cf. art. 184 (1) din CPP, nu sunt suspect pentru omor sau pruncucidere, SI (nu sau)
propunerea procurorului este nelegala, netemeinica adica mincinoasa si neprobata pe deasupra,
precum si de rea-credinta criminala
- cf. art. 184 (3) din CPP si art. 10 din Legea 487/2002, nu mi-am dat consimtamantul pentru a-
mi fi pusa la indoiala sanatatea mintala si in consecinta evaluata
- lipseste avizul Comisiei superioare de medicina legala, conform literaturii de specialitate
medico-legala acesta fiind obligatoriu
- lipseste motivarea ordonantei procurorului in fapt si de drept in conditiile legii neputand
constitui o motivare in fapt in conditiile legii infractiunile de falsurile in inscrisuri prin care asa-zisul
procuror Mihaila Paul a falsificat motivarea propunerii de obligarea la tratament medical provizoriu,
pentru ca nu reprezinta adevarul. Procurorul este obligat a motiva in fapt si de drept ordonanta cf. art.
5, art. 286 d) din CPP, art. 306 din CPP. Aceasta constituie abatere disciplinara grava cf. art. 9
a)e)f)n)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor.
Asa-zisii medici legisti stiind ca nu pot falsifica aparentele legalitatii si temeiniciei certificatului
medico-legal decat daca-mi dau consimtamantul sa-mi fie pusa la indoiala sanatatea mintala si sa fiu
expertizat medico-legal, s-au constituit intr-un grup infractional organizat cu asa-zisul procuror Mihaila
Paul care pe data de 17.09.2015 a pus in executare un mandat falsificat din 10.09.2015 din
10547/231/2015, si dupa ce m-a Privat ilegal de libertate si Supus la rele tratamente prin retinerea mea
ilegala, privarea de odihna si hrana, supunerea la comportament irational timp de 7 (sapte) ore, a
falsificat alt mandat de aducere numit de la ora 10:16 din 2417/P/2015, cu care m-a dus cu mascatii la
Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica, ceea ce nu le-a folosit la nimic, deoarece tot nu mi-am
dat consimtamantul scris cf. art. 184 (3) din CPP, ceea ce a determinat urmatoarea situatie:
pe data de 22.09.2015 in baza unor acte juridice falsificate de asa-zisul medic legist Lucasievici
Silviu, reprezentand un bilet de internare si recomandare de internarea voluntara, asa-zisul procuror
Mihaila Paul a Hartuit pe mama mea cu 5 (cinci) apeluri telefonice, Amenintand si Santajand ca daca nu
Pagina 4 din 20
ma va convinge sa ma internez voluntar, va falsifica internarea mea nevoluntara cu ajutorul
judecatorului, ceea ce a condus la urmatoarea situatie deoarece am refuzat internarea mea voluntara:
asa-zisul judecator Craciun Contantin Catalin, un fost politist din Vaslui la ordinele ilicite ale
grupului infractional local din Focsani, a falsificat hotararea judecatoreasca din dosarul 11224/231/2015
in fond la Judecatoria Focsani, avand obiectul internarea nevoluntara, prin incalcarea legii si a ratiunii
judiciare, precum am demonstrat formuland contestatie si anuland aceasta hotarare judecatoreasca in
dosarul 11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea.
In fapt, in dosarul 2417/P/2014 nu a fost pusa in miscare actiunea penala, avand calitatea de
suspect care reprezinta faptul ca nu exista probe impotriva mea deoarece precum am demonstrat in
inscrisurile anexate la prezenta, dosarul 2417/P/2014 este inventat de asa-zisul judecator Dita Mirela si
asa-zisul procuror Mihaila Paul in scopul de a savarsit infractiuni impotriva mea, nu de a-l trimite in
judecata unde acestia stiu ca vor pierde.
Mai mult, deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut un episod maniacal si crezandu-se
judecator m-a condamnat pentru o infractiune care n-am savarsit-o prin ordonanta de renuntarea la
urmarirea penala nelegala si netemeinica din 10.12.2015 din dosarul 2417/P/2014 in care a mintit ca am
savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar vadit netemeinic deoarece:
1. infractiunea de Ultrajul judiciar nu este o infractiune propriu-zisa, ci o circumstanta agravanta
pentru savarsirea altor infractiuni fata de un magistrat, ori in dosarul 2417/P/2014 nu am fost vreodata
acuzat de o alta infractiune, si
2. in prealabilul emiterii ordonantei de renuntarea la urmarirea penala n-a pus in miscare
actiunea penala, ceea ce se impune cf. art. 7, si art. 314 (1) si art. 318 (1)(2) din CPP pe care le-a invocat,
constat ca nu am nici macar la modul tehnic calitatea de suspect in dosarul 2417/P/2014, adica
in mod nelegal si netemeinic asa cum am fost urmarit penal 12 luni fara sa mi se aduca la cunostinta
aceasta timp de 9 luni din acest rastimp desi era obligatoriu cf. 311 (3) din CPP, implicit in dosarul
14277/231/2015 nu am calitatatea de suspect, si evident nici calitatea de inculpat, intimat, infractor sau
recidivist sau orice alta calitate decat cea de NEVINOVAT
In discutia fondului raportului medico-legal psihiatric falsificat, pe care nu l-am putut retine in
graba deoarece nu mi s-a permis consultarea dosarului 14277/231/2015 decat o scurta perioada de timp
la data de 11.12.2015, in esenta am observat ca asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu si complicii sai
care au semnat "la foc automat" raportul de expertiza medico-legala psihiatrica falsificat, au declarat ca
am halucinat faptul ca le-am anulat propunerea de internare ne/voluntara ca nefondata in dosarul
11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea, adica facand parte din grupul infractional
organizat local, elucubreaza ca hotararile judecatoresti, legea, drepturile persoanelor si sistemul judiciar
sunt halucinatiile mele, ceea ce retin drept proba de schizofrenie a asa-zisului medic-legist Lucasievici
Silviu si complicilor sai membri ai Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul Serviciului de
medicina legala Vrancea, care au pierdut vadit orice contact cu realitatea juridica, profesionala si
socioala, reprezentand un pericol nu doar pentru public ci si pentru propria persoana incriminandu-se
penal in flagrant, si proba de sociopatie sau tulburare antisociala de personalitate, fiindca incalca in mod
pervaziv legea si drepturile persoanelor
Mai mult, am demonstrat si faptul ca diagnosticul prezumtiv este falsificat prin faptul ca am
dovedit fondul asa-zisului raport de expertiza medico-legala psihiatrica falsificat in mai multe moduri,
fara a aborda toate minciunile proferate de asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu care a redactat
raportul de expertiza medico-legala psihiatric, pentru a nu urmari proverbiala piatra aruncata in lac si
Pagina 5 din 20
aglomera dosarul 14277/231/2015. In cel mai scurt mod am demonstrat falsitatea diagnosticului
prezumtiv de tulburarea de personalitate paranoida prin faptul ca aceasta fanfaronada lingvistica se
poate inlocui cu afirmatia ca o persoana este suspicioasa, ori am demonstrat ca nu sunt o persoana
suspicioasa prin faptul ca am discutat cu asa-zisii psihiatri amiabil pe 17.09.2015, fara a considera ca
sunt intr-atat de nebuni incat sa se incrimineze penal in flagrant - evident fiind nebuneste a crede ca nu
unul sau doi, ci 5 (cinci) psihiatri sunt nu doar infractori ci si schizofrenici si sociopati dat fiind ca ocupa
functia de medici psihiatri, dar intr-adevar pe de alta parte, sociopatii aproape intotdeauna se
organizeaza in gasti, ceea ce e doar natural pentru niste animale, si mint in mod obsesiv fiind capabili sa
insele vigilenta unor naivi, sau sa ocupe o pozitie sociala prin fapte penale impotriva libertatii sau fapte
de coruptie, adica mai precis prin Hartuire, Amenintare si Santaj, respectiv prin Darea de mita, Luarea
de Mita si Traficul de influenta
Mai mult, facand abstractie de probatoriul amplu al sanatatii mele mintale depus in dosarul
11224/231/2015 anexat la dosarul 14277/231/2015, dovada scurta prin care spulber orice dubiu cu
privire la sanatatea mea mintala si cel putin ridic suspiciunea legitima a alienarii mintale a procurorului si
membrilor Comisiei, realitate care este de notorietate deoarece am facut publice dosarele penale
privind acesti infractori impreuna cu profilul lor psihologic, dar realitate care nu face decat in mod
indirect obiectul prezentului dosar, e faptul ca eu am formulat contestatia impotriva hotararii nelegale si
netemeinice din dosarul 11224/231/2015 si nu avocatul din oficiu, si anuland propunerea de internarea
mea nevoluntara emisa de asa-zisul procuror Mihaila Paul si actele juridice emise de asa-zisul medic
legist Lucasievici Silviu, am demonstrat ca am discernamant d.p.d.v. medical si d.p.d.v. juridic spre
diferenta de acestia, conform literaturii de specialitate medico-legala psihiatrice anexate la prezenta
privind tipurile de discernamant
Pentru a elimina orice indoiala asupra sanatatii mele psihice, coroborez dovada faptului ca nu
sunt suspicios ci rational, prin evidenta faptului ca nu am deschis dosar penal asa-zisului procuror
Mihaila Paul si asa-zisului medic-legist Lucasievici Silviu, decat dupa ce au savarsit in flagrant infractiunile
de falsurile in inscrisuri, infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei,
infractiunile de coruptie si alte infractiuni
In continuare demonstrez in baza literaturii de specialitate si a probei 2 reprezentand un

documentar subtitrat in romana privind realitatea faptului ca pshiatria este o sarlatanie, si prin urmare
art. 245-248 din Codul de procedura penala sunt introduse in sprijinul acestei sarlatanii. Tulburarile de
personalitate nu sunt boli ci denumiri inventate si atribuite unor sentimente sau complexe sentimentale
normale, menite sa creeze o imagine de autenticitate si sa macheze realitatea faptului ca psihiatria nu
este o stiinta medicala deoarece nu poate trata nici o asa-zisa boala sau tulburare de personalitate. In
realitate prin asa-zisa medicamentatie psihiatrica nu se trateaza nici o asa-zisa boala psihiatrica fiindca
acestea nu exista, si in mod vadit psihiatrii habar nu au s-o administreze in scopul urmarit, dovedit prin
faptul ca daca-i confrunti cerandu-le sa demonstreze stiintific cum functioneaza medicamentatia
prescrisa si beneficiul care-l aduce pacientului, fac crize de nervi. In fapt, chiar in rastimpul de o ora in
care am fost Privat ilegal de libertate de asa-zisa Comisie de expertiza medico-legala psihiatrica, una din
doamnele blonde a proferat aberatia cum ca psihiatria si sistemul endocrin n-au nici o legatura, ori,
dovada scurta este specialitatea interdisciplinara neuroendocrinologia, si evidenta de cultura generala a
faptului ca medicamentatia psihiatrica are ca principiu activ afectarea substantelor
neurotransmitatoare, adica a hormonilor eliberati de sistemul neuroendocrin, dintre care enumar pe cei
Pagina 6 din 20
mai cunoscuti: serotonina, dopamina si noradrenalina, si asa-zisul tratament medical se bazeaza pe
ipoteza ca toate tulburarile de personalitate sunt cauzate de un dezechilibru hormonal, in timp ce
evident asa-zisii psihiatri habar nu au daca exista sau nu o legatura intre o stare psihica si sistemul
endocrin, dar prescriu medicamentatie care afecteaza sistemul endocrin.
Insasi psihiatria recunoaste ca tulburarile de personalitate nu sunt boli, citez din literatura de
specialitate de la adresa: http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/psihiatrie/tulburarea-de-
personalitate-o-problema-grava-din-punct-de-vedere-social/
"
Tulburarile de personalitate nu reprezinta o boala n sine.
...
Tulburarile de personalitate propriu-zise nu sunt niste boli pentru ca bolile, conform definitiei acestora
trebuie sa aiba un debut, o evolutie, un sfrsit, fie o vindecare, fie o cronicizare.
...
a declarat ntr-un interviu pentru www.sanatateatv.ro, prof. univ. dr. Florin Tudose, sef Departamentul
de Psihiatrie, Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti.
"
si coroborez prin alt citat de la adresa: http://www.csid.ro/boli-afectiuni/psihiatrie/tulburarile-de-

personalitate-12840213/
"
Tulburarile de personalitate nu se incadreaza in tiparul clasic de boala. Nu au un debut limitat in timp, o
perioada de stare si apoi !o vindecare in urma unui tratament!. Nefiind boli au fost denumite dezvoltari
dizarmonice ale structurii psihice ale persoanei in cauza.
"
Repet din citat: "NU AU ... O VINDECARE IN URMA UNUI TRATAMENT! NEFIIND BOLI..."
Aceasta realitate o demonstrez prin documentarul "Comercializarea nebuniei" pe care-l anexez

la dosarul 14277/231/2015, proba 2, si din care nu este necesar decat a se viziona primele 5 minute si 20
de secunde care sunt edificatoare, infatisand marturia mai multor psihologi si pacienti, demonstrand
stiintific sarlatania practicata sub denumirea de psihiatrie, care in Romania evident este utilizata ca o
arma de terorism, de intimidare, de constrangere si de hartuire precum este evident in acest dosar,
precum si de notorietate fiindca am facut publica pe internet activitatea grupului infractional local,
impreuna cu dosarele lor penale pentru a se identifica cu usurinta vinovatii daca acestia reusesc sa ma
vateme grav astfel incat sa nu ma mai pot apara si urmari condamnarea lor, sau sa omoare, precum am
demonstrat
in inscrisul anexat la dosarul 11224/231/2015 pe care l-ati adus in dosarul 14277/231/2015,
privind sesizarea Comisiilor de cercetarea abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor,
si in inscrisul anexat la dosarul 11224/231/2015 pe care l-ati adus in dosarul 14277/231/2015,
privind cererea de punere sub programul de protectie a martorilor cf. art. 125 din CPP in dosarul
421/P/2015 avand inculpat pe d-l Mihaila Paul, d-na Dita Mirela si alti complici, dosar instrumentat de
Directia Nationala Anticoruptie.
Conform probei materiale audio-video anexate, prin tratament medical psihiatric este in mod
constant introdusa starea de depresie majora si ideatizarea sinuciderii, acesta fiind adevarul motiv
pentru care grupul infractional local a introdus actiunea de obligarea mea la tratament medical, pentru a
Pagina 7 din 20
ma vatama prin injectarea cu substante toxice sau in alte moduri, sau chiar ucide, aceasta fiind a treia
tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala, precum am demonstrat in dosarele lor penale, a
doua fiind propunerea de internarea nevoluntara in scopul examinarii mele psihiatrice care evident n-
are nici o logica din moment ce nu-mi voi da vreodata consimtamantul, adevaratul motiv fiind obsesia
grupului infractional local de a ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate pentru a ma vatama prin
injectare cu substante toxice sau in alte moduri, precum am fost injectat fara acordul meu cu o
substanta necunoscuta in zona cotului drept, de catre o persoana necunoscuta, crezand ca nu simt, la
serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" Focsani dupa ce am fost transportat in urma tentativei
de Omor calificat si Vatamarea corporala savarsita in flagrant de interlopul Herghelegiu Danut, instigat
de grupul infractional local prins deasemenea in flagrant ascunzand probele in dosarul penal 246/P/2015
in scopul de a Favoriza faptuitorul Herghelegiu Danut. Exista numeroase alte probe ale constituirii intr-
un grup infractional organizat intre asa-zisii procurori Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, asa-zisul
judecator Dita Mirela, interlopul Herghelegiu Danut si alti politisti, procurori si judecatori locali
In urma analizei unei analize mai amanuntite a fondului raportului de expertiza medico-legala
psihiatrica nr. 970/A1-P/232 constat in continuare ca este falsificat in flagrant in fapt, deoarece
decompensarea (persistenta) de aspect delirant, inseamna simptomatica (persistenta) a tulburarii
delirante de personalitate. Tulburarea deliranta de personalitate inseamna acel comportament
caracterizat de o idee halucinata adica nereala. Asa-zisii psihiatri declara in esenta ca am halucinat faptul
ca in dosarul 11224/231/2015 propunerea lor de internare ne/voluntara la psihiatrie a fost declarata
nefondata, adica in opinia asa-zisilor psihiatri din Comisia de expertiza medico-legala de la Serviciul de
medicina legala Vrancea, hotararile judecatoresti, legea si sistemul judiciar, toate fata de care acestia nu
au nici un respect in mod evident, sunt halucinatiile mele. Retin aceasta drept dovada a schizofreniei si
tulburarii antisociale de personalitate cu aspect delirant al asa-zisilor psihiatri Lucasievici Silviu, seful
Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela,
Mihai Oana Georgiana, Luminita Grajdeanu.
Mai mult fiindca asa-zisii psihiatri sunt schizofrenici si sociopati sau cu tulburare antisociala de
persoanalitate cu aspect delirant:
- au pierdut contactul total cu realitatea juridica, profesionala si sociala, reprezentand
schizofrenia, si
- incalca in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor reprezentand sociopatia, si
- nu pot fi convinsi pe cale logica sa adopte un comportament civilizat, reprezentand aspectul
delirant,
precum am demonstrat in baza literaturii de specialitate, acestia in esenta declarand prin
raportul de expertiza medico-legala psihiatrica ca am halucinat legea, si mi-am imaginat art. 184(1)(3)
din CPP si art. 10,11 din Legea 487/2002 conform careia nu pot fi expertizat psihiatric daca nu sunt
suspect, inculpat sau condamnat pentru savarsirea infractiunilor de omor sau pruncucidere, respectiv ca
este obligatoriu consimtamantul meu liber pentru expertizarea mea psihiatrica, exprimat in scris, toate
aceste conditii nefiind indeplinite, ceea ce in mod convers demonstreaza falsificarea raportului de
expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232, precum si schizofrenia si tulburarea antisociala de
personalitate cu aspect delirant sau sociopatia asa-zisilor psihiatri Lucasievici Silviu, seful Comisiei de
Georgiana, Luminita Grajdeanu.
Pagina 8 din 20
Deasemenea asa-zisii psihiatrici considera ca am halucinat realitatea faptului ca in mod ilegal si
netemeinic asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus obligarea mea la tratament medical pentru a ma
pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma injecta cu substante toxice,
exact cum am demonstrat ca va proceda inca de cand a incercat sa ma interneze nevoluntar in
acest scop prin dosarul 11224/231/2015 in care am anulat ca nefondata propunerea de internarea mea
nevoluntara la psihiatrie in 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea, si prin faptul ca
am fost deja injectat fara acordul meu cu o substanta toxica necunoscuta in zona cotului drept la
serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" de o persoana necunoscuta, in noaptea de 05-
06.12.2015, autorul crezand ca nu voi simti.
Mai mult fiindca asa-zisii psihiatri sunt bolnavi mintal, au declarat in primul rand ca fiindca
PROBABIL am o boala psihica, trebuie sa fiu obligat la tratament medical, ceea ce este dovada flagranta
de irationalitate si opera unor nebuni, prin aceasta propunere incalcandu-se suplimentar art. 107 si art.
108 din CP care statueaza ca un om nevinovat nu poate fi supus la tratament medical psihiatric, dar si
faptul ca tulburarile de personalitate nu sunt tratabile medical precum am demonstrat mai sus in baza
literaturii de specialitate si a unei probe materiale audio-video privind un documentar asupra acestei
realitati coroborate de mai mult psihologi si pacienti
In dovedire privind nelegalitatea si netemeinicia intentarii unei actiuni de obligarea mea la
tratament medical, invoc legea
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 107
nejustificat.

Cod penal
Dispoziii generale
Art. 108
Nu in ultimul rand, o alta proba flagranta a alienarii mintale a asa-zisilor psihiatri o constituie
declaratia "tulburare de personalitate de tip paranoid cu decompensare (persistenta) de aspect delirant",
ceea ce este un pleonasm, fiind in termeni psihiatrici echivalentul diagnosticului de tulburarea de
Pagina 9 din 20
personalitate de tip paranoid. Decompensare inseamna aparitia unui grup de simptome, si aspect
delirant inseamna convingerea absoluta a persoanei care nu poate fi combatuta cu argumente logice,
dar care este specifica, ceea ce asa-zisii psihiatri nu au precizat deoarece sunt idioti conform etimologiei
termenului idiot provenind din Atena antica, adica indivizi care nu cunosc o meserie si care sunt
dezinteresati de treburile publice
In dovedire invoc enciclopedia Wikipedia
An idiot, dolt, dullard or (archaically) mome is an intellectually disabled person, or someone who acts in
a self-defeating or significantly counterproductive way.
...
An idiot in Athenian democracy was someone who was characterized by self-centeredness and
concerned almost exclusively with privateas opposed to publicaffairs.
Un idiot este o persoana dezafectata intelectual, sau cineva care actioneaza defetist sau intr-un mod
semnificativ contraproductiv
...
Un idiot in democratia ateniana era cineva care era caracterizat prin egocentrism si preocupat de afaceri
personale in comparatie antonimica cu treburile publice sau interesul public

fapt pe care-l sustin deoarece pe data de 17.09.2015 am ramas cu impresia ca asa-zisilor medici
psihiatri li se pare normal ca cetatenii sa fie niste idioti care-si autocenzureaza drepturile, in alte cuvinte,
sclavi.
In continuare citez din literatura de specialitate:
de la adresa http://www.la-psiholog.ro/info/tulburarea-de-personalitate-paranoida
definitia tulburarii de personalitate de tip paranoid este:
Personalitatea paranoida este un diagnostic psihiatric caracterizat prin paranoia si neincredere

generalizata in altii.
Diagnosticul prezumtiv de tulburarea de personalitate paranoida este un fals, deoarece

personalitatea mea a fost caracterizata prin increderea in altii datorata unei prejudecati care cel mai
adesea caracterizeaza oamenii onesti si se numeste naivitate sau ignoranta, urmata de adoptarea un
model superior de gandire analitica care a inlocuit modelul bazat pe instinct privind increderea sau
neincrederea in altii, care a devenit irelevant
de la adresa: http://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-
psihiatrici/decompensare95181.php
definitia decompensarii persistente este, citez aparitia unui grup de simptome persistente
Pagina 10 din 20
de la adresa: http://www.romedic.ro/delir-tulburare-deliranta
definitia aspectului delirant este, citez: convingerea absoluta a persoanei care nu poate fi combatuta cu
argumente logice
In concluzie, asa-zisii psihiatrii nu doar au emis un raport de expertiza medico-legala falsificat, ci

au demonstrat in flagrant ca sunt semidocti pronuntand un diagnostic pleonastic, adica tulburarea de
personalitate de tip paranoid, dat fiind ca nu precizeaza tipul aspectului delirant, se poate retine ca se
refera tot la paranoia, adica aspectele delirante fiind simptomele persistente ale tulburarii de
personalitate paranoide. Fiindca este evident ca un diagnostic este dat in baza simptomelor observate, a
declara in denumirea diagnosticului ca au aparut simptome este pleonastic, asa cum era de asteptat de
la niste idioti care s-au constituit intr-un grup infractional organizat asa cum se intampla de fiecare data
in cazul sociopatilor mafia sau crima organizata este intotdeauna alcatuita din badarani si subeducati,
in cazul particular al asa-zisilor medici legisti, care au facut facultatea de medicina dand mita la
examinatori evident fiindca habar n-au meserie, precum au demonstrat singuri incriminandu-se penal in
flagrant demonstrand ca sunt schizofrenici deoarece au halucinat ca pot incalca legea in flagrant fara sa
fie prinsi in flagarnt, reprezentand asadar un pericol nu doar pentru societate ci si pentru propria lor
persoana, si ca sunt sociopati deoarece incalca in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor
Mai mult, Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica minte ca am discernamant mult

diminuat in flagrant, deoarece in primul rand se contrazice pe parcursul raportului de expertiza medico-
legala psihiatrica, prin retinerile ca de exemplu citez: studii superioare, am lucrat 3 ani (in realitate
am vechime 4 ani, si am lucrat si mai multi ani in particular), bagaj notional crescut, asociatii ideative
rapide, tahipsihie din nou asa-zisii psihiatri se exprima pleonastic, demonstrand ca au luat notiuni la
intamplare si le-au aruncat pe o foaie si au numit aceasta raport de expertiza medico-legala psihiatrica in
scopul de a falsifica aparentele autenticitatii unui raport de expertiza medico-legala psihiatrica intocmit
in conditiile legii.
Discernamantul este de doua feluri, medical si juridic conform literaturii de specialitate medico-
legala. Deoarece conform literaturii de specialitate invocate, intitulata EXPERTIZA MEDICO-LEGAL
PSIHIATRIC de VASILCU MIHAI SILVIU, medic specialist in medicina-legala, eu mi-am insusit ca pe o
comanda sociala interioara legea, spre diferenta de asa-zisii psihiatri care s-au incriminat in flagrant
incalcand legea, si am demonstrat ca discernamantul meu este aproape perfect d.p.d.v. juridic si
medical, si in schimb discernamantul asa-zisilor psihiatri lipseste cu desavarsire. Mai mult fiindca asa-zisii
psihiatri au esuat si in cariera de infractori deoarece s-au incriminat penal dinainte sa-i intalnesc chiar
prin incalcarea in flagrant a art. 184 (1) din CPP, este din nou demonstrat ca acestia nu au nici
discernamant d.p.d.v. medical nici juridic, adica capacitatea de a formula un plan si a-l pune in actiune
cu succes, spre diferenta de mine care am formulat un plan, adica pledoaria contestatiei dosarului
11224/231/2015 la Tribunalul Vrancea spre exemplu, cu care am anulat hotararea de internare
ne/voluntara ilegala si netemeinica dispusa in dosarul 11224/231/2015 in fond la Judecatoria Focsani de
catre unul din criminalii din grupul infractional organizat din care fac parte asa-zisii psihiatri, asa-zisul
judecator Craciun Constantin Catalin, un fost politist din Vaslui la ordinele grupului infractional local din
Focsani
Pagina 11 din 20
Mai mult, asa-zisii psihiatri Lucasievici Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-legala
Grajdeanu, au opinat semidoct alte criterii in falsificarea raportului de expertiza medico-legala
psihiatrica, adica:
- "absenta constiintei bolii la momentul actual". Corect romaneste se spune constientizarea bolii, si
fiindca boala nu exista nu am ce constientiza, cu exceptia alienarii mintale a asa-zisilor psihiatri pe care-i
voi pune sub interdictie
- imprevizibilitate in relatiile sociale. Aceasta este un fals, deoarece sunt perfect predictibil in relatiile
sociale, si anume la fel ca restul oamenilor civilizati tratez pe toata lumea civilizat, adica ma comport
civilizat fata de prieteni si raufacatori deopotriva, adica spre exemplu raufacatorilor daca savarsesc o
infractiune impotriva mea, formulez plangere penala, respectiv sunt un prieten de nadejde pentru alti
oameni cinstiti, unii dintre care sufera din cauza abuzurilor savarsite de alti asa-zisi psihiatri criminali din
Romania, inhaitati cu crima organizata alcatuita din asa-zisele organe judiciare, motiv pentru care a
aparut sintagma de notorietate republica procurorilor referindu-se la aceasta tagma de functionari
corupti aproape in intregime din parchete, ceea ce pot si eu demonstra statistic ca este adevarat.
- determinare si perseverenta irationale. Aceasta este un fals, deoarece determinarea si perseverenta
a condus la anularea hotararii de internarea mea nevoluntara de exemplu, deci acestea s-au dovedit a
constitui a fi virtuti intr-adevar. Asa zisii psihiatri in esenta declara ca este irational sa fii determinat si
perseverent in a te comporta civilizat si a fi interesat de progresul societatii civilizate, pentru ca precum
am citat si demonstrat mai sus, acestia sunt idioti, adica lipsiti de pricepere si interes in treburile publice.
- risc de escaladare rapida de la violenta virtuala si de limbaj la violenta fizica. Aceasta este un fals,
deoarece nu exista o singura dovada de violenta virtuala si de limbaj, orice ar reprezenta acestea, sau de
violenta fizica. In acest caz recunosc instigarea asa-zisului procuror Mihaila Paul care in mod obsesiv
crede ca poate falsifica realitatea insasi mintind maniacal, demonstrand in consecinta ca este
mitomaniac, ceea ce constituie o simptoma a mai multor tulburari pshiatrice si una din caracteristicile
sociopatiei sau a tulburarii antisociale de personalitate
In concluzie, declar pe propria raspundere ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nu

este doar vadit falsificat de drept, incalcandu-se art. 184 (1)(3) din CPP si art. 10, 11 din Legea 487/2002
precum si multe alte articole din regulamentele si metodologia ce abiliteaza medicina-legala, precum si
codul deontologic al medicilor legisti, ci raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in
fapt sub toate aspectele precum pot demonstra la cerere, fiindca nu-mi pierd vremea sa scot proverbiala
piatra din lac a 5 (cinci) asa-zisi psihiatri alienati mintal, carora le voi deschide dosar penal si voi sesiza
Comisia de malpraxis, cu publicarea intregului demers pentru a avertiza societatea civila cu privire la
pericolul ce-l reprezinta acesti infractori
Asa-zisii medici legisti au stiut precis scopul pentru care au falsificat raportul de expertiza
medico-legala psihiatrica, deoarece au intretinut conform inscrisurilor din 2417/P/2014 o comunicare
directa cu organele judiciare, si dupa ce n-au reusit sa ma interneze nevoluntar ilegal si netemeinic, au
trecut direct la obiectivul lor real, mascat de propunerea de internarea nevoluntara ilegala si
netemeinica, si anume la propunerea de obligarea mea la tratament medical provizoriu, in scopul de a
ma vatama prin injectarea cu substante toxice sau in alte moduri. Aceste propuneri sunt vadit nelegale si
netemeinice, precum a fost declarata nefondata propunerea de internarea mea nevoluntara in
11224/231/2015, respectiv propunerea de obligarea mea la tratament medical provizoriu este
inadmisibila fiindca este nelegala si netemeinica, deoarece in primul rand nu sunt condamnat pentru
Pagina 12 din 20
savarsirea omorului sau pruncuciderii ca sa pot fi obligat la tratament medical in urma unei expertize
psihiatrice cf. art. 184 (1) din CPP, procedura ce necesita oricum expertizarea condamnatului cu
consimtamantul sau liber cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, neputandu-se dispune un
tratament medical in lipsa diagnosticului, respectiv in lipsa acordului condamnatului, respectiv fara
demonstratia stiintifica a faptului ca condamnatul va recidiva. Deoarece in dosarul 2417/P/2014 s-a
dispus incetarea urmaririi penale pe data de 10.12.2015, asa-zisul procuror Mihaila Paul avand un episod
maniacal de alienare mintala declarand ca am savarsit Ultrajul judiciar, fara a pune in miscare actiunea
penala, fara a intocmi rechizitoriul si trimite dosarul penal in judecata unde sa fiu condamnat de o
instanta impartiala, ceea ce d-l Mihaila Paul stia ca n-are nici o sansa fiindca probele dosarului
2417/P/2014 demonstreaza ca nu am savarsit nici o infractiune, ci asa-zisul judecator Dita Mirela a
savarsit Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare
In dovedire cf. art. 107 si art. 108 din Codul Penal, precum si conform jurisprudentei dosarului
907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu-Marmatiei, nu pot fi obligat la tratament medical deoarece n-
am fost condamnat definitiv, dar si din multe alte motive in fapt si de drept demonstrate in prezenta
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 107
nejustificat.

303/2004 privind faptul ca infaptuirea justitiei este prerogativa exclusiva a judecatorului, si cf. art. 2 din
Legea 304/2004 privind faptul ca justitia se infaptuieste de instantele judecatoresti
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 108
In dovedire invoc principiul dreptului unitar cf. art. 124 din Constitutia Romanie si ca
jurisprudenta dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei din care citez conform
articolului de specialitate de la adresa: http://www.juridice.ro/346691/romania-la-cedo-cauza-pendinte-
ivascu-internarea-medicala-nevoluntara-la-ordinul-procurorului-dreptul-la-viata-privata-si-raspunderea-
statului.html
Pagina 13 din 20
La 19 octombrie 2009, procuratura a solicitat instanei pronunarea unui ordin de tratament psihiatric
obligatoriu. ntr-o decizie final din data de 1 septembrie 2010, Judectoria Sighetu Marmaiei a respins
cererea procurorului. Instana a considerat c, n temeiul articolului 111 din Codul penal, msurile de
siguran (cum ar fi admiterea obligatorie ntr-o unitate medical i un ordin de a urma un tratament
psihiatric) au drept scop s pun capt unor situaii periculoase i pentru a preveni fenomenul
infracional. De aceea, ele ar trebui impuse doar persoanelor care au svrit infraciuni prevzute de
dreptul penal. Prin urmare, un ordin pentru a urma un tratament psihiatric nu poate fi impus
reclamantului pn cnd nu se va stabili c acesta a comis o infraciune, dar i c exist pericolul de a
comite alte infraciuni pe viitor.
Prin hotararea judecatoreasca din dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei

probez faptul moral pe care-l consider de notorietate, ca este ilegal a supune o persoana nevinovata la
tratament medical obligatoriu, sau o persoana care beneficiaza de prezumtia de nevinovatie in cazul
meu in calitate de suspect in dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar pana la data de
10.12.2015 cand asa-zisul procuror Mihaila Paul a emis ordonanta de renuntare la urmarirea penala,
suspect insemnand ca nu exista probe impotriva mea, motiv pentru care am formulat plangere penala
prealabila pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare impotriva asa-zisului
judecator Dita Mirela, deoarece precum am declarat pe propria raspundere in dosarul 2417/P/2014, am
savarsit Calomnia si Insulta in scopul efectuarii Probei veritatii faptului ca asa-zisul judecator Dita Mirela
nu corespunde profesiei de magistrat, si textele capcana utilizate nu le-am adresat macar asa-zisului
judecator Dita Mirela ci altor complete, si asa-zisul judecator Dita Mirela e cel care a mintit in scopul de
a se victimiza si a atrage in mod ilicit raspunderea mea penala pentru fapte care nici macar nu sunt
incriminate penal, lucru de care eram constient si l-am luat in calcul in premeditarea efectuarii Probei
veritatii. Declaratia mea pe propria raspundere trebuie sa se gaseasca in dosarul 2417/P/2014, depusa
in conditiile legii prin posta electronica, ceea ce probeaza faptul ca am discernamant d.p.d.v. medical si
d.p.d.v. juridic, executand cu succes Proba veritatii prin care am demonstrat ca asa-zisul judecator Dita
Mirela nu corespunde profesiei de magistrat.
Deoarece am declarat pe propria raspundere si demonstrat ca am premeditat efectuarea Probei
veritatii, am demonstrat in flagrant ca asa-zisii medici psihiatri membri ai Comisiei de expertiza medico-
legala psihiatrica mint ca am discernamant mult diminuat, deoarece acestia mintit ca nu sunt constient
de consecintele faptelor mele, ori am demonstrat ca in premeditare am inclus si consecintele faptelor
mele, mai presus de efectuarea Probei veritatii, adica stiind faptul ca nici unul din asa-zisii magistrati
romani nu se supun legii in totalitate, exista riscul de a fi condamnat pentru savarsirea Calomniei si
Insultei in scopul efectuarii Probei veritatii, risc pe care nu mi l-am asumat executand aceasta tehnica a
probei veritatii cu stiinta ca nu exista in prezent Calomnia, Insulta si Proba veritatii in Codul Penal, si mai
mult, m-am asigurat ca conditiile publicitatii si exercitiului functiunii nu sunt intrunite, fiind astfel aparat
din trei parti
Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este antedatat, fiind emis in perioada
30.10.2015-03.12.2015 si nu pe data de 17.09.2015, conform probelor filele 99-103 din 2417/P/2015 asa
cum le-am gasit in 2220/91/2015, adica faptul ca asa-zisul prim-procuror Tarlea Florin Cristinel le-a
comunicat asa-zisilor psihiatri care au falsificat raportul de expertiza medico-legala, faptul ca le-am
anulat in 11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea internarea nevoluntara pe care au
propus-o pentru a ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma vatama sau ucide prin injectarea cu
substante toxice, lovire sau alte moduri, banuiala legitima pe care am demonstrat-o prin faptul ca
Pagina 14 din 20
- pe 05.12.2015 imediat dupa ce interlopul Herghelegiu Danut a savarsit tentativa de Omor
calificat si Vatamarea corporala impotriva mea lovindu-ma cu capul de perete si aruncandu-ma pe
treptele scarii blocului in stare de inconstienta, am fost injectat cu o substanta necunoscuta de o
persoana necunoscuta, fara acordul meu, la serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon",
- jandarmeria a refuzat o data sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP,
- politia a refuzat e 3 (trei) ori sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP,
- jandarmeria a falsificat realitatea declarand ca eu l-am agresat pe interlopul Herghelegiu Danut
care a chemat jandarmii, fapt prin care i-am prins in flagrant savarsind nu doar Favorizarea faptuitorului
ci si Falsul intelectual si Uzul de fals,
- respectiv Mihaila Paul, Dita Mirela, Tarlea Florin Cristinel au falsificat mai multe acte de
procedura urmarind:
- in 15730/231/2014 (anulat) punerea mea sub interdictie vadit netemeinic,
- in 11224/231/2015 (anulat) internarea mea nevoluntara vadit netemeinic,
- si in 14277/231/2015 (inadmisibil dar in curs de judecata in prezent) supunerea mea la
tratament medical obligatoriu vadit netemeinic, fiind dovedite prin toate aceste concursuri de
infractiuni ca acesti interlopi s-au constituit intr-un grup infractional organizat pentru savarsirea de
infractiuni, dovezi prin care demonstrez ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este unul din
actele falsificate in scopul vatamarii mele, dat fiind scopul acestora vadit nelegal si netemeinic de a ma
pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma injecta cu substante toxice sau a ma vatama in alt mod
Mai mult, asa-zisii medici legisti mint in raportul de expertiza medico-legala psihiatrica ca am
istoric judiciar, prin care se subintelege cazier penal, ceea ce nici macar asa-zisul procuror Mihaila Paul
n-a indraznit sa minta, demonstrand ca boala mintala a asa-zisilor psihiatri este probabil mai avansata
decat a asa-zisului procuror Mihaila Paul, halucinand caziere inexistente si suspectand oamenii la prima
vedere ca sunt infractori, in timp ce ma acuza pe mine de tulburarea de personalitate de tip paranoid
ceea ce conform evidenti ii caracterizeaza pe asa-zisii psihiatri semnatari ai raportului de expertiza
medico-legala psihiatrica falsificat
Nu in ultimul rand rog completul de judecata a dosarului 14277/231/2015 sa retina

magnitudinea incompetentei asa-zisilor medici legisti care urmaresc vatamarea mea psihica si fizica prin
injectarea cu substante toxice, dar ma declara lipsit de discernamant in acest scop, ceea ce nu este in
interesul lor ilicit fiindca lipsa de discernamant nu poate fi tratata medicamentos ci se adreseaza prin
incarcerare daca persoana lipsita de discernamant a savarsit o infractiune si evident din lipsa din
discernamant prezinta pericolul de a recidiva. Compar acest demers analogic cu existenta unei pastile
care vindeca retardarea mintala, ceea ce e o fantezie si demonstreaza ca asa-zisii medici legisti nu au
discernamant nici ca infractori, luand decizii impotriva propriilor interese ilicite. Mai mult, deoarece in
urma savarsirii tentative de Omor calificat si Vatamarea corporala savarsita de interlopul Herghelegiu
Danut impotriva mea pe 05.12.2015, am studiat si arealul medicamentatiei psihiatrice pentru a-mi alevia
suferinta fizica si psihica, si am descoperit ca psihiatria este o pseudo-stiinta a mortii, folosita in general
ca arma impotriva intelectualilor sau ca instrument de frauda, ceea ce e mai putin relevant decat faptul
ca medicii psihiatri de pe mapamond habar nu au daca si cum functioneaza medicamentatia pe care o
prescriu, demonstrand prin aceasta ca psihiatria nu este o stiinta medicala deoarece nu face uz de
metoda stiintifica in privinta tratamentelor. Mi-am demonstrat aceasta realitate involuntar scotand din
sarite 80% din psihiatrii cu care m-am consultat, punandu-le in fata anatomia creierului uman si
dinamica neuroendocrinologica a creierului uman, de care asa-zisii psihiatri neavand habar, si cerandu-le
Pagina 15 din 20
sa prescrie un tratament in functie de simptome si cei trei neurotransmitatori fundamentali, serotonina,
dopamina si noradrenalina, le-am trezit angoasa elevului prost prins la tabla cu lectia neinvatata.
Precizez ca unul din asa-zisii psihiatri din Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica a declarat
convins a pshiatria n-are nici o legatura cu sistemul endocrin
Falsificarea raportului medico-legal psihiatric demonstreaza ca asa-zisul medic legist Lucasievici
Silviu si complicii sai nu sunt debili mintal ci alienati mintal, adica sociopati sau cu tulburare antisociala
de persoanalitate, o forma constienta a psihopatiei criminale. Sociopatul este individul care incalca in
mod pervaziv legea si drepturile persoanelor, si care sacrifica vietile altora in scopul atingerii intereselor
sale ilicite, adesea meschine, ceea ce caracterizeaza pe asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu si pe
complicii sai dispusi sa distruga viata altora in schimbul apartenentei la grupul infractional local, probat
flagrant prin falsificarea certificatului medico-legal psihiatric in schimbul musamalizarii dosarului
1863/P/2015 (829/P/2015) avand ca inculpati pe asa-zisi medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu
Natalia
Citez in dovedire literatura de specialitate privind alienarea mintala a asa-zisilor medici psihiatri
Lucasievici Silviu, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita Grajdeanu si asa-zisul
organ de urmarire penala Mihaila Paul
5.1. Privind alienarea mintala sau sociopatia al asa-zisilor medici psihiatri si asa-zisul organ de
urmarire penala Mihaila Paul
1. a. Citez din DEX

1. b. de la adresa
citez:
1. c. privind
de la adresa
citez
Pagina 16 din 20

1. d. privind
de la adresa
1. e. privind
de la adresa
citez: "
DSM-IV Definition
Pagina 17 din 20
Definitia DSM-IV
5.2. Privind alienarea mintala sau schizofrenia al asa-zisilor medici psihiatri si asa-zisul organ de
urmarire penala Mihaila Paul
2. a. Citez din DEX


Schizophrenia ... is a mental disorder often characterized by abnormal social behavior and failure to
Asa-zisii medici psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul, au fost prinsi in
flagrant mintind obsesiv, incalcand legea si drepturile altor persoane, in scopul promovarii intereselor
ilicite ale crimei organizate din care fac parte, adica in cardasie si in apararea altor alienati mintal. Prin
definitie, incalcarea in mod pervaziv a legii si drepturilor altor persoane, constituie sociopatia sau
tulburarea antisociala de personalitate, o forma de alienare mintala. Mentionez ca proferarea obsesiva
de minciuni constituie una din caracteristicile sociopatului sau psihopatului, si se numeste mitomania
Fiindca asa-zisii medici psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul prinsi in
flagrant incalcand legea si drepturile celorlalte persoane, nu corespund profesional probat flagrant prin
lipsa de competenta profesionala si de bun simt chiar fiindca s-au incriminat penal, adica asa-zisii medici
psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul nu doar ca nu inteleg legea si obligatia de a o
Pagina 18 din 20
respecta, nu intelege nici datoria de serviciu. Acestora le lipseste cu desavarsire si discernamantul sau
intelegerea de bun simt a normelor societatii civilizate, respectiv halucineaza ca prin minciunile prin care
s-a incriminat penal ca au reusit sa pacaleasca pe cineva
este astfel dovedit in flagrant ca asa-zisii medici psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila
Paul sunt schizofrenici, deoarece au demonstrat lipsa de discernamant prin incalcarea pervaziva a legii si
a drepturilor persoanelor crezand ca nu vor fi prinsi in flagrant, prin aceasta evident reprezentand un
pericol atat pentru public cat si pentru propria lor persoana.
5.3. Privind mintitul patologic al asa-zisilor medici psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala
Mihaila Paul
De la adresa:
citez:
Pathological lying
Mintitul patologic
De la adresa:
citez:

Pagina 19 din 20
limitate la frauda
II. De drept,
cf. art. 97-103 din CPP privind probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii
III. In dovedire,
A. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile

B. Proba veritatii.
08.01.2015
X
Raneti Tudor Andrei

Pagina 20 din 20
T
CA
IFI
LS
FA

Decizia .C.C.J. nr. 33/2015. Aplicarea dispoziiilor art. 341 alin. (6) lit. c... http://www.legalis.ro/2016/01/20/decizia-i-c-c-j-nr-332015-aplicarea-dis...
1 of 17 13.02.2016 01:21
miercuri, ianuarie 20th, 2016, 12:33 AM
n Monitorul Oficial nr. 36 din 19 ianuarie a.c. a fost publicat Decizia naltei Curi de Casaie i Justiie nr.
33 din 11 decembrie 2015 prin care instana a admis sesizarea formulat de Curtea de Apel Oradea n Dosarul
nr. 475/35/2014, prin care se solicita pronunarea unei hotrri prealabile pentru dezlegarea de principiu
a problemei de drept viznd posibilitatea ca judectorul de camer preliminar nvestit cu soluionarea
plngerii mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal s poat dispune admiterea plngerii i
schimbarea soluiei de renunare la urmrirea penal n soluia de clasare, atunci cnd petentul invoc unul
din temeiurile de drept care atrag ca i consecin imediat pronunarea unei soluii de clasare.
n extras
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept n materie penal a fost constituit conform prevederilor
art. 476 alin. (6) din Codul de procedur penal i art. 274 din Regulamentul privind organizarea i
funcionarea administrativ a naltei Curi de Casaie i Justiie, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare.
Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie a solicitat admiterea sesizrii i pronunarea unei
decizii prin care edina a fost prezidat de ctre preedintele Seciei penale a naltei Curi de Casaie i
Justiie, doamna judector Mirela Sorina Popescu.
La edina de judecat a participat doamna Monica Eugenia Ungureanu, magistrat-asistent n cadrul Seciei
penale, desemnat n conformitate cu dispoziiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea i
funcionarea administrativ a naltei Curi de Casaie i Justiie, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare.
Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie a fost reprezentat de doamna
procuror Marinela Minc, procuror ef al Biroului de reprezentare din cadrul Seciei judiciare al Parchetului
de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie.
Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, artnd c la dosar a fost depus raportul ntocmit de ctre
judectorul-raportor, prin care s-a exprimat opinia c, n aplicarea dispoziiilor art. 341 alin. (6) lit. c) din
noul Cod de procedur penal, judectorul de camer preliminar nvestit cu soluionarea plngerii mpotriva
soluiei de renunare la urmrirea penal poate dispune admiterea plngerii i schimbarea soluiei de
renunare la urmrirea penal n soluia de clasare, atunci cnd petentul invoc unul din temeiurile de drept
care atrag ca i consecin imediat pronunarea unei soluii de clasare.
De asemenea, a menionat c la dosar s-au transmis puncte de vedere de ctre Curtea de Apel Alba Iulia,
Braov, Bacu, Cluj, Constana, Craiova, Galai, Oradea, Timioara, Tribunalul Alba, Tribunalul Sibiu,
Tribunalul Slaj, Tribunalul Maramure, Tribunalul Covasna, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Braov,
Tribunalul Bihor, Tribunalul Bacu, Tribunalul Mure, Judectoria Sectorului 2 Bucureti, Judectoria
Sectorului 4 Bucureti, Judectoria Media, Judectoria Braov, Judectoria Rupea, Judectoria Trgu
Secuiesc, Judectoria Dej, Judectoria Huedin, Judectoria Beiu, Judectoria Oradea, Judectoria
Gheorgheni, Judectoria Miercurea-Ciuc, Judectoria Slite, Judectoria Zrneti, Judectoria Bacu,
Judectoria Toplia.
2 of 17 13.02.2016 01:21
n acest context, a artat c opinia majoritar a instanelor a fost n sensul c judectorul de camer
preliminar nvestit cu soluionarea unei plngeri formulate mpotriva soluiei de renunare la urmrirea
penal are posibilitatea ca, n urma admiterii plngerii, s schimbe soluia din renunare la urmrire penal n
clasare, atunci cnd petentul invoc unul dintre temeiurile de drept care atrag ca i consecin imediat
pronunarea unei soluii de clasare.
A mai precizat c raportul a fost comunicat prilor, n conformitate cu dispoziiile art. 476 alin. (9) din Codul
de procedur penal, ns la dosar nu s-au depus puncte de vedere din partea acestora privind chestiunea de
drept supus judecii.
Reprezentantul problema de drept supus dezlegrii s primeasc urmtoarea rezolvare: Judectorul de

camer preliminar, nvestit cu soluionarea unei plngeri formulate mpotriva soluiei de renunare la
urmrirea penal, are posibilitatea ca, n urma admiterii plngerii, s schimbe soluia din renunare la
urmrirea penal n clasare, atunci cnd petentul invoc unul din temeiurile de drept care atrag ca i
consecin imediat pronunarea unei soluii de clasare, cu condiia de a nu se crea o situaie mai grea pentru
persoana care a formulat plngerea.
Preedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept n materie penal, doamna judector
Mirela Sorina Popescu a declarat dezbaterile nchise, reinndu-se dosarul n pronunare privind sesizarea
formulat.
NALTA CURTE,
asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizat, constat urmtoarele:
I. Titularul i obiectul sesizrii
Prin ncheierea din 23 aprilie 2015, pronunat n Dosarul nr. 475/35/2014 al Curii de Apel Oradea, avnd ca
obiect plngerea formulat de petenta P.S. mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal dispus prin
rechizitoriul din 29 octombrie 2014 emis n Dosarul nr. 103/P/2013 al Direciei Naionale Anticorupie
Serviciul Teritorial Oradea, Curtea de Apel Oradea a sesizat, n temeiul art. 475 din Codul de procedur
penal, nalta Curte de Casaie i Justiie pentru a pronuna o hotrre prealabil n vederea dezlegrii de
principiu a urmtoarei chestiuni de drept: dac judectorul de camer preliminar nvestit cu soluionarea
unei plngeri formulate mpotriva soluiei de renunare la urmrire penal are posibilitatea ca, n urma
admiterii plngerii, s schimbe soluia din renunare la urmrirea penal n clasare atunci cnd petentul
invoc unul din temeiurile de drept care atrag ca i consecin imediat pronunarea unei soluii de clasare.
Cauza a fost nregistrat la nalta Curte de Casaie i Justiie sub nr. 2.370/1/2015, stabilindu-se termen de
soluionare la data de 16 septembrie 2015.
II. Expunerea succint a cauzei
La data de 3 decembrie 2014 s-a nregistrat pe rolul Curii de Apel Oradea plngerea formulat de petenta P.
(fost N.) S. mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal dispus prin rechizitoriul din 29 octombrie
2014 emis n Dosarul cu nr. 103/P/2013 al Direciei Naionale Anticorupie Serviciul Teritorial Oradea
sub aspectul svririi infraciunii de ncercare de a determina mrturia mincinoas, solicitnd admiterea
plngerii i, n baza art. 341 alin. (6) lit. c) din Codul de procedur penal, schimbarea temeiului de drept al
soluiei de clasare.
n motivarea plngerii s-a artat c prin rechizitoriul mai sus menionat s-a dispus, n baza art. 314 din Codul
3 of 17 13.02.2016 01:21
de procedur penal raportat la art. 318 din acelai cod, renunarea la urmrirea penal fa de petent,
avndu-se n vedere limitele de pedeaps prevzute de lege, coninutul faptei, modul i mijloacele de
svrire a acesteia, scopul urmrit, mprejurrile concrete de svrire i lipsa unui interes public n
urmrirea faptei.
A artat petenta c soluia corect ar fi fost aceea de clasare, n principal, ntruct fapta nu exist, iar n
subsidiar, pentru c fapta nu a fost svrit cu vinovia prevzut de lege.
Ca stare de fapt, procurorul a reinut c la data de 9 ianuarie 2014, cu ocazia audierii martorei O.G., petenta,
n calitate de aprtor ales al inculpatului P.C., n substituirea avocatului D.R., s-ar fi adresat acesteia cu
expresiile Se nvrte roata, Roata morii se-nvrtete, Se ntoarce, Doamne, roata, ac, ac, ac, folosind un
ton amenintor i o atitudine de superioritate. Aceste expresii ar fi fost percepute de martor ca i
ameninare pentru declaraia pe care o dduse n calitate de martor n legtur cu inculpatul P.C.
Tonul amenintor al petentei, precum i expresiile folosite i-ar fi creat martorei o stare de stres, iar a doua zi
aceasta a depus o cerere la Direcia Naional Anticorupie Serviciul Teritorial Oradea, prin care a solicitat
procurorului de caz ca pe viitor s nu mai fie audiat n prezena petentei, deoarece ar fi afiat fa de ea un
ton iritant i provocator.
Pentru a nelege circumstanele n care s-a derulat incidentul din data de 9 ianuarie 2014, s-a nvederat
conduita reprobabil a martorei care, dup ce a fost audiat a cobort n holul instanei, la fel ca i petenta,
unde martora era ateptat de soul acesteia O.V.
Cei doi au nceput o discuie pe tema declaraiei pe care martora urma s o dea, motiv pentru care petenta le-a
atras atenia c este neprocedural s discute pe aceast tem, sugerndu-le c acas pot aborda fr probleme
aceste aspecte. Martorul O.V. a urcat la audieri, martora continund s vocifereze pe aceast tem, n timp ce
petenta se uita pe telefonul mobil. Vznd conduita i reacia martorei, petenta a nceput s fredoneze un vers
al unui cunoscut lagr Roata morii se-nvrtete, ac, ac, ac.
Curtea a apreciat c sunt ndeplinite condiiile prevzute de art. 475 i urmtoarele din Codul de procedur
penal, chestiunea de drept fiind formulat n faa unui complet nvestit cu soluionarea cauzei n ultim
instan, a fost invocat n cursul judecaii i nu au fost pronunate anterior de ctre nalta Curte de Casaie i
Justiie hotrri prealabile sau n recurs n interesul legii, aceast problem de drept nefcnd nici obiectul
unui recurs n interesul legii n curs de soluionare.
Referitor la ultima condiie, respectiv cea viznd legtura dintre chestiunea de drept i soluionarea pe fond
a cauzei n care a fost invocat, curtea a artat c n doctrin s-a statuat c aceast procedur nu poate fi
utilizat pentru lmurirea unei chestiuni de fapt sau a unei chestiuni de drept care nu este determinant pentru
soluionarea cauzei.
Or, n spe, lmurirea chestiunii de drept invocat este determinant pentru soluionarea cauzei, aceasta
ducnd la dezlegarea raportului juridic penal dedus judecii.
III. Punctul de vedere al completului Curii de Apel Oradea cu privire la chestiunea de drept a crei dezlegare
se solicit:
Asupra chestiunii de drept privind interpretarea dispoziiilor art. 341 alin. (6) lit. c) din Codul de procedur
penal (dac judectorul de camer preliminar nvestit cu soluionarea unei plngeri formulate mpotriva
soluiei de renunare la urmrire penal are posibilitatea ca, n urma admiterii plngerii, s schimbe soluia
din renunare la urmrirea penal n clasare atunci cnd petentul invoc unul din temeiurile de drept care
4 of 17 13.02.2016 01:21
atrag ca i consecin imediat pronunarea unei soluii de clasare) s-a apreciat c judectorul de camer
preliminar are posibilitatea de a schimba soluia din renunare la urmrirea penal n clasare atunci cnd
petentul invoc unul din temeiurile de drept care atrag ca i consecin imediat pronunarea unei soluii de
clasare.
S-a artat c doar n acest fel plngerea formulat are finalitatea dorit, ntruct imposibilitatea judectorului
de a pronuna o astfel de soluie ar nclca dispoziiile art. 6 din Convenia European a Drepturilor Omului.
IV. Punctul de vedere al prii cu privire la chestiunea de drept a crei dezlegare se solicit
Petenta P. (fost N.) S. a solicitat ca interpretarea textului de lege s fie n sensul ca instana nvestit cu
o plngere mpotriva soluiei de renunare dispuse de procuror s poat dispune admiterea acesteia i
schimbarea soluiei n clasare, prin raportare la modul de interpretare al normelor judiciare prevzute n art. 5,
respectiv art. 2 din Codul de procedur civil, care reprezint norma general ce guverneaz actul de justiie.
V. Punctele de vedere exprimate de ctre curile de apel i instanele de judecat arondate
Examinnd punctele de vedere exprimate de curile de apel i instanele arondate, se constat c s-au conturat
dou opinii, n susinerea crora instanele au transmis hotrri judectoreti relevante prin care a fost
soluionat chestiunea de drept care face obiectul ntrebrii prealabile:
1. O prim opinie este n sensul c judectorul de camer preliminar nvestit cu soluionarea unei plngeri
formulate mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal are posibilitatea ca, n urma admiterii plngerii,
s schimbe soluia din renunare la urmrire penal n clasare, atunci cnd petentul invoc unul dintre
temeiurile de drept care atrag ca i consecin imediat pronunarea unei soluii de clasare.
n susinerea acestei opinii s-a artat c doar n acest mod plngerea petentului poate avea finalitatea dorit, n
sens contrar nclcndu-se dispoziiile art. 6 din Convenia European a Drepturilor Omului.
n acest sens s-au exprimat Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Alba, Tribunalul Sibiu, Judectoria
Sectorului 4 Bucureti, Judectoria Media, Judectoria Braov, Judectoria Rupea, Judectoria Trgu
Secuiesc, Tribunalul Covasna, Curtea de Apel Braov, Curtea de Apel Bacu, Curtea de Apel Cluj,
Judectoria Dej, Judectoria Huedin, Tribunalul Slaj, Tribunalul Maramure, Curtea de Apel Galai n
opinie majoritar, Curtea de Apel Oradea, Judectoria Beiu, Judectoria Oradea, Curtea de Apel Timioara,
Curtea de Apel Constana, Curtea de Apel Craiova opinie majoritar, Tribunalul Tulcea, Judectoria
Gheorgheni, Judectoria Miercurea-Ciuc i Tribunalul Mure.
2. Cea de-a doua opinie este n sensul c judectorul de camer preliminar nvestit cu soluionarea unei
plngeri formulate mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal nu are posibilitatea ca, n urma
admiterii plngerii, s schimbe soluia din renunare la urmrirea penal n clasare, chiar dac petentul invoc
unul din temeiurile de drept care atrag ca i consecin imediat pronunarea unei soluii de clasare.
S-a concluzionat n sensul celor de mai sus, invocndu-se dispoziiile art. 315 din Codul de procedur penal
care reglementeaz situaiile care determin clasarea, precum i dispoziiile art. 318 din Codul de procedur
penal care prevd cazurile n care procurorul poate renuna la urmrirea penal.
S-a artat c art. 341 alin. (6) i (7) din Codul de procedur penal prevd n mod clar i limitativ soluiile ce
pot fi pronunate n urma soluionrii plngerii formulate mpotriva soluiilor de neurmrire sau netrimitere n
judecat, printre aceste soluii care reglementeaz o gam larg de situaii, neregsindu-se cea care face
obiectul sesizrii naltei Curi de Casaie i Justiie.
5 of 17 13.02.2016 01:21
S-a apreciat c, dac voina legiuitorului ar fi fost n sensul ca judectorul de camer preliminar nvestit cu
soluionarea unei plngeri formulate mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal s aib posibilitatea
ca, n urma admiterii plngerii, s schimbe soluia din renunare la urmrirea penal n clasare, dac petentul
invoc unul din temeiurile de drept care atrag ca i consecin imediat pronunarea unei soluii de clasare, ar
fi prevzut expres o astfel de soluie printre cele posibil a fi pronunate, conform art. 341 alin. (6) i (7) din
Codul de procedur penal.
De asemenea, s-a menionat c judectorul de camer preliminar, aa cum rezult din dispoziiile art. 341
alin. (6) lit. c) i alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedur penal, poate schimba numai temeiul de drept al
soluiei de clasare, ns nu poate nlocui soluia n sine; singurul caz n care poate nlocui soluia n sine cu
o alt soluie este acela prevzut de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedur penal, cnd poate
dispune nceperea judecii.
n acest sens i-au exprimat punctul de vedere Judectoria Sectorului 2 Bucureti, Judectoria Slite,
Judectoria Zrneti, Tribunalul Braov, Judectoria Bacu, Tribunalul Bihor, Judectoria Toplia, Tribunalul
Bacu.
VI. Opinia Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie
Prin Adresa nr. 1.615/C/1688/III-5/2015 din data de 3 iulie 2015, Parchetul de pe lng nalta Curte de
Casaie i Justiie, Serviciul Judiciar Penal, a comunicat c nu exist n lucru nicio sesizare avnd ca obiect
promovarea unui recurs n interesul legii privind chestiunea de drept supus dezlegrii.
Referitor la chestiunea de drept supus dezlegrii, Ministerul Public a susinut n cadrul concluziilor depuse
la dosarul cauzei urmtoarele:
Chestiunea de drept care se solicit a fi dezlegat const n aceea dac, din perspectiva calitii procesuale
a persoanei care a formulat plngerea (suspect) i a criticilor punctuale invocate n cuprinsul acesteia, exist
posibilitatea legal de a fi aplicat ultima dintre soluiile prevzute de textul art. 341 alin. (6) din noul Cod de
procedur penal: c) admite plngerea i schimb temeiul de drept al soluiei de clasare atacate, dac prin
aceasta nu se creeaz o situaie mai grea pentru persoana care a fcut plngerea.
Spre deosebire de Codul de procedur penal anterior care nu coninea o soluie de acest tip, noul Cod de
procedur penal a preluat n cuprinsul su aspectele statuate prin Decizia nr. 44 din 13 octombrie 2008
a naltei Curi de Casaie i Justiie, Seciile Unite, prevznd expres c, n procedura destinat soluionrii
plngerilor mpotriva soluiilor de neurmrire penal sau netrimitere n judecat, poate fi modificat temeiul
juridic al clasrii [art. 341 alin. (6) lit. c) i art. 341 alin. (7) lit. d)].
Ceea ce nu s-a avut n vedere la momentul modificrii legislative intrate n vigoare la 1 februarie 2014 sunt
soluiile de renunare la urmrirea penal.
Astfel, problema de drept invocat trebuie examinat inclusiv din perspectiva naturii juridice a instituiei
renunrii la urmrirea penal.
Se observ c, potrivit art. 314 alin. (1) lit. b) din Codul de procedur penal, aceasta reprezint una dintre
soluiile care pot fi dispuse de procuror n cursul urmririi penale, fiind implicit o modalitate de rezolvare
a cauzei penale.
n doctrin s-a artat c renunarea la urmrirea penal se prezint ca fiind o instituie procesual penal cu
caracter de noutate care vine s suplineasc, n parte, cazurile de mpiedicare a aciunii penale prevzute n
6 of 17 13.02.2016 01:21
art. 10 alin. 1 lit. b1) i i) din Codul de procedur penal anterior (lipsa gradului de pericol social al faptei,
respectiv nlocuirea rspunderii penale).
Aceast soluie are la baz introducerea n materia procesual penal a principiului oportunitii urmririi
penale.
Din aceast perspectiv, art. 318 din Codul de procedur penal stabilete care sunt condiiile de aplicare
a renunrii la urmrirea penal.
Prima dintre acestea vizeaz pericolul social abstract al infraciunii, aprecierea asupra oportunitii urmririi
penale fiind condiionat de legiuitor de pedeapsa prevzut de lege pentru sancionarea infraciunii care
constituie obiectul urmririi penale, respectiv pedeapsa amenzii ori cea a nchisorii de cel mult 7 ani.
n ceea ce privete criteriile n baza crora procurorul poate decide dac este oportun efectuarea urmririi
penale, legea procesual face referire la coninutul faptei, modul i mijloacele de svrire, scopul urmrit,
mprejurrile concrete de svrire, urmrile produse sau care s-ar fi putut produce prin svrirea
infraciunii, persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avut anterior svririi infraciunii i eforturile
depuse pentru nlturarea sau diminuarea consecinelor infraciunii.
Criterii similare se regseau i n cuprinsul art. 181 din Codul penal din 1968 pentru stabilirea gradului de
pericol social al unei infraciuni.
Asemnarea dintre criteriile de aplicare ale celor dou instituii juridice relev faptul c renunarea la
urmrirea penal reprezint corespondentul soluiilor de scoatere de sub urmrire penal dispuse, conform
procedurii anterioare, n cazul n care se constat lipsa gradului de pericol social al unei infraciuni.
Or, n reglementarea anterioar, n procedura plngerii mpotriva soluiei de neurmrire penal sau
netrimitere n judecat era posibil schimbarea temeiului juridic al soluiei dispuse de procuror din art. 10
alin. 1 lit. b1) din Codul de procedur penal n orice alt temei de drept prevzut de art. 10 din acelai cod.
Astfel, prin Decizia nr. 44/2008, pronunat n recurs n interesul legii, nalta Curte de Casaie i Justiie
a statuat c n cazul plngerii formulate n baza art. 2781 din Codul de procedur penal anterior de persoana
fa de care s-a dispus netrimiterea n judecat i care solicit schimbarea temeiului de drept al soluiei
dispuse prin rezoluie sau ordonan ori dispoziia cuprins n rechizitoriu, n ipoteza unei instrumentri
complete, instana poate dispune schimbarea acestuia, n condiiile art. 2781 alin. 8 lit. b) din Codul de
procedur penal anterior.
S-a artat c simplul fapt c renunarea la urmrirea penal, n noua reglementare procesual penal, reprezint
o soluie de sine stttoare, distinct de clasare, nu justific scoaterea ei din sfera de inciden a art. 341 alin.
(6) lit. c) din Codul de procedur penal pe considerentul c textul de lege se refer doar la soluiile de
clasare.
Prin interpretarea strict gramatical a art. 341 alin. (6) lit. c) din Codul de procedur penal s-ar putea susine
c admiterea plngerii poate genera doar schimbarea temeiului juridic al soluiei de clasare, respectiv
schimbarea cazului prevzut de art. 16 alin. (1) din Codul de procedur penal care a fundamentat adoptarea
soluiei dispuse de procuror.
ns, aceast dispoziie legal trebuie supus i interpretrii logice, iar din aceast perspectiv argumentaia
juridic existent n cuprinsul Deciziei nr. 44/2008 a naltei Curi de Casaie i Justiie rmne valabil i
7 of 17 13.02.2016 01:21
conduce la concluzia c, ntr-o atare situaie, plngerea poate fi admis inclusiv pentru a se schimba soluia n
sine, i nu doar temeiul juridic al acesteia.
Astfel, similar art. 2781 din Codul de procedur penal anterior, nici art. 336 din Codul de procedur penal
n vigoare nu conine vreo limitare n privina sferei persoanelor care pot formula plngere mpotriva soluiei
dispuse de procuror, condiionnd exercitarea acestui drept doar de existena unei vtmri a intereselor
legitime, urmnd ca plngerea s vizeze aspectele ce constituie obiectul vtmrii.
Prin urmare, raiunile care au condus la pronunarea deciziei n recurs n interesul legii se menin, fiind
aplicabile n cazul n care persoana care are calitatea de suspect/inculpat solicit justificat aplicarea vreunuia
dintre cazurile prevzute de art. 16 din Codul de procedur penal i implicit schimbarea soluiei dispuse de
procuror.
O asemenea concluzie este n deplin concordan cu prevederile art. 21 din Constituia Romniei i cu
interpretarea dat art. 6 din Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale de
ctre Curtea European a Drepturilor Omului, prin care este garantat accesul liber la justiie, n sensul c
orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, libertilor i intereselor sale legitime, n
condiiile garantrii dreptului la un proces echitabil.
De asemenea, similar legislaiei anterioare i n noua reglementare plngerea mpotriva soluiei procurorului
reprezint un drept prin care procurorul ierarhic superior are posibilitatea schimbrii soluiei dispuse de
procuror.
n concluzie, similitudinea relevat de condiiile de aplicare ale celor dou soluii examinate [scoaterea de sub
urmrire penal ntemeiat pe art. 10 alin. 1 lit. b1) din Codul de procedur penal anterior i renunarea la
urmrirea penal], necesitatea asigurrii respectrii principiilor constituionale i ale Conveniei pentru
aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, precum i garantarea respectrii principiului
legalitii procesului penal prin exercitarea controlului judectoresc asupra actelor procurorului reprezint
argumente temeinice pentru a se considera legal schimbarea soluiei de renunare la urmrire penal cu cea
de clasare, n cazul plngerilor formulate de suspect sau inculpat.
Fa de cele expuse, n temeiul art. 475-477 din Codul de procedur penal, Ministerul Public a solicitat
pronunarea unei decizii prin care chestiunea de drept supus dezlegrii s primeasc urmtoarea rezolvare:
Judectorul de camer preliminar, nvestit cu soluionarea unei plngeri formulate mpotriva soluiei de
renunare la urmrire penal, are posibilitatea ca, n urma admiterii plngerii, s schimbe soluia din renunare
la urmrirea penal n clasare, atunci cnd petentul invoc unul din temeiurile de drept care atrag ca i
consecin imediat pronunarea unei soluii de clasare, cu condiia de a nu se crea o situaie mai grea pentru
persoana care a formulat plngerea.
VII. Punctul de vedere exprimat de Direcia legislaie, studii, documentare i informatic juridic din cadrul
naltei Curi de Casaie i Justiie a fost n sensul c, n ipoteza unei urmriri penale complete, judectorul de
camer preliminar nvestit cu soluionarea plngerii mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal
poate dispune admiterea plngerii i schimbarea soluiei de renunare la urmrirea penal n soluia de
clasare, n aplicarea dispoziiilor art. 341 alin. (6) lit. c) din noul Cod de procedur penal, interpretate n
lumina art. 21 din Constituie i a Deciziei Curii Constituionale nr. 486/1997.
n argumentarea acestui punct de vedere se arat c, n ipoteza unei urmriri penale complete, judectorul de
camer preliminar nu poate dispune soluia prevzut n art. 341 alin. (6) lit. b) din noul Cod de procedur
8 of 17 13.02.2016 01:21
penal, iar interpretarea dispoziiilor art. 341 alin. (6) lit. c), n sensul c acestea privesc exclusiv schimbarea
temeiului de drept al soluiei de clasare, conduce la aplicarea automat a dispoziiilor art. 341 alin. (6) lit. a),
mai exact la respingerea automat a plngerii mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal.
A interpreta dispoziiile art. 341 alin. (6) lit. c) din noul Cod de procedur penal, n sensul aplicabilitii
acestora exclusiv n cazul soluiei de clasare, n ipoteza constatrii caracterului complet al urmririi penale,
nseamn a admite excluderea controlului judectoresc asupra soluiei de renunare la urmrirea penal.
Excluderea controlului judectoresc asupra soluiei de renunare la urmrirea penal contravine dispoziiilor
art. 21 din Constituie privind accesul liber la justiie i Deciziei Curii Constituionale nr. 486/1997, decizie
care a stat la baza reglementrii cuprinse n art. 2781 din Codul de procedur penal anterior.
Prin Decizia nr. 486/1997, Curtea Constituional a constatat c art. 278 din Codul de procedur penal
anterior este constituional numai n msura n care nu oprete persoana nemulumit de soluionarea
plngerii mpotriva msurilor sau actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziiilor date de
acesta i care nu ajung n faa instanelor judectoreti s se adreseze justiiei n temeiul art. 21 din
Constituie, ce urmeaz s se aplice n mod direct.
Reglementarea formal a controlului judectoresc asupra soluiei de renunare la urmrirea penal i

respingerea automat a plngerii mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal echivaleaz cu
inexistena reglementrii controlului judectoresc asupra soluiei de renunare la urmrirea penal n dezacord
cu art. 21 din Constituie i Decizia Curii Constituionale nr. 486/1997.
Sub imperiul Codului de procedur penal anterior, prin Decizia nr. 44/2008, Seciile Unite ale naltei Curi
de Casaie i Justiie, soluionnd un recurs n interesul legii, au stabilit c, n cazul plngerii formulate n
baza art. 2781 din Codul de procedur penal de persoana fa de care s-a dispus netrimiterea n judecat i
care solicit schimbarea temeiului de drept al soluiei dispuse prin rezoluie sau ordonan ori dispoziia
cuprins n rechizitoriu, n ipoteza instrumentrii complete, instana poate dispune schimbarea acestuia, n
condiiile art. 2781 alin. 8 lit. b) din Codul de procedur penal.
Prin Decizia nr. 44/2008, nalta Curte de Casaie i Justiie a admis posibilitatea ca judectorul s dispun
schimbarea temeiului de drept al soluiei de netrimitere n judecat, schimbarea temeiului de drept privind
inclusiv temeiul prevzut n art. 10 alin. 1 lit. b1) din Codul de procedur penal anterior i art. 181 din Codul
penal anterior fapta nu prezint gradul de pericol social al unei infraciuni.
Interpretarea dispoziiilor art. 341 alin. (6) lit. c) din noul Cod de procedur penal, n lumina Deciziei nr.
44/2008 a Seciilor Unite ale naltei Curi de Casaie i Justiie, conduce la concluzia c judectorul de
camer preliminar are posibilitatea de a schimba soluia de renunare la urmrirea penal care a nlocuit
temeiul prevzut n art. 10 alin. 1 lit. b1) din Codul de procedur penal anterior raportat la art. 181 din Codul
penal anterior n soluia de clasare, n cazul unei urmriri penale complete.
VIII. Opinia judectorului-raportor a fost n sensul admiterii sesizrii, fiind ndeplinite condiiile prevzute de
art. 475 din Codul de procedur penal i a interpretrii dispoziiilor art. 341 alin. (6) lit. c) din Codul de
procedur penal n sensul c atunci cnd exist o urmrire penal complet, judectorul de camer
preliminar nvestit cu soluionarea unei plngeri mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal poate
dispune admiterea plngerii i schimbarea soluiei de renunare la urmrirea penal n clasare.
Excluderea posibilitii de a se schimba soluia de renunare la urmrirea penal n soluia de clasare, n

ipoteza unei urmriri penale complete, atunci cnd se constat existena vreunuia dintre cazurile prevzute de
9 of 17 13.02.2016 01:21
art. 16 din Codul de procedur penal, oblig practic judectorul de camer preliminar s resping plngerea
mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal, conform art. 341 alin. (6) lit. a) din Codul de procedur
penal.
Procedndu-se n acest mod, soluia de renunare la urmrirea penal ar fi practic exclus de la controlul
judectoresc, ceea ce contravine art. 21 din Constituie i art. 6 din Convenia pentru aprarea drepturilor
omului i a libertilor fundamentale, prin care este garantat accesul liber la justiie, n sensul c orice
persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, libertilor i intereselor sale legitime, n
condiiile garantrii dreptului la un proces echitabil.
IX. Opinia specialitilor consultai
Nu a fost exprimat un punct de vedere.
X. Jurisprudena relevant a Curii Constituionale
Prin Decizia nr. 733 din 29 octombrie 2015, nepublicat, Curtea Constituional a admis excepia de
neconstituionalitate i a constatat c dispoziiile art. 341 alin. (6) lit. c) i, prin extindere, ale art. 341 alin. (7)
pct. 2 lit. d) din Codul de procedur penal sunt neconstituionale prin mpiedicarea accesului la justiie n
cazul soluiilor de renunare la urmrirea penal.
XI. Jurisprudena naional
Curtea de Apel Constana i Curtea de Apel Oradea au naintat naltei Curi de Casaie i Justiie cte
o hotrre prin care instanele din circumscripia acestora s-au pronunat asupra plngerilor formulate n
temeiul art. 341 alin. (6) lit. c) din Codul de procedur penal.
Prin ncheierea din 15 aprilie 2015, judectorul de camer preliminar din cadrul Judectoriei Tulcea a admis
plngerea formulat de petent, n temeiul art. 341 alin. (6) lit. c) din Codul de procedur penal, a desfiinat n
parte ordonana Parchetului de pe lng Tribunalul Tulcea numai cu privire la soluia de renunare la
urmrirea penal dispus fa de petent i a constatat incidena dispoziiilor art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul
de procedur penal cu privire la fapta reinut n sarcina acestuia.
Pentru a se pronuna astfel, judectorul de camer preliminar a reinut c prin ordonana Parchetului de pe
lng Tribunalul Tulcea s-a dispus renunarea la urmrirea penal n cauza avnd ca obiect infraciunea de
delapidare.
Soluia a fost meninut prin ordonana prim-procurorului Parchetului de pe lng Tribunalul Tulcea prin care
s-a respins ca nefondat plngerea formulat de petent.
mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal, petentul a formulat plngere, artnd c n mod greit
organele de urmrire penal au reinut n sarcina sa comiterea infraciunii de delapidare, ntruct probele
administrate n cauz nu sunt de natur a proba susinerile procurorului cu privire la svrirea infraciunii.
Reanaliznd ntregul material probator administrat n cauz, judectorul de camer preliminar a constatat c
fapta reinut n sarcina petentului nu exist, astfel c a admis plngerea i, n temeiul art. 346 alin. (6) lit. c)
din Codul de procedur penal, a desfiinat n parte ordonana atacat, constatnd incidena dispoziiilor art.
16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedur penal cu privire la fapta reinut n sarcina petentului.
Prin ncheierea penal nr. 73/C/2015 din 25 mai 2015 a Judectoriei Beiu, n baza art. 341 alin. (6) lit. c) din
10 of 17 13.02.2016 01:21
Codul de procedur penal, s-a admis plngerea formulat de ctre contestatoarea J.E. mpotriva Ordonanei
Parchetului de pe lng Judectoria Beiu nr. 1.003/P/2014 din 9 martie 2015, prin care s-a dispus renunarea
la urmrirea penal fa de contestatoare pentru svrirea infraciunii de distrugere prevzute de art. 253
alin. (1) din Codul penal i s-a schimbat temeiul netrimiterii n judecat din art. 318 alin. (1) i (2) raportat la
art. 314 alin. (1) lit. b) din Codul de procedur penal (renunarea la urmrirea penal) n cel prevzut de art.
314 alin. (1) lit. a) din Codul de procedur penal, raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedur
penal (clasarea cauzei pentru situaia n care infraciunea nu a fost svrit de ctre contestatoare).
Curtea de Apel Bucureti, Curtea de Apel Galai, Curtea de Apel Iai, Curtea de Apel Ploieti, Curtea de Apel
Trgu Mure, Curtea de Apel Piteti, Curtea de Apel Bacu, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Alba
Iulia, Curtea de Apel Braov, Curtea de Apel Cluj i Curtea de Apel Timioara au comunicat c nu s-au
pronunat hotrri cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizrii.
XII. Jurisprudena naltei Curi de Casaie i Justiie
Pn n prezent nu au fost identificate hotrri n jurisprudena naltei Curi de Casaie i Justiie prin care
judectorul de camer preliminar s se fi pronunat cu privire la problema de drept supus dezlegrii.
XIII. Dispoziiile legale supuse interpretrii
Art. 341 din Codul de procedur penal Soluionarea plngerii de ctre judectorul de camer preliminar
(6) n cauzele n care nu s-a dispus punerea n micare a aciunii penale, judectorul de camer preliminar
poate dispune una dintre urmtoarele soluii:
..
c) admite plngerea i schimb temeiul de drept al soluiei de clasare atacate, dac prin aceasta nu se creeaz
o situaie mai grea pentru persoana care a fcut plngerea.
XIV. nalta Curte de Casaie i Justiie
Examinnd sesizarea formulat n vederea pronunrii unei hotrri prealabile, raportul ntocmit de
judectorul-raportor i chestiunea de drept ce se solicit a fi dezlegat, reine urmtoarele:
A. Cu privire la admisibilitatea sesizrii
Din examinarea dispoziiilor art. 475 din Codul de procedur penal rezult c pentru sesizarea naltei Curi
de Casaie i Justiie n vederea pronunrii unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
este necesar s fie ndeplinite cumulativ mai multe condiii, i anume:
a) s existe o cauz n curs de judecat n ultimul grad de jurisdicie pe rolul uneia dintre instanele enumerate
expres de dispoziiile art. 475 alin. (1) din Codul penal, respectiv nalta Curte de Casaie i Justiie, curte de
apel sau tribunal;
b) chestiunea de drept supus dezlegrii s conduc la soluionarea n fond a cauzei respective;
c) problema de drept nu a fost dezlegat de nalta Curte de Casaie i Justiie printr-o hotrre prealabil sau
printr-un recurs n interesul legii i nici nu face obiectul unui recurs n interesul legii n curs de soluionare.
n spe, se constat c sunt ndeplinite condiiile menionate anterior, respectiv exist o cauz aflat n curs
11 of 17 13.02.2016 01:21
de judecat n ultim instan, Curtea de Apel Oradea fiind nvestit cu soluionarea unei plngeri mpotriva
ordonanei de renunare la urmrirea penal, hotrrea pronunat n procedura prevzut de art. 341 alin. (6)
lit. c) din Codul de procedur penal fiind definitiv potrivit dispoziiilor art. 341 alin. (8) din Codul de
procedur penal, nalta Curte de Casaie i Justiie nu s-a mai pronunat cu privire la chestiunea de drept ce
face obiectul sesizrii, iar aceast chestiune nu face obiectul unui recurs n interesul legii n curs de
soluionare.
B. Cu privire la chestiunea de drept a crei dezlegare se solicit:
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept n materie penal apreciaz c dispoziiile art. 341 alin.
(6) lit. c) din Codul de procedur penal se interpreteaz n sensul c atunci cnd exist o urmrire penal
complet judectorul de camer preliminar nvestit cu soluionarea unei plngeri mpotriva soluiei de
renunare la urmrirea penal poate dispune admiterea plngerii i schimbarea soluiei de renunare la
urmrirea penal n soluia de clasare.
Conform art. 314 din Codul de procedur penal, dup examinarea sesizrii, cnd constat c au fost strnse
probele necesare potrivit dispoziiilor art. 285 din acelai cod, procurorul, la propunerea organului de
urmrire penal sau din oficiu, soluioneaz cauza prin ordonan, dispunnd:
a) clasarea, cnd nu exercit aciunea penal ori, dup caz, stinge aciunea penal exercitat, ntruct exist
unul dintre cazurile prevzute la art. 16 alin. (1);
b) renunarea la urmrirea penal, cnd nu exist interes public n urmrirea penal a inculpatului.
Clasarea se dispune cnd nu se poate ncepe urmrirea penal, ntruct nu sunt ntrunite condiiile de fond i
form eseniale ale sesizrii i, respectiv, exist unul din cazurile prevzute de art. 16 alin. (1) din Codul de
procedur penal.
Potrivit art. 318 alin. (1) din Codul de procedur penal, n cazul infraciunilor pentru care legea prevede
pedeapsa amenzii sau pedeapsa nchisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renuna la urmrirea penal
cnd, n raport cu coninutul faptei, cu modul i mijloacele de svrire, cu scopul urmrit i cu mprejurrile
concrete de svrire, cu urmrile produse sau care s-ar fi putut produce prin svrirea infraciunii, constat
c nu exist un interes public n urmrirea acesteia.
Conform alin. (2) al textului de lege menionat, cnd autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului
public sunt avute n vedere i persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avut anterior svririi
infraciunii i eforturile depuse pentru nlturarea sau diminuarea consecinelor infraciunii.
Art. 327 din Codul de procedur penal prevede c atunci cnd constat c au fost respectate dispoziiile
legale care garanteaz aflarea adevrului, c urmrirea penal este complet i exist probele necesare i legal
administrate, procurorul:
a) emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea n judecat, dac din materialul de urmrire penal rezult
c fapta exist, c a fost svrit de inculpat i c acesta rspunde penal;
b) emite ordonan prin care claseaz sau renun la urmrire, potrivit dispoziiilor legale.
Renunarea la urmrirea penal este una dintre soluiile pe care le poate dispune procurorul n cursul urmririi
penale, ce suplinete scoaterea de sub urmrire penal ntemeiat pe dispoziiile art. 10 alin. 1 lit. b1) din
Codul de procedur penal anterior raportat la art. 181 din Codul penal anterior.
12 of 17 13.02.2016 01:21
n art. 318 din Codul de procedur penal sunt stabilite condiiile care se cer a fi ndeplinite pentru a se
dispune o soluie de renunare la urmrirea penal.
O prim condiie se refer la pericolul social abstract al infraciunii, i anume infraciunea s fie pedepsit de
lege cu pedeapsa amenzii ori pedeapsa nchisorii al crei maxim special s nu depeasc 7 ani.
Referitor la criteriile n baza crora procurorul poate decide dac este oportun sau nu s procedeze la
urmrirea penal dac exist sau nu un interes public n urmrirea faptei legea procesual distinge ntre
criterii de ordin obiectiv coninutul faptei, modul i mijloacele de svrire, scopul urmrit, mprejurrile
concrete de svrire, urmrile produse sau care s-ar fi putut produce prin svrirea infraciunii i,
respectiv, criterii de ordin subiectiv.
Criteriile de ordin subiectiv sunt aplicabile doar n msura n care autorul faptei este cunoscut, avnd calitatea
de suspect sau inculpat i vizeaz persoana inculpatului sau a suspectului, conduita avut anterior svririi
infraciunii i eforturile depuse pentru nlturarea sau diminuarea consecinelor infraciunii.
Potrivit art. 181 din Codul penal anterior nu constituia infraciune fapta prevzut de legea penal, dac prin
atingerea minim adus uneia din valorile aprate de lege i prin coninutul ei concret, fiind lipsit n mod
vdit de importan, nu prezenta gradul de pericol social al unei infraciuni.
Conform alin. 2 al textului de lege anterior menionat, la stabilirea n concret a gradului de pericol social se
inea seama de modul i mijloacele de svrire a faptei, de scopul urmrit, de mprejurrile n care fapta
a fost comis, de urmarea produs sau care s-ar fi putut produce, precum i de persoana i conduita
fptuitorului, dac este cunoscut.
Alin. 3 al art. 181 din Codul penal anterior prevedea c, n cazul faptelor prevzute n prezentul articol,
procurorul sau instana putea aplica una dintre sanciunile cu caracter administrativ prevzute la art. 91 din
Codul penal.
Din examinarea dispoziiilor legale prevzute n noul Cod de procedur penal i n Codul penal anterior
rezult existena unor criterii similare pentru a se dispune renunarea la urmrirea penal i, respectiv,
scoaterea de sub urmrirea penal n cazul n care se constata lipsa gradului de pericol social al unei
infraciuni.
Prin Decizia penal nr. 44/2008, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 423 din 22 iunie
2009, nalta Curte de Casaie i Justiie, Seciile Unite, a decis c, n cazul plngerii formulate n baza art.
2781 din Codul de procedur penal anterior de persoana fa de care s-a dispus netrimiterea n judecat i
care solicit schimbarea temeiului de drept al soluiei dispuse prin rezoluie sau ordonan ori dispoziia
cuprins n rechizitoriu, n ipoteza unei instrumentri complete, instana poate dispune schimbarea acestuia,
n condiiile art. 2781 alin. (8) lit. b) din Codul de procedur penal.
Prin decizia penal anterior menionat, nalta Curte a stabilit c judectorul poate s dispun schimbarea
temeiului de drept al soluiei de netrimitere n judecat, inclusiv temeiul prevzut de art. 10 alin. 1 lit. b1) din
Codul de procedur penal anterior, respectiv fapta nu prezint gradul de pericol social al unei infraciuni.
Excluderea posibilitii de a se schimba soluia de renunare la urmrirea penal n soluia de clasare, n

ipoteza unei urmriri penale complete, atunci cnd constat existena vreunuia dintre cazurile prevzute de
art. 16 din Codul de procedur penal oblig practic judectorul de camer preliminar s resping plngerea
mpotriva soluiei de renunare la urmrirea penal conform art. 341 alin. (6) lit. a) din Codul de procedur
13 of 17 13.02.2016 01:21
penal.
Procedndu-se n acest mod, soluia de renunare la urmrirea penal ar fi practic exclus de la controlul
judectoresc, ceea ce contravine dispoziiilor art. 21 din Constituia Romniei,Deciziei Curii Constituionale
nr. 486/1997, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998, ct i
dispoziiilor art. 6 din Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, prin care
este garantat accesul liber la justiie, n sensul c orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea
drepturilor, libertilor i intereselor sale legitime, n condiiile garantrii dreptului la un proces echitabil.
De asemenea, prin Decizia nr. 487/1997 a Curii Constituionale s-a constatat c art. 278 din Codul de
procedur penal anterior este constituional numai n msura n care nu oprete persoana nemulumit de
soluionarea plngerii mpotriva msurilor sau actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziiilor
date de acesta i care nu ajung n faa instanelor judectoreti s se adreseze justiiei n temeiul art. 21 din
Constituie, ce urmeaz s se aplice n mod direct.
Fa de considerentele anterior expuse, se va admite sesizarea formulat de Curtea de Apel Oradea i se va

stabili c n aplicarea dispoziiilor art. 341 alin. (6) lit. c) din Codul de procedur penal, judectorul de
clasare, atunci cnd petentul invoc unul din temeiurile de drept care atrag ca i consecin imediat
n consecin, n temeiul art. 477 din Codul de procedur penal,
NALTA CURTE DE CASAI E I JUSTIIE
n numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea formulat de Curtea de Apel Oradea n Dosarul nr. 475/35/2014, prin care se solicit
pronunarea unei hotrri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept viznd posibilitatea
ca judectorul de camer preliminar nvestit cu soluionarea plngerii mpotriva soluiei de renunare la
urmrirea penal s poat dispune admiterea plngerii i schimbarea soluiei de renunare la urmrirea penal
n soluia de clasare, atunci cnd petentul invoc unul din temeiurile de drept care atrag ca i consecin
imediat pronunarea unei soluii de clasare.
Stabilete c, n aplicarea dispoziiilor art. 341 alin. (6) lit. c) din Codul de procedur penal, judectorul de
clasare, atunci cnd petentul invoc unul din temeiurile de drept care atrag ca i consecin imediat
Obligatorie de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din
Codul de procedur penal.
Pronunat, n edin public, astzi, 11 decembrie 2015.
14 of 17 13.02.2016 01:21
Tudor Raneti
From: Tudor Raneti <tudor.raneti@gmail.com>

To: 'jud-focsani@just.ro'
Subject: CERERE DE ANEXARE A CERERII DE RECUZARE LA MAPA PRESEDINTELUI
COMPLETULUI DE JUDECATA A DOSARULUI 15751/231/2016, TERMEN 09.12.2016
Attachments: cerere de recuzare si probe.pdf
Tracking
Tracking: Recipient Read
'jud-focsani@just.ro' Read: 08.12.2016 22:26
1
Tudor Raneti
From: Tudor Raneti <tudor.raneti@gmail.com>

To: 'jud-focsani@just.ro'
Subject: CERERE DE ANEXARE A CERERII DE STRAMUTARE LA MAPA PRESEDINTELUI
COMPLETULUI DE JUDECATA A DOSARULUI 15751/231/2016, TERMEN 09.12.2016
Attachments: cerere de stramutare si probe.pdf
Tracking
Tracking: Recipient Read
'jud-focsani@just.ro' Read: 08.12.2016 22:50

Dosar Penal Craciun Constantin Catalin Pentru Falsificarea Hotararii Din 20.12.2016 Din 15751/231/2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dosar Penal Craciun Constantin Catalin Pentru Falsificarea Hotararii Din 20.12.2016 Din 15751/231/2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Catre Directia Nationala Anticoruptie

Domnule procuror general, domnilor procurori sefi de directie,

formulez cf. art. 288-289 din CPP,

organizat pe sectiuni astfel:

cu rezerva de a modifica si completa prezenta,

Plangere penala prealabila de exercitarea actiunii penale si trimiterea

1. inculpatului Craciun Constantin Catalin, un asa-zis judecator de la Judecatoria Focsani prins in

6. inculpatului Aron Mircea, asa-zisul presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii

11. inculpatului Gradinescu Mariana, asa-zisul presedinte al Judecatoriei Focsani, si

21. inculpatului Tarlea Florin Cristinel si

si rog trimiterea in judecata cu propunerea de condamnare a acestor asa-zisi magistrati, si a

A. Privind infractiunile savarsite de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin prin

1. am formulat cerere de revizuire impotriva hotararii falsificate din 1560/231/2016 deoarece

2. cererea de revizuire impotriva hotararii falsificate din 1560/231/2016 a fost inregistrata in

3. Asa-zisul judecator Craciun Constantin pentru a falsifica hotararea din 15751/231/2016

B. Privind antecedentele inculpatilor, relevante in obiectivarea alienarii mintale a acestora pe

1. Privind antecendentele asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin de la Judecatoria

1.2. Asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin a falsificat hotararea de respingerea

2. Asa-zisul judecator Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea

5. Privind antecendentele asa-zisului procuror Calarasu Valina de la Parchetului de pe langa

6. Privind antecendentele asa-zisului organ de cercetare penala Mirea Liviu de la Parchetul de

7. Privind antecendentele asa-zisului procuror Popovici Gheorghe de la Parchetul de pe langa

Raspunderea asa-zisului procuror Popovici Gheorghe in calitate de procuror de supraveghere se

8. Privind antecendentele asa-zisului procuror sef de directie Kovesi Laura Codruta de la

9. Privind antecendentele asa-zisului inspector sef Netejoru Lucian de la Inspectia Judiciara si

Asa-zisul inspector sef Netejoru Lucian incearca sa musamalizeze in continuu abaterile

10. Privind antecendentele asa-zisului judecator Miron Doina

11. Privind infractiunile savarsite de asa-zisul procuror de sedinta Batranu Iuliana

C. Privind alienarea mintala asa-ziselor organe judiciare inculpate

1. Privind alienarea mintala sau sociopatia paratilor

1. a. Citez din DEX

Psiholog Ionut Ghiugan

2. Privind alienarea mintala sau schizofrenia paratilor

2. a. Citez din DEX

2. b. Citez din enciclopedia wikipedia

Conform DSM-V "Schizophrenia is characterized by delusions, hallucinations, disorganized

In coroborare, precizez ca normalitatea comportamentului social civilizat este definita

3. Privind mintitul patologic al paratilor

pentru INFRACIUNI CONTRA LIBERTII PERSOANEI,

pentru INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL, in special:

si pentru FALSURI IN INSCRISURI, in special:

si pentru fapte penale de coruptie:

A. In dovedire privind infractiunea de Abuzul in serviciu, Falsul intelectual, Falsul in inscrisuri

B. In dovedire privind infractiunea de Luarea de mit, Darea de mit, Traficul de influenta,

B. Declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile

C. Fac proba veritatii prin faptul ca:

IV. Ma constitui parte civila pentru:

Codul de procedura penala

ART. 10 cf. Hotrrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1788/2009

ART. 50 cf. Hotrrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1788/2009

ART. 53 cf. Hotrrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1788/2009

ART. 62 cf. Hotrrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 504/2011

ART. 67 cf. Hotrrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1788/2009

ART. 13 din ROII

ART. 15 din ROII

Signed by: Raneti Tudor Andrei

Domnului procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si

From: Crina Stancu <crina.stancu@just.ro>

prezenta cerere principala organizata pe sectiuni astfel:

cu rezerva de a completa prezenta

A. Privind explicitarea cazurilor de revizuire invocate

invoc de drept cf. art. 453 (1) a) din CPP faptul ca