Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , cu domiciliul in Bucuresti, bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl.
M2A, sc. B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr.
654712 emis de SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa
de corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si
completat prin OUG nr. 3/2014: tudor.raneti@gmail.com,
facand derogare de la competenta curtii de apel cf. art. 38 (1) f) din CPP, infractiunile savarsite
de magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si
Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante,
invocand art. 11 din OUG 27/2002 n cazul n care prin petitie sunt sesizate anumite aspecte din
activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi solutionata de persoana n cauza sau de catre un
subordonat al acesteia, si cf. art. 4 (8), 14 (1) si art. 77 z) din Regulamentul de ordine interioara a
parchetelor, si
invocand principiul de drept nemo esse judex in sua causa potest, nimeni nu poate fi judecator
in propria cauza, in acest caz organ judiciar, si
in temeiul art. 325 (1) din CPP, Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, in
vederea efectuarii sau supravegherii urmaririi penale, cauze de competenta parchetelor ierarhic
inferioare, prin dispozitia motivata a conducatorului parchetului ierarhic superior, in interesul justitiei
coroboract cu art. 326 din CPP Cand exista o suspiciune rezonabila ca activitatea de urmarire penala
este afectata din pricina imprejurarilor cauzei sau calitatii partilor ori a subiectilor procesuali principali
ori exista pericolul de tulburare a ordinii publice, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie, la cererea partilor, a unui subiect procesual principal sau din oficiu, poate
trimite cauza la un parchet egal in grad, dispozitiile art. 73 si 74 fiind aplicabile in mod corespunzator,
deoarece precum indica probele de fapt cf. art. 97 (1) din CPP, asa-zisii magistrati din circumscriptia
Curtii de Apel Galati sunt vinovati de Constituirea unui grup infractional organizat, protejandu-se
reciproc in mod evident de tragerea la raspundere penala prin musamalizarea si netrimiterea in judecata
a dosarelor penale, precum si alte actiuni ilicite impotriva celor care-i reclama penal,
lista pe care o voi actualiza precum obiectivez exemplificativ faptele penale savarsite de:
1. Mircea Aur Marian care in apelul 593/91/2016 de la Curtea de apel Galati a mintit ca
actiunea e contestatie pentru a declara aceasta inadmsibila. Apelul 593/91/2016 de la
Curtea de apel Galati provine din cauza 246/P/2015 de la Parchetul de pe langa
9. inculpatului Dragovici Anca Dorina, asa-zisul procuror de sedinta care a propus internarea mea
nevoluntara la psihiatrie in 11224/231/2015 in care a fost constatata nefondata in faza de
contestatie la Tribunalul Vrancea in dosarul 11224/231/2015, in cardasie cu asa-zisul procuror
de sedinta Batranu Iuliana au falsificat motivarea contestatiei introdusa in 14277/231/2015 fara
calitate procesuala activa de asa-zisul procuror Dogaru Luminita Georgeta, precum explicitez la
sectiunea I. In fapt,
a se cita la locul de munca, Parchetul de pe lng Judecatoria Focsani, Str. Cuza Vod nr.
43, Focani, jud. Vrancea, email: pj_focsani@just.ro
10. inculpatului Dogaru Luminita Georgeta, un asa-zis procuror de la Judecatoria Focsani, actual
mutat la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea drept recompensa ca a demonstrat ca e
schizofrenic adica in mod relevant un labil psihic manipulabil sa savarseasca infractiuni la
comanda, care drept dovada a introdus vadit nelegal si netemeinic contestatie in dosarul
14277/231/2015 deoarece n-are calitate procesuala activa deoarece n-a participat in cauza
11. inculpatului Barsan Victoria, un asa-zis procuror de la Judecatoria Focsani care a propus
obligarea mea la tratament medical provizoriu sustinand ca utilizarea mea ca cobai precum
atesta comunicatul de presa privind activitatea criminala a psihiatrilor romani:
http://www.mpublic.ro/presa/2016/c_31_05_2016.htm
Deoarece comunicatul de presa de la adresa de sus nu mai exista la adresa de pe saitul
Ministerului public, am tiparit si republicat comunicatul de presa conform cu originalul in fisierul
comunicat psihiatrie PICCJ SRI c_31_05_2016.pdf la adresa:
In concluzie deoarece asa-zisul procuror Barsan Victoria a propus obligarea mea la tratament
medical in contradictoriu cu 7 (sapte) cazuri de inadmisibilitate adica cele prezentate mai sus plus
falsificarea in drept nu doar in fapt a contestatiei parchetului si a raportului de expertiza medico-legala
psihiatrica dar evident si a propunerii, motivand aberant ca e spre binele meu sa fiu folosit de mafia
farmaceutica in cardasie cu sarlatanii de psihiatri ca cobai conform comunicatului de presa PICCJ ce
priveste Vrancea inclusiv care atesta aceasta mai presus de orice dubii rezonabile,
adica a propus in efect sa fiu lobotomizat sau ucis conform literaturii de specialitate facuta
publica de alti psihiatri si victime ale psihiatriei privind faptul ca asa-zisele manuale de psihiatrie sunt
12. inculpatului Badiu Mandica, un asa-zis judecator de la judecatoria Focsani in perioada savarsirii
infractiunilor, care a falsificat pentru data de 11.12.2015 un mandat de aducere mintind ca ma
sustrag urmaririi penale sau citarii, probat flagrant prin faptul ca pe data de 11.12.2015 nu eram
urmarit penal in nici un dosar si nici nu fusesem citat in prealabil in 14277/231/2015 ca sa fie
posibil sa ma sustrag citarii, cu mentiunea ca citatia mi-a trimis-o asa-zisul judecator Badiu
Mandica dupa ce a pus in executare mandatul de aducere falsificat, adica pe data de 11.12.2015
dar intre orele 12-13 p.m. precum poate atesta mama mea Raneti Mariana care este martor ca
citatia a fost depusa la cutia sa postala. Deasemenea precizez ca neavand calitate procesuala
pasiva in dosarul 14277/231/2015 pe data de 11.12.2015, asa-zisul judecator Badiu Mandica era
obligat sa ia act in urma verificarilor prealabile si sa anuleze actiunea 14277/231/2015 in
consecinta. Falsificarea mandatului de aducere constituie in flagrant infractiunile de falsurile in
inscrisuri si alte infractiuni, Lipsirea de libertate in mod ilegal consumata ulterior prin Uzul de
fals adica de mandatul de aducere falsificat pus in executare, iar refuzul asa-zisului judecator
Badiu Mandica sa verifice si sa constate lipsa calitatii mele procesuale pasive in dosarul
14277/231/2015 coroboreaza la probatoriul turpitudinii in general a asa-zisului judecator Badiu
Mandica, si constituie infractiunea de Abuzul in serviciu precum si mai multe abateri
disciplinare, in principal cf. art. 99 f) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu si
art. 99 t) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta din Legea 303/2004. Prin
urmare nu se poate retine nici situatia cf. art. 265 din CPP Suspectul sau inculpatul poate fi adus
cu mandat de aducere, chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, daca aceasta masura se
13. inculpatului <necunoscut, care l-a ajutat pe asa-zisul adjutant de politie Niculai Nicu sa
savarseasca impotriva mea Lipsirea de libertate in mod ilegal
14. inculpatului Niculai Nicu, adjutant de politie care m-a Lipsit de libertate in mod ilegal pe data
de 11.12.2015 de la ora 08:30 a.m. pana la ora 11:15 a.m. cu aproximatie, in baza unui mandat
15. <am formulat un memoriu pe data de 30.03.2017 prin emailul intitulat memoriu in atentia MAI
si IGPR privind infractiunea de Lipsirea de libertate in mod ilegal savarsita de un functionar al
acestor institutii catre ministrul MAI Dan Daniela, Sandu Tudor-Dorel, asa-zisul director
general Chestor de Poliie al Corpului de control al Ministerului afacerilor interne, Popescu Ion,
functionarul cu rol de conducere a Direciei Control Intern a IGPR, Despescu Bogdan, inspector
sef al IGPR, care fiind sesizati si refuzand sa-si faca datoria demarand actiunea disciplinara si
expulzand pe delicventi din functia publica, comit Abuzul in serviciu si se incrimineaza penal
pentru complicitatea la infractiunile subordonatilor aduse la cunostinta
16. <inculpatului < pentru falsificarea pentru falsificarea incheierii de respingerea cererii de recuzare
din 11/18/28.12.2015 si 03.02.2016 din 14277/231/2015
a se cita la locul de munca, Judecatoria Focsani, Focani, Str.Cuza Vod nr.43, judeul
Vrancea, email: jud-focsani@just.ro
17. inculpatului Popa Mariana, un asa-zis judecator de la Tribunalul Vrancea care la termenele
13.06.2016 si 24.06.2016 a preluat fara forme legale dosarul 14277/231/2015 cauzand
tegiversarea judecatii si prin urmare incalcarea dreptului la un proces echitabil intr-un termen
rezonabil. Asa-zisul judecator Popa Mariana deasemenea a refuzat sa trimita doua cereri de
stramutare diferite a dosarului 14277/231/2015 la Curtea de apel Galati si a refuzat sa judece
celelalte cereri din dosar, si a falsificat mai multe amenzi judiciare si dosarele penale
3992/P/2016 si 4329/P/2016 in scopul Hartuirii, Amenintarii si Santajarii mele motiv pentru
care mi-a zis scopul acestor infractiuni in sedinta de judecata cum ca sa nu mai demonstrez ca
asa-zisele organe judiciare au falsificat actele de procedura, adica scopul urmarit de asa-zisul
judecator Popa Mariana este infractiunea de Influentarea declaratiilor
Pe asa-zisul judecator Popa Mariana l-am inculpat intr-un dosar penal separat pe care
deasemenea l-am publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/143/dosar-penal-popa-
mariana-3992, cu mentiunea ca forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe
saitul scribd. com documentul integral cu probe este deopotriva securizat prin semnatura mea
electronica protejat si impotriva modificarilor, mentionand acestea in mod relevant autenticitatii
acestor inscrisuri pe care le-am facut publice fiind deopotriva declaratii judiciare deoarece le-am
inaintat autoritatilor penale
a se cita la locul de munca, Tribunalul Vrancea, Focani, Str.Cuza Vod nr.43, judeul Vrancea,
email: tr-vrancea@just.ro
20. inculpatului Racovita Silvia, un asa-zis procuror de la Parchetul de pe langa Curtea de apel Galati
incearca degeaba sa-si musamalizeze complicitatea la tentativa repetata de Omor calificat si
Vatamarea corporala savarsita de clanul interlop de tigani "procurori" din parchetele din
Vrancea si Galati pentru care asa-zisul procuror Racovita Silvia de fapt "lucreaza", falsificand
ordonanta din 22.03.2017 din 42/P/2016 savarsind infractiunile de falsurile in inscrisuri si alte
infractiuni si in favoarea superiorilor sai ierarhici, infractorii Danaila Didina si Enciu Marcel
Gabriel deasemenea inculpati in dosarele penale privinta cauza falsificata 2417/P/2014 si
dosarele din aceata cauza, incalcand in flagrant art. 11 din OUG 27/2002 "In cazul in care prin
petitie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi
solutionata de persoana in cauza sau de catre un subordonat al acesteia." deoarece asa-zisul
procuror Racovita Silvia a lucrat in concordanta cu principiul controlului ierarhic cf. art. 132 din
CR in subordinea asa-zisilor procurori Danaila Didina si Enciu Marcel Gabriel, precum atesta si
prezenta,
savarsind si prin aceasta Abuzul in serviciu conform Deciziei CCR nr. 405 din 15.06.2016
prin care CCR a stabilit ca Abuzul in serviciu se savarseste de catre un functionar public prin
incalcarea legii si a drepturilor persoanelor, motiv pentru care precizez ca prin ordonanta
falsificata din 22.03.2017 din 42/P/2016 mi-au fost incalcate dreptul accesului la justitie cf. art.
21 (2) din CR deoarece in materie penala doar procurorul poate sesiza instanta, dreptul la un
proces echitabil intr-un termen rezonabil cf. art. 21 (3) din CR deoarece ordonanta falsificata din
22.03.2017 din 42/P/2016 este de natura a intarzia si impiedica judecata desi pot reintroduce
plangerea penala prealabila cu tot cu infractorul Racovita Silvia in ea, dreptul la petitionare cf.
21. inculpatului Galca Ionel, un asa-zis procuror de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati
care a falsificat in flagrant ordonanta din 23.05.2016 din 648/P/2015 incalcand in flagrant art. 11
din OUG 27/2002 In cazul in care prin petitie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei
persoane, aceasta nu poate fi solutionata de persoana in cauza sau de catre un subordonat al
acesteia. deoarece cel putin in plangerea penala impotriva Popa Mariana in prezent este
inculpat asa-zisul procuror general Danaila Didina, superiorul ierarhic Galca Ionel, si
refuzand sa administreze o singura proba motiv pentru care ordonanta falsificata de clasare din
23.05.2016 din 648/P/2015 este sanctionata prin nulitatea relativa cf. art. 5, art. 280 si art. 282 din CPP,
si
falsificand realitatea de fapt a dosarului si motivarea in fapt a ordonanta falsificata de clasare
din 23.05.2016 din 648/P/2015, sustinand ca toate dosarele mentionate au fost clasate cf. art. 315 (1) b)
si art. 16 (1) a) din CPP cand in realitate in dosarele 697/P/2015 si 351/P/2015 mentionate nu exista
ordonanta de clasare cf. art. 315 (1) b) si art. 16 (1) a) din CPP, ci acestea au fost clasate cf. art. 315 (1)
a) din CPP nu se poate incepe urmarirea penala, intrucat nu sunt intrunite conditiile de fond si forma
esentiale ale sesizarii ceea ce n-are nici o legatura cu art. 16 din CPP
Asa-zisul procuror Galca Ionel deasemenea a falsificat motivarea cheltuielilor judiciare precum
obiectivez la sectinea I.A.15 cu rea-credinta pentru a ma pagubi, fiind cel putin complice la Frauda
informatica si Falsul informatic apreciind ca organele judiciare sunt obligate prin lege sa efectueze
transcrisuri neconforme cu originalul de pe inscrisurile mele electronice pentru a inventa cheltuieli
judiciare.
Declar pe propria raspundere ca am observat personal ca biroul asa-zisului procuror Galca Ionel
este dotat cu calculator, iar pentru redirectionarea unui email integral se executa functionalitatea
forward a clientului de email nu efectuarea de transcrisuri neconforme cu originalul pe hartie
Deasemenea in timpul audierii asa-zisul procuror Galca Ionel a refuzat sa-mi consemneze
probele asa cum le-am declarat si m-a tracasat pretinzand ca trebuie sa declar ce vrea dansul, iar cand
mi-am notat acest comportament aberant al dansului intr-un carnetel m-a acuzat ca-l amenint, ceea ce
per total constituie infractiunea de Influentarea declaratiilor cf. art. 272 din CP,
a se cita la locul de munca, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, str. Basarabiei nr.47,
Galati, email: pca_galati@mpublic.ro
a se cita la locul de munca, Str. Brilei, Nr. 153, Cod potal: 800319, Localitatea: Galai, Judeul:
Galai, email: cagalati@just.ro
26. inculpatului Bradisteanu Simona (cel mai probabil, dat fiind ca cazemata generalului Augustin
Lazar refuza sa raspunda la cererile de informare), asa-zisul procuror sef al Sectiei de
documentare si resurse umane de la PICCJ, a deturnat prezenta plangere ilegal la Parchetul de
pe langa Curtea de apel Galati care a fost anexata la alta plangere penala prealabila cu titlul de
27. inculpatului Augustin Lazar, asa-zisul procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, superiorul ierarhic al asa-zisilor procurori de la Sectia de resurse umane si
documentare a PICCJ care au sustras prezenta anexata cu titlul de proba declaratie judiciara cf.
art. 97-103 din CPP la alta plangere penala prealabila, care este responsabil de legalitatea
actelor de procedura efectuate de acestia si care n-a intocmit un proces verbal si n-a sesizat
autoritatile penale cf. art. 61 si art. 291 din CPP savarsind infractiunea de Omisiunea sesizarii cf.
art. 267 din CPP, precum n-a pus in miscare actiunea disciplinara impotriva asa-zisilor procurori
de la Sectia de resurse umane si documentare a PICCJ cf. art. 44 din Legea 317/2004,
cu mentiunea ca Augustin Lazar a fost sesizat despre activitatea ilicita a asa-zisilor
procurori ai Sectiei de resurse umane si documentare a PICCJ prin memoriul inaintat prin emailul din
data de 09.09.2016 19:58 intitulat MEMORIU PUBLIC ADRESAT D-LUI AUGUSTIN LAZAR pe care-l indic
28. inculpatului Netejoru Lucian, asa-zisul inspector judiciar sef al Inspectiei Judiciare care desi stie
de abaterile disciplinare savarsite grupul infractional organizat alcatuit din asa-zisii magistrati
numiti in prezenta precum si complicii acestora, refuza sa exercite actiunea disciplinara
impotriva acestora,
a se cita la locul de munca, sectia Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii, Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 40, sector 5, Bucureti, email: ij@csm1909.ro
33. inculpatului Tarcea Cristina, asa-zisul presedinte al ICCJ care desi stie de abaterile
disciplinare savarsite de asa-zisii magistrati inculpati in prezenta precum si de complicii si
instigatorii acestor asa-zisi magistrati, a refuzat sa exercite actiunea disciplinara impotriva
acestora cf. art. 44 din Legea 317/2004 si art. 132 din Constitutia Romaniei adica in calitate
de titular al actiunii disciplinare
Asa-zisul presedinte al ICCJ Tarcea Cristina a fost sesizat de activitatea criminala a asa-zisilor
magistrati vranceni prin emailul din 18.02.2017 14:24 intitulat Sesizare in atentia titularilor actiunii
disciplinare a "magistratilor". VA ROG URGENT, sesizare pe care am publicat-o la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-pentru-coruptie
impreuna cu jurnalul public al gravelor abuzuri comise impotriva mea de grupul infractional
organizat al asa-zisilor magistrati din circumscriptia Curtii de apel Galati,
sesizare pe care o anexez la prezenta drept proba 1.
34. inculpatului Bodeanu Stelian, un asa-zis grefier care uzurpa postul de functionar cu rolul de
difuzare a informatiilor de interes public din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a
falsificat adresa din 22.02.2017 pentru a musamaliza o sesizare adresata titularului actiunii
disciplinare presedintele ICCJ Tarcea Cristina
Am publicat dosarul penal impotriva asa-zisului grefier Bodeanu Stelian la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/587/dosar-penal-bodeanu-stelian-2417, cu mentiunea ca
forumul unde am facut publice documentele este securizat iar pe saitul scribd. com documentul
integral cu probe este deopotriva securizat prin semnatura mea electronica protejat si impotriva
modificarilor, mentionand acestea in mod relevant autenticitatii acestor inscrisuri pe care le-am
facut publice fiind deopotriva declaratii judiciare deoarece le-am inaintat autoritatilor penale
a se cita la locul de munca, nalta Curte de Casaie i Justiie, Str. Batitei, nr. 25, sector
2, cod postal 020934, Bucureti, email: relatii.publice@scj.ro
35. inculpatului Ciobanu Viorel, un asa-zis magistrat asistent din cadrul Inaltei Curti de Casatie si
Justitie
care a falsificat raspunsul din 27.02.2017 la cererea de informare privind daca sesizarea
musamalizata de Bodeanu Stelian a ajuns la destinatarul Tarcea Cristina, mintind ca din
interpretarea dispozitiilor art. 44 si 45 din Legea 317/2004 ... presedintele Inaltei Curti de Casatie
si Justitie este titularul actiunii disciplinare numai pentru judecatorii sau magistratii asistenti care
isi desfasoara activitatea in cadrul instantei supreme ceea ce n-are nici o legatura cu intrebarea
pusa in cererea de informare si prin urmare constituie un raspuns falsificat in scopul de a
musamaliza si refuzul de a raspunde la cererea de informare precum si deturnarea petitiei, si
aberand ca "presedintele instantei neavand atributii in sensul de a purta corespondenta directa
cu petentii" deoarece in realitatea juridica cf. art. 4 din OUG 27/2002 "Conducatorii autoritatilor
Asa-zisul ministru al justitiei Iordache Florin drept dovada a relei sale credinte a incercat sa
uzurpe statul de drept prin ordonanta de notorietate 13/2017 prin care a incercat sa abroge neglijenta
in serviciu, conflictul de interese si sa uzurpe infractiunea de abuzul in serviciu pentru a facilita
delapidarea bugetarilor criminali colaboratori cu crima organizata partidul social democrat declarand
ca e nu e fapta penala producerea de pagube pana in pragul de 200.000 de lei ceea ce elimina orice
consecinta a abuzurilor deoarece spre exemplu tiganii de notorietate dupa ce talharesc nu platesc civil
deoarece instraineaza bunurile furate si nu platesc daune pe motiv ca n-au bani, consecinta penala fiind
singura opreliste in calea subculturii tiganesti a partidului social democrat care precum atesta atat
puciul din 1989 cat si recent OUG 13/2017, militeaza impotriva statului de drept ceea ce este ilegal cf.
art. 40 din Constitutia Romaniei
Asa-zisul ministru al justitiei Toader Tudorel drept dovada a relei sale credinte a incercat sa
musamalizeze infractiunile savarsite prin ordonanta de notorietate 13/2017 mintind ca problema ar fi nu
faptul ca aceasta uzurpa statul de drept, ci ca ordonanta s-a dat noaptea. Prin asa-zisa ordonanta de
urgenta 13/2017 mafia PSD din care face parte Toader Tudorel a incercat sa abroge neglijenta in
serviciu, conflictul de interese si sa uzurpe infractiunea de abuzul in serviciu pentru a facilita delapidarea
bugetarilor criminali colaboratori ai crimei organizate partidul social democrat declarand ca e nu e
fapta penala producerea de pagube pana in pragul de 200.000 de lei ceea ce elimina orice consecinta a
abuzurilor deoarece spre exemplu tiganii de notorietate dupa ce talharesc nu platesc civil deoarece
instraineaza bunurile furate si nu platesc daune pe motiv ca n-au bani, consecinta penala fiind singura
opreliste in calea subculturii tiganesti a partidului social democrat care precum atesta atat puciul din
1989 cat si recent OUG 13/2017, militeaza impotriva statului de drept ceea ce este ilegal cf. art. 40 din
Constitutia Romaniei
a se cita la locul de munca, Ministerul Justitiei, Str. Apolodor Nr.17, sector 5, Bucureti, email:
relatiipublice@just.ro
Cu mentiunea ca asa-zisul prim ministru al Romaniei Ciolos Dacian a refuzat sa demita pe asa-
zisul fost ministru al MAI si fost inspector sef al IGPR Toba Petre pe care l-a inlaturat printr-o forma
improprie de santaj public amenintandu-l cu demiterea, numind in locul acestuia alt corupt din corpul de
control al primului ministru Dragos Tudorache care la fel ca Toba Petre fiind sesizat a refuzat sa exercite
actiunea disciplinara impotriva asa-zisilor politisti si asa-zisilor jandarmi inculpati pentru falsificarea
cauzelor 2845/P/2016, 3992/P/2016 si 4329/P/2016, fiind evident ca asa-zisul prim ministru al Romaniei
Ciolos Dacian a recidivat in favorizarea mafiei magistratilor si complicitatea la gravele abuzuri savarsite
de acesti asa-zisi magistrati si complicii lor precum am obiectivat in jurnalul public de la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-pentru-coruptie
Cu mentiunea ca asa-zisii prim ministru al Romaniei Grindeanu Sorin a refuzat sa demita pe asa-
zisul fost ministru al MAI Dan Daniela care fiind sesizat a refuzat sa exercite actiunea disciplinara
impotriva asa-zisilor politisti si asa-zisilor jandarmi inculpati pentru falsificarea cauzelor 2845/P/2016,
3992/P/2016 si 4329/P/2016, fiind evident ca asa-zisul prim ministru al Romaniei Grindeanu Sorin
favorizeaza mafia magistratilor si complicitatea la gravele abuzuri savarsite de acesti asa-zisi magistrati si
complicii lor precum am obiectivat in jurnalul public de la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-pentru-coruptie
De drep pe scurt cf. art. 11 h)l) din Legea 90/2001 In realizarea functiilor sale Guvernul
indeplineste urmatoarele atributii principale: ... asigur aprarea ordinii de drept, a linitii publice i
siguranei ceteanului, precum i a drepturilor i libertilor cetenilor, n condiiile prevzute de
lege; si conduce i controleaz activitatea ministerelor i a celorlalte organe
centrale de specialitate din subordinea sa,
a se cita la locul de munca, Palatul Victoria, Piaa Victoriei nr. 1, Sector 1, Bucureti, cod postal
011791, email: pm@gov.ro
(2) Secretariatul General al Guvernului preia bugetul, patrimoniul, numrul de posturi i personalul
Departamentului de Control al Guvernului."
c) exercit controlul asupra activitii autoritilor i instituiilor publice centrale, stabilit prin sarcin de
Guvern sau dispus de primul-ministru;
k) ndeplinete orice alte atribuii stabilite de actele normative n vigoare, cu excepia Legii nr. 477/2004
privind Codul de conduit a personalului contractual din autoritile i instituiile publice.
(2) n realizarea atribuiilor de control, instituiile, autoritile publice i operatorii economici menionai
la alin. (1) au obligaia s pun la dispoziia reprezentanilor Departamentului de Control al Guvernului
documentele i informaiile solicitate.
(3) Departamentul de Control al Guvernului preia toate reprezentrile i competenele fostei Autoriti
de control a Guvernului, stabilite prin actele normative n vigoare n instituiile sau n organele de
specialitate ale administraiei publice centrale."
(2) Actele de control aprobate se transmit instituiilor vizate care, n termen de 10 zile, au obligaia de a
comunica Departamentului de Control al Guvernului msurile luate."
5. Alineatele (1) i (2) ale articolului 5 se modific i vor avea urmtorul cuprins:
"
Art. 5.
(1) Departamentul de Control al Guvernului este condus de un secretar de stat, eful departamentului,
numit prin decizie a primului-ministru.
...
a se cita la locul de munca, Corpul de control al primului ministru, Palatul Victoria, Corp C, B-
dul Iancu de Hunedoara nr. 3-5, sector 1, 011731 Bucuresti, email: contact@control.ro
43. inculpatului Iohannis Klaus, asa-zisul presedinte al Romaniei care desi stie de activitatea ilicita a
asa-ziselor organe judiciare vrancene si stie faptul ca asa-zisul prim-ministru refuza sa demita pe
asa-zisul ministru al justitiei care refuza sa exercite actiunea disciplinara cf. art. 44 din Legea
317/2004 si art. 132 din CR impotriva asa-ziselor organe judicaire vrancene, refuza sa demita
primul-ministru pe motiv de vadita necorespundere profesionala si rea-credinta.
Asa-zisul presedinte al Romaniei Klaus Iohannis a fost sesizat de activitatea criminala a asa-zisilor
procurori vranceni prin emailul din 02.02.2016 13:16 actualizat 29.04.2016 21:03 actualizat 13.11.2016
00:17 intitulat Sesizare in atentia Presedintelui Romaniei. VA ROG URGENT, sesizare pe care am
publicat-o la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-pentru-coruptie
impreuna cu jurnalul public al gravelor abuzuri comise impotriva mea de grupul infractional
organizat al asa-zisilor magistrati din circumscriptia Curtii de apel Galati,
sesizare pe care o anexez la prezenta drept proba 1.
Cu mentiunea ca am adus la cunostinta asa-zisului presedinte al Romaniei Iohannis Klaus faptul
ca justitia din Vrancea drogheaza oameni nevinovati, printr-un memoriu sub forma unei cereri de
informare deschise si pe care am adus-o la cunostinta mai multor institutii prin emailul din data de
26.04.2016 09:12 actualizat 26.04.2016 09:12 actualizat 04.05.2016 07:48 intitulat FW: MEMORIU
PRIVIND FAPTUL CA "JUSTITIA" DIN VRANCEA DROGHEAZA OAMENI NEVINOVATI, si am publicat
aceasta la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/45/justitia-vrancea-drogheaza-oameni-
nevinovati unde am actualizat acest raport cu alte informatii si dovezi
Nu in ultimul rand mentionez ca asa-zisul presedinte al Romaniei Klaus Iohannis a decorat la
propunerea lui Toba Petre fostul ministru al MAI inculpat in prezenta, pe asa-zisul inspector sef al IPJV
Popescu Ionel inculpat in prezenta cu ordinul Barbatie si credinta, probabil pentru felul cum a
musamalizat faptul ca politistii vranceni fac orgii la sectie adica ca pe o gluma de prost gust a mafiei
44. inculpatului Calarasu Valina un asa-zis procuror de la Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti care a asigurat pe
asa-zisele organe judiciare care au falsificat cauza 2417/P/2016 ca nu vor fi trase la raspundere
penala, falsificand ordonanta de clasare din 852/P/2015 avand inculpat pe asa-zisul procuror
Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea cu privire la gravele abuzuri
savarsite in legatura cu cauza 2417/P/2014, fara sa administreze probele motiv pentru care
ordonanta este lovita de nulitate cf. art. 5 si art. 280 din CPP ceea ce demonstreaza suplimentar
schizofrenia asa-zisului procuror Calarasu Valina si a complicilor sai prin superficialitatea cu care
s-au incriminat penal
Deoarece asa-zisele organe judiciare inculpate pentru falsificarea cauzei 2417/P/2016 si asa-
zisele organe judiciare inculpate pentru falsificarea contestatiei din 14277/231/2015 sunt Constituite
intr-un grup infractional organizat de criminali, santajisti si spagari, asigurand pe oricare dintre acestia
ca nu va fi tras la raspundere penala si disciplinara pentru Luarea de mita, Darea de mita si Traficul de
influenta si alte infractiuni constituite pentru falsificarea actelor de procedura din dosare in scopul
Hartuirii, Amenintarii, Santajului si tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala, este asigurat tot
grupul infractional organizat ceea ce incrimineaza penal pe asa-zisul procuror Calarasu Valina pentru
complicitate la infractiunile inculpatilor pentru falsificarea cauzei 2845/P/2016 precum si a inculpatilor
pentru falsificarea contestatiei din 14277/231/2015 precum si pentru instigarea conform textului de
lege o persoana determina, cu intentie, pe o alta persoana sa savarseasca o infractiune cel putin in
legatura cu cauzele 2417/P/2014, 2845/P/2016, 3992/P/2016 si 4329/P/2016 falsificate in flagrant in
scopul in scopul Hartuirii, Amenintarii, Santajului si posibil ca in cauza 2417/P/2014 pentru tentativa de
Omor calificat si Vatamarea corporala savarsita deja de acest grup infractional organizat de 3 (trei) ori,
dovedit in flagrant prin proba pozitiv-negativa sau principiul tertului exclus la fel ca in cazul ICA
neputandu-se retine grava neglijenta a asa-ziselor organe judiciare care evident premeditat au falsificat
toate actele de procedura in scopul punerii mele intr-o situatie de vulnerabilitate in scopul de a ma
vatama grav sau ucide pentru a ma reduce la tacere, si fiindca nu ma cunosc din prealabil cu aceste asa-
zise organe judiciare nu se poate retine motivul razbunarii, singurul motiv posibil ramas fiind incalcarea
legii si falsificarea realitatii dosarelor cu rea-credinta din interes material si delapidarea atributiilor de
serviciu in scopul favorizarii intereselor ilicite ale grupului infractional organizat in care s-au constituit, in
caz contrar trebuind sa admitem ca toate aceste asa-zise organe judiciare au savarsit infractiunile de
falsurile in inscrisuri si alte infractiuni din considerente telepatice sau prostie ceea ce este prezumat
inadmisibil
45. inculpatului Mirea Liviu, un asa-zis organ de cercetare penala din cadrul Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti,
care este complice infractiunilor savarsite de asa-zisul procuror Calarasu Valina fiindca nu a
intocmit proces verbal si sesizat autoritatile penale cf. art. 61 si art. 291 din CPP desi are la
cunostinta activitatea ilicita a asa-zisului procuror Calarasu Valina privind aceasta cauza, prin
care a savarsit infractiunea de Omisiunea sesizarii cf. art. 267 din CP,
a se cita la locul de munca, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti,
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Str. tirbei Vod nr. 79-81, cod 010106, sector 1,
Bucuresti, email: anticoruptie@pna.ro
46. inculpatului Popovici Gheorghe, superiorul ierarhic al asa-zisului procuror Calarasu Valina din
cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie
serviciul teritorial Bucuresti, a carei raspundere penala in calitate de procuror de supraveghere
se angajeaza cf. art. 132 din CR privind principiul controlului ierarhic deoarece procurorii spre
diferenta de judecatori nu sunt independenti, si fiindca nu a intocmit proces verbal si sesizat
autoritatile penale cf. art. 61 si art. 291 din CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a asa-
zisului procuror Calarasu Valina care-i este subordonat, fapt prin care a savarsit in flagrant
infractiunea de Omisiunea sesizarii cf. art. 267 din CP, si cf. art. 4 din OUG 27/2002
Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 sunt direct raspunzatori de
buna organizare si desfasurare a activitatii de primire, evidentiere si rezolvare a petitiilor ce le
sunt adresate, precum si de legalitatea solutiilor si comunicarea acestora in termenul legal.,
a se cita la locul de munca, Directia Nationala Anticoruptie serviciul teritorial Bucuresti,
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Str. tirbei Vod nr. 79-81, cod 010106, sector 1,
Bucuresti, email: anticoruptie@pna.ro
47. inculpatului Kovesi Laura Codruta, superiorul ierarhic al asa-zisilor procurori inculpati in
prezenta din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala
Anticoruptie, a carui raspundere penala in calitate de procuror de supraveghere se angajeaza cf.
art. 132 din CR privind principiul controlului ierarhic deoarece procurorii spre diferenta de
judecatori nu sunt independenti, si fiindca nu a intocmit proces verbal si sesizat autoritatile
penale cf. art. 61 si art. 291 din CPP desi are la cunostinta activitatea ilicita a asa-zisilor procurori
inculpati in prezenta refuzand tacit sa ia masuri pentru asanarea institutiei de crima organizata,
fapt prin care a savarsit in flagrant infractiunea de Omisiunea sesizarii cf. art. 267 din CP, si cf.
art. 4 din OUG 27/2002 Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 sunt
direct raspunzatori de buna organizare si desfasurare a activitatii de primire, evidentiere si
rezolvare a petitiilor ce le sunt adresate, precum si de legalitatea solutiilor si comunicarea
acestora in termenul legal.
In dovedire invoc art. 7 a)b)c)g)h)i)j)k)q)s)aa) si cc) din Regulamentul de ordine interioara al
Directiei Nationala Anticoruptie aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 1643/C/15.05.2015, si art.
art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004
48. inculpatului Dita Mirela, autorul plangerii mincinoase de la baza dosarului 2417/P/2014 din care
a fost intentata actiunea 14277/231/2015 si alte abuzuri grave cum ar fi dosarele
11224/231/2015 si 10547/231/2015
Cu mentiunea ca dovezile flagrante ale obsesiei criminale a asa-zisului judecator Dita Mirela de a
ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma vatama fizic si psihic sau ucide cu ajutorul complicilor
sai din grupul infractional organizat local din care face parte, sunt
- dosarul anulat 15730/231/2014 avand obiectul punerea sub interdictie pe care l-a intentat
impotriva mea concomitent cu inventarea dosarului 2417/P/2014 si instigarea tentativei de Omor
calificat si Vatamarea corporala savarsita de interlopul Herghelegiu Danut pe data de 05.12.2014
- retinerea din ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din
2417/P/2014 sau referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical din 2417/P/2014 inregistrat
in actiunea 14277/231/2015 in care a fost declarat inadmibil de instanta, ca s-a conturat ideea obligarii
la tratament medical a mea, evident prin intelegerea ilicita intre asa-zisii procurori Tarlea Florin
Cristinel si Mihaila Paul si asa-zisul judecator Dita Mirela, deoarece s-a conturat ideea intre acestia la
parchet precum au declarat sub semnatura privata, si
- faptul ca a savarsit in flagrant Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judicare
mintind ca am amenintat-o in 2417/P/2014, motiv pentru care i-am deschis alt dosar penal, si
- faptul ca a sustras sistemului de distributie aleatorie dosarele civile ale interlopului Herghelegiu
Danut pe care le-a musamalizat demontrand relatia ilicita pe care o are cu acesta pe care l-a instigat
ulterior sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea, si si-a instigat
pe aceiasi complici asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul sa sustraga nemotivat
dosarele penale 2222/P/2014, 995/P/2015 si 1863/P/2015 (829/P/2015) competentei materiale a
Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani in scopul de a musamaliza infractiunile inculpatilor, in fapt
asa-zisul politist Simiz George de la IPJV, asa-zisul politist Opincariu Stefan de la IPJV respectiv asa-zisii
medici-legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia de la SML Vrancea
a se cita la locul de munca, Tribunalul Vrancea, Focani, Str.Cuza Vod nr.43, judeul Vrancea,
email: tr-vrancea@just.ro
I. In fapt,
descriu situatia in fapt si de drept organizat pe sectiuni precum sesizat mai multor institutii
competente prin inscrisul anexat la prezenta drept proba 1:
1. Pagina 37 - A. Privind abuzurile grave savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul sef al
sectiei Urmarire Penala de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea in cardasie cu
superiorul sau ierarhic Tarlea Florin Cristinel
A. Privind abuzurile grave savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul sef al sectiei Urmarire
Penala de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea in cardasie cu superiorul sau ierarhic Tarlea
Florin Cristinel
1. Asa-zisul procuror Mihaila Paul care a falsificat dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul
judiciar in care m-a numit suspect, in cardasie cu superiorul sau ierarhic Tarlea Florin Cristinel, a fost
prins astfel in flagrant fiind aservit intereselor ilicite ale asa-zisului judecator Dita Mirela de la Tribunalul
Vrancea si clicii sale criminale care a savarsit tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala de
patru ori impotriva mea pana in prezent,
instigand pe interlopul Herghelegiu Danut sa ma loveasca in cap si sa ma arunce in stare de
inconstienta pe treptele scarii blocului pe data de 05.12.2014, data la care deasemenea la serviciul de
urgenta a Spitalului Sf. Pantelimon Focsani am fost injectat fara acordul meu cu o substanta
necunoscuta de o persoana necunoscuta in zona cotului drept crezand ca n-am sa simt, si drept dovada
a concertarii tentativei de Omor calificat si Vatamarea corporala, jandarmeria locala chemata la fata
locului de mama mea prin apel la 112 a refuzat sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din
CPP, politia locala a refuzat de trei ori sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP, la
c. Explicaiile din Expunerea de motive a Codului penal, care se refer la ultrajul judiciar ca la o form
agravat a unei alte infraciuni, iar nu ca la o infraciune distinct.,
este o circumstanta agravanta a unei alte infractiuni care in fapt nu exista,
motiv pentru care am deschis dosar penal asa-zisului judecator Dita Mirela pentru Falsul in
declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare.
Simultan tentativei de Omor calificat si Vatamarea corporala din 05.12.2014, asa-zisul
judecator Dita Mirela a intentat vadit netemeinic dosarul 15730/231/2015 avand obiectul punerea mea
sub interdictie, preconizand ca atacul interlopului Herghelegiu Danut ma va vatama grav psihic si fizic, si
pe care l-a tinut secret la fel ca pe dosarul 2417/P/2014 cu ajutorul complicilor sai. Dupa ce a observat
ca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala din 05.12.2014 nu a avut efectul scontat, asa-zisul
judecator Dita Mirela a renuntat la judecata in dosarul 15730/231/2015 proferand in scris aberatia in
esenta ca cetatenii care-si excercita dreptul accesului la justitie sunt alienati mintal, prin care asa-zisul
judecator Dita Mirela a demonstrat ca este alienat mintal, fiindca a pierdut total contactul cu realitatea
juridica, profesionala si sociala, ceea ce reprezinta schizofrenia, si incalca in mod pervaziv legea si
drepturile persoanelor, sacrificand vietile altora pentru atingerea unor interese ilicite si meschine, ceea
ce reprezinta sociopatia sau tulburarea antisociala de personalitate cu aspect delirant, ceea ce
reprezinta imposibilitatea de a convinge pe cale logica asa-zisul judecator alienat mintal Dita Mirela sa
adopte un comportament civilizat.
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a tinut secret dosarul peste 6 (sase) luni asteptand momentul pe
care l-a crezut oportun sa se foloseasca de acesta in scopul de a savarsi gravele abuzuri descrise pe scurt
in sectiunea prealabila si detaliat mai jos, incalcand in mod pervaziv Codul de procedura penala si
falsificand orice act de procedura pentru a ma reduce la tacere in folosul grupului infractional organizat
local impotriva caror membri ca reclamantul dosarului Dita Mirela, am formulat mai multe plangeri
penale prealabile pentru infractiunile ce le-au savarsit impotriva mea.
Pe data de 05.05.2014 asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a citat la adresa mamei mele Raneti
Mariana pentru prima oara in dosarul 2417/P/2014, fara sa-mi aduca la cunostinta obiectul dosarului,
calitatea mea in dosar si reclamantul cf. art. 258 din CPP, insa citatia pentru data de 05.05.2015 ora 9:30
A.M. mi-a comunicat-o dupa data si ora stabilite pentru audiere, punandu-ma in imposibilitatea de a
participa la aceasta audiere. In urmatoarele patru luni Mihaila Paul n-a incercat sa refaca citatia desi stia
ca mi-a trimis tardiv citatia, din confirmarea de primire precum si din memoriul din 08.05.2015 pe care l-
am trimis prin posta electronica pe data de 09.05.2015 in dosarul 2417/P/2014
3. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat delegatia avocatiala din 05.05.2015 a d-nei avocat
Labunt Maria de la Baroul Vrancea, care a fost substituita de sotul sau, d-l avocat Labunt Adrian de la
Baroul Vrancea pe data de 17.09.2015, si care a declarat de fata cu mine, mama mea Raneti Mariana,
doi politisti mascati si asa-zisul procuror Mihaila Paul, ca este prima oara cand afla de delegatie si
dosarul 2417/P/2014. Impotriva acestor avocati am formulat plangere penala prealabila pentru
Asistenta si reprezentarea neloiala, fiindca pana in prezent nu mi-au acordat nici un singur act de
asistenta juridica, din presupusa data de 05.05.2015 cand d-na avocat Labunt Maria se presupune ca a
fost delegata cu titlul de avocat din oficiu in dsoarul 2417/P/2014. Mai mult, am aflat ulterior ca asa-zisul
avocat Labunt Adrian a dat examenul de admitere in magistratura deci asteapta o recomandare de la
asa-zisul procuror Mihaila Paul, aceasta putand explica motivul savarsirii infractiunii de Asistenta si
reprezentarea neloiala.
Mai precis, pe 14.09.2015 am formulat plangere penala prealabila impotriva Labunt Maria
pentru infractiunea de Asistenta si reprezentanta neloiala, infractiuni de serviciu, infractiuni de
coruptie si alte infractiuni, observand ca aceasta a aparut intr-un dosar in care m-a reprezentat
defectuos, deoarece aceasta nu a efectuat nici un act de asistenta judiciara in folosul meu timp de peste
Impotriva asa-zisilor procuri Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, Dinu Murgulet Ana si Craciun
Constantin Catalin am formulat plangere penala prealabila, pentru care acestia sunt urmariti penal
impreuna cu complicii lor Petrache Gabriel si Didina Danaila de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel
Galati care au incercat degeaba sa musamalizeze dosarele mintind ca sunt informale si fara sa efectueze
nici un act de procedura penala in conditiile legii sau de fel. Deasemenea am formulat plangere penala
prealabila impotriva asa-zisilor procuror Alexandru Diana si Popescu Gabriela de la DNA Galati, care au
impresia ca pot musamaliza dosarele penale declarand in motivare ca procurorul si judecatorul sunt
suverani adica in esenta acestia nu activeaza in temeiul principiului legalitatii sau a supunerii fata de
lege cf. art. 124 si art. 132 din Constitutia Romaniei, ci al dreptului divin al suveranilor de a fi mai presus
de lege, cu drept de viata si de moarte asupra cetatenilor impotriva carora pot savarsi infractiuni fara sa
raspunda penal
B. Privind fondul acestor grave abuzuri savarsite de asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin
Cristinel, in folosul grupului infractional organizat din care fac parte, alcatuit din alti magistrati si
politisti locali, toate aceste grave abuzuri avand in comun pe interlopul Herghelegiu Danut
2. jandarmeria locala chemata la fata locului de mama mea prin apel la 112 a refuzat sa sesizeze
organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP, care a mintit ulterior in acte oficiale ca eu victima l-am
agresat pe interlopul Herghelegiu Danut care a sunat la 112, fapt pe care l-am demonstrat ulterior ca
nefiind adevarat prin desfasuratorul telefonic al mamei mele care a sunat la 112, si procesul verbal de la
IJJV din 05.12.2014 in care este consemnata explicit sesizarea directa si nu prin apel la 112 a
interlopului Herghelegiu Danut, care a mintit in acest proces verbal ca i-am dat cu spray in casa si am
fugit impiedicandu-ma si cazand pe scari, savarsind in flagrant infractiunea de Falsul in declaratii,
demonstrat prin proba materiala audio-video din data de 05.12.2014 care demonstreaza contrariul
minciunilor interlopului Herghelegiu Danut. Suplimentar Omisiunii sesizarii, Favorizarii faptuitorului si
alte infractiuni, precum si a complicitatii jandarmeriei locale la infractiunile savarsite de interlopul
Herghelegiu Danut, IJJV nu a dispus nici macar o amenda contraventionala pentru data de 05.12.2014,
ceea ce demonstreaza ca IJJV nu crede in propriile minciuni, si ca au fost instigati sa savarseasca aceste
infractiuni si sa musamalizeze infractiunile savarsite de interlopul Herghelegiu Danut de tentativa de
Omor calificat si Vatamarea corporala, dovedit suplimentar Omisiunii sesizarii savarsite de IJJV si prin
faptul ca au refuzat sa consemneze probele din data de 05.12.2014, cum ar fi sangele de pe scari si de pe
mine, probe pe care le-am strans eu observand lipsa de solicitudine a jandarmilor, si pe care le-am
anexat la dosarul penal 246/P/2015 cu obiectul tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala,
avand inculpati pe interlopului Herghelegiu Danut, respectiv complicii sai directi, asa-zisii medici legisti
Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia prinsi in flagrant falsificand certificatul medico-legal, si asa-zisii
procurori Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, asa-zisul organ de cercetare penala Enescu Bogdan Florin,
prinsi in flagrant incercand sa musamalizeze dosarul penal 1863/P/2015(829/P/2015) prin refuzul tacit
de a administra probatoriul, urmand a introduce ca inculpati pe asa-zisii procurori Castu Vasile si Tarlea
Florin Cristinel pentru Favorizarea faptuitorului si alte infractiuni savarsite in dosarul 246/P/2015, in
care au fost prinsi in falgrant incercand musamalizarea dosarului prin refuzul tacit de a administra
probatoriul,
3. politia locala a refuzat de 3 (trei) ori sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din
CPP, savarsind Favorizarea faptuitorului,
prima oara la sesizarea mea personala la IPJV in noaptea de 05-06.12.2014 unde au refuzat sa-
mi consemneze plangerea verbala, dupa ce am refuzat internarea fiindca la serviciul de urgenta a
Spitalului Sf. Pantelimon Focsani am fost injectat fara acordul meu cu o substanta necunoscuta de
catre o persoana necunoscuta in zona cotului drept crezand ca n-am sa simt, si am observat atitudinea
deplasata sau ostila a jandarmilor si a lucratorilor la ambulanta. Imediat dupa ce am refuzat internarea
observand abnormalitatea situatiei, mai ales ca unica recomandare a serviciului de urgenta a fost o
radiografie, pe care am ales s-o fac la o clinica privata a doua zi, m-am deplasat la Inspectoratul de
politie a judetului Vrancea unde la sectia de politie a municipiului Focsani mi s-a refuzat dreptul de a mi
se consemna declaratiile intr-un proces verbal si a se sesiza organul de urmarire penala, fapt prin care
politia locala a savarsit Favorizarea faptuitorului,
C. Privind alte acte de hartuire savarsite de grupul infractional organizat local din care fac
parte persoanele numite in prezenta
D. Privind relevanta sectiunilor I.B si I.C, care este demonstratia Constituirii intr-un grup
infractional a persoanelor numite, adica Herghelegiu Danut, in cardasie cu asa-zisii politisti Simiz George
si Opincariu Stefan, in cardasie cu asa-zisul procuror Mihaila Paul care a sustras competentei materiale
a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani toate dosarele penale in legatura cu interlopul
Herghelegiu Danut si complicii sai, cu exceptia dosarului 246/P/2015 pe care presupun ca initial nu l-a
putut obtine fiind deja alocat altui procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea, insa ulterior a
fost alocat recidivistului in musamalizarea la indigo a dosarelor de tentativa de Omor calificat si
Vatamarea corporala, asa-zisul procuror Castu Vasile, ori legatura cu interlopul Herghelegiu Danut este
acelasi prim-procuror Tarlea Florin Cristinel de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, care este
complice in flagrant refuzului tacit al subordonatilor sai de a administra probatoriul in dosarul
246/P/2015, pentru care s-a incriminat penal prin raspunsul dat la plangerea impotriva actelor
procurorului cf. art. 339 din CPP, pe care practic l-a copiat din ordonanta subordonatului sau Casu Vasile.
Lista celorlalte dosare sustrase de Mihaila Paul cu ajutorul superiorului sau ierarhic Tarlea Florin
Cristinel care nu a motivat niciodata aceasta cf. art. 325 din CPP e precum urmeaza pe scurt:
- dosarul 2222/P/2015 avand inculpat pe Simiz George de la IPJV, in care Mihaila Paul n-a
intocmit nici un act de procedura in conditiile legii, cum ar fi consemnarea probelor si audierea mea in
art. 99
Suspectul sau inculpatul beneficiaz de prezumia de nevinovie, nefiind obligat s i
dovedeasc nevinovia, i are dreptul de a nu contribui la propria acuzare.
Este evident faptul ca am fost urmarit penal in dosarul inventat 2417/P/2014 pentru ca asa-zisul
organ de urmarire penala Mihaila Paul sa savarseasca abuzuri impotriva mea, deoarece fapta nu exista si
atunci evident probele nu exista.
In dovedire, pentru introducerea plangerii penale prealabile continand declaratii false, si
ticluirea de probe mincinoase, asa-zisul judecator Dita Mirela reclamantul dosarului 2417/P/2014 este
E.2. Privind inadmisibilitatea obligarii la tratament medical deoarece nu sunt condamnat, cf.
art. 107 din CP, si conform jurisprudentei hotararii din dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu
Marmatiei
O persoana nevinovata nu poate fi obligata la tratament medical psihiatric deoarece scopul
tratamentului medical este prevenirea infractionalitatii nu a spiritului civic si a comportamentului
civilizat, asa cum au intentionat infractorii Mihaila Paul si Lucasievici Silviu prin intentarea dosarului
14277/231/2015.
Conform hotararii din dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei constituind
jurisprudenta in temeiul principiului aplicarii unitare a dreptului cf. art. 124 din Constitutia Romaniei, un
om nevinovat nu poate fi obligat la tratament psihiatric, ceea ce e evident pentru toata lumea sanatoasa
mintal sper, cu mentiunea ca tratamentul medical pshiatric este o sarlatanie precum voi demonstra in
prezenta citand din literatura de specialitate psihiatrica si facand referire la proba materiala audio-video,
un documentar public intitulat Comercializarea nebuniei prezentand marturiile mai multor psihologi,
pacienti si demonstratia stiintifica a faptului ca psihiatria este o sarlatanie, la care fac referire prin
adresa acestui documentar de pe internet prin proba 3, urmand a-l anexa la dosar la cererea instantei pe
un DVD. Precizez ca am avut calitatea de suspect in dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar
pana la data de 10.12.2015 cand asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat ordonanta de renuntarea la
urmarirea penala mintind vadit ca am savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar pentru care drept dovada
nu am fost condamnat, si in mod nelegal si netemeinic am fost urmarit penal 12 luni in dosarul
2417/P/2014 fara sa fie pusa in miscare actiunea penala impotriva mea daramite intocmit rechizitoriul si
trimis dosarul in judecata, fiindca evident este imposibil sa nu existe probe pentru savarsirea infractiunii
de Ultrajul judiciar. Dosarul 2417/P/2014 nu a fost trimis in judecata pentru ca e un dosar inventat de
asa-zisul procuror Mihaila Paul, evident fara probe, folosit de grupul infractional local pentru a savarsi
aceste abuzuri impotriva mea, urmarind vatamarea mea fizica si psihica sau uciderea mea pentru a ma
reduce la tacere. Conform art. 4 si art 99 din Codul de procedura penala, suspectul, adica cel impotriva
caruia nu exista probe, si inculpatul chiar, beneficiaza pana la condamnarea definitiva de prezumtia de
nevinovatie. Hotararea din dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei se intemeiaza pe
art. 111 din vechiul Cod Penal, corespondent art. 107 din noul Cod Penal in principal, si cf. art. 108-109
din CP, privind faptul ca obligarea la tratament medical psihiatric are ca scop prevenirea
infractionalitatii, si nu poate fi dispus in consecinta decat unei persoane condamnate definitiv dar si
dovedite stiintific a prezenta riscul de a recidiva. Deoarece completul de judecata a dosarului
907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei probabil a fost neglijent, neavand la cunostinta
intreg ansamblul legii, coroborez la aceasta hotarare cu faptul ca o hotarare de obligarea la tratament
medical psihiatric nu este admisibila decat in cazul persoanelor cu adevarat lipsite de discernamant,
altfel, obligarea la tratamanetul medical psihiatric se efectueaza numai cu CONSIMTAMANTUL LIBER al
La 19 octombrie 2009, procuratura a solicitat instanei pronunarea unui ordin de tratament psihiatric
obligatoriu. ntr-o decizie final din data de 1 septembrie 2010, Judectoria Sighetu Marmaiei a respins
cererea procurorului. Instana a considerat c, n temeiul articolului 111 din Codul penal, msurile de
siguran (cum ar fi admiterea obligatorie ntr-o unitate medical i un ordin de a urma un tratament
psihiatric) au drept scop s pun capt unor situaii periculoase i pentru a preveni fenomenul
infracional. De aceea, ele ar trebui impuse doar persoanelor care au svrit infraciuni prevzute de
dreptul penal. Prin urmare, un ordin pentru a urma un tratament psihiatric nu poate fi impus
reclamantului pn cnd nu se va stabili c acesta a comis o infraciune, dar i c exist pericolul de a
comite alte infraciuni pe viitor.
La 19 octombrie 2009, procuratura a solicitat instanei pronunarea unui ordin de tratament psihiatric
obligatoriu. ntr-o decizie final din data de 1 septembrie 2010, Judectoria Sighetu Marmaiei a respins
cererea procurorului. Instana a considerat c, n temeiul articolului 111 din Codul penal, msurile de
siguran (cum ar fi admiterea obligatorie ntr-o unitate medical i un ordin de a urma un tratament
psihiatric) au drept scop s pun capt unor situaii periculoase i pentru a preveni fenomenul
infracional. De aceea, ele ar trebui impuse doar persoanelor care au svrit infraciuni prevzute de
dreptul penal. Prin urmare, un ordin pentru a urma un tratament psihiatric nu poate fi impus
reclamantului pn cnd nu se va stabili c acesta a comis o infraciune, dar i c exist pericolul de a
comite alte infraciuni pe viitor.
Motive pentru care formulez inca o cerere de sesizare a Curtii Constitutionale pentru a declara
neconstitutionale art. 245-246 din CPP. Elementul cheie al neconstitutionalitatii art. 245 si art. 246 in
contradictie cu prezumtia de nevinovatie cf. art. 23 (11) din Constitutia Romaniei, este textul art. 109 din
Codul penal care reprezinta conditia, citez: "daca faptuitorul ... prezinta pericol pentru societate".
Conform art. 107 (2) din CP, faptuitorul este "persoana care a comis o fapta prevazuta de legea penala,
nejustificata", coroborat cu art. 4 si art. 99 din CPP, si art. 23 (11) din CR privind prezumtia de
nevinovatie, si stabilirea daca o persoana a comis o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata, este
prerogativa exclusiva a judecatorului de a infaptui justitia, cf. art. 1 din Legea 303/2004 privind statutul
magistratilor si art. 2 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara. Deasemenea daca faptuitorului i
se aplica sau nu o pedeapsa este deasemenea prerogativa judecatorului, deoarece este unicul in masura
a infaptui justitia si stabili ca o persoana a comis o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata.
Coroborez aceasta cu jurisprudenta, hotararea dosarului 907/307/2010 si in temeiul principului
dreptului unitar cf. art. 124 din Constitutia Romaniei
Mai mult nu doar ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica din 14277/231/2015 este
falsificat precum am declarat pe propria raspundere, pentru care voi formula plangere penala impotriva
Asa-zisul judecator Dita Mirela, reclamantul din dosarul 2417/P/2015 a mintit in flagrant ca am
amenintat-o, citez din Ordonanta de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015 din 2417/P/2015
este falsificata in fapt si de drept astfel "sa fie pusa la zid si impuscata", motiv pentru care am formulat
plangere penala prealabila impotriva sa pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor
judiciare, inregistrata cel mai probabil in dosarul 421/P/2015 de la DNA Galati
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut un episod maniacal, si mintind ca am savarsit infractiunea
de Ultrajul judiciar a emis ordonanta de renuntare la urmarirea penala din 10.12.2015 din 2417/P/2015
in mod nelegal si netemeinic invocand art. 318(1)(2) din CPP raportat la art. 314(1) din CPP, deoarece
pentru invocarea lipsei de interes public, este obligatorie punerea in miscare a actiunii penale cf. art. 7
din CPP mai intai. Aceasta ordonanta mentionez a comunicat-o mamei mele pe data de 16.12.2015
presupun dupa stampila Postei Romane
Declar pe propria raspundere ca nu am fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de Ultrajul
judiciar, precum este probata flagrant aceasta realitate prin lipsa hotararii judecatoresti definitive, lipsa
rechizitoriului si lipsa ordonantei de punerea in miscare a actiunii penale care daca nu mi-a fost
comunicata este nula de drept.
Asa-zisul procuror Mihaila Paul si-a arogat functia de judecator, condamnandu-ma pentru
savarsirea infractiunii de Ultrajul judiciar, demonstrand inca o data ca este schizofrenic si sociopat cu
aspect delirant. Aceasta constituie infractiunea de Uzurparea functiei de procuror
In dovedire, justitia se infaptuieste in exclusivitate de judecatori cf. art. 1 din Legea 303/2004 si
art. 2 din Legea 304/2004. Deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul nu corespunde profesional in mod
evident, acesta a uzurpat functia de procuror prin faptul ca a savarsit infractiunile de falsurile in
inscrisuri, adica prin faptul ca a mintit in flagrant ca am savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar.
In dovedire, in dosarul 2417/P/2014 nu s-a pus in miscare actiunea penala, ergo dosarul nu fost
trimis in judecata, ergo nu am fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de Ultrajul judiciar, ergo
asa-zisul procuror Mihaila Paul minte ca am savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar.
Nu in ultimul rand, cheltuielile judiciare de 800 de lei sunt deasemenea falsificate in fapt si de
drept, respectiv onorariul avocatului din oficiu este necuvenit, deoarece am deschis dosar penal sotilor
Mentionez ca am depus in copie plangerile penale prealabile impotriva inculpatului Mihaila Paul
in dosarul 2417/P/2014 care fusese conexat la dosarul 11224/231/2015, pe care completul de judecata
le poate consulta constatand ca cele declarate de mine sunt adevarate cu privire la caracterul
infractional al activitatii asa-zisului procuror Mihaila Paul. Plangerile penale prealabile relevante adica in
legatura cu dosarul 2417/P/2015, 11224/231/2015 si 14277/231/2015 sunt indice #4, #5 si #6, asa-zisul
procuror Mihaila Paul fiind urmarit penal in tot atatea dosare penale pentru fapte penale distincte in
fapt dar identice de drept, adica asa-zisul procuror Mihaila Paul este recidivist, cu "binecuvantarea" unor
asa-zisi procurori din Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati care au avut impresia ca pot
musamaliza vreodata un dosar penal fata de mine, si au devenit inculpati - complici ai asa-zisului
procuror Mihaila Paul in aceleasi dosare in care continua urmarirea penala. In a 6-a plangere penala
prealabila mentionez, am denuntat falsificarea mandatului de aducere din 10.09.2015 din
10547/231/2015 in cardasie cu asa-zisul judecator Dinu Murgulet Ana care s-ar fi putut disculpa
spunand ca a fost inselata de asa-zisul Mihaila Paul cu probe inscrisuri ticluite mincinos si relatari
neconforme realitatii, insa a incalcat in flagrant art. 184 (1) din CPP insinuand ca pot fi expertizat
psihiatric pentru presupusa fapta de Ultrajul judiciar, demonstrand ca in realitate Dinu Murgulet Ana
este in cardasie cu asa-zisul procuror Mihaila Paul si asa-zisul judecator Dita Mirela, singurii ceilalti
criminali obsedati sa ma discrediteze folosind psihiatria ca o arma impotriva mea, in fapt obsesia
originala provenind de la asa-zisul judecator Dita Mirela care si-a instigat colegii de crima organizata in
aceasta privinta, demonstrand prin aceasta ca s-au constituit intr-un grup infractional organizat.
In dovedire, in dosarul 15730/231/2014 avand obiectul punerea mea sub interdictie, asa-zisul
judecator Dita Mirela fara a depune nici o proba, a declarat in esenta ca cetatenii care-si exercita dreptul
fundamental al accesului la justitie sunt alienati mintal, fapt pe care l-am retinut drept proba de alienare
a asa-zisului judecator Dita Mirela care a jurat sa respecte Constitutia si legile, sa apere drepturile
persoanelor, cf. art. 34 din Legea 303/2004, apoi dupa ce a adus aceasta grava atingere imaginii
profesionale si prestigiului justitiei a renuntat la judecata demonstrand rea-credinta prin introducerea
unei actiuni vadit netemeinice impotriva mea.
In dovedire, din referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu, reiese
deasemenea ca tot asa-zisul judecator Dita Mirela este cel care l-a instigat pe asa-zisul procuror Mihaila
Paul la savarsirea abuzurilor legate de procedura in legatura cu psihiatria, asa-zisul procuror Mihaila Paul
efectuand chiar un apel telefonic mamei mele in primavara sau vara anului 2015, intreband-o daca sunt
nebun
Asa-zisul procuror Mihaila Paul este deasemenea urmarit penal pentru complicitatea flagranta la
faptele penale savarsite de asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia de la SML Vrancea
care au savarsit in flagrant Favorizarea faptuitorului, interlopul Herghelegiu Danut care a savarsit in
flagrant tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala pe data de 05.12.2014 impotriva mea,
Norme metodologice privind activitatea medicului legist in calitate de expert numit de organele
judiciare la solicitarea partilor
Art. 3. n activitatea profesional pe care o desfoar, n calitate de consilier al prilor, expertul
recomandat trebuie s depun toate diligenele necesare n vederea asigurrii unei probaiuni
judicire pe baze tiinifice, cu respectarea metodologiei medico-legale precum i a normelor
deontologice.
Art. 17 din Legea 487/2002 republicata 2012, legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu
tulburari psihice
In fapt, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in flagrant precum l-am
denuntat la termenul 11.12.2015 al dosarului 14277/231/2015, deoarece expertiza medico-legala
psihiatrica nu a avut loc, fiind anulata propunerea de internarea mea nevoluntara in scopul efectuarii
expertizei medico-legale psihiatrice in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul
Vrancea. Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in flagrant in drept,
incalcandu-se art. 183(1)(3) din CPP, art. 10, 11, 17 din Legea 487/2002, adica faptul ca nu pot fi
expertizat medico-legal psihiatric decat daca sunt suspect, inculpat sau condamnat pentru infractiunile
de omorul sau pruncuciderea, si este obligatoriu consimtamantul meu liber dat in scris.
In dovedire invoc legea:
Art. 10 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
(1) Evaluarea sanatatii mintale se efectueaza, prin examinare directa a persoanei in cauza, numai de
catre medicul psihiatru.
(2) Evaluarea se va realiza in institutii de sanatate mintala, autorizate si acreditate conform legii.
Art. 11 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
Evaluarea sanatatii mintale se face cu consimtamantul liber, informat si documentat al persoanei, cu
exceptia situatiilor specifice, stabilite de lege, cand persoana evaluata are dificultati in a aprecia
implicatiile unei decizii asupra ei insesi, situatii in care persoana evaluata trebuie sa beneficieze de
asistenta reprezentantului legal sau conventional.
Art. 13 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
(1) Obiectivul evaluarii este stabilirea diagnosticului.
Asa-zisii medici legisti stiind ca nu pot falsifica aparentele legalitatii si temeiniciei certificatului
medico-legal decat daca-mi dau consimtamantul sa-mi fie pusa la indoiala sanatatea mintala si sa fiu
expertizat medico-legal, s-au constituit intr-un grup infractional organizat cu asa-zisul procuror Mihaila
Paul care pe data de 17.09.2015 a pus in executare un mandat falsificat din 10.09.2015 din
10547/231/2015, si dupa ce m-a Privat ilegal de libertate si Supus la rele tratamente prin retinerea mea
ilegala, privarea de odihna si hrana, supunerea la comportament irational timp de 7 (sapte) ore, a
falsificat alt mandat de aducere numit de la ora 10:16 din 2417/P/2015, cu care m-a dus cu mascatii la
Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica, ceea ce nu le-a folosit la nimic, deoarece tot nu mi-am
dat consimtamantul scris cf. art. 184 (3) din CPP, ceea ce a determinat urmatoarea situatie:
pe data de 22.09.2015 in baza unor acte juridice falsificate de asa-zisul medic legist Lucasievici
Silviu, reprezentand un bilet de internare si recomandare de internarea voluntara, asa-zisul procuror
Mihaila Paul a Hartuit pe mama mea cu 5 (cinci) apeluri telefonice, Amenintand si Santajand ca daca nu
ma va convinge sa ma internez voluntar, va falsifica internarea mea nevoluntara cu ajutorul
judecatorului, ceea ce a condus la urmatoarea situatie deoarece am refuzat internarea mea voluntara:
asa-zisul judecator Craciun Contantin Catalin, un fost politist din Vaslui la ordinele ilicite ale
grupului infractional local din Focsani, a falsificat hotararea judecatoreasca din dosarul 11224/231/2015
in fond la Judecatoria Focsani, avand obiectul internarea nevoluntara, prin incalcarea legii si a ratiunii
judiciare, precum am demonstrat formuland contestatie si anuland aceasta hotarare judecatoreasca in
dosarul 11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea.
In fapt, in dosarul 2417/P/2014 nu a fost pusa in miscare actiunea penala, avand calitatea de
suspect care reprezinta faptul ca nu exista probe impotriva mea deoarece precum am demonstrat in
inscrisurile anexate la prezenta, dosarul 2417/P/2014 este inventat de asa-zisul judecator Dita Mirela si
asa-zisul procuror Mihaila Paul in scopul de a savarsit infractiuni impotriva mea, nu de a-l trimite in
judecata unde acestia stiu ca vor pierde.
Mai mult, deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut un episod maniacal si crezandu-se
judecator m-a condamnat pentru o infractiune care n-am savarsit-o prin ordonanta de renuntarea la
urmarirea penala nelegala si netemeinica din 10.12.2015 din dosarul 2417/P/2014 in care a mintit ca am
savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar vadit netemeinic deoarece:
In discutia fondului raportului medico-legal psihiatric falsificat, pe care nu l-am putut retine in
graba deoarece nu mi s-a permis consultarea dosarului 14277/231/2015 decat o scurta perioada de timp
la data de 11.12.2015, in esenta am observat ca asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu si complicii sai
care au semnat "la foc automat" raportul de expertiza medico-legala psihiatrica falsificat, au declarat ca
am halucinat faptul ca le-am anulat propunerea de internare ne/voluntara ca nefondata in dosarul
11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea, adica facand parte din grupul infractional
organizat local, elucubreaza ca hotararile judecatoresti, legea, drepturile persoanelor si sistemul judiciar
sunt halucinatiile mele, ceea ce retin drept proba de schizofrenie a asa-zisului medic-legist Lucasievici
Silviu si complicilor sai membri ai Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul Serviciului de
medicina legala Vrancea, care au pierdut vadit orice contact cu realitatea juridica, profesionala si
socioala, reprezentand un pericol nu doar pentru public ci si pentru propria persoana incriminandu-se
penal in flagrant, si proba de sociopatie sau tulburare antisociala de personalitate, fiindca incalca in mod
pervaziv legea si drepturile persoanelor
Mai mult, am demonstrat si faptul ca diagnosticul prezumtiv este falsificat prin faptul ca am
dovedit fondul asa-zisului raport de expertiza medico-legala psihiatrica falsificat in mai multe moduri,
fara a aborda toate minciunile proferate de asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu care a redactat
raportul de expertiza medico-legala psihiatric, pentru a nu urmari proverbiala piatra aruncata in lac si
aglomera dosarul 14277/231/2015. In cel mai scurt mod am demonstrat falsitatea diagnosticului
prezumtiv de tulburarea de personalitate paranoida prin faptul ca aceasta fanfaronada lingvistica se
poate inlocui cu afirmatia ca o persoana este suspicioasa, ori am demonstrat ca nu sunt o persoana
suspicioasa prin faptul ca am discutat cu asa-zisii psihiatri amiabil pe 17.09.2015, fara a considera ca
sunt intr-atat de nebuni incat sa se incrimineze penal in flagrant - evident fiind nebuneste a crede ca nu
unul sau doi, ci 5 (cinci) psihiatri sunt nu doar infractori ci si schizofrenici si sociopati dat fiind ca ocupa
functia de medici psihiatri, dar intr-adevar pe de alta parte, sociopatii aproape intotdeauna se
organizeaza in gasti, ceea ce e doar natural pentru niste animale, si mint in mod obsesiv fiind capabili sa
insele vigilenta unor naivi, sau sa ocupe o pozitie sociala prin fapte penale impotriva libertatii sau fapte
de coruptie, adica mai precis prin Hartuire, Amenintare si Santaj, respectiv prin Darea de mita, Luarea
de Mita si Traficul de influenta
Mai mult, facand abstractie de probatoriul amplu al sanatatii mele mintale depus in dosarul
11224/231/2015 anexat la dosarul 14277/231/2015, dovada scurta prin care spulber orice dubiu cu
privire la sanatatea mea mintala si cel putin ridic suspiciunea legitima a alienarii mintale a procurorului si
membrilor Comisiei, realitate care este de notorietate deoarece am facut publice dosarele penale
In urma analizei unei analize mai amanuntite a fondului raportului de expertiza medico-legala
psihiatrica nr. 970/A1-P/232 constat in continuare ca este falsificat in flagrant in fapt, deoarece
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 107
Scopul msurilor de siguran
(1) Msurile de siguran au ca scop nlturarea unei stri de pericol i prentmpinarea svririi
faptelor prevzute de legea penal.
(2) Msurile de siguran se iau fa de persoana care a comis o fapt prevzut de legea penal,
nejustificat.
(3) Msurile de siguran se pot lua i n situaia n care fptuitorului nu i se aplic o pedeaps.
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 108
Categoriile msurilor de siguran
Msurile de siguran sunt:
a) obligarea la tratament medical;
Nu in ultimul rand, o alta proba flagranta a alienarii mintale a asa-zisilor psihiatri o constituie
declaratia "tulburare de personalitate de tip paranoid cu decompensare (persistenta) de aspect delirant",
ceea ce este un pleonasm, fiind in termeni psihiatrici echivalentul diagnosticului de tulburarea de
personalitate de tip paranoid cu aparitia unui grup de simptome (persistente) ale tulburarii de
personalitate de tip paranoid. Decompensare inseamna aparitia unui grup de simptome, si aspect
delirant inseamna convingerea absoluta a persoanei care nu poate fi combatuta cu argumente logice,
dar care este specifica, ceea ce asa-zisii psihiatri nu au precizat deoarece sunt idioti conform etimologiei
termenului idiot provenind din Atena antica, adica indivizi care nu cunosc o meserie si care sunt
dezinteresati de treburile publice
In dovedire invoc enciclopedia Wikipedia
An idiot, dolt, dullard or (archaically) mome is an intellectually disabled person, or someone who acts in
a self-defeating or significantly counterproductive way.
...
An idiot in Athenian democracy was someone who was characterized by self-centeredness and
concerned almost exclusively with privateas opposed to publicaffairs.
Traducere in romana:
de la adresa http://www.la-psiholog.ro/info/tulburarea-de-personalitate-paranoida
definitia tulburarii de personalitate de tip paranoid este:
de la adresa: http://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-
psihiatrici/decompensare95181.php
definitia decompensarii persistente este, citez aparitia unui grup de simptome persistente
de la adresa: http://www.romedic.ro/delir-tulburare-deliranta
definitia aspectului delirant este, citez: convingerea absoluta a persoanei care nu poate fi combatuta cu
argumente logice
Mai mult, asa-zisii psihiatri Lucasievici Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-legala
psihiatrica din cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita
Grajdeanu, au opinat semidoct alte criterii in falsificarea raportului de expertiza medico-legala
psihiatrica, adica:
- "absenta constiintei bolii la momentul actual". Corect romaneste se spune constientizarea bolii, si
fiindca boala nu exista nu am ce constientiza, cu exceptia alienarii mintale a asa-zisilor psihiatri pe care-i
voi pune sub interdictie
- imprevizibilitate in relatiile sociale. Aceasta este un fals, deoarece sunt perfect predictibil in relatiile
sociale, si anume la fel ca restul oamenilor civilizati tratez pe toata lumea civilizat, adica ma comport
civilizat fata de prieteni si raufacatori deopotriva, adica spre exemplu raufacatorilor daca savarsesc o
infractiune impotriva mea, formulez plangere penala, respectiv sunt un prieten de nadejde pentru alti
oameni cinstiti, unii dintre care sufera din cauza abuzurilor savarsite de alti asa-zisi psihiatri criminali din
Romania, inhaitati cu crima organizata alcatuita din asa-zisele organe judiciare, motiv pentru care a
aparut sintagma de notorietate republica procurorilor referindu-se la aceasta tagma de functionari
corupti aproape in intregime din parchete, ceea ce pot si eu demonstra statistic ca este adevarat.
- determinare si perseverenta irationale. Aceasta este un fals, deoarece determinarea si perseverenta
a condus la anularea hotararii de internarea mea nevoluntara de exemplu, deci acestea s-au dovedit a
Cod penal
Dispoziii generale
(1) Msurile de siguran au ca scop nlturarea unei stri de pericol i prentmpinarea svririi
faptelor prevzute de legea penal.
(2) Msurile de siguran se iau fa de persoana care a comis o fapt prevzut de legea penal,
nejustificat.
(3) Msurile de siguran se pot lua i n situaia n care fptuitorului nu i se aplic o pedeaps.
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 108
Categoriile msurilor de siguran
Msurile de siguran sunt:
a) obligarea la tratament medical;
In dovedire invoc principiul dreptului unitar cf. art. 124 din Constitutia Romanie si ca
jurisprudenta dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei din care citez conform
articolului de specialitate de la adresa: http://www.juridice.ro/346691/romania-la-cedo-cauza-pendinte-
ivascu-internarea-medicala-nevoluntara-la-ordinul-procurorului-dreptul-la-viata-privata-si-raspunderea-
statului.html
La 19 octombrie 2009, procuratura a solicitat instanei pronunarea unui ordin de tratament psihiatric
obligatoriu. ntr-o decizie final din data de 1 septembrie 2010, Judectoria Sighetu Marmaiei a respins
cererea procurorului. Instana a considerat c, n temeiul articolului 111 din Codul penal, msurile de
siguran (cum ar fi admiterea obligatorie ntr-o unitate medical i un ordin de a urma un tratament
psihiatric) au drept scop s pun capt unor situaii periculoase i pentru a preveni fenomenul
infracional. De aceea, ele ar trebui impuse doar persoanelor care au svrit infraciuni prevzute de
dreptul penal. Prin urmare, un ordin pentru a urma un tratament psihiatric nu poate fi impus
reclamantului pn cnd nu se va stabili c acesta a comis o infraciune, dar i c exist pericolul de a
comite alte infraciuni pe viitor.
Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este antedatat, fiind emis in perioada
30.10.2015-03.12.2015 si nu pe data de 17.09.2015, conform probelor filele 99-103 din 2417/P/2015 asa
cum le-am gasit in 2220/91/2015, adica faptul ca asa-zisul prim-procuror Tarlea Florin Cristinel le-a
comunicat asa-zisilor psihiatri care au falsificat raportul de expertiza medico-legala, faptul ca le-am
anulat in 11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea internarea nevoluntara pe care au
propus-o pentru a ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma vatama sau ucide prin injectarea cu
substante toxice, lovire sau alte moduri, banuiala legitima pe care am demonstrat-o prin faptul ca
- pe 05.12.2015 imediat dupa ce interlopul Herghelegiu Danut a savarsit tentativa de Omor
calificat si Vatamarea corporala impotriva mea lovindu-ma cu capul de perete si aruncandu-ma pe
treptele scarii blocului in stare de inconstienta, am fost injectat cu o substanta necunoscuta de o
persoana necunoscuta, fara acordul meu, la serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon",
- jandarmeria a refuzat o data sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP,
- politia a refuzat e 3 (trei) ori sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP,
- jandarmeria a falsificat realitatea declarand ca eu l-am agresat pe interlopul Herghelegiu Danut
care a chemat jandarmii, fapt prin care i-am prins in flagrant savarsind nu doar Favorizarea faptuitorului
ci si Falsul intelectual si Uzul de fals,
- respectiv Mihaila Paul, Dita Mirela, Tarlea Florin Cristinel au falsificat mai multe acte de
procedura urmarind:
- in 15730/231/2014 (anulat) punerea mea sub interdictie vadit netemeinic,
- in 11224/231/2015 (anulat) internarea mea nevoluntara vadit netemeinic,
- si in 14277/231/2015 (inadmisibil dar in curs de judecata in prezent) supunerea mea la
tratament medical obligatoriu vadit netemeinic, fiind dovedite prin toate aceste concursuri de
infractiuni ca acesti interlopi s-au constituit intr-un grup infractional organizat pentru savarsirea de
infractiuni, dovezi prin care demonstrez ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este unul din
actele falsificate in scopul vatamarii mele, dat fiind scopul acestora vadit nelegal si netemeinic de a ma
pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma injecta cu substante toxice sau a ma vatama in alt mod
Citez in dovedire literatura de specialitate privind alienarea mintala a asa-zisilor medici psihiatri
Lucasievici Silviu, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita Grajdeanu si asa-zisul
organ de urmarire penala Mihaila Paul
1. b. de la adresa
http://www.lapsiholog.com/tulburarea-de-personalitate-antisociala.html
citez:
Tulburarea de Personalitate Antisociala este caracterizata printr-un tipar comportamental stabil de
violare si desconsiderare a drepturilor celorlalti. Acesta tulburare de personalitate a fost denumita, de
asemenea Psihopatie, Sociopatie sau Tulburare de Personalitate Dissociala.
1. c. privind
En. Antisocial Personality Disorder
Ro. Tulburarea antisociala de personalitate
de la adresa
http://en.wikipedia.org/wiki/Antisocial_personality_disorder
citez
Antisocial (or dissocial) personality disorder is characterized by a pervasive pattern of disregard for, or
violation of, the rights of others.
Traducere in romana:
Tulburarea antisociala de personalitate este caracterizata e un tipar pervaziv de ignorare a, sau violare a
drepturilor celorlalti.
1. d. privind
En. How to Deal With a Psychopath
Ro. Cum sa relationezi cu un sociopat
de la adresa
https://www.youtube.com/watch?v=1PNyVwA1ii4
1. e. privind
En. Profile of the Sociopath
Ro. Profilul sociopatului
de la adresa
http://www.mcafee.cc/Bin/sb.html
citez: "
DSM-IV Definition
Antisocial personality disorder is characterized by a lack of regard for the moral or legal standards in the
local culture. There is a marked inability to get along with others or abide by societal rules. Individuals
with this disorder are sometimes called psychopaths or sociopaths.
Traducere in romana:
NOTA: in anii 1830 aceasta tulburare era denumita nebunie morala. In anii 1900 aceasta a fost
redenumita in personalitate psihopata. Mai recent aceata a fost denumita tulburare antisociala de
personalitate in categoriile DSM-III si DSM-IV (termenul provine din en. The Diagnostic and Statistical
Manual of Mental Disorders (DSM), published by the American Psychiatric Association; ro. Manualul
diagnostic si statistic al tulburarilor mintale, publicat de Asociatia Americana de Psihiatrie). Unii critici s-
au plans ca, in incercarea de a se intemeia doar pe criterii obiective, DSM a largit conceptul pentru a
include prea multi indivizi. Categoria sociopatilor include indivizi care au comis fapte ilegale, imorale sau
egoiste pentru o varietate de motive si nu sunt neaparat psihopati.
Nota: criticile sunt declarate fara argumente stiintifice pe de o parte, pe de alta parte neavizate adica
nedocumentate in raport cu DSM, pentru ca varietatea de motive invocate de raufacatori reprezinta
rationalizarea raului facut, una din caracteristicile psihopatului/sociopatului
Definitia DSM-IV
Tulburarea de personalitate antisociala este caracterizata de o lipsa de observatie a standardelor morale
si legale ale culturii locale. Este observabila o inabilitate marcanta de a relationa cu altii si a se supune
regulilor societatii. Indivizii cu aceasta tulburare sunt uneori denumiti psihopati sau sociopati
5.2. Privind alienarea mintala sau schizofrenia al asa-zisilor medici psihiatri si asa-zisilor
procurori Tarlea Florin Cristinel, Mihaila Paul, Batranu Iuliana, precum si a asa-zisului judecator Dita
Mirela
Traducere in romana:
Schizofrenia este o tulburare mintala caracterizata prin comportament social anormal si esecul
de a recunoaste ce este real.
Asa-zisii medici psihiatri si asa-zisii magistrati inculpati, au fost prinsi in flagrant mintind obsesiv,
incalcand legea si drepturile altor persoane, in scopul promovarii intereselor ilicite ale crimei organizate
din care fac parte, adica in cardasie si in apararea altor alienati mintal. Prin definitie, incalcarea in mod
pervaziv a legii si drepturilor altor persoane, constituie sociopatia sau tulburarea antisociala de
personalitate, o forma de alienare mintala. Mentionez ca proferarea obsesiva de minciuni constituie una
din caracteristicile sociopatului sau psihopatului, si se numeste mitomania
Fiindca asa-zisii medici psihiatri si asa-zisii magistrati inculpati prinsi in flagrant incalcand legea si
drepturile celorlalte persoane, nu corespund profesional probat flagrant prin lipsa de competenta
profesionala si de bun simt chiar fiindca s-au incriminat penal, adica asa-zisii medici psihiatri si asa-zisii
magistrati inculpati nu doar ca nu inteleg legea si obligatia de a o respecta, nu inteleg nici datoria de
serviciu. Acestora le lipseste cu desavarsire si discernamantul sau intelegerea de bun simt a normelor
societatii civilizate, respectiv halucineaza ca prin minciunile prin care s-a incriminat penal ca au reusit sa
pacaleasca pe cineva
Fiindca prin definitie schizofrenicul este caracterizat prin pierderea contactului cu realitatea,
este astfel dovedit in flagrant ca asa-zisii medici psihiatri si asa-zisii magistrati inculpati sunt
schizofrenici, deoarece au demonstrat lipsa de discernamant prin incalcarea pervaziva a legii si a
5.3. Privind mintitul patologic al asa-zisilor medici psihiatri si asa-zisilor procurori Tarlea Florin
Cristinel, Mihaila Paul, Batranu Iuliana, precum si a asa-zisului judecator Dita Mirela
De la adresa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Pathological_lying
citez:
Pathological lying
Diagnosing pathological lying can be very difficult because it has not been recognized as a disorder in the
Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Many other disorders acknowledge pathological
lying as a symptom of disorders such as psychopathy, and antisocial, borderline, narcissistic, and
histrionic personality disorders, but people that are pathological liars may not possess characteristics of
the other disorders.[4] Excessive lying is a common symptom of several mental illnesses.
Traducerea in romana:
Mintitul patologic
Diagnosticarea mintitului patologic poate fi dificil deoarece nu este recunoscut ca o tulburare de
personalitate de sine statatoare in Manualul Diagnostic si Statistic al Bolilor Mintale. Multe dintre
celelalte tulburari mintale recunosc mintitul patologic ca o simptoma a psihopatiei, si a tulburarilor de
personalitate antisociale, borderline, narcisistica si histrionica, dar oamenii care sunt mincinosi
patologici nu prezinta neaparat celelalte caracteristici ale tulburarilor mintale. Mintitul excesiv este o
simptoma comuna a mai multor tulburari mintale.
De la adresa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Pathological_lying
citez:
If the disease continues to progress, lying could become so severe as to cause legal problems, including
but not limited to fraud.
Traducerea in romana:
Daca boala mintala progreseaza, mintitul obsesiv poate cauza probleme cu legea, incluzand dar nefiind
limitate la frauda
Anexez drept proba 9 motivatia contestatiei asa-zisului procuror Dogaru Luminita Georgeta,
redactata de asa-zisii procurori de sedinta Batranu Iuliana si Dragovici Anca Dorina
Cuvant inainte. Asa-zisii procurori Batranu Iuliana si Dragovici Anca Dorina sunt urmariti penal
pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala sub forma
participativa a complicitatii sau instigarii, si a infractiunilor de falsurile in inscrisuri, implicit infractiunile
de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile contra libertatii persoanei,
infractiunile de coruptie si alte infractiuni in legatura cu dosarele penale 2417/P/2014 si 1863/P/2015
(829/P/2015) implicit 246/P/2015, motiv pentru care asa-zisii procurori Batranu Iuliana si Dragovici Anca
Dorina sunt vadit incompatibili cf. art. 64 (1) f) si art. 65 (1) din CPP demonstrand necorespundere
profesionala precum infatisez in continuare discutand motivarea contestatiei nelegale, netemeinice si de
rea-credinta criminala introdusa fara calitate procesuala activa de asa-zisul procuror Dogaru Luminita
Georgeta de la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani
In fapt art. 245 din CPP este aplicabil fata de suspect si inculpat, calitati ce nu le am in dosarul
2417/P/2014 sau 14277/231/2015 datorita ordonantei falsificate de renuntarea la urmarire penala din
10.12.2015 din 2417/P/2014 prin care asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au uzurpat
calitatea de procuror si pe cea de judecator pe care si-au arogat-o declarand ca am savarsit si asa
aberant d.p.d.v. juridic in lipsa faptei materiale, Ultrajul judiciar.
In fapt actiunea 14277/231/2015 este intemeiata pe art. 246 din CPP, care se aplica doar
inculpatului, ori in dosarul 2417/P/2014 n-am avut vreodata calitatea de inculpat deoarece nu a fost
pusa in miscare actiunea penala impotriva mea cf. art. 7 si art. 309 din CPP, iar continuarea urmaririi
penale prin care mi-a fost data calitatea de suspect a fost falsificata deoarece fapta nu exista, precum si
pentru probele si declaratiile falsificate am deschis dosar penal asa-zisului judecator Dita Mirela de al
Tribuanlul Vrancea pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare
Codul de procedura penala
Art. 246 - Procedura de aplicare si de ridicare a masurii
(2) Propunerea prevazuta la alin. (1) va fi insotita de expertiza medico-legala din care sa rezulte
necesitatea aplicarii masurii obligarii la tratament medical.
In fapt expertiza medico-legala nu exista fiindca expertizarea psihiatrica n-a putut avea loc,
deoarece nu am fost expertizat psihiatric cf. art. 184 (1) din CPP si art. 10 din Legea 487/2002, precum
nici nu mi-am dat acordul in fata organului judiciar cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002
Facand abstractie de restul elucubratiilor irelevante a asa-zisii procurori Batranu Iuliana si
Dragovici Anca Dorina deoarece art. 318 din CPP este suspendat si va fi abrogat pe 15.05.2016, si
deoarece intreg dosarul 2417/P/2014 este de fapt o tegiversare a ordonantei de clasare cf. art. 16 (1) a)
din CPP ce se impunea din decembrie 2014 cand a fost introdusa plangerea deoarece fapta nu exista si
deoarece dosarul falsificat 2417/P/2014 a fost deschis in decembrie 2014 si nu s-au efectuat acte de
procedura timp de 10 (zece) luni demonstrand ridiculozitatea declaratiilor asa-zisilor procurori Batranu
Iuliana si Dragovici Anca Dorina,
este de remarcat aberatia grosolana ca "procurorul este suveran" de la sfarsitul paragrafului, in
realitatea juridica procurorul supunandu-se principiului legalitatii si principiului controlului ierarhic cf.
art. 132 din CR. Mai mult, cf. art. 2 din CR "Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea
in nume propriu", altfel spus nu exista nimeni suveran in statul de drept - toti avem obligatii
In fapt, "sesizarea instantei competente potrivit dispozitiilor legii speciale in materia sanatatii
mintale, in vederea dispunerii internarii nevoluntare" nu este obligatorie, dar de mentionat este ca d-na
Badiu Mandica n-a gresit, deoarece ordonanta trebuia sa faca referire la faptul ca am anulat prin
contestatia 11224/231/2015 la Tribunalul Vrancea hotararea de internarea nevoluntara falsificata de
asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin din dosarul 11224/231/2015, fapt ce nu a fost introdus in
ordonanta pentru a induce instanta in eroare deoarece hotararea prin care am anulat ca nefondata
hotararea falsificata de asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin, un fost politist din Vaslui la
ordinele grupului infractional organizat din Vrancea, are autoritatea de lucru judecat privind minciunile
procurorilor ca sunt violent si lipsit de discernamant, ambele calomnii fiind neprobate in nici un fel,
precum a retinut completul prezidat de d-l judecator Harabor Dorel in dosarul 11224/231/2015 in faza
de contestatie, a carui hotarare o anexez drept proba 10 si din care citez:
Am cercetat si evidenta altor judecatorii din tara precum am cercetat instantele locale, si
aparent parchetele si instantele din Vrancea prezinta singurul grup infractional organizat din tara
alcatuit din asa-zisi magistrati care drogheaza sistematic oameni nevinovati bazat pe aceasta logica
halucinanta care nu exista in lege
3. Cheltuielile judiciare de #60 de lei inventate de asa-zisul judecator Dumitru Petrus sunt
absolut nemotivate in fapt si prin urmare de drept, deoarece nu exista legea, hotararea, ordonanta,
regulamentul sau baremul care stabileste ce reprezinta cheltuielile judiciare de #60 de lei,
precum nu exista nici o lege care obliga instanta sa face transcrisuri neconforme cu originalul pe
hartie de pe inscrisurile electronice inlaturand semnatura si masurile de securitate electronice pentru a
inventa cheltuieli judiciare in sarcina petentului prin posta electronica,
demonstrand ca asa-zisul judecator Dumitru Petrus a stabilit cheltuielile judiciare precum se
spune colocvial din burta si cu rea-credinta in scopul de a ma pagubi. Judecatorul este obligat a motiva
in fapt si de drept orice hotarare cf. art. 403 (1) c)d) din CPP in conditiile legii conform principiului
legalitatii cf. art. 1 (5) si art. 124 (3) din CR, si cf. art. 2 din CPP si principiului adevarului cf. art. 5 din CPP
In dovedirea falsificarii cheltuielilor judiciare in fapt prin inventarea sumei de bani fara motivare
adica suport real invoc faptul ca cheltuielile judiciare la fel ca si cheltuielile de judecata trebuie sa aiba
suport real, adica sa constituie cheltuieli in primul rand sau achizitionarea unui bun sau serviciu, iar in al
doilea rand aceste cheltuieli trebuie sa fie judiciare adica in legatura cu procesul si persoana care le
solicita sau stabileste trebuie sa probeze existenta acestora mai presus de orice dubii rezonabile, adica
magistratul trebuie sa probeze in fapt si de drept necesitatea achizitionarii unui bun sau serviciu in
interesul justitiei ceea ce in cazul de fata nu exista fiindca cheltuielile judiciare sunt nemotivate adica
vadit inventate
Magistratul este obligat sa motiveze hotararea in fapt si de drept cf. art. 403 (1) c)d) din CPP in
conditiile legii adica conform principiului legalitatii cf. art. 2 din CPP si conform principiului aflarii
adevarului cf. art. 5 din CPP, neputandu-se retine ca falsificarea ordonantei poate constitui o motivare in
fapt si de drept in conditiile legii adica cu respectarea principiului legalitatii cf. art. 2 din CPP si
respectarea principiului aflarii adevarului cf. art. 5 din CPP, precum aceste ordonante nu se pot retine ca
fiind ordonante temeinice ci ordonante falsificate fiindca autoritatea justitiei deriva din lege cf. art. 124
din CR Justitia se infaptuieste in numele legii, respectiv se desfasoara conform principiului legalitatii cf.
art. 1 (5) din CR si principiului aflarii adevarului derivat al principiului legalitatii si al dreptului
ART. 12 din ROII cf. Hotrrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1788/2009
(1) n activitatea de coordonare i control privind administrarea tribunalului i a instanelor din
circumscripie, preedintele tribunalului exercit urmtoarele atribuii:
o) organizeaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor la nivelul instanei.
ART. 14 din ROII cf. Hotrrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1788/2009
(1) Preedintele tribunalului specializat exercit atribuiile manageriale n vederea organizrii eficiente a
activitii acestuia, precum i atribuii de administrare a instanei, scop n care:
k) organizeaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor la nivelul instanei
ART. 16 din ROII cf. Hotrrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1788/2009
(1) Preedintele judectoriei exercit atribuiile manageriale n vederea organizrii eficiente a activitii
acesteia, precum i atribuii de administrare a instanei, scop n care:
l) organizeaz activitatea de arhivare electronic a dosarelor la nivelul instanei;
In fapt asa-zisul judecator Dumitru Petrus a stabilit "din burta" ca trebuie sa platesc cheltuieli
judiciare deoarece nu exista nici o lege, ordonanta, hotarare sau regulament obligatoriu pentru
judecatori care demonstreaza ca trebuie sa platesc debitele falsificate cu rea-credinta de asa-zisul
judecator Dumitru Petrus cu titlu de cheltuieli judiciare deoarece desi cheltuielile judiciare se pun in
sarcina partii careia ii este respinsa cererea conform legii, cheltuielile judiciare daca nu sunt obiectivate
in fapt sunt prin urmare nelegale
Judecatorul este obligat sa motiveze hotararea in fapt si de drept cf. art. 403 (1) c)d) din CPP in
conditiile legii adica conform principiului legalitatii cf. art. 2 din CPP si conform principiului aflarii
adevarului cf. art. 5 din CPP, neputandu-se retine ca falsificarea ordonantei poate constitui o motivare in
fapt si de drept in conditiile legii adica cu respectarea principiului legalitatii cf. art. 2 din CPP si
respectarea principiului aflarii adevarului cf. art. 5 din CPP, precum aceste ordonante nu se pot retine ca
fiind ordonante temeinice ci ordonante falsificate fiindca autoritatea deriva din lege cf. art. 124 din CR
Justitia se infaptuieste in numele legii, respectiv se desfasoara conform principiului legalitatii cf. art. 1
(5) din CR si principiului aflarii adevarului derivat al principiului legalitatii si al dreptului fundamental al
accesului liber la justitie mai precis al dreptului la un proces echitabil, precum este asimilat notiunii de
In dovedirea infractiunilor savarsite de asa zisul procuror Dogaru Luminita Georgeta copii
pledoaria depusa in dosarul 14277/231/2015 deoarece nu am timp sa redactez aceasta in prezent.
In dovedire anexez proba 12 1. reprezentand contestatia nemotivata a asa-zisului procuror
Dogaru Luminita Georgeta care este lipsit de calitate procesuala activa motiv pentru care in dosarul
14277/231/2015 am
1. invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a asa-zisului procuror Dogaru Luminita
Georgeta care a intentat contestatia impotriva hotararii din dosarul 14277/231/2015 conform proba 12
anexata la prezenta
deoarece asa-zisul procuror Dogaru Luminita Georgeta nu a participat la judecata n prim
instan si nu a fost parte in procesul penal 14277/231/2015 in fond, precum nici Parchetul de pe
langa Judecatoria Focsani unde lucreaza aceasta nu este parchetul care a instrumentat dosarul
2417/P/2014 din care a fost intentata actiunea inadmisibila 14277/231/2015 precum a declarat-o
instanta de fond a Judecatoriei Focsani.
Mai mult, deoarece Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea n-a stabilit in ce consta
circumstanta agravanta Ultrajul judiciar adica fapta materiala care evident nu exista motiv pentru care
am formulat impotriva ordonantei falsificate de renuntare ala urmarirea penala din 10.12.2015 din
2417/P/2014, plangere impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP de preschimbarea in
Reclamantul, fiind cel care pornete aciunea, trebuie s justifice att calitatea sa procesual activ, ct
i calitatea procesual pasiv a persoanei chemate n judecat, prin indicarea obiectului cererii i a
motivelor de fapt i de drept pe care se ntemeiaz pretenia sa.
Dup ce a fost sesizat, instana trebuie s verifice att calitatea procesual activ, ct i calitatea
procesual pasiv, fie nainte de nceperea dezbaterilor, dac acest lucru este posibil, fie n cadrul
dezbaterilor asupra fondului dreptului.
Instana de control judiciar trebuie s stabileasc, n privina calitii procesuale a prilor, c acestea au
participat la judecata n prim instan.
Verificarea pe care trebuie s o fac instana se impune n privina oricrei aciuni, indiferent dac are ca
obiect realizarea dreptului sau numai constatarea existenei sau neexistenei unui drept.
2. invocat excepia lipsei calitii procesuale, pe parcursul procesului, lipsa calitii procesuale
se invoc pe cale de excepie, de oricare dintre pri, de ctre procuror sau instan din oficiu. Excepia
lipsei calitii procesuale este o excepie de fond, absolut i peremptorie.
...
Admiterea excepiei determin respingerea cererii ca fiind formulat de o persoan lipsit de calitate
procesual activ, respectiv respingerea cererii ca fiind formulat mpotriva unei persoane lipsite de
calitate procesual pasiv.
De vreme ce calitatea procesual este o condiie de admisibilitate a aciunii, s-a apreciat c nu este
greit nici soluia de respingere a cererii ca inadmisibil, n urma admiterii acestei excepii de fond.
...
, si
excepia inadmisibilitii, ntr-o prim opinie se consider c exist anumite mijloace de aprare cu
o natur juridic mixt, i anume inadmisibilitile, care au ca obiect contestarea dreptului reclamantului
de a sesiza instana, aspect prin care se deprteaz de aprrile de fond i se apropie de excepiile de
procedur.
Se arat c, n funcie de regimul procedural aplicabil, inadmisibilitile prezint analogii cu excepiile, iar
ct privete efectele, sunt mult mai energice dect ale excepiilor i se apropie de consecinele admiterii
unei aprri de fond. Astfel, inadmisibilitile se mpart n inadmisibiliti de ordin subiectiv (referitoare
la calitatea procesual, precum i cele deduse din adagiul nemo auditurpropriam turpitudinem
allegans) i inadmisibiliti de ordin obiectiv (calea procesual greit aleas; decderile; autoritatea de
lucru judecat).
...
Se susine c suntem, de fapt, n prezena unor excepii procesuale (de fond sau de procedur), care au
ca punct comun soluia pe care o pronun instana n cazul admiterii lor: respingerea cererii ca
inadmisibil.Deci, noiunea de inadmisibilitate vizeaz nu excepia, ci efectul spre care tinde aceasta, o
anumit modalitate de respingere a cererii.
n opinia majoritar, fa de amploarea i consacrarea ei permanent n practica judectoreasc, se
apreciaz necesitatea ca excepia inadmisibilitii s fie consacrat n doctrina juridic.
Astfel, vom ncerca s artm de ce exact n acele situatii n care n doctrin se susine c nu e vorba
despre excepia inadmisibilitii, susinerea opiniei contrare reprezint un avantaj din punct de vedere
practic i teoretic:
...
4) cale de atac exercitat de o persoan care nu a fost parte la proces n fond. Se arat c soluia este
determinat de admiterea excepiei de fond privitoare la aceast persoan, care nu a avut calitatea de
parte n proces. Dincolo de aspectul c o astfel de excepie fr nume nu poate fi invocat, sugerm i
faptul c poate fi la fel de bine invocat excepia lipsei calitii procesuale n apel/recurs, cu respingerea
apelului ca urmare a admiterii acestei excepii, putndu-se evita soluia respingerii apelului/recursului ca
inadmisibil;
...
Asa-zisul procuror Barsan Victoria a propus obligarea mea la tratament medical provizoriu
sustinand ca utilizarea mea ca cobai precum atesta comunicatul de presa privind activitatea criminala a
psihiatrilor romani: http://www.mpublic.ro/presa/2016/c_31_05_2016.htm
In concluzie deoarece asa-zisul procuror Barsan Victoria a propus obligarea mea la tratament
medical in contradictoriu cu 7 (sapte) cazuri de inadmisibilitate adica cele prezentate mai sus plus
falsificarea in drept nu doar in fapt a contestatiei parchetului si a raportului de expertiza medico-legala
psihiatrica dar evident si a propunerii, motivand aberant ca e spre binele meu sa fiu folosit de mafia
farmaceutica in cardasie cu sarlatanii de psihiatri ca cobai conform comunicatului de presa PICCJ ce
priveste Vrancea inclusiv care atesta aceasta mai presus de orice dubii rezonabile:
http://www.mpublic.ro/presa/2016/c_31_05_2016.htm
si sa fiu lobotomizat sau ucis conform literaturii de specialitate facuta publica de alti psihiatri si
victime ale psihiatriei privind faptul ca asa-zisele manuale de psihiatrie sunt concepute de asa-zisii
medici din lagarele de concentrare naziste refugiati in Canada care a importat ca si SUA "elita"
J. Privind infractiunile savarsite de asa zisii procurori Galca Ionel, Danaila Didina si un asa-zis
procuror de la Sectia de resurse umane si documentare a PICCJ si superiorul sau ierarhic care
deturneaza plangerile penale, cererile de recuzare si plangerile impotriva actelor procurorului
incalcand legea fiind complice acestor infractiuni pe care le deturneaza la PCAG in scopul de a fi
musamalizate de asa-zisii procurori de la PCAG fara competenta materiala si dupa persoana
Invoc proba 13 reprezentand plangerea penala prealabila impotriva Galca Ionel, Danaila Didina
si un asa-zis procuror de la Sectia de resurse umane si documentare a PICCJ si superiorul sau ierarhic
care deturneaza plangerile penale, cererile de recuzare si plangerile impotriva actelor procurorului
incalcand legea fiind complice acestor infractiuni pe care le deturneaza la PCAG in scopul de a fi
musamalizate de asa-zisii procurori de la PCAG fara competenta materiala si dupa persoana,
in care demonstrez infractiunile savarsite de acestia
K. Privind infractiunile savarsite de asa-zisii procurori Enciu Marcel Gabriel si Racovita Silvia
prin falsificarea ordonantei din 22.03.2017 din 42/P/2016
Ordonanta procurorului sau hotararea judecatoreasca este un silogism al carui cele doua
premize sunt motivarea in fapt si de drept cf. art. 286 (2) d) din CPP si art. 403 (1) c)d) din CPP in materie
penala, si evident in orice alta materie judiciara
Inspectorii judiciari (...) au dispus, prin rezolutia din 29 octombrie 2015, exercitarea
actiunii disciplinare fata de Risantea Gagescu si Damian Dolache, judecatori la Curtea de Apel
Bucuresti, pentru abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. s) si art. 99 lit. t), raportat la art.
991 alin. (2) din Legea nr. 303/ 2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu
In realitate procurorul este obligat sa motiveze orice ordonanta sau pledoarie in cazul
procurorului de sedinta prin silogismul in fapt si de drept cf. art. 286 (2) d) si art. 306 din CPP in
conditiile legii, adica conform principiului legalitatii cf. art. 2 din CPP si principiului aflarii
adevarului cf. art. 5 din CPP, si asa-zisii procurori Enciu Marcel Gabriel si Racovita Silvia au
falsificat validitatea acestui silogism omitand cu rea-credinta consemnarea si administrarea
probelor, mintind in consecinta prin omisiune ca nu exista probe si propriu-zis prin motivarea de
drept cf. art. 315 (1) b) si art. 16 (1) a) din CPP concluzionand aberant ca fapta nu exista ceea ce
oricum nu poate fi demonstrat in baza lipsei probelor si descrierii faptelor, motiv pentru care
ordonanta falsificata din 22.03.2016 din 42/P/2016 este sanctionata cu nulitatea cf. art. cf. art. 5
si art. 280-282 din CPP
5.6. minciuna ca Potrivit principiului constitutional al independentei magistratilor,
rezulta ca procurorii si judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Acestia nu pot fi
trasi la raspundere penala, vadit in contradictie cu legea cf. art. 94 din Legea 303/2004
Judectorii i procurorii rspund civil, disciplinar i penal, n condiiile legii., cf. art. 16 si art.
124 din CR dealtfel. In realitate independenta judecatorului este definita ca supunerea exclusiva
fata de lege cf. art. 124 din CR, si cf. art. 16 din CR judecatorul in consecinta raspunde penal, civil
si disciplinar precum legiuitorul a normat prin art. 94 din Legea 303/2004
5.7. minciuna ca scopul cercetarii penale ... este acela de a identifica, dincolo de solutia
dispusa, ori propusa de procuror adica in alte cuvinte, asa-zisii procurori schizofrenici Enciu
Marcel Gabriel si Racovita Silvia au declarat ca scopul cercetarii penale nu este cf. art. 8 din CPP
Organele judiciare au obligatia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu respectarea
garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si ale subiectilor procesuali, astfel incat sa fie
constatate la timp si in mod complet faptele care constituie infractiuni... ci scopul cercetarii
penale sunt faptele ce nu fac obiectul cercetarii penale adica a activitatii procurorului, ceea ce
este vadit o contradictie, proba de productie verbala incoerenta si prin urmare proba de
schizofrenie a asa-zisului procuror Racovita Silvia si superiorului sau ierarhic Enciu Marcel
Gabriel care a contrasemnat aceasta fiind de acord precum demonstrez ca aceasta nu este
neglijenta ci rea-credinta deoarece Enciu Marcel Gabriel deasemenea falsifica ordonante de
respingerea plangerilor impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP, declarand sub
semnatura privata aceleasi lucruri pentru care i-am deschis dosar penal in prealabil pentru
complicitatea la infractiunile asa-zisilor magistrati in legatura cu cauza 2417/P/2014, si propriile
sale infractiuni de falsurile in inscrisuri
5.8. minciuna ca fapta nu exista. In realitate procurorul este obligat sa motiveze orice
ordonanta prin silogismul in fapt si de drept cf. art. 286 (2) d) si art. 306 din CPP in conditiile
Racovita Silvia, un asa-zis procuror de la Parchetul de pe langa Curtea de apel Galati incearca
degeaba sa-si musamalizeze complicitatea la tentativa repetata de Omor calificat si Vatamarea
corporala savarsita de clanul interlop de tigani "procurori" din parchetele din Vrancea si Galati pentru
care asa-zisul procuror Racovita Silvia de fapt "lucreaza", falsificand ordonanta din 22.03.2017 din
42/P/2016 savarsind infractiunile de falsurile in inscrisuri si alte infractiuni si in favoarea superiorilor sai
ierarhici, infractorii Danaila Didina si Enciu Marcel Gabriel deasemenea inculpati in dosarele penale
privinta cauza falsificata 2417/P/2014 si dosarele din aceata cauza, incalcand in flagrant art. 11 din OUG
27/2002 "In cazul in care prin petitie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane,
aceasta nu poate fi solutionata de persoana in cauza sau de catre un subordonat al acesteia." deoarece
asa-zisul procuror Racovita Silvia a lucrat in concordanta cu principiul controlului ierarhic cf. art. 132 din
CR in subordinea asa-zisilor procurori Danaila Didina si Enciu Marcel Gabriel, precum atesta si prezenta,
savarsind si prin aceasta Abuzul in serviciu conform Deciziei CCR nr. 405 din 15.06.2016 prin
care CCR a stabilit ca Abuzul in serviciu se savarseste de catre un functionar public prin incalcarea legii si
a drepturilor persoanelor, motiv pentru care precizez ca prin ordonanta falsificata din 22.03.2017 din
42/P/2016 mi-au fost incalcate dreptul accesului la justitie cf. art. 21 (2) din CR deoarece in materie
penala doar procurorul poate sesiza instanta, dreptul la un proces echitabil intr-un termen rezonabil cf.
art. 21 (3) din CR deoarece ordonanta falsificata din 22.03.2017 din 42/P/2016 este de natura a intarzia
si impiedica judecata desi pot reintroduce plangerea penala prealabila cu tot cu infractorul Racovita
Silvia in ea, dreptul la petitionare cf. art. 51 din CR privind obligatia autoritatilor de a solutiona petitiile
nu de a falsifica raspunsuri in scopul musamalizarii starii de fapt ilicite din cauza, dreptul la demnitate si
dreptate cf. art. 1 din CR si dreptul la viata si la integritate fizica si psihica cf. art. 22 din CR deoarece
fondul cauzei imi lezeaza aceste drepturi iar asa-zisul procuror Racovita Silvia este vinovata de
activitatea ilicita a asa-zisilor magistrati din cauza deoarece in trecut a falsificat ordonante pentru
aceasta veritabila mafie magistratilor asigurandu-i ca nu vor fi trasi la raspundere penala daca vor
continua sa comita crime impotriva mea sau, asa-zisul procuror Racovita Silvia i-a determinat sa
continue sa comita crime impotriva mea ceea ce stabileste si calitatea sa de instigator in cauza
1. Cererea de recuzare #3
1.A. in sedinta din data de 29.01.2016 din 14277/231/2015 d-na Badiu Mandica a declarat
cererea de recuzare a procurorului de sedinta inadmisibila in mod nelegal si netemeinic.
In dovedire citez de pe saitul Judecatoriei Focsani de la adresa:
http://portal.just.ro/231/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=23100000000150754&id_inst=231
29.01.2016
Ora estimata: 09:00
Complet: JDL1
Tip solutie: Amn cauza
Solutia pe scurt: Respinge ca inadmisibil cererea de recuzare a procurorului de edin, formulat de
intimatul Raneti Tudor Andrei. Dispune a se efectua verificri la Compartimentul Registratur i
Compartimentul de Informatic pentru a se verifica motivul invocat de intimat n cererea de refacere a
nscrisurilor. Amn judecarea cauzei i stabilete termen la data de 05.02.2016, completul JDL1, pentru
cnd intimatul Raneti Tudor Andrei are termen n cunotin potrivit dispoziiilor art. 353 alin. 2
C.proc.pen. Pronunata in edina din Camera de Consiliu, astzi, 29.01.2016.
Document: ncheiere de edin 29.01.2016
25.01.2016
Ora estimata: 9:00
Complet: Fond Penal FP3
Tip solutie: Amn cauza
Solutia pe scurt: Termen acordat pentru soluionarea cererii de recuzare formulata de petentul Raneti
Tudor Andrei impotriva procurorului de sedinta.
Document: ncheiere de edin 25.01.2016
Supunerea fata de lege este unicul garant al impartialitatii judecatorului, cf. art. 124 din
Constitutia Romaniei judecatorul este independent, si se supune numai legii, si fiindca asa-zisul
judecator presedinte al completului de judecata a dosarului 14277/231/2015 a incalcat legea in dosarul
14277/231/2015 din interes ilicit si in complicitate cu aceiasi asa-zisi procurori Tarlea Florin Cristinel si
Mihaila Paul, este dovedita mai presus de orice dubii lipsa sa de impartialitate
1.B. Desi i-am adus la cunostinta repetat d-nei Badiu Mandica repetat ca nu am calitate
procesuala pasiva in dosarul 14277/231/2015 datorita ordonantei de renuntarea la urmarirea penala din
10.12.2015 din 2417/P/2014, si am cerut stabilirea calitatii mele procesuale in titlul de nevinovat, sau,
fara calitate procesuala pasiva, d-na Badiu Mandica continua sa intretina calitatea mea falsa de
inculpat in 14277/231/2015 prin refuzul de a lua act de realitatea dosarului 2417/P/2014 din care a fost
intentata actiunea 14277/231/2015. Calitatea de intimat pe care mi-a stabilit-o in mod fals completul de
judecata a dosarului 14277/231/2015 in procesul penal inseamna inculpatul intr-o actiune faza de atac,
conform literaturii de specialitate in drept, si conform Codului de procedura penala. Cu mentiunea ca nu
exista procesul penal in dosarul 2417/P/2014 implicit dosarul 14277/231/2015 deaorece pe data de
10.12.2015 asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au falsificat o ordonanta de
renuntarea la urmarirea penala
intimat - persoan chemat n judecat n faa instanei de apel sau de recurs prin folosirea cii
de atac de ctre partea advers ori de procuror. n calitate de intimat poate aprea inculpatul
INTIMAT, parte ntr-un proces care se afl n situaia unui prt n anumite cazuri: de ex. la
judecarea n fond, n dosarele de contestaie, n apel sau recurs sau n alte ci de atac. n cadrul
procesului civil i n funcie de fazele desfurrii acestuia, prile poart denumiri diferite:
apelant i intimat n apel, recurent i intimat n recurs, contestator i intimat n contestaia n
anulare, revizuient i intimat n revizuire, creditor i debitor n faza executrii silite, sau n
procedura somaiei de plat.
Intimat
calitate pe care o are una din parti in procesul civil, ca urmare a exercitarii uneia din caile de atac de
catre cealalta parte. Daca ambele parti au exercitat calea de atac fiecare din ele au o dubla calitate
(apelant-intimat, recurent-intimat etc.).
In fapt, plangerea impotriva actelor procurorului este o cale de atac, deci termenul intimat este aplicabil
Aceasta are doar relevanta jurisprudentiala, deoarece art. 341 (5) din CPP a fost constatat
neconstitutional
In fapt fiind vorba de apel, o cale de atac, termenul intimat este aplicabil
In concluzie, fiindca termenul "intimat" nu mai apare in nici o alta circumstanta in Codul de
procedura penala, nu poate fi utilizat in speta obligarii la tratament medical provizoriu deoarece nu este
o cale de atac asupra unei hotarari a organelor judiciare
Supunerea fata de lege este unicul garant al impartialitatii judecatorului, cf. art. 124 din
Constitutia Romaniei judecatorul este independent, si se supune numai legii, si fiindca asa-zisul
judecator presedinte al completului de judecata a dosarului 14277/231/2015 a incalcat legea in dosarul
14277/231/2015 din interes ilicit si in complicitate cu aceiasi asa-zisi procurori Tarlea Florin Cristinel si
Mihaila Paul, este dovedita mai presus de orice dubii lipsa sa de impartialitate
2. Cererea de recuzare #2
2.A. in sedinta din data de 15.01.2016 d-na Badiu Mandica a declarat art. 282 din CPP
inadmisibil adica nelegal, in motivarea in drept a exceptiei nulitatii relative
In dovedire citez de pe saitul Judecatoriei Focsani de la adresa:
http://portal.just.ro/231/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=23100000000150754&id_inst=231
15.01.2016
Ora estimata: 23:59
Complet: JDL1
Tip solutie: Amn cauza
Solutia pe scurt: Respinge cererea formulat de intimatul RANETI TUDOR ANDREI privind constatarea
nulitii relative a ncheierii din data de 28.12.2015 ca inadmisibil. Amn judecarea cauzei i acord
termen la data de 22.01.2016, completul JDL1, pentru cnd intimatul Raneti Tudor Andrei are termen n
cunotin potrivit dispoziiilor art. 353 alin. 2 C.proc.pen. Pronunata in edina din Camera de Consiliu,
astzi, 15.01.2016.
Document: ncheiere de edin 15.01.2016
In fapt judecatorul este obligat a se supune numai legii cf. art. 124 din Constitutia Romaniei, si a
motiva in fapt si de drept hotararile judecatoresti, cf. art. 403 c)d) din CPP
Mai mult, d-na Badiu Mandica a incercat sa ma induca in eroare cum ca incheierile de sedinta se
ataca odata cu calea de atac a hotararii, si nu imediat asa cum este stabilit prin art. 280 si art. 282 din
CPP
In dovedire invoc legea
2.B. in sedinta din data de 08.01.2016 d-na Badiu Mandica a refuzat sa se supuna legii, si cf. art.
61 din CPP sa intocmeasca un proces verbal cu privire la Falsul in declaratii savarsit de procurorul de
serviciu, pe care sa-l semnez, si presedintele completul de judecata a dosarului 14277/231/2015 sa-l
comunice autoritatilor penale
08.01.2016
Ora estimata: 09:00
Complet: JDL1
Tip solutie: Amn cauza
Solutia pe scurt: Dispune a se efectua modificri n sistemul ECRIS astfel: se modific obiectul cauzei
penale din ,,obligarea la tratament medical n mod provizoriu (art.246 NCPP) n ,,obligarea la tratament
medical n mod provizoriu (art.246 NCPP) - Propunere formulat de Parchetul de pe lng Tribunalul
Vrancea i se modific calitatea procesual curent din ,,nvinuit Suspect n ,,Intimat. Respinge
cererea formulat de intimatul Raneti Tudor Andrei de ntocmire a unui proces-verbal prin care
Judectorul de Drepturi i Liberti s rein c reprezentantul Ministerului Public a avut o atitudine
procesual nelegal. Stabilete pronunarea la data de 11.01.2016 asupra cererii de sesizare a Curii
Constituionale pentru controlul de constituionalitate al art. 245, art. 246, art. 247 i art. 248
C.proc.pen., formulat de intimatul Raneti Tudor Andrei. Amn judecarea cauzei i acord termen la
data de 15.01.2016, completul JDL1, pentru cnd intimatul Raneti Tudor Andrei are termen n cunotin
potrivit dispoziiilor art. 353 alin. 2 C.proc.pen. Pronunata in edina din Camera de Consiliu, astzi,
08.01.2016.
Document: ncheiere de edin 08.01.2016
2.C. Desi i-am adus la cunostinta repetat d-nei Badiu Mandica repetat ca nu am calitate
procesuala pasiva in dosarul 14277/231/2015 datorita ordonantei de renuntarea la urmarirea penala din
10.12.2015 din 2417/P/2014, si am cerut stabilirea calitatii mele procesuale in titlul de nevinovat, sau,
fara calitate procesuala pasiva, d-nei Badiu Mandica a proferat verbal Falsul in declaratii in sedinta din
15.01.2015 ca am calitatea de inculpat, deoarece a declarat ca am calitatea de intimat. Intimat in
procesul penal inseamna inculpatul intr-o actiune faza de atac, conform literaturii de specialitate in
drept, si conform Codului de procedura penala
intimat - persoan chemat n judecat n faa instanei de apel sau de recurs prin folosirea cii
de atac de ctre partea advers ori de procuror. n calitate de intimat poate aprea inculpatul
INTIMAT, parte ntr-un proces care se afl n situaia unui prt n anumite cazuri: de ex. la
judecarea n fond, n dosarele de contestaie, n apel sau recurs sau n alte ci de atac. n cadrul
procesului civil i n funcie de fazele desfurrii acestuia, prile poart denumiri diferite:
apelant i intimat n apel, recurent i intimat n recurs, contestator i intimat n contestaia n
anulare, revizuient i intimat n revizuire, creditor i debitor n faza executrii silite, sau n
procedura somaiei de plat.
Intimat
calitate pe care o are una din parti in procesul civil, ca urmare a exercitarii uneia din caile de atac de
catre cealalta parte. Daca ambele parti au exercitat calea de atac fiecare din ele au o dubla calitate
(apelant-intimat, recurent-intimat etc.).
In fapt, plangerea impotriva actelor procurorului este o cale de atac, deci termenul intimat este aplicabil
In fapt fiind vorba de apel, o cale de atac, termenul intimat este aplicabil
In fapt fiind vorba de recursul in casatie, o cale de atac, termenul intimat este aplicabil
3. Cererea de recuzare #1
Recuz pe d-na judecator Badiu Mandica pe temei de lipsa de impartialitate, probata flagrant prin
incalcarea legii in mai multe moduri precum descriu la punctele de mai jos, deoarece supunerea fata de
lege este unicul garant al obiectivitatii judecatorului, de drept cf. art. 124 din CR.
Definitia cea mai scurta a lipsei de impartialitate sau obiectivitate a judecatorului este
nesupunerea fata de lege cf. art. 124 din CR, supunerea fata de lege fiind unicul garant al obiectivitatii
judecatorului, si legea nu se interpreteaza, ci se aplica in totalitatea sa, conform ratiunii juridice - faptul
ca forta juridica a legilor izvoraste din Constitutia Romaniei catre actele normative sau legi, care la
randul lor nasc forta juridica a codurilor de procedura, iar forta juridica inferioara a legii nu poate fi in
contradictoriu cu forta superioara a legii, deoarece aceasta naste nulitatea de drept
Motivez asadar cererea de recuzare de drept cf. art. 64 (1) f) din CPP, si in fapt prin motivele
invocate in continuare:
3.1. D-na judecator Badiu Mandica a falsificat in motivarea in fapt a necesitatii un mandat de
aducere, deoarece nu am fost citat in prealabil in dosarul 14277/231/2015 ca sa se poata realiza
prezumtia ca ma sustrag citarii, respectiv nu exista nici o dovada ca m-am sustras vreodata citarii. Acest
mandat de aducere a fost executat de trei organe de ordine sau ale politiei judiciare pe data de
11.12.2015 in jurul orei 08:30 A.M. cu aproximatie la adresa mamei mele Raneti Mariana unde ma
aflam, adica Focsani, bd. Unirii 28, ap. 5. Precizez faptul ca acest mandat de aducere nu mi s-a transmis
dupa executare precum este legal cf. art. 266 din CPP, respectiv dupa ce a fost pus in executare, mama
mea a gasit tot in data de 11.12.2015 dupa ce ne-am intors de la Judecatoria Focsani in jurul orei 12:30
P.M. cu aproximatie in cutia postala, o citatie mototolita din data de 09.12.2015 pentru prezentarea
mea data de 11.12.2015 in dosarul 14277/231/2015. Mama mea a realizat ca aceasta citatie a fost
depusa in cutia postala intre ora 11:30 A.M. 11.12.2015 si ora 12:30 P.M. 11.12.2015, respectiv a sunat
postarita de la care a aflat ca nu este cea care a livrat citatia in cutia postala tardiv.
In dovedire invoc legea
Mandatul de aducere se intocmeste doar daca persoana citata in mod nejustificat nu se prezinta
la citare cf. art. 265 (1) din CPP.
In dovedire invoc legea
In fapt, nu am fost citat in prealabilul datei de 11.12.2015 cand a fost executat mandatul de
aducere impotriva mea, respectiv ascultarea mea nu este necesara deoarece pe data de 11.12.2015 deja
nu mai aveam calitate procesuala pasiva in dosarul 14277/231/2015, respectiv este inadmisibila
propunerea de supunerea mea la tratament medical deoarece nu sunt condamnat pentru savarsirea
omorului sau pruncuciderii ca sa pot fi obligat la tratament medical cf. art. 184 (1) din CPP, procedura ce
necesita oricum expertizarea condamnatului cu consimtamantul sau liber cf. art. 184 (3) din CPP si art.
11 din Legea 487/2002, neputandu-se dispune un tratament medical in lipsa diagnosticului, respectiv in
lipsa acordului condamnatului, respectiv fara demonstratia stiintifica a faptului ca condamnatul va
recidiva. Mai mult, nu exista nici o dovada ca m-as fi sustras vreodata citarii sau urmaririi penale fiindca
nu m-am sustras niciodata citarii sau urmaririi penale, si am formulat plangere penala prealabila
impotriva asa-zisilor procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel inclusiv pentru falsificarea unor acte
de procedura din care sa reiasa ca ma sustrag citarii sau urmaririi penale.
Fiindca d-na judecator Badiu Mandica nu m-a citat in conditiile legii, este limpede ca a falsificat
motivarea in fapt a necesitatii mandatului de aducere pentru a ma Priva ilegal de libertate inainte de
proces, in incercarea de a ma destabiliza psihic, o tactica tipica sociopatilor, si probabil pentru a ma
obliga la tratament medical fara dreapta judecata precum voi constata eventual in baza hotararii
judecatoresti ce o va da, ca sa fiu pus intr-o situatie de vulnerabilitate la indemana colaborationistilor
grupului infractional alcatuit din interlopul Herghelegiu Danut, asa-zisul procuror Mihaila Paul si
superiorul sau ierarhic Tarlea Florin Cristinel de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, si asa-zisii
medici psihiatri autori ai raportului de expertiza medico-legala psihiatrica falsificat, grup infractional
organizat care urmareste sa-mi vatame integritatea fizica si psihica sau sa-mi curme viata, precum au
procedat pe data de 05.12.2014 cand o persoana necunoscuta m-a injectat cu o substanta necunoscuta
la serviciul de urgenta a Spitalului Sf. Pantelimon Focsani, fara acordul meu, in zona cotului drept
crezand ca n-am simtit. Mentionez si faptul ca in prealabil asa-zisul procuror Mihaila Paul in cardasie cu
membrii Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica a incercat internarea mea ne/voluntara,
obtinand cu ajutorul asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin, un fost politist din Vaslui la
ordinele grupului infractional organizat local, hotararea judecatoreasca din 11224/231/2015 in fond la
Judecatoria Focsani, prin care eram obligat sa ma internez nevoluntar nelegal si netemeinic, si pe care
drept dovada a nelegalitatii si netemeiniciei am anulat-o prin contestatie la Tribunalul Vrancea in
dosarul cu acelasi numar. Proba flagranta a rea-credintei d-nei judecator Badiu Mandica insa este faptul
ca n-a declarat propunerea de obligarea mea la tratament medical provizoriu ca inadmisibila in dosarul
14277/231/2015 din oficiu, deoarece nu am calitate procesuala pasiva, cf. art. 107 si art. 108 din CPP nu
pot fi obligat la tratament medical provizoriu deoarece in primul rand nu sunt condamnat pentru
savarsirea omorului sau pruncuciderii ca sa pot fi obligat la tratament medical cf. art. 184 (1) din CPP,
procedura ce necesita oricum expertizarea condamnatului cu consimtamantul sau liber cf. art. 184 (3)
din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, neputandu-se dispune un tratament medical in lipsa
diagnosticului, respectiv in lipsa acordului condamnatului, respectiv fara demonstratia stiintifica a
faptului ca condamnatul va recidiva. In dosarul 2417/P/2015 avand obiectul Ultrajul judiciar, am avut
calitatea de suspect pana la data de 10.12.2015 cand asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut un episod
maniacal, si mintind ca am savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar a dat ordonanta de renuntare la
urmarirea penala in mod nelegal si netemeinic invocand art. 318(1)(2) din CPP raportat la art. 314(1) din
CPP, deoarece pentru invocarea lipsei de interes public, este obligatorie punerea in miscare a actiunii
(1) Msurile de siguran au ca scop nlturarea unei stri de pericol i prentmpinarea svririi
faptelor prevzute de legea penal.
(2) Msurile de siguran se iau fa de persoana care a comis o fapt prevzut de legea penal,
nejustificat.
(3) Msurile de siguran se pot lua i n situaia n care fptuitorului nu i se aplic o pedeaps.
In dovedire invoc principiul dreptului unitar cf. art. 124 din Constitutia Romanie si ca
jurisprudenta dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei din care citez conform
articolului de specialitate de la adresa: http://www.juridice.ro/346691/romania-la-cedo-cauza-pendinte-
ivascu-internarea-medicala-nevoluntara-la-ordinul-procurorului-dreptul-la-viata-privata-si-raspunderea-
statului.html
La 19 octombrie 2009, procuratura a solicitat instanei pronunarea unui ordin de tratament psihiatric
obligatoriu. ntr-o decizie final din data de 1 septembrie 2010, Judectoria Sighetu Marmaiei a respins
cererea procurorului. Instana a considerat c, n temeiul articolului 111 din Codul penal, msurile de
siguran (cum ar fi admiterea obligatorie ntr-o unitate medical i un ordin de a urma un tratament
psihiatric) au drept scop s pun capt unor situaii periculoase i pentru a preveni fenomenul
infracional. De aceea, ele ar trebui impuse doar persoanelor care au svrit infraciuni prevzute de
dreptul penal. Prin urmare, un ordin pentru a urma un tratament psihiatric nu poate fi impus
reclamantului pn cnd nu se va stabili c acesta a comis o infraciune, dar i c exist pericolul de a
comite alte infraciuni pe viitor.
3.2. Mai mult, d-na judecator Badiu Mandica si-a demontrat rea-credinta Privandu-ma ilegal de
libertate pana la ora 11:15 cu aproximatie pe data de 11.12.2015, ordonandu-i adjutantului de politie
Niculai Nicu (daca acesta este numele si functia sa reala cu care s-a recomandat) sa nu ma lase sa
parasesc incinta Judecatoriei Focsani pana cand se judeca cererea de recuzare pe care am formulat-o
impotriva d-nei judecator Badiu Mandica invocand comportamentul sau ireverentios fata de mine, ceea
ce constituie una dintre probele lipsei de impartialitate a d-nei judecator Badiu Mandica, si faptul ca era
disperata sa ma vateme in aceeasi zi emitand o hotararea nelegala si netemeinica de obligarea la
tratament medical provizoriu. Procedura judiciara dupa formularea unei cereri de recuzare, este
inaintarea cererii la alt complet de judecata pentru a fi solutionata, urmand ca instanta sa dea alt
termen in dosar indiferent de solutie, ulterior solutionarii cererii de recuzare, ceea ce demonstreaza ca
am fost retinut ilegal, netemeinic si cu rea-credinta in incinta Judecatoriei Focsani
In dovedire invoc legea privind faptul ca judecatorul nu poate dispune retinerea mea decat daca
sunt inculpat, si-n cursul judecatii, cf. art. 202 si art. 203 din CPP
3.3. D-na judecator Badiu Mandica a facut si gafa de a-mi cere adresa de fata cu boxa plina cu
condamnati, demonstrand cel putin o totala lipsa de interes pentru securitatea mea
3.4. D-na judecator Badiu Mandica mi-a incalcat dreptul la aparare in sedinta de judecata a
dosarului 14277/231/2015 in data de 11.12.2015, nesesizandu-se din oficiu privind infractiunea
flagranta de Asistenta si reprezentarea neloiala savarsita de avocatul meu din oficiu, care a proferat ca
las apararea la latitudinea judecatorului, si dupa ce am parasit sala a proferat calomnii la adresa mea
in fata completului de judecata cum ca fac plangeri la toata lumea, precum mi-a relatat mama mea.
Functionarul cu rol de conducere are obligatia de a se sesiza privind infractiunile in legatura cu serviciul,
cf. art. 291 din CPP si art. 267 din CP
3.5. D-na judecator Badiu Mandica a comis o presupusa eroare materiala numindu-ma intimat si
nu suspect asa cum stiam ca imi este calitatea in dosarul 2417/P/2014. Conform literaturii de
specialitate, calitatea de intimat o are o parte intr-un proces aflat intr-o faza de atac. In dosarul
14277/231/2015 presupun ca am fost numit intimat pentru a masca diferenta dintre inculpat si suspect,
adica faptul ca nu s-a pus in miscare actiunea penala impotriva mea deoarece nu sunt probe impotriva
mea pentru fapta penala de Ultrajul judiciar, proba scurta fiind evidenta faptului ca nu am fost trimis in
judecata de aproximativ 12 luni de zile desi au fost depuse probe inscrisuri ticluite mincinos la dosar prin
declaratii false, motiv pentru care am deschis dosar penal reclamantului, asa-zisul judecator Dita Mirela,
pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare, deoarece asa-zisul procuror
3.6. Fiindca conform evidentei publice completul care a judecat cererea de recuzare din
11.12.2015 din 14277/231/2015, nu a motivat in fapt si de drept hotararea prin care a declarat
nefondata cererea de recuzare, aceasta este nula de drept si prin urmare nu face obiectul autoritatii
lucrului judecat, motiv pentru care invoc in continuare faptul ca d-na judecator Badiu Mandica a avut un
comportament ireverentios raportat la persoana mea pe data de 11.12.2015, de unde se ridica banuiala
legitima a lipsei de impartialitate a d-nei Badiu Mandica raportat la persoana mea, deoarece supunerea
fata de lege cf. art. 124 din Constitutie este unicul garant al impartialitatii judecatorului, ori judecatorul
este obligat cel putin prin Regulamentul de ordin interioara a instantelor sa intretina ordinea de drept si
linistea in sala de judecata, nu s-o tulbure. Aceasta motivatie voi continua s-o invoc deoarece sunt
constient ca este imposibil de demonstrat contrariul si prin urmare imposibil de judecat in alt mod decat
cel legal si logic d.p.d.v. judiciar, prin care se constituie autoritatea lucrului judecat
Postscriptum. Aceste grave abuzuri sunt deja in atentia Parchetului de pe langa Curtea de Apel
Galati, DNA, DIICOT, Comisiile de cercetarea abuzurilor din Senat si Camera Deputatilor, Comisiile pentru
drepturile omului din Guvernul Romaniei si alte institutii competente de sub Ministerul Justitiei,
Ministerul Sanatatii, Comisiile pentru drepturile omului de pe langa Parlamentul European, mai multi
avocati, judecatori, medici, prieteni, rude, chiar si necunoscuti interesati de treburile publice si mersul
justitiei in Romania contactati pe calea retelelor de socializare de pe internet, astfel incat orice mi se
intampla mie, m-am asigurat ca vinovate vor fi gasite persoanele care au savarsit aceste abuzuri
flagrante si vatamarea mea
Va reamintesc ca n-am calitate procesuala pasiva in dosar, insemnand ca trebuie sa fiu tratat ca
orice cetatean, inafara de faptul ca fapta penala de Ultrajul judiciar nu exista fiind vorba de fapt
Calomnia si Insulta in scopul efectuarii Probei veritatii, si de aceea nu s-a pus in miscare actiunea penala
si nu a fost trimis dosarul 2417/P/2014 in judecata, fiindca Ultrajul judiciar este intemeiat pe infractiuni,
ori Calomnia, Insulta nu mai sunt infractiuni, respectiv Proba veritatii nu mai e cauza de neincriminare
din anul 2007, precum am demonstrat printr-o rezolutie de neinceperea urmaririi penale adresata mie
in calitate de reclamant, supervizata de Marian Trusca, vice-presedintele Institutului National al
Magistraturii. Mai mult, nu sunt indeplinite conditiile probei publicitatii si a exercitiului functiunii,
precum am premeditat efectuarea Probei veritatii
Probez pe scurt nevinovatia mea prin evidenta faptului ca asa-zisul procuror Mihaila Paul n-
are nici un interes evident sa trimita dosarul in judecata fiindca stie ca va pierde fiindca sunt nevinovat,
si probez prin declaratia pe propria raspundere depusa la dosarul 2417/P/2014 privind faptul ca am
savarsit premeditat Calomnia si Insulta in scopul efectuarii Probei Veritatii, pe care am facut-o
determinand pe asa-zisul judecator Dita Mirela sa recunoasca ca nu se supune legii, si determinand pe
asa-zisul judecator Dita Mirela sa se incrimineze penal pentru Falsul in declaratii si Inducerea in eroare
a organelor judiciare, ceea ce n-am prevazut, ori, a doua tehnica a efectuarii probei veritatii declaratiilor
Ordonanta procurorului sau hotararea judecatoreasca este un silogism al carui cele doua
premize sunt motivarea in fapt si de drept cf. art. 286 (2) d) din CPP si art. 403 (1) c)d) din CPP in materie
penala, si evident in orice alta materie judiciara
Premiza "in drept" este universala si afirmativa, de regula fara a necesita alta demonstratie a
veridicitatii decat daca actul normativ este in conflict cu Constitutia de exemplu, situatie care se rezolva
prin aplicarea Constitutiei si alte acte juridice superioare actului normativ ilegal si prin urmare lipsit de
forta juridica
Premiza "in fapt" este in sine un silogism alcatuit din premisele consemnarii si administrarii
probelor, si inferenta rezultand din aceste premise pentru si impotriva inculpatilor dosarului cf. art. 5 din
CPP
Deoarece asa-zisii procurori Varga Dan Romulus si Purcarin Catalin nu au consemnat si
administrat nici macar o singura proba din cel putin zecile daca nu sutele de probe inscrisuri, martori,
probe materiale, declaratii judiciare si altele referitoare la cauza 2417/P/2014 si dosarele in legatura
continand actele de procedura falsificate de grupul infractional organizat de "magistrati" inculpati,
rezulta categoric adica fara alta demonstratie necesara ca asa-zisul procuror a falsificat ordonanta prin
falsificarea premizei "in fapt" din silogismul motivarii ordonantei deoarece este complice grupului
infractional organizat al inculpatilor dosarului pe care crede ca l-a musamalizat, in realitate inculpandu-
se singur si aceasta constituind dovada infractiunilor pe care le-a savarsit in legatura cu aceasta cauza. In
drept penal aceasta constituie in primul rand infractiunile de falsurile in inscrisuri dar si alte infractiuni
cum ar fi cele de serviciu, de coruptie, de impiedicarea infaptuirii justitiei si prin complicitate toate
infractiunile savarsite de inculpatii cauzei adica infractiunile contra libertatii persoanei, instigarea si
complicitatea la tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala si alte infractiuni. In materie
disciplinara, asa-zisii procurori Varga Dan Romulus si Purcarin Catalin au savarsit in flagrant si in principal
abaterea disciplinara cf. art. 99 s) din Legea 303/2004 "utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul
hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara
rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat",
implicit abaterile disciplinare prevazute de art. 99 a)t) din Legea 303/2004 si in particular abaterile
disciplinare cf. art. 99 e)f)n) din Legea 303/2004
Conform logicii juridice asa-zisii procurori Varga Dan Romulus si Purcarin Catalin au comis
eroarea majorului sau minorului ilicit adica "Daca majorul (respectiv minorul) este distribuit in concluzie,
el trebuie sa fie distribuit si in premisa care il contine" -
http://www.scritub.com/stiinta/matematica/SILOGISTICA51925.php, incalcand legile unu, trei si sase ale
II. De drept,
si pentru:
Art. 189 Omorul calificat ***
Art. 194 Vtmarea corporal ***
si pentru:
Art. 244 Inselaciunea **
Art. 266 Nedenuntarea
Art. 267 Omisiunea sesizarii
Art. 272 Influentarea declaratiilor
Art. 274 Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei
Art. 280 Cercetarea abuziva
Art. 283 Represiunea nedreapta
Art. 205 Lipsirea de libertate n mod ilegal
Art. 367 Constituirea unui grup infracional organizat
* Delapidarea efectelor serviciului pentru ascunderea infractiunilor savarsite de alte asa-zise organe
judiciare care delapideaza serviciile justitiei in schimbul mitei ce o primesc de la raufacatori pentru
solutionarea favorabila a dosarelor in care acestia sunt trasi la raspundere de persoanele vatamate, si
pentru protectia reciproca ceea ce constituite trocul de favoritisme in fapt si infractiunile de coruptie de
drept.
Delapidarea prin Uzurparea functiei sau folosirea atributiilor de serviciu in alte scopuri decat
cele prevazute de lege, pentru promovarea intereselor ilicite ale grupului infractional organizat local
dovedit mai presus de orice dubii prin faptul ca nu se poate retine ca inculpatii sunt nebuni sa
urmareasca sa faca inchisoare degeaba, fiindca au fost declarat apti de munca si sanatosi psihic de
medicina muncii si necunoasterea legii este inadmisibila de drept, in special unor magistrati si in special
Completez prezenta sectiune cu individualizarea infractiunilor cf. art. 74 (1) a)c)d) din CP
organizat pe sectiuni astfel:
1. Pagina 132 - A. In dovedire privind infractiunea de Vatamarea corporala
2. Pagina 133 - B. In dovedire privind infractiunea de Omorul calificat
3. Pagina 137 - C. In dovedire privind infractiunea de Cercetarea abuziva, Abuzul in serviciu,
Falsul intelectual, Falsul in inscrisuri sub semnatura privata, Uzul de fals
4. Pagina 141 D. In dovedire privind infractiunea de Represiunea nedreapta
5. Pagina 143 E. In dovedire privind infractiunile de Amenintarea si Santajul
6. Pagina 146 F. In dovedire privind infractiunea de Hartuirea
7. Pagina 149 G. In dovedire privind Delapidarea
8. Pagina 150 H. In dovedire privind infractiunea de Luarea de mit, Darea de mit, Traficul
de influenta, Cumpararea de influenta si Constituirea unui grup infractional organizat
9. Pagina 155 I. In dovedire privind infractiunea de Omisiunea sesizarii si Nedenuntarea
10. Pagina 155 J. In dovedire privind infractiunea de Influentarea declaratiilor
Codul Penal
Articolul 194: Vatamarea corporala
(1) Fapta prevazuta in art. 193, care a cauzat vreuna dintre urmatoarele consecinte:
a)o infirmitate;
b)leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult
de 90 de zile de ingrijiri medicale;
c)un prejudiciu estetic grav si permanent;
d)avortul;
e)punerea in primejdie a vietii persoanei, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cand fapta a fost savarsita in scopul producerii uneia dintre consecintele prevazute in alin. (1) lit. a),
lit. b) si lit. c), pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Tentativa la infractiunea prevazuta in alin. (2) se pedepseste.
B. In dovedire privind infractiunea de Omorul calificat, invoc legea si explicitez in fapt legatura
cu faptele inculpatilor
Codul Penal
Articolul 189: Omorul calificat
(1) Omorul savarsit in vreuna dintre urmatoarele imprejurari:
a)cu premeditare;
b)din interes material;
c)pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala sau de la
executarea unei pedepse;
d)pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni;
e)de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de
omor;
f)asupra a doua sau mai multor persoane;
g)asupra unei femei gravide;
h)prin cruzimi,
se pedepseste cu detentiune pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor
drepturi.
(2) Tentativa se pedepseste.
In fapt prin textul subliniat indic posibilele scopuri pe care inculpatii le-au putut avea.
Deoarece asa-zisa medicamentatie psihiatrica in realitate nu exista, precum am demonstrat in
prezenta invocand marturia publica a mai multor psihiatri precum si proba materiala audio-video in care
am infatisat un documentar cuprinzand atat marturiile mai multor psihologi si pacienti cat si
demonstratia stiintifica a faptului ca psihiatria ca stiinta medicala este o sarlatanie criminala,
si deoarece prin supradozaj sau prin administrarea cu ignorarea contraindicatiilor asa-zisa
medicamentatie psihiatrica poate provoca moartea, precum citez din articolul de la adresa:
http://www.antena3.ro/externe/medicamentele-psihiatrice-omoara-anual-peste-500-000-de-oameni-
293737.html
Cele mai multe antidpresive i medicamentele care trateaz demena provoac mai mult ru dect bine
pacienilor care le folosesc, a declarat directorul Centrului Medical Cochrane din Danemarca, profesor-
doctor Peter Gotzsche, pentru British Medical Journal.
Gotzsche este de prere c medicamentele psihiatrice omoar din ce n ce mai muli pacieni, iar
efectele benefice n tratatea bolilor sunt extrem de sczute procentual.
Peste 500.000 de persoane n vrst, din rile occidentale, mor anual folosind aceste reete, relev
datele specialitilor.
Experimentele medicamentelor noi, care sunt sponsorizate de marile companii farmaceutice, tind s
releve rezultate prtinitoare, deoarece foarte muli dintre pacieni au folosit deja alte medicamente
similare nainte de aplicarea noilor tratamente, susine profesorul.
Expertul danez spune c pacienii, n disperarea lor de a ine sub control diversele maladii, sunt dispui
s foloseasc noile medicamente, fr a ine cont prea mult de efectele adverse ale acestora.
articol pe care-l pot corobora prin mai multe surse in dezbateri, precum inchid moral din start
orice dezbatere cu argumentul ca insusi celebrul Sigmund Freud a a luat mita de la doua companii
farmaceutice pentru a promova heroina si opiumul ca medicamente psihiatrice, creand o epidemie de
dependenti de droguri in Europa, fapt infatisat in documentarul indicat la sectiunea III. In dovedire drept
proba 3
si deoarece evident incalcand in mod pervaziv legea si drepturile mele materiale dar si
procesuale, obsesiv urmarind reducerea mea la tacere prin internarea la psihiatrie cum istoric probeaza
aceasta:
- dosarul 14277/231/2015 in care am anulat ca inadmisibila actiunea, a fost atacata prin
contestatie de asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul
Codul Penal
Codul Penal
Articolul 321: Falsul intelectual
(1) Falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar public aflat in
exercitarea atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare
adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari, se pedepseste cu
inchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseste.
Codul Penal
Articolul 322: Falsul in inscrisuri sub semnatura privata
(1) Falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul dintre modurile prevazute in art. 320 sau
art. 321, daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire, in
vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda.
(2) Tentativa se pedepseste.
Codul Penal
Articolul 323: Uzul de fals
Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei
consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, cand inscrisul este
oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, cand inscrisul este sub semnatura privata.
Codul Penal
Articolul 326: Falsul in declaratii
Declararea necorespunzatoare a adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute in art. 175 sau
unei unitati in care aceasta isi desfasoara activitatea in vederea producerii unei consecinte juridice,
pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste la
producerea acelei consecinte, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Codul Penal
Articolul 297: Abuzul in serviciu
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il
indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea
de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de
In fapt prin textul subliniat indic incadrarea faptelor inculpatilor in textul de lege. Unde nu
subliniez in cadrul unui intreg articol, intreg articolul e relevant
Asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul, sunt responsabili de existenta raportului
de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232, prin instigarea asa-zisilor medici membri ai
Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea, asa cum demonstrez prin proba
5 reprezentand adresa asa-zisului procuror Tarlea Florin Cristinel aberanta d.p.d.v. al ratiunii judiciare, la
care SML Vrancea a raspuns cu raportul falsificat de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-
P/232
In dovedire anexez proba 5 reprezentand raportul falsificat de expertiza medico-legala
psihiatrica nr. 970/A1-P/232 si explicitarea modului in care a fost falsificat
Asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au falsificat referatul cu propunerea de
obligarea la tratament medical provizoriu inregistrat in dosarul 14277/231/2015 prin utilizarea unui citat
fals pe care mi l-au atribuit acuzandu-ma ca am amenintat pe asa-zisul judecator Dita Mirela, ceea ce am
demonstrat ca nu este adevarat in dosarul 2417/P/2014 printr-o declaratie pe propria raspundere
depusa pe data de 19.09.2015 prin email in dosarul 2417/P/2014, dupa ce asa-zisul procuror Mihaila
Paul a mintit in procesul verbal de aducere la cunostinta a calitatii de suspect din 17.09.2015 din
2417/P/2014 ca refuz sa dau declaratii, deoarece declaratiile mele au inceput cu infractiunile savarsite
de asa-zisul procuror Mihaila Paul in dosarul 2417/P/2014. Mai mult, am deschis dosar penal asa-zisului
judecator Dita Mirela, si asa-zisilor procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul pentru Inducerea in
eroare a organelor judiciare si Falsul in declaratii, nefiind la randul meu acuzat despre aceasta plangere
penala prealabila ca am savarsit Inducerea in eroare a organelor judiciare si Falsul in declaratii, fapt pe
care-l invoc drept dovada a probei veritatii declaratiilor si probelor mele in acest sens.
Referirea la o proba nereala constituie producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale
deoarece proba nu exista, iar asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au incercat astfel
inducerea in eroare a instantei, dat fiind ca acestia n-au anexat in copie dosarul 2417/P/2014 sau copii
dupa proba care ar fi trebuit s-o falsifice deoarece declar pe propria raspundere ca nu exista citatul
utilizat de asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul in inscrisuri provenind de la mine, fapt
pe care-l pot proba prin inscrisuri extrase din arhivele personale ale inscrisurilor din care asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul ar putea pretinde ca provine citatul
In dovedire anexez proba 6 reprezentand referatul cu propunerea de obligarea la tratament
medical provizoriu si explicitarea modului in care a fost falsificat
Prin savarsirea Abuzului in serviciu, asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul mi-
au adus o grav vtmare a drepturilor mele constnd in
n:
1. dreptul la demnitate si dreptate cf. art. 1 din CR, prin falsificarea:
1.1. ordonanta de inceperea urmaririi penale din 30.01.2015 din dosarul 2417/P/2014
1.2. ordonanta de continuarea urmaririi penale din 25.06.2015 din dosarul 2417/P/2014
1.3. referatul cu propunerea de emiterea mandatului de patrundere din 10.09.2015 din dosarul
10547/231/2015
Cod Penal
Articolul 283: Represiunea nedreapta
(1) Fapta de a pune in miscare actiunea penala, de a lua o masura preventiva neprivativa de libertate ori
de a trimite in judecata o persoana, stiind ca este nevinovata, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la
3 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Retinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, stiind ca este nevinovata, se pedepseste cu
inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
In fapt prin textul subliniat indic incadrarea faptelor inculpatilor in textul de lege
Asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au falsificat referatul cu propunerea de
obligarea la tratament medical provizoriu inregistrat in dosarul 14277/231/2015. Masura de siguranta
cf. art. 107, art. 108 a) si art. 109 din CP, si cf. art. 245-246 din CPP a obligarii la tratament medical
provizoriu este o masura preventiva neprivativa de libertate, dar deschide calea masurii internarii
nevoluntare cf. art. 107, art. 108 b) si art. 109 din CP, si cf. art. 246 (12), art. 247 si art. 248 din CPP ceea
ce este o masura de siguranta si o masura preventiva privativa de libertate
In dovedire anexez proba 6 reprezentand referatul cu propunerea de obligarea la tratament
medical provizoriu si explicitarea modului in care a fost falsificat
Asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul, sunt responsabili de existenta raportului
de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232, prin instigarea asa-zisilor medici membri ai
Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea, asa cum demonstrez prin proba
5 reprezentand adresa asa-zisului procuror Tarlea Florin Cristinel aberanta d.p.d.v. al ratiunii judiciare, la
care SML Vrancea a raspuns cu raportul falsificat de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-
P/232. Evident asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au urmarit probarea referatului cu
propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu inregistrat in dosarul 14277/231/2015 prin
raportul falsificat de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232
In dovedire anexez proba 5 reprezentand raportul falsificat de expertiza medico-legala
psihiatrica nr. 970/A1-P/232 si explicitarea modului in care a fost falsificat
Asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul stiu ca sunt nevinovat, probat prin faptul
ca au incercat degeaba sa falsifice probe a existentei infractiunii de Ultrajul judiciar, invocand citate
falsificate in motivarea actelor de procedura falsificate, precum si prin invocarea altor aberatii cum ca
sunt violent si lipsit de discernamant, fapt pe care nu l-au confirmat in nici un fel care se poate retine ca
proba cf. art. 97-98 din CPP. Mai mult, asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul desi au
pretins ca exista probe, n-au pus in miscare actiunea penala ceea ce era obligatoriu cf. art. 7 (1)(3) din
c. Explicaiile din Expunerea de motive a Codului penal, care se refer la ultrajul judiciar ca la o form
agravat a unei alte infraciuni, iar nu ca la o infraciune distinct.
Cod Penal
Articolul 206: Amenintarea
(1) Fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare
indreptate impotriva sa ori a altei persoane, daca este de natura sa ii produca o stare de temere, se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depasi
sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a format obiectul amenintarii.
(2) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
In fapt prin textul subliniat indic incadrarea faptelor inculpatilor in textul de lege.
Asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au savarsit prin introducerea referatului
cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu inregistrat in 14277/231/2015 tentativa de
Supunerea la rele tratamente, ceea ce desi nu exista cf. art. 32 (2) din CPP, aceasta se datoreaza faptului
ca am anulat ca inadmisibila actiunea 14277/231/2015, insa aceasta actiune a fost de natura pe
parcursul procesului a-mi cauza o stare de temere, agravata de comportamentul irational al asa-zisilor
magistrati locali prin care au falsificat hotararea judecatoreasca din 11224/231/2015 de internarea mea
nevoluntara la psihiatrie, pe care ar fi putut s-o puna in executare daca n-as fi anulat-o ca nefondata prin
contestatia pe care a trebuit s-o introduc singur deoarece asa-zisul avocat din oficiu cel mai probabil
angajat de grupul infractional organizat local sa piarda procesul si sa ma duca in eroare, exact aceasta
a facut, obligandu-ma sa-i deschid dosar penal pentru Asistenta sau reprezentarea neloiala.
Aceasta stare de temere deasemenea a fost agravata si intretinuta din data de 17.09.2015 cand
asa-zisii asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au pus in executare mandatul de aducere
cu patrundere din 10.09.2015 din 10547/231/2015 de la ora 06:05 A.M. cu 2 politisti si 4 mascati, prin
care au savarsit impotriva mea Lipsirea ilegala de libertate sapte ore, Supunerea la rele tratamente prin
Codul Penal
Articolul 32: Tentativa
(1) Tentativa consta in punerea in executare a intentiei de a savarsi infractiunea, executare care a fost
insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
(2) Nu exista tentativa atunci cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este consecinta modului
cum a fost conceputa executarea.
Codul Penal
Articolul 281: Supunerea la rele tratamente
(1) Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative in alt mod
decat cel prevazut de dispozitiile legale se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani si interzicerea
exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate in stare de retinere, detinere
ori in executarea unei masuri de siguranta sau educative, privative de libertate, se pedepseste cu
inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
In fapt, prin Supunerea unei persoane la ... masuri de siguranta ... in alt mod decat cel prevazut
de dispozitiile legale inteleg obtinerea unei hotarari judecatoresti falsificate prin introducerea
referatului cu propunerea de obligarea la tratament medical provizoriu inregistrat in 14277/231/2015,
care drept dovada ca a fost nelegal, adica introdus ...in alt mod decat cel prevazut de dispozitiile
legale, a fost declarat inadmisibil in dosarul 14277/231/2015
In dovedire anexez proba 5 anexata la proba 1 anexata la prezenta reprezentand minuta
hotararii din 14277/231/2015 in care a fost declarat inadmisibil referatul cu propunerea de obligarea la
tratament medical provizoriu
Privind savarsirea infractiunii de Santajul, in dovedire citez partile relevante din literatura de
specialitate de la adresa: http://www.scritub.com/stiinta/drept/Santajul1631110613.php
A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special este format din relatiile sociale referitoare la libertatea
psihica a persoanei mpotriva faptelor susceptibile sa ngradeasca posibilitatea celui supus santajului de
a voi si de a dispune de actiunile sale.
In fapt, consider obligarea mea sa ma apar in instanta judecatoreasca pentru a anula referatul
cu propunerea de obligarea la tratament medical o forma de santaj, deoarece am fost obligat sa ma apar
si am consumat considerabil timp si energie precum m-am consumat si nervos dat fiind ca in acest dosar
grupul infractional organizat alcatuit din persoanele numite in prezenta a trimis pe asa-zisul avocat din
oficiu Duca Diana sa savarseasca Asistenta si reprezentarea neloiala, fiindca la termenul 11.12.2015 din
14277/231/2015 a proferat aberatia ca las apararea judecatorului iar dupa ce am parasit sala am fost
b) Infractiunea de santaj nu are, de regula, obiect material, libertatea psihica constituind un drept
personal
...
B. Subiectii infractiunii. a) Fapta poate fi savrsita de orice persoana si prin oricare din formele
participatiei penale.
b) Subiect pasiv poate fi, de asemenea, orice persoana care are capacitatea psiho-fizica de a simti
presiunea psihica exercitata asupra sa.
Nu exista conditii speciale cu privire la timpul si locul savrsirii infractiunii.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective presupune o actiune de constrngere, n
sensul ca se impune unei persoane sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva mpotriva vointei sale.
Constrngerea se poate realiza prin violenta sau amenintare
...
Amenintarea presupune efectuarea de catre faptuitor a unui act care sa inspire victimei temerea ca n
viitor ea, sotul ei sau o ruda apropiata va suporta un rau, constnd n savrsirea unei infractiuni sau a
unei fapte pagubitoare
...
Santajul este o infractiune ndreptata, n principal, nu mpotriva patrimoniului sau a altor interese ale
persoanei, ci mpotriva libertatii sale psihice.
...
b) Urmarea imediata consta n ngradirea libertatii psihice a victimei de a actiona potrivit vointei sale,
crendu-i-se o stare de temere.
...
B. Latura subiectiva. Infractiunea de santaj sub aspectul formei de vinovatie nu se poate comite dect cu
intentie directa (calificata prin scop).
...
Nu are relevanta daca acea fapta este reala sau imaginara. Totusi, ea trebuie sa fie compromitatoare
pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata. Aceasta fapta de santaj
este mai grava, deoarece forta intimidanta a amenintarii - care, daca va fi adusa la ndeplinire, va duce la
compromiterea publica a subiectului pasiv - este mai mare.
Codul penal
Articolul 208: Hartuirea
(1) Fapta celui care, in mod repetat, urmareste, fara drept sau fara un interes legitim, o persoana ori ii
supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri frecventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o
stare de temere, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care, prin
frecventa sau continut, ii cauzeaza o temere unei persoane, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3
luni sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
In fapt prin textul subliniat indic incadrarea faptelor inculpatilor in textul de lege.
In fapt, asa-zisii procurori asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au dispus in
mod ilegal si netemeinic inceperea urmaririi penale in rem pe data de 30.01.2015
In fapt, urmarirea penala fara drept si fara interes legitim constituie infractiunea de Hartuirea,
conform textului de lege Fapta celui care, n mod repetat, urmrete, fr drept sau fr un interes
legitim, o persoan, dovedita prin faptul ca:
1. asa-zisii procurori asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au dispus in mod
ilegal si netemeinic inceperea urmaririi penale in rem pe data de 30.01.2015 si m-au citat in mod nelegal
pentru data de 05.05.2015 ora 9:30 A.M. printr-o citatie pe care mi-au comunicat-o dupa data si ora
stabilita punandu-ma in imposibilitate sa ma prezint la audiere, citatie in care nu mi-au adus la
cunostinta calitatea in dosar, reclamantul sau fapta penala pentru care sunt acuzat cf. art. 258 din CPP.
Data de 05.05.2015 marcheaza consumarea infractiunii de Hartuirea, care a devenit infractiune
continuata prin urmatoarele acte de procedura nelegale si netemeinice falsificat de asa-zisii procurori
Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul. La data de 05.05.2015 asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si
Mihaila Paul efectuasera cel putin doua acte de urmarire penala, adica inceperea urmaririi penale din
data de 30.01.2015, si citarea
In fapt, fiindca probele nu exista deoarece infractiunea nu exista, sau mai precis probele sunt
falsificate de asa-zisul judecator Dita Mirela, reclamantul din 2417/P/2014, pentru care este urmarita
penal impreuna cu asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel pentru Falsul in declaratii si
Inducerea in eroare a organelor judiciare, este evident ca ordonanta de inceperea urmaririi penale din
2417/P/2014 este falsificata si prin urmare nula de drept
De drept, asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au falsificat o ordonanta de
inceperea urmaririi penale din 30.01.2015 din 2417/P/2014 retinand aberant d.p.d.v. juridic ca exista
probe pentru savarsirea infractiunii de Ultrajul judiciar, ceea ce este evident imposibil deoarece Ultrajul
judiciar nu este o infractiune propriu-zisa ci o circumstanta agravanta a altei infractiuni de care n-am fost
acuzat, si nu este nici o infractiune complexa cf. art. 36 (2) din CP, conform motivarii legiuitorului
precum si opiniei juridice a parchetului general, procuror Alexandra inc, Consilier al Procurorului
c. Explicaiile din Expunerea de motive a Codului penal, care se refer la ultrajul judiciar ca la o form
agravat a unei alte infraciuni, iar nu ca la o infraciune distinct.
2. asa-zisii procurori asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au dispus in mod
ilegal si netemeinic continuarea urmaririi penale pe data de 25.06.2015, deoarece evident fapta nu
exista in fapt si nici macar de drept deoarece stabilirea obiectului dosarului 2417/P/2014 a fi Ultrajul
judiciar este o aberatie juridica. Fiindca precum am precizat in dovedirea infractiunii de Cercetarea
abuziva, referirea la o proba nereala constituie producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale
deoarece proba nu exista, iar asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au incercat astfel
inducerea in eroare a instantei, dat fiind ca acestia n-au anexat in copie dosarul 2417/P/2014 sau copii
dupa proba care ar fi trebuit s-o falsifice deoarece declar pe propria raspundere ca nu exista citatul
utilizat de asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul in inscrisuri provenind de la mine, fapt
pe care-l pot proba prin inscrisuri extrase din arhivele personale ale inscrisurilor din care asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul ar putea pretinde ca provine citatul, retin dovedit faptul
ca fapta nu exista si probele nu exista fiindca asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au
gasit necesar sa le falsifice
4. asa-zisii procurori asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au falsificat
mandatul de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din 2417/P/2014, pentru a ma duce cu forta cu politia
judiciara si cu mascatii la Comisia de expertiza medico legala psihiatrica din cadrul Serviciului de
Medicina Legala Vrancea, nelegal si fara motiv just cf. art. 184 (1) din CPP conform caruia doar acuzatii
de omor sau pruncucidere pot fi expertizati medico-legal, precum si fara consimtamantul meu scris cf.
art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, desi nu refuzasem programarea la care m-as fi
deplasat de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau consimtamantul meu scris si ca asa-zisul
procuror Mihaila Paul a falsificat dosarul 2417/P/2014 in cardasie cu superiorul sau ierarhic Tarlea Florin
Cristinel, si cu reclamantul dosarului, asa-zisul judecator Dita Mirela, toti care sunt sub urmarire penala
si care fac parte din acelasi grup infractional organizat. Evident am fost Lipsit ilegal de libertate si Supus
la rele tratamente 7 (sapte) ore, pentru a fi destabilizat psihic inaintea ducerii cu forta la expertizarea
psihiatrica, deoarece precum am declarat pe propria raspundere, asa-zisul procuror Mihaila Paul nu a
efectuat nici un act de procedura in conditiile legii in acest rastimp pentru a justifica mandatele de
patrundere si de aducere si asa falsificate
5. asa-zisii procurori asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au falsificat
delegatia avocatiala din 05.05.2015 a d-nei avocat Labunt Maria de la Baroul Vrancea, care a fost
substituita de sotul sau, d-l avocat Labunt Adrian de la Baroul Vrancea pe data de 17.09.2015, si care a
declarat de fata cu mine, mama mea Raneti Mariana, doi politisti mascati si asa-zisul procuror Mihaila
Paul, ca este prima oara cand afla de delegatie si dosarul 2417/P/2014. Impotriva acestor avocati am
formulat plangere penala prealabila pentru Asistenta si reprezentarea neloiala, fiindca pana in prezent
nu mi-au acordat nici un singur act de asistenta juridica, din presupusa data de 05.05.2015 cand d-na
avocat Labunt Maria se presupune ca a fost delegata cu titlul de avocat din oficiu in dsoarul
2417/P/2014. Mai mult, am aflat ulterior ca asa-zisul avocat Labunt Adrian a dat examenul de admitere
in magistratura deci asteapta o recomandare de la asa-zisul procuror Mihaila Paul, aceasta putand
explica motivul savarsirii infractiunii de Asistenta si reprezentarea neloiala
7. asa-zisii procurori asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au falsificat referatul
cu propunerea de internare nevoluntara prin care a introdus actiunea 11224/231/2015, instigand pe
asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin sa falsifice hotararea judecatoreasca de internarea mea
nevoluntara din 11224/231/2015 pe care drept dovada a nelegalitatii si netemeiniciei am anulat-o ca
nefondata in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea.
8. asa-zisii procurori asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au falsificat referatul
cu propunerea de obligare la tratament medical provizoriu prin care a introdus actiunea
14277/231/2015 in care a fost declarat inadmisibil, ignorand autoritatea de lucru judecat a dosarului
11224/231/2015 in care m-au acuzat nefondat ca sunt violent si lipsit de discernamant, precum si legea
care face inadmisibile astfel de actiuni, adica art. 184(1)(3)(5), art. 245-246 din CPP, art. 107-109 din CP,
art. 10, 11 din Legea 487/2002 si alte prevederi legale asemenea
In concluzie, conform celor declarate in legatura mai sus si in legatura cu cele declarate in
explicitarea savarsirii infractiunii de Represiunea nedreapta, asa-zisul procuror Mihaila Paul n-are nici
dreptul nici interesul legitim sa ma urmareasca penal intr-un dosar in care sunt vadit nevinovat
G. In dovedire privind Delapidarea, sau traficarea efectelor de serviciu in scop ilicit personal sau
pentru alte persoane, invoc legea si explicitez in fapt legatura cu faptele inculpatilor
Codul Penal
Articolul 295: Delapidarea
(1) Insusirea, folosirea sau traficarea de catre un functionar public, in interesul sau ori pentru altul, de
bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza se pedepseste cu inchisoarea de
la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Tentativa se pedepseste.
Acele bunuri care au o infatisare abstracta, care nu cade sub simturile noastre.
Spre exemplu drepturile.
Opus - Bunuri corporale
Drept subiectiv care are un continut economic,poate fi cedat prin act juridic, transmis prin mostenire si
exercitat prin reprezentare. Poate fi absolut ori relativ, real sau de creanta. Dreptul la actiune pentru
valorificarea dreptului patrimonial este de regula supus prescriptiei extinctive.
In fapt, delapidarea efectelor serviciului se constituie prin uzurparea calitatii de magistrat sau
functionar public de catre inculpati dupa caz, prin savarsirea de infractiuni impotriva mea in scopul de a
obtine foloase nepatrimoniale pentru sine sau alte persoane, adica pentru a se sustrage ori pentru a
sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse si pentru a
inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni cf. art. 189 (1)c)d) din CP.
Codul Penal
Articolul 289: Luarea de mita
(1) Fapta functionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori
primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in
legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in
indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se
pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie
publica ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta.
Incepand cu 01-feb-2014 Art. 289, alin. (1) din partea II, titlul V, capitolul I modificat de Art. 245, punctul
25. din titlul III, capitolul II din Legea 187/2012
(2) Fapta prevazuta in alin. (1), savarsita de una dintre persoanele prevazute in art. 175 alin. (2),
constituie infractiune numai cand este comisa in legatura cu neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui
act privitor la indatoririle sale legale sau in legatura cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri.
Codul Penal
Articolul 290: Darea de mita
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in conditiile aratate in art. 289, se
pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prevazuta in alin. (1) nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice
mijloace de catre cel care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost
sesizat cu privire la aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, daca acestea au fost date
in cazul prevazut in alin. (2) sau date dupa denuntul prevazut in alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se
mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Codul Penal
Articolul 291: Traficul de influenta
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru
sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are
influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa
nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu
sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, iar cand acestea nu se mai gasesc,
se dispune confiscarea prin echivalent.
Codul Penal
Articolul 292: Cumpararea de influenta
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori
indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar
public, pentru a-l determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie
indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor
indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
Incepand cu 01-feb-2014 Art. 292, alin. (1) din partea II, titlul V, capitolul I modificat de Art. 245, punctul
26. din titlul III, capitolul II din Legea 187/2012
(2) Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost
sesizat cu privire la aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, daca au fost date dupa
denuntul prevazut in alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscarii, iar daca acestea nu se
mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Codul Penal
In fapt prin textul subliniat indic incadrarea faptelor inculpatilor in textul de lege.
Privind mobilul infractiunilor savarsit de inculpati, constituind infractiunile de coruptie, precizez
urmatoarele in dovedire:
deoarece un functionar public poate sa incalce legea din trei motive posibile:
1. rea-credinta,
2. grava neglijenta,
3. alienare mintala
si fiindca functionarii publici au fost declarati sanatosi psihic si apti de munca, nu se poate retine
alienarea mintala.
Fiindca nu se poate retine neglijenta magistratului care a incalcat legea, deoarece mai presus de
faptul ca necunoasterea legii este inadmisibila de drept, este cu atat mai mult inadmisibila unui
magistrat care a absolvit facultatea de drept prin examen, a fost admis in magistratura prin examen,
probabil a luat grade prin examen si fiecare dosar este un veritabil examen cu justitia si justitiabilii la
care i-am picat pe asa-zisii magistrati corupti deoarece i-am prins in flagrant intocmind urmatorul
flagrant: le-am indicat si citat legea pe care au incalcat-o, acestia dovedind astfel ca au incalcat-o cu rea-
credinta sau premeditat,
este dovedit mai presus de orice dubii ca asa-zisii magistrati inculpati au ca mobil al
infractiunilor savarsite, rea-credinta
In privinta restului functionarilor publici, retin rea-credinta acestora in baza faptului ca inafara
de faptul ca au incalcat legea in flagrant, prin falsificarea raportului de expertiza medico-legala
psihiatrica nr. 970/A1-P/232 in fond au demonstrat premeditare sau rea-credinta
Deoarece singurele doua motive pentru a incalca legea cu rea-credinta sau premeditare sunt:
si fiindca nu i-am cunoscut personal pe acesti asa-zisi magistrati si asa-zisii medici membri ai
Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica de la SML Vrancea inculpati, nici acestia pe mine din
prealabilul dosarului 2417/P/2014, nu se poate retine motivul razbunarii, fiind prin urmare dovedit mai
presus de orice dubii rezonabile prin eliminare ca interesul ilicit al acestora de a incalca legea cu rea-
credinta, sunt faptele de coruptie sau din interesul material al asa-zisilor magistrati inculpati de a se
Constitui intr-un grup infractional organizat pentru protectie reciproca, in scopul extragerii de foloase
necuvenite de la justitiabili in schimbul favorizarii justitiabililor, sau in scopul atingerii unor interese
ilicite personale, ori,
se verifica in coroborare faptul ca interesul ilicit punct terminal, si beneficiarul final al interesului
ilicit fiind asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel din dosarul 2417/P/2014 si reclamantul
dosarului 2417/P/2014, pentru care asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au savarsit
mai multe abuzuri grave in flagrant la instigarea sa, respectiv pentru care asa-zisii medici membri ai
Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica de la SML Vrancea au incalcat legea in flagrant falsificand
raportul de expertiza medico-legala psihiatrica, respectiv pentru care asa-zisul procuror de sedinta din
dosarul 14277/231/2015 a sustinut admisibilitatea actiunii care a fost declarata inadmsibila, exista,
si interesul ilicit al asa-zisilor medici membri ai Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica de
la SML Vrancea inculpati, si interesul ilicit al asa-zisului procuror de sedinta din dosarul 14277/231/2015
care a sustinut admisibilitatea actiunii care a fost declarata inadmsibila fiind identic cu interesul ilicit al
reclamantului dosarului 2417/P/2014, asa-zisul judecator Dita Mirela, favorizat de asa-zisii procurori
complici Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel prin savarsirea de grave abuzuri impotriva mea la
instigarea acestuia, este dovedita mai presus de orice dubii infractiunea de Constituirea intr-un grup
infractional organizat intre asa-zisii medici membri ai Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica de
la SML Vrancea inculpati, asa-zisul procuror de sedinta din dosarul 14277/231/2015 care a sustinut
admisibilitatea actiunii ce fost declarata inadmsibila, asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin
Cristinel si reclamantul dosarului 2417/P/2014, asa-zisul judecator Dita Mirela
Fiindca asa-zisii medici membri ai Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica de la SML
Vrancea inculpati au fost prinsi falsificand raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-
P/232, si fiindca am dovedit mai presus de orice dubii rezonabile ca asa-zisii medici membri ai Comisiei
de expertiza medico-legala psihiatrica de la SML Vrancea inculpati au savarsit infractiunile de falsurile in
inscrisuri avand ca mobil al infractiunilor interesul ilicit comun cu asa-zisii procurori Mihaila Paul si
Tarlea Florin Cristinel si asa-zisul procuror de sedinta din dosarul 14277/231/2015 care a sustinut
admisibilitatea actiunii ce fost declarata inadmsibila, adica favorizarea reclamantului dosarului
2417/P/2014, asa-zisul judecator Dita Mirela, sunt prin urmare dovedite mai presus de orice dubii
Constituirea intr-un grup infractional organizat si infractiunile de coruptie savarsite de asa-zisii medici
membri ai Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica de la SML Vrancea inculpati, asa-zisul procuror
de sedinta din dosarul 14277/231/2015 care a sustinut admisibilitatea actiunii ce fost declarata
inadmsibila, asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel si asa-zisul judecator Dita Mirela,
reclamantul dosarului 2417/P/2014,
conform textului de lege al Luarii de mita: Fapta funcionarului public care, direct ori indirect,
pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primete bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accept
promisiunea unor astfel de foloase, n legtur cu ndeplinirea, nendeplinirea, urgentarea ori ntrzierea
Codul Penal
Articolul 267: Omisiunea sesizarii
(1) Functionarul public care, luand cunostinta de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala in
legatura cu serviciul in cadrul caruia isi indeplineste sarcinile, omite sesizarea de indata a organelor de
urmarire penala se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cand fapta este savarsita din culpa, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la un an sau amenda
Codul Penal
Articolul 266: Nedenuntarea
(1) Fapta persoanei care, luand cunostinta de comiterea unei fapte prevazute de legea penala contra
vietii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu instiinteaza de indata autoritatile se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Nedenuntarea savarsita de un membru de familie nu se pedepseste.
(3) Nu se pedepseste persoana care, inainte de punerea in miscare a actiunii penale impotriva unei
persoane pentru savarsirea faptei nedenuntate, incunostinteaza autoritatile competente despre aceasta
sau care, chiar dupa punerea in miscare a actiunii penale, a inlesnit tragerea la raspundere penala a
autorului sau a participantilor.
In fapt prin textul subliniat indic incadrarea faptelor inculpatilor in textul de lege.
In dovedirea Constituirii unui grup infractional organizat, invoc proba savarsirii infractiunilor de
Omisiunea sesizarii si Nedenuntarea adica a faptului ca nici unul din inculpati care au savarsit in flagrant
infractiunile descrise in prezenta, nu a denuntat pe ceilalti membri ai grupului infractional organizat
Codul Penal
Articolul 272: Influentarea declaratiilor
(1) Incercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin
corupere, prin constrangere ori prin alta fapta cu efect vadit intimidant, savarsita asupra sa ori asupra
unui membru de familie al acesteia, sa nu sesizeze organele de urmarire penala, sa nu dea declaratii, sa
isi retraga declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe, intr-o cauza penala, civila
sau in orice alta procedura judiciara, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani. Daca actul de
In fapt prin textul subliniat indic incadrarea faptelor inculpatilor in textul de lege.
Deoarece asa-zisul procuror de sedinta din 14277/231/2015, Batranu Iuliana de la Parchetul de
pe langa Judecatoria Focsani cel mai probabil, a sustinut ca admisibil referatul falsificat cu propunerea
de obligarea la tratament medical provizoriu, care drept dovada a declaratiei mincinoase a fost declarat
inadmisibil in 14277/231/2015, retin aceasta in dovedirea savarsirii infractiunii de Influentarea
declaratiilor de catre asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel, si asa-zisul judecator Dita
Mirela, reclamantul dosarului 2417/P/2014, deoarecea acestia sunt singurii care aveau motivul si
oportunitatea, neputandu-se retine nici in cazul asa-zisului procuror de sedinta din 14277/231/2015
Batranu Iuliana alienarea mintala sau grava neglijenta ci rea-credinta instigata, din aceleasi motive
argumentate la punctul II.H ca pentru asa-zisii medici membri ai Comisiei de expertiza medico-legala
psihiatrica de la SML Vrancea
III. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri cf. art 97-103 din CPP pentru care solicit
aducerea dosarelor mentionate in anchetare, pentru care:
A. Anexez si indic probele (pe care le combin intr-un singur fisier cu prezenta pentru a asigura
ordinea acestora la tiparire, cu mentiunea ca in cuprinsul fisierului pdf accesibil cu ajutorul
butonului Bookmarks situat in programul Adobe Reader in bara utilitara verticala din stanga - isi
mentin denumirea):
1. fisierul sesizare comisia pentru liberti civile, justiie i afaceri interne si probe.pdf
reprezentand sesizarea comisiei europarlamentare din care face parte d-na Monica Macovei
privind activitatea ilicita a grupului infractional organizat local vrancean, deasemenea
comunicata d-lui procuror sef de directie a DIICOT Horodniceanu Daniel-Constantin, d-nei
procuror sef de directie a DNA Kovesi Laura Codruta, Comisiei de cercetarea abuzurilor si
pentru petitii, ministrului justitiei Pruna Raluca, corpul de control al guvernului si primului
ministru Ciolos Dacian, presedintele Romaniei Klaus Iohannis, Avocatul poporului si
Ombudsman-ul European
2. fisierul Memo Style (2).pdf reprezentand transcrisul emailului din 07.10.2015 19:03
intitulat FW: CERERE DE INFORMARE #8 prin care am cerut pentru a doua oara consecutiv
eliberarea oricaror inscrisuri in care sunt prelucrate datele mele personale, fara sa primesc
vreodata raspuns
3. invoc ca proba materiala audio-video documentarul Comercializarea nebuniei, in titlul
original in engleza The marketing of madness, de la adresa:
8.1. https://vimeo.com/37790038 pentru partea I
8.2. https://vimeo.com/37808392 pentru partea II
1.1. daune materiale de ~3500 lei, pentru cheltuielile medicale efectuate si alte cheltuieli
conexe, conform dovezilor depuse la dosarul 246/P/2015 de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea
1.2. cheltuielile judiciare din cauza 2417/P/2014 si dosarele 246/P/2015, 79/91/2016 si
593/91/2016 care au fost puse nelegal si netemeinic in sarcina mea
2. daune morale in suma de 400.000 lei, conform jurisprudentei Ion Cristoiu vs Gabriela
Adamesteanu, in care Ion Cristoiu a platit suma de 40.000 lei cu titlu de daune morale pentru insulta, in
fapt d-l Ion Cristoiu adresandu-se cu "fa" d-nei Gabriela Adamesteanu. Fiindca infractiunile savarsite de
inculpati sunt mult mai grave decat o adresare nepoliticoasa, apreciez a fi corect justificate daunele
morale la ordinul de magnitudine imediat superior, si de drept conform principiului fundamental al
egalitatii in drepturi cf. art. 16 (1) din CR Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr
privilegii i fr discriminri si principiului aplicarii unitare a legii cf. art. 124 (2) din CR Justiia este
unic, imparial i egal pentru toi
3. despagubiri de 2285,6 euro pentru timpul si energia pierdute prin anchetarea cazului si
redactarea prezentei precum si studiul legii, timpul meu nefiind mai putin pretios ca al unui avocat, cu
mentiunea ca Baroul Vrancea a refuzat sa-mi acorde asistenta extrajudiciara prin avocat incalcand in
flagrant legea, deoarece decanul Ioan Ioanovici, un comunist notoriu, face parte din grupul
infractional organizat local.
In motivarea acestei pagube invoc faptul ca imi evaluez timpul si energia intelectuala la valoarea
cu care le-am vandut angajatorului SC ROMANIA HYPERMARCHE SA la 2230 de lei pe luna,
raportat la valoarea remuneratiei care mi se cuvenea de drept cf. art. 41 din CR privind
remuneratia egala intre barbati si femei de 3000 de euro pe luna precum demonstrez mai jos aceasta, si
fiindca anchetarea cazului, redactarea prezentei si studiul legii este timp si energie pe care nu
am dorit sa le pierd, fiind obligat sa-mi apara interesele legitime vatamate de inculpati ceea ce este un
dreptu fundamental garantat prin art. 1 din Constitutia Romaniei, aceasta pierdere de timp si energie
In concluzie evaluez aceasta paguba la contracostul de 2285,6 euro pentru anchetarea cazului,
redactarea prezentei si studiul legii, apreciind cu aproximatie ca fiecare 10 pagini ale petitiei echivaleaza
cu o zi de munca,
cu rezerva de a completa aceasta dauna in functie de evolutia dosarului, deoarece introducerea
unei plangeri penale prealabile presupune si introducerea de cereri, exceptii si plangeri in functie de
activitatea asa-ziselor organe judiciare de la parchetul competent material local, ceea ce in lipsa unui
avocat desemnat din oficiu ceea ce este culpa organelor judiciare locale si ale decanilor barourilor
locale, cu mentiunea ca nu am venit pentru a-mi angaja un avocat ales, inseamna ca va trebui sa fac
acest efort personal consumandu-ma nervos si consumandu-mi timpul si energia
Un proces penal inseamna nu doar redactarea plangerii penale prealabile, ci si urmarirea
procesului penal ceea ce este o paguba in timp si energie si creaza deasemenea stres psihic sau consum
nervos in urma situarii mele intr-un statut social defavorizat de pagubit fortat intr-o situatie litigioasa
nedorita pentru restaurarea drepturilor. Precizez si faptul ca sunt licentiat in matematica informatica
specializarea informatica nu drept, acest demers reprezentand o paguba in experienta profesionala prin
activarea mea in alt domeniu decat cel ales.
30.03.2017
X
Raneti Tudor Andrei
Domnule presedinte,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei, domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc.
B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de
corespondenta electronica aleasa pentru comunicarea actelor de procedura cf. art. 155 (1) 6. din CPC
...la locul ales de ele... si art. 158 (2) din CPC modificat si completat prin Legea 202/2010 Partea poate
alege ca toate actele de procedura sa ii fie comunicate la casuta postala: tudor.raneti@gmail.com,
prin care completez sesizarea privind gravele abuzuri savarsite de un grup infractional organizat
alcatuit din magistrati, politisti si alti complici din circumscriptia Curtii de apel Galati, care foloseste
psihiatria si sistemul judiciar ca arme de represiune impotriva mea din 2014 pana in prezent fiindca am
formulat plangeri penale impotriva unor asa-zisi magistrati si politisti care au savarsit infractiuni
impotriva mea, si
2. drept dovada invoc hotararea din 14277/231/2015 in faza de fond la Judecatoria Focsani prin
care a fost anulat ca inadmisibil referatul cu propunerea de obligarea mea la tratament medical
provizoriu precum demonstrez prin proba 5 anexata la prezenta, impotriva careia asa-zisul procuror
Dogaru Luminita Georgeta de la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani a formulat contestatie fara
calitate procesuala activa deoarece n-a participat ca procuror in dosarul 14277/231/2015 sau cauza
2417/P/2014 si drept dovada a netemeiniciei contestatiei sale invoc hotararea din 14277/231/2015 in
faza de fond la Judecatoria Focsani prin care a fost anulata ca nefondata precum demonstrez prin proba
Pagina 1 din 38
6 anexata la prezenta. Cauza 2417/P/2014 din care a fost intentata actiunea inadmisibila si nefondata
14277/231/2015 a fost instrumentata de asa-zisul prim-procuror Tarlea Florin Cristinel si asa-zisul
procuror sef de sectie penala Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea care au
falsificat actele de procedura ca si cum as fi savarsit Omorul calificat cand in realitate fapta nu doar ca
nu exista in fapt ci nu poate exista de drept deoarece Ultrajul judiciar de care am fost suspect in
2417/P/2014 pana la inchiderea dosarului cu o ordonanta falsificata de renuntarea la urmarirea penala,
nu este o infractiune autonoma sau complexa ci o circumstanta agravanta pentru infractiuni pentru care
nu am fost urmarit penal demonstrand in flagrant astfel gravele abuzuri ale grupului infractional
organizat care a falsificat cauza 2417/P/2014
Impotriva asa-zisilor procurori Tarlea Florin Cristinel, Mihaila Paul, Dogaru Luminita Georgeta si
complicii lor am deschis dosar penal fara sa fiu acuzat de Falsul in declaratii sau Inducerea in eroare a
organelor judiciare ceea ce face proba veritatii declaratiilor si probelor mele, pentru cele 3 (trei)
tentative de Omor calificat si Vatamarea corporala probate in flagrant prin actiunile inadmisibile si
netemeinice din 11224/231/2015 si 14277/231/2015 demonstrand obsesia criminala a acestui grup
infractional organizat de a ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma vatama grav sau ucide prin
injectarea cu substante toxice pentru a ma reduce la tacere ceea ce desi stiam fiindca in prealabil acest
grup infractional organizat a instigat interlopul Herghelegiu Danut sa savarseasca tentativa de Omor
calificat si Vatamarea corporala impotriva mea pe 05.12.2014 lovindu-ma in cap si aruncandu-ma in
stare de inconstienta pe treptele scarii blocului si pe care drept dovada aceste asa-zise organe judiciare
l-au protejat ulterior sustragand probele si falsificand actele de procedura din dosarle 245/P/2015 si
1863/P/2015 (829/P/2015), nu puteam demonstra doar in baza falsificarii hotararii din 11224/231/2015
in fond la Judecatoria Focsani care avea doar aspectul vadit de Lipsirea de libertate in mod ilegal,
Supunerea la rele tratamente, Represiunea nedreapta, Cercetarea abuziva si alte infractiuni. Am
publicat dosarul penal la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/41/plangere-penala-tarlea-
cristinel-mihaila
3. drept dovada invoc situatia ilicita de fapt din dosarul 2845/P/2016 in care asa-zisele organe
judiciare vrancene au falsificat ordonantele de inceperea si continuarea urmaririi penale si apoi
ordonanta de punerea in miscare a actiunii penale fara nici o proba impotriva mea si in contradictoriu cu
probele care demonstreaza ca aceste ordonante sunt falsificate in flagrant, si fara a-mi acorda drepturile
procesuale aferente calitatilor stabilite prin infractiunile de falsurile in inscrisuri adica incalcandu-mi
dreptul la aparare
In fapt grupul infractional organizat care a falsificat cauza 2417/P/2014 si instigat interlopul
Herghelegiu Danut sa savarseasca impotriva mea infractiunile de Omor calificat si Vatamarea corporala,
a instigat pe acelasi asa-zis procuror Dogaru Luminita Georgeta in calitate de procuror de sedinta in
1560/231/2016 si 2220/91/2015 avand obiectul plangeri impotriva actelor procurorului din
2417/P/2014, si pe asa-zisul judecator Paun Ionel Iulian un fost politist corupt din Piatra Neamt care
falsifica hotarari judecatoresti la ordinul ilicit al grupului infractional organizat care drept dovada a
sustras dosarele 2220/91/2015 si 1560/231/2016 sistemului de distributie aleatorie precum in prealabil
a sustras dosarul 13761/231/2015 in care a falsificat hotararea, adica a sustras in mod consecutiv toate
plangerile impotriva actelor procurorului din 2417/P/2014 pentru a musamaliza activitatea ilicita a
grupului infractional organizat din care face parte prin hotarari falsificate,
ca pe data de 18.05.2016 sa falsifice dosarul 2845/P/2016 impotriva mea avand obiectul
Incalcarea solemnitatii sedintei fiindca ascultam in mod silentios la telefonul mobil carti audio, motivand
Pagina 2 din 38
ca aceasta e de natura a tulbura linistea publica, si aceasta dupa o 1:30h (o ora si trei zeci de minute)
incare faceam acelasi lucru. Fiindca nu i s-a parut suficient aceasta demonstratie de schizofrenie, asa-
zisul judecator Paun Ionel Iulian a declarat ca i-am adresat cuvinte si gesturi de ocara pe care
deasemenea a declarat ca nu le-a vazut sau auzit in incheierea din 18.05.2016 din 2220/91/2015, apoi
fiindca o minciuna nu e niciodata suficienta pentru un mitomaniac a mintit ca am amenintat jandarmii
ca ma Lipsesc de libertate in mod ilegal dupa ce mi-a cerut sa parasesc sala si apoi a ordonat jandarmilor
sa ma retina in sala
Impotriva asa-ziselor organe judiciare Dogaru Luminita Georgeta si Paun Ionel Iulian precum si
asa-ziselor organe judiciare care au falsificat cauza 2845/P/2016 impotriva mea am deschis dosar penal
fara sa fiu acuzat de Falsul in declaratii sau Inducerea in eroare a organelor judiciare ceea ce face proba
veritatii declaratiilor si probelor mele, pe care l-am publicat la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/47/ionel-iulian-ascultatul-casti-infractiune
Mentionez ca asa-zisul judecator Paun Ionel Iulian m-a amendat judiciar cu 2000 (doua mii) de
lei pe 11.05.2016 in 2220/91/2015 mintind ca cererea de recuzare formulata cf. art. 64 (1)f) din CPP e
abuz de drept, dupa care drept dovada ca recunoaste ca aceasta amenda judiciara este falsificata s-a
abtinut cf. art. 64 (1)f) din CPP din cauza 1560/231/2016 in care am formulat dealtfel aceeasi cerere de
recuzare identica, respectiv dosarul 2220/91/2015 in care am fost amendat judiciar nelegal si netemeinc
l-am stramutat pentru aceleasi motive formulate in cererea de recuzare demonstrand mai presus de
orice dubii rezonabile ca amenda judiciara de 2000 (doua mii) de lei din 11.05.2016 din 2220/91/2015
este falsificata. Contestatia acetei amenzi judiciare falsificate a fost bineinteles sustrasa sistemului de
distributie aleatorie a dosarelor de celalalt fost politist corupt Craciun Constantin Catalin de la
Judecatoria Focsani care a falsificat hotararea din 2220/91/2015/a1
Acestea demonstreaza mobilul infractiunilor grupului infractional organizat al asa-zisilor
magistrati din circumscriptia Curtii de apel Galati de a musamaliza dosarele 1560/231/2016,
2220/91/2015 si prin urmare abuzurile grave savarsite in cauza 2417/P/2014, pentru care falsifica in
scopul Hartuirii, Amenintarii si Santajului amenzi judiciare si dosare penale ca 2845/P/2016,
3992/P/2016 si 4329/P/2016
Impotriva asa-zisilor judecatori Paun Ionel Iulian si Craciun Constantin Catalin care au falsificat
amenda judiciara de 2000 (doua mii) lei am deschis dosar penal fara sa fiu acuzat de Falsul in declaratii
sau Inducerea in eroare a organelor judiciare ceea ce face proba veritatii declaratiilor si probelor mele,
pe care l-am publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/227/dosar-penal-paun-ionel-iulian
4. drept dovada invoc situatia ilicita de fapt din dosarul 3992/P/2016 si 4329/P/2016 in care
asa-zisele organe judiciare vrancene au falsificat ordonantele de inceperea si continuarea urmaririi
penale si apoi ordonanta de punerea in miscare a actiunii penale fara nici o proba impotriva mea si in
contradictoriu cu probele care demonstreaza ca aceste ordonante sunt falsificate in flagrant, si fara a-mi
acorda drepturile procesuale aferente calitatilor stabilite prin infractiunile de falsurile in inscrisuri adica
incalcandu-mi dreptul la aparare
In fapt grupul infractional organizat care a falsificat cauza 2417/P/2014 si instigat interlopul
Herghelegiu Danut sa savarseasca impotriva mea infractiunile de Omor calificat si Vatamarea corporala,
a instigat, a instigat pe asa-zisul judecator Popa Mariana sa incerce sa ma provoace in sedinta din
24.06.2016 din contestatia actiunii 14277/231/2015 de la Tribunalul Vrancea si dupa ce n-a reusit mi-a
falsificat indiferent cel putin aceste doua dosare penale si doua amenzi judiciare simultan ceea ce
demonstreaza obsesia acestui grup infractional organizat de a-mi face rau. Asa-zisul judecator Popa
Pagina 3 din 38
Mariana seful sectiei penale a Tribunalului Vrancea de fapt este responsabil pentru deturnarea
plangerilor impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP din dosarele 2417/P/2014, 2222/P/2014 si
995/P/2015 mai ilegal intai la parchet, apoi in mod ilegal invocand exceptia de necompetenta materiala
in dosarul 2220/91/2015 in favoarea Judecatorie Focsani unde a fost plasat la asa-zisul judecator Paun
Ionel Iulian cu eludarea sistemului de distributie aleatorie la fel ca-n celelalte plangeri din 2417/P/2014
adica 13761/231/2015 si 1560/231/2016. Drept dovada a deturnarii ilegale a plangerii din
2220/91/2015 prin invocarea din oficiu a exceptiei necompetentei materiale, plangerea impotriva
actelor procurorului din 995/P/2015 a fost musamalizata de asa-zisul judecator Croitoru Sandina
Mariana printr-o hotarare falsificata,
Asa-zisul judecator Popa Mariana a falsificat reclamatia din dosarele 3992/P/2016 si
4329/P/2016 impotriva mea avand deasemenea obiectul Incalcarea solemnitatii sedintei, de aceasta
data motivatia fiind ca pledoaria si utilizarea termenilor juridici incalca solemnitatea sedintei mai precis
demonstratia faptului ca asa-zisele organe judiciare au falsificat actele de procedura din 2417/P/2014
ceea ce am demonstrat si-n multe alte sedinte fara sa fiu acuzat de Incalcarea solemnitatii sedintei, ceea
ce demonstreaza ca cel putin unii asa-zisi judecatori si procurori din Vrancea sunt schizofrenici, angajati
deliberat alienati mintal de INM si CSM deoarece schizofrenicii fiind labili psihic sunt manipulabili sa
savarseasca infractiuni la comanda, motiv pentru care sunt intretinuti in functie si le sunt musamalizate
dosarele disciplinare in permanenta
Impotriva asa-zisului judecator Popa Mariana si asa-ziselor organe judiciare care au falsificat
cauzele 3992/P/2016 si 4329/P/2016 impotriva mea am deschis dosar penal fara sa fiu acuzat de Falsul
in declaratii sau Inducerea in eroare a organelor judiciare ceea ce face proba veritatii declaratiilor si
probelor mele, pe care l-am publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/143/dosar-penal-
popa-mariana-3992
Pagina 4 din 38
autoritatea de lucru judecat a dosarului 11224/231/2015 in care am fost acuzat nefondat ca sunt violent
si lipsit de discernamant, precum si legea care face inadmisibile astfel de actiuni adica art. 184(1)(3)(5),
art. 245-246 din CPP, art. 107-109 din CP, art. 10, 11 din Legea 487/2002 si alte prevederi legale
asemenea,
au introdus impotriva mea actiunea 14277/231/2015 avand obiectul obligarea la tratament
medical provizoriu care a fost declarata inadmisibila, si
3. dupa ce asa-zisul procuror Dogaru Luminita Georgeta care drept dovada a apartenentei la
acelasi grup infractional organizat in prealabil a fost prins in cardasie cu asa-zisii procurori Tarlea Florin
Cristinel, Mihaila Paul, Castu Vasile si altii la sustragerea dosarelor penale nemotivat din competenta
materiala a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani si musamalizarea acestor dosare penale prin
falsificarea actelor de procedura,
a formulat fara calitate procesuala activa contestatie in dosarul 14277/231/2015 in
contradictoriu cu 7 (sapte) cazuri de inadmisibilitate in care insa contestatia parchetului a fost declarata
nefondata precum demonstrez prin proba 6 anexata la prezenta, cu mentiunea ca in acest dosar grupul
infractional organizat a eludat iarasi sistemul de distrubutie aleatorie plasand contestatia
14277/231/2015 la asa-zisul judecator Croitoru Sandina Mariana care era de 3 (trei) ori incompatibil sa
judece contestatia 14277/231/2015 deoarece a participat la judecata incheierii din 28.12.2015 din
14277/231/2015 in fond la judecatoria Focsani prin falsificand hotararea din 14277/231/2015/a1 care
este calea de atac impotriva incheierii din 28.12.2015 din 14277/231/2015, respectiv a falsificat
incheierea de respingerea cererii de recuzare ca inadmisibila in 295/91/2016 care este calea de atac
impotriva hotararea falsificata din 14277/231/2015/a1, apoi a falsificat hotararea din 795/91/2016 care
este calea de atac impotriva hotararilor falsificate din dosarele 295/91/2016 si 14277/231/2015/a1.
Drept dovada suplimentara acelasi asa-zis judecator incompatibil Croitoru Sandina Mariana a falsificat
incheierea de respingerea ca inadmisibila a cererilor de recuzare pe data de 22.04.2016 in dosarul
14277/231/2015 respectiv a sustras simultan dosarul 1053/91/2016 sistemului de distributie aleatorie
care este calea de atac impotriva hotararilor falsificate din dosarele 795/91/2016, 295/91/2016 si
14277/231/2015/a1
4. dupa ce asa-zisele organe judiciare au falsificat cauzele 2845/P/2016, 3992/P/2016 si
4329/P/2016 in scopul Hartuirii, Amenintarii, Santajului si posibil ca in cauza 2417/P/2014 pentru
tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala savarsita deja de acest grup infractional organizat de
3 (trei) ori, dovedit in flagrant prin proba pozitiv-negativa sau principiul tertului exclus la fel ca in cazul
ICA neputandu-se retine grava neglijenta a asa-ziselor organe judiciare care evident premeditat au
falsificat toate actele de procedura in scopul punerii mele intr-o situatie de vulnerabilitate in scopul de a
ma vatama grav sau ucide pentru a ma reduce la tacere, si fiindca nu ma cunosc din prealabil cu aceste
asa-zise organe judiciare nu se poate retine motivul razbunarii, singurul motiv posibil ramas fiind
incalcarea legii si falsificarea realitatii dosarelor cu rea-credinta din interes material si delapidarea
atributiilor de serviciu in scopul favorizarii intereselor ilicite ale grupului infractional organizat in care s-
au constituit, in caz contrar trebuind sa admitem ca toate aceste asa-zise organe judiciare au savarsit
infractiunile de falsurile in inscrisuri si alte infractiuni din considerente telepatice sau prostie ceea ce
este prezumat inadmisibil
5. in dosarele falsificate 2845/P/2016, 3992/P/2016 si 4329/P/2016 asa-zisul organ judiciar
Popescu Lacramioara de la IPJV in cardasie cu asa-zisul avocat din oficiu Dumbrava Daniel Cornel, ambii
tigani de precizat dupa fizionomie si caracterul de infractori inveterati in slujba clanului interlop de tigani
alcatuit cel putin din Tarlea Florin Cristine, Mihaila Paul, Mihaila Gheorghe, Castu Vasile, Dogaru
Pagina 5 din 38
Luminita, Barsan Victoria si altii din parchetele din Focsani, Mihaila Cosmin, Mircea Aur-Marian si altii de
la Curtea de apel Galati, Avasiloaie Gicu (IPJV), Lepadatu Toni (IJJV), dinastia de tigani Galca din Galati,
Codita Marcel Costel si alti asa-zisi procurori de la Parchetul de pe langa Curtea de apel Galati impotriva
carora am deschis dosar penale pentru infractiunile savarsite incercand sa musamalizeze gravele abuzuri
savarsite in legatura cu cauza 2417/P/2014,
pe data de 18.11.2016 cand am fost audiat vadit nejustificat in calitate de inculpat deoarece m-
au audiat vadit nejustificat in prealabil in calitate de suspect si anterior in calitate de martor pe acelasi
fond pentru care se impunea direct punerea in miscare a actiunii penale tocmai fiindca s-a pus in
miscare actiunea penala indiferent daca printr-un act de procedura falsificat,
au falsificat un referat cu propunerea de expertizarea mea psihiatrica sub motivul ca sunt lipsit
de discernamant la fel cum au mintit ceilalti tigani, asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila
Paul in cauza falsificata 2417/P/2014 in cardasie cu asa-zisul judecator Dita Mirela si in dosarele
15730/231/2014, 11224/231/2015 si 14277/231/2015, si asa-zisii psihiatri instigati de asa-zisii procurori
Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul sa falsifice raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr.
970/A1-P/232
asa-zisul organ judiciar Popescu Lacramioara vadit alienat mintal urmarind a abuza de art. 184
(4) din CPP si savarsirea acelorasi grave abuzuri impotriva mea despre care am tinut acest jurnal pe care
l-am facut public:
http://militia.freeforums.net/thread/28/procuror-mihaila-urmarit-pentru-coruptie
Aceasta constituie o grava incalcare a drepturilor fundamentale ale omului conform
Art. 20 din Conform Constitutia Romaniei
(1) Dispoziiile constituionale privind drepturile i libertile cetenilor vor fi interpretate i aplicate n
concordan cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i cu celelalte tratate la care
Romnia este parte.
(2) Dac exist neconcordane ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului,
la care Romnia este parte, i legile interne, au prioritate reglementrile internaionale, cu excepia
cazului n care Constituia sau legile interne conin dispoziii mai favorabile.
in fapt fiind evident prin utilizarea termenului arbitrar ca nici o persoana nu poate fi supusa
oricaror acte de procedura penala fara o justificare prin motivarea in fapt si de drept a necesitatii
efectuarii actului de procedura penala
In realitate asa-zisele organe judiciare inculpate in prezenta urmaresc sa-mi sparga
apartamentul ca pe data de 17.09.2015 arestandu-ma ilegal fara sa savarsesc nici o infractiune dupa
care m-au Supus la rele tratamente prin comportament irational si privare de odihna si hrana ca sa ma
destabilizeze psihic timp de 6 (sase) ore inainte sa fiu dus cu mascatii la psihiatrie unde am fost tinut inca
o ora degeaba fiindca nu pot fi expertizat psihiatric fara acordul meu cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din
Legea 487/2002, motiv pentru care asa-zisul psihiatru Lucasievici Silviu in cardasie cu ceilalti membri ai
Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea au falsificat un certificat medico-
Pagina 6 din 38
legal mintind ca sunt ~(cel mai probabil) paranoic fiindca ~am studii superioare, gandire rapida,
cultura generala si sunt lipsit de discernamant ceea ce este evident o contradictie, si ca am istoric
judiciar adica cazier penal ceea ce este o minciuna demonstrand ca asa-zisul psihiatru Lucasievici Silviu
e schizofrenic si sociopat cu aspect delirant si caracter mitomaniac conform manualului de diagnosticare
international DSM-V si literaturii de specialitate in psihologie si psihiatrie
Pagina 7 din 38
4. apoi in loc sa ma citeze la adresa de corespondenta indicata prin memoriul din 09.05.2015 au
falsificat mai multe mandate de aducere pe care le-au comunicat Politiei sectorului 3 Bucuresti unde am
domiciliul din buletin la care am precizat in memoriul din 09.05.2015 ca nu locuiesc, cu mentiunea ca
asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul aveau adresa de corespondenta aleasa pentru
comunicarea actelor de procedura in alte plangeri la parchetele locale de care ambii au la cunostinta
deoarece au sustras trei dintre acestea competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria
Focsani pentru a le musamaliza prin falsificarea actelor de procedura exact la aceeasi data 25.06.2015
adica 2222/P/2014 si 995/P/2015, ordonantele de clasare fiind identice in aceste dosare dealtfel cu
exceptia numelui inculpatului drept dovada scurta a falsificarii precum atesta dosarul 14445/231/2016
in care am anulat ordonanta falsificata de clasare din 2222/P/2014, respectiv dosarul 1863/P/2015
(829/P/2015). Dupa ce am intrat in posesia acestor adrese pe care le-am aflat de abia in dosarul
11224/231/2015 unde asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul le-au folosit sa falsifice
temeinicia unui mandat de aducere pe motiv ca ma sustrag citarii sau urmaririi penale, am comunicat ca
aceste adrese sunt falsificate la Politia sectorului 3 Bucuresti si IGPR, primind raspuns de la IGPR ca au
fost in consecinta redirectionate la Parchetul de pe langa Curtea de apel Galati unde dupa stirea mea au
fost musamalizate de ceilalti membri ai acestui grup infractional organizat, apoi
5. au falsificat propunerea de emiterea mandatului de aducere cu patrundere din 10.09.2015
din dosarul 10547/231/2015 in motivarea in fapt a necesitatii, deoarece nu am fost vreodata citat in
prealabil in conditiile legii desi asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut la cunostinta adresa mea de
corespondenta electronica aleasa cf. art. 155 (1) 6. si art. 158 (2) NCPC modificat si completat prin Legea
202/2010: tudor.raneti@gmail.com, atat din memoriul pe care i l-am adus la cunostinta pe data de
09.05.2015 privind citatia tardiva pentru 05.05.2015 ora 09:30 A.M., precum si din inscrisurile din
2417/P/2014 si din alte dosare penale in care sunt reclamant la parchetele din Focsani. Hotararea din
10547/231/2015 a fost falsificata de asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana de la
Judecatoria Focsani, vadit in cardasie cu grupul infractional organizat local alcatuit din persoanele
numite in prezenta deoarece deasemenea a hotarat ca pot fi expertizat psihiatric incalcand in flagrant
art. 184 (1) din CPP conform caruia doar impotriva acuzatilor de omor sau pruncucidere poate fi dispusa
aceasta masura, precum si art. 403 (1) c)d) din CPP deoarece nu a motivat in fapt si de drept hotararea,
apoi
6. mi-au spart apartamentul si m-au arestat pe data de 17.09.2015 ora 06:00 a.m. cu 4 (patru)
mascati si 2 (doi) politisti cu acest mandat de aducere cu patrundere falsificat din 10.09.2015 din
10547/231/2015, prin care am fost Lipsit de libertate in mod ilegal 7 (sapte) ore, fara ca asa-zisul
procuror Mihaila Paul sa intocmeasca un singur act de procedura in conditiile legii mintind spre exemplu
in procesul verbal de aducere la cunostinta a calitatii de suspect ca refuz sa dau declaratii fiindca
declaratiile date sunt demonstratia infractiunilor asa-zisului procuror Mihaila Paul. Prin aceasta retinere
ilegala am fost Supus la rele tratamente prin privarea de libertate, de odihna, de hrana si
comportamentul irational al asa-zisului procuror Mihaila Paul care prin aceasta a savarsit deasemenea
infractiunile de Represiunea nedreapta, Cercetarea abuziva implicit infractiunea de Influentarea
declaratiilor si alte infractiuni, dupa care
7. au falsificat mandatul de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din 2417/P/2014, pentru a ma
duce cu forta cu politia judiciara si cu mascatii la Comisia de expertiza medico legala psihiatrica din
cadrul Serviciului de Medicina Legala Vrancea, nelegal si fara motiv just cf. art. 184 (1) din CPP conform
caruia doar acuzatii de omor sau pruncucidere pot fi expertizati medico-legal, precum si fara
consimtamantul meu scris, informat si documentat cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002,
Pagina 8 din 38
desi nu refuzasem programarea la care m-as fi deplasat de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi
dau consimtamantul meu scris sa-mi fie pusa la indoiala sanatatea mintala de niste alienati mintal si ca
asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat dosarul 2417/P/2014 in cardasie cu superiorul sau ierarhic
Tarlea Florin Cristinel si cu reclamantul dosarului asa-zisul judecator Dita Mirela de la Tribunalul
Vrancea, toti pe care i-am pus sub urmarire penala si control psihiatric si care fac parte din acelasi grup
infractional organizat.
Pentru falsificarea acestui mandat am deschis dosar penal asa-zisului procuror Mihaila Paul pe
care l-am facut public la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/33/plangere-penala-prealabila-
mihaila-paul
Evident am fost Lipsit ilegal de libertate si Supus la rele tratamente 7 (sapte) ore, pentru a fi
destabilizat psihic inaintea ducerii mele cu forta la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica,
deoarece precum am declarat pe propria raspundere, asa-zisul procuror Mihaila Paul nu a efectuat nici
un act de procedura in conditiile legii in acest rastimp pentru a justifica mandatele aducere cu
patrundere din 10.09.2015 din 10547/231/2015 si de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din
2417/P/2014 vadit falsificate prin acuzarea mea lipsita de orice probe ca sunt violent si lipsit de
discernamant, respectiv
8. au falsificat delegatia avocatiala din presupusa data de 05.05.2015 a asa-zisului avocat Labunt
Maria de la Baroul Vrancea care a fost substituita de sotul sau asa-zisul avocat Labunt Adrian de la
Baroul Vrancea pe data de 17.09.2015 care a declarat de fata cu mine si mama mea Raneti Mariana
precum si doi politisti mascati si asa-zisul procuror Mihaila Paul, ca este prima oara cand afla de
delegatie si dosarul 2417/P/2014. Impotriva acestor asa-zisi avocati am formulat plangere penala
prealabila pentru Asistenta si reprezentarea neloiala fiindca pana in prezent nu mi-au acordat un singur
act de asistenta juridica adica din presupusa data de 05.05.2015 cand asa-zisul avocat Labunt Maria a
fost delegata cu titlul de avocat din oficiu in dosarul 2417/P/2014. Mai mult, am aflat ulterior ca asa-zisul
avocat Labunt Adrian a dat examenul de admitere in magistratura deci asteapta o recomandare de la
asa-zisul procuror Mihaila Paul, aceasta explicand motivul savarsirii infractiunii de Asistenta si
reprezentarea neloiala adica-mi vindea viata in schimbul unei recomandari tipic unui sociopat
persoana care sacrifica viata altora pentru interesele sale ilicite si meschine si care incalca legea si
drepturile persoanelor in mod pervaziv, apoi
9. au falsificat referatul cu propunerea de internare voluntara pe data de 22.09.2015 sau la o
data recent anterioara datei de 22.09.2015, refuzand sa mi-l comunice printr-o adresa oficiala si
Hartuind telefonic pe mama mea cu 4 (patru) apeluri, Amenintand si Santajand ca daca nu ma va
convinge sa ma internez voluntar la psihiatrie se vor duce la judecator care va falsifica procedura
internarii mele nevoluntare
Pentru Hartuirea, Amenintarea si Santajarea mamei mele Raneti Mariana implicit a mea am
deschis dosarul penal pe care l-am publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/32/plangere-
penala-prealabila-mihaila-paul, respectiv
10. au falsificat referatul cu propunerea de internare nevoluntara prin care au introdus actiunea
11224/231/2015 instigand pe asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin de la Judecatoria Focsani,
un fost politist corupt din Vaslui, sa falsifice hotararea judecatoreasca de internarea mea nevoluntara pe
care drept dovada a nelegalitatii si netemeiniciei am anulat-o ca nefondata in dosarul 11224/231/2015
in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea
Impotriva asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin si complicilor si instigatorilor sai am
deschis dosar penal fara sa fiu acuzat de Falsul in declaratii sau Inducerea in eroare a organelor judiciare
Pagina 9 din 38
ceea ce face proba veritatii declaratiilor si probelor mele, pe care l-am publicat la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/85/dosar-penal-craciun-constantantin-catalin,
11. apoi imediat dupa ce au pierdut procesul in 11224/231/2015 au facut adresa din 30.10.2015
la SML Vrancea dupa ce au pierdut in 11224/231/2015 sa se falsifice raportul de expertiza medico-legala
psihiatrica nr. 970/A1-P/232 in perioada 30.10.2015 03.12.2015 si nu la data de 17.09.2015 asa cum
este antedatat acest raport, fara sa fiu expertizat psihiatric si care drept dovada ca este falsificat in baza
motivarii vadit aberante ca am gandire rapida, cultura generala si sunt lipsit de discernamant si ca am
istoric judiciar adica cazier ceea ce este fals, si contine diagnosticul prezumtiv ca cel mai probabil sunt
paranoic fara a se preciza fata de ce anume deoarece este imposibil a justifica un astfel diagnostic sub
motivul ca-mi exercit drepturile fundamentale ceea ce a invocat dealtfel asa-zisul judecator Dita Mirela
in motivarea actiunii ce a intentat-o impotriva mea 15730/231/2014 avand obiectul punerea mea sub
interdictie pe motiv ca cetatenii care-si exercita drepturile fundamentale cum ar fi deschiderea unui
dosar penal unui asa-zis magistrat pentru infractiunile savarsite constituie dovada de alienare sau
debilitate mintala. Coroborativ precum este evident aceeasi retinere a facut-o d-l judecator Harabor
Dorel care a anulat ca nefondata hotararea falsificata din 11224/231/2015 in fond la Judecatoria Focsani
prin hotararea din 11224/231/2015 in contestatiea la Tribunalul Vrancea, ca formularea unei plangeri
penale prealabile pentru infractiunile savarsite de un magistrat este un drept nu temei de internarea
nevoluntara la psihiatrie
Impotriva asa-zisilor medici legisti am formulat doua sesizari catre Comisia de malpraxis din
cadrul Directiei de sanatate publica Vrancea, pe care le-am publicat la adresele
1. http://militia.freeforums.net/thread/42/sesizare-comisia-malpraxis-cadrul-vrancea pentru
abuzul din 17.09.2015 cu ocazia aducerii mele cu mascatii la Comisia de expertiza medico-legala
psihiatrica si pentru recomandarea de internarea mea voluntara si biletul de internare falsificate precum
sunt absolut nemotivate
2. http://militia.freeforums.net/thread/43/sesizare-comisia-malpraxis-cadrul-vrancea pentru
raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 falsificat fara sa fiu expertizat psihiatric
Comisia de malpraxis a falsificat un raspuns refuzand sa-si faca datoria motiv pentru care am
deschis si acestora dosar penal pe care l-am publicat la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/120/dosar-penal-maiorov-marina-2417
Drept dovada ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 a fost falsificat
fara sa fiu vreodata expertizat in perioada 30.10.2016 03.12.2016 si nu pe 17.09.2015, invoc filele 99 si
100 din 2417/P/2014 asa cum le-am gasit in 2220/91/2015 adica comunicatul din 30.10.2015 catre SML
Vrancea emis de asa-zisul prim-procuror Tarlea Florin Cristinel de la Parchetul de pe langa Tribunalul
Vrancea respectiv comunicatul asa-zisului medic-legist Lucasievici Silviu din 03.12.2015 catre Parchetul
de pe langa Tribunalul Vrancea, apoi
12. au falsificat referatul cu propunerea de obligare la tratament medical provizoriu prin care au
introdus actiunea 14277/231/2015 declarata inadmisibila de instanta Judecatoriei Focsani precum in
dovedire am anexat proba 5, asa-zisii procurori ignorand autoritatea de lucru judecat a dosarului
11224/231/2015 in care m-au acuzat neintemeiat ca sunt violent si lipsit de discernamant, si au omis
deliberat sa precizeze aceasta instantei pe 14277/231/2015 desi este obligatoriu precum au ignorat si
legea care face inadmisibile astfel de actiuni, adica art. 184(1)(3)(5), art. 245-246 din CPP, art. 107-109
din CP, art. 10, 11, 14 si 17 din Legea 487/2002 si alte prevederi legale asemenea, apoi
Pagina 10 din 38
13. au instigat pe asa-zisul procuror Dogaru Luminita Georgeta in cardasie cu care au sustras
aproape toate dosarele de competenta materiala a Parchetului de pe langa Judecatoriei Focsani si le-au
musamalizat la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea,
sa formuleze contestatie in 14277/231/2015 fara calitate procesuala activa deoarece n-a
participat ca procuror in dosarul 14277/231/2015 sau cauza 2417/P/2014 care a fost falsificata de asa-
zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea adica
in care au falsificat actele de procedura ca si cum as fi savarsit Omorul calificat cand in realitate fapta nu
doar ca nu exista material ci nu poate exista nici macar de drept deoarece Ultrajul judiciar de care am
fost suspect in 2417/P/2014 pana la inchiderea dosarului cu o ordonanta falsificata de renuntarea la
urmarirea penala, nu este o infractiune autonoma sau complexa ci o circumstanta agravanta pentru
infractiuni pentru care nu am fost urmarit penal demonstrand in flagrant astfel gravele abuzuri ale
grupului infractional organizat care a falsificat cauza 2417/P/2014. In dovedire anexez drept proba 7
completarea intampinarii la contestatia nelegala si netemeinica a Parchetului de pe langa Judecatoria
Focsani prin care infatisez motivele inadmisibilitatii acestei contestatiei, respectiv
14. au instigat pe acelasi asa-zis procuror Dogaru Luminita Georgeta in calitate de procuror de
sedinta in 1560/231/2016 si 2220/91/2015 avand obiectul plangeri impotriva actelor procurorului din
2417/P/2014, si pe asa-zisul judecator Paun Ionel Iulian un fost politist corupt din Piatra Neamt care
falsifica hotarari judecatoresti la ordinul ilicit al grupului infractional organizat care drept dovada a
sustras dosarele 2220/91/2015 si 1560/231/2016 sistemului de distributie aleatorie precum in prealabil
a sustras dosarul 13761/231/2015 in care a falsificat hotararea, adica a sustras in mod consecutiv toate
plangerile impotriva actelor procurorului din 2417/P/2014 pentru a musamaliza activitatea ilicita a
grupului infractional organizat din care face parte prin hotarari falsificate,
ca pe data de 18.05.2016 sa falsifice dosarul 2845/P/2016 impotriva mea avand obiectul
Incalcarea solemnitatii sedintei fiindca ascultam in mod silentios la telefonul mobil carti audio, motivand
ca aceasta e de natura a tulbura linistea publica, si aceasta dupa o 1:30h (o ora si trei zeci de minute)
incare faceam acelasi lucru. Fiindca nu i s-a parut suficient aceasta demonstratie de schizofrenie, asa-
zisul judecator Paun Ionel Iulian a declarat ca i-am adresat cuvinte si gesturi de ocara pe care
deasemenea a declarat ca nu le-a vazut sau auzit in incheierea din 18.05.2016 din 2220/91/2015, apoi
fiindca o minciuna nu e niciodata suficienta pentru un mitomaniac a mintit ca am amenintat jandarmii
ca ma Lipsesc de libertate in mod ilegal dupa ce mi-a cerut sa parasesc sala si apoi a ordonat jandarmilor
sa ma retina in sala
In dosarul 2845/P/2016 desi fapta nu exista material fiind inventata de persoane vadit alienate
mintal, s-au falsificat deja o ordonanta de inceperea urmaririi penale si ordonanta de continuarea
urmaririi penale, bineinteles nu mi s-a acordat dreptul de a consulta dosarul, nu mi s-a acordat dreptul
de a consulta propriile notite la audierile abuzive la care in loc de martor initial am fost numit faptuitor,
calitate ce nu exista in procesul penal si care-mi incalca prezumtia de nevinovatie in special in situatia in
care am fost citat in calitate de martor
Impotriva asa-ziselor organe judiciare Dogaru Luminita Georgeta si Paun Ionel Iulian precum si
asa-ziselor organe judiciare care au falsificat cauza 2845/P/2016 impotriva mea am deschis dosar penal
fara sa fiu acuzat de Falsul in declaratii sau Inducerea in eroare a organelor judiciare ceea ce face proba
veritatii declaratiilor si probelor mele, pe care l-am publicat la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/47/ionel-iulian-ascultatul-casti-infractiune
Mentionez ca in dosarul 1560/231/2016 in care am fost citat in aceeasi zi de 18.05.2016 ca in
dosarul 2220/91/2015 am cerut preschimbarea ordonantei falsificate de renuntarea la urmarirea penala
Pagina 11 din 38
cf. art. 318 (1-2) si art. 314 (1) b) din CPP in ordonanta de clasare invocand Decizia IJCC 33/2015 in
dezlegarea unor chestiuni de drept, deoarece fapta nu exista material in 2417/P/2014 si nu poate exista
de drept deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma sau complexa ci o circumstanta
agravanta a altor infractiuni care nu exista material in 2417/P/2014 si pentru care nu am fost macar
cercetat, precum a obiectivat public consilierul PICCJ Alexandra Sinc in baza motivarii legiuitorului de la
baza Codului penal.
Mentionez ca asa-zisul judecator Paun Ionel Iulian m-a amendat judiciar cu 2000 (doua mii) de
lei pe 11.05.2016 in 2220/91/2015 mintind ca cererea de recuzare formulata cf. art. 64 (1)f) din CPP e
abuz de drept, dupa care drept dovada ca recunoaste ca aceasta amenda judiciara este falsificata s-a
abtinut cf. art. 64 (1)f) din CPP din cauza 1560/231/2016 in care am formualt dealtfel aceeasi cerere de
recuzare identica, respectiv dosarul 2220/91/2015 in care am fost amendat judiciar nelegal si netemeinc
l-am stramutat pentru aceleasi motive formulate in cererea de recuzare demonstrand mai presus de
orice dubii rezonabile ca amenda judiciara de 2000 (doua mii) de lei din 11.05.2016 din 2220/91/2015
este falsificata. Contestatia acetei amenzi judiciare falsificate a fost bineinteles sustrasa sistemului de
distributie aleatorie a dosarelor de celalalt fost politist corupt Craciun Constantin Catalin de la
Judecatoria Focsani care a falsificat hotararea din 2220/91/2015/a1
Impotriva asa-zisilor judecatori Paun Ionel Iulian si Craciun Constantin Catalin care au falsificat
amenda judiciara de 2000 (doua mii) lei am deschis dosar penal fara sa fiu acuzat de Falsul in declaratii
sau Inducerea in eroare a organelor judiciare ceea ce face proba veritatii declaratiilor si probelor mele,
pe care l-am publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/227/dosar-penal-paun-ionel-iulian
Acestea demonstreaza mobilul infractiunilor grupului infractional organizat al asa-zisilor
magistrati din circumscriptia Curtii de apel Galati de a musamaliza dosarele 1560/231/2016,
2220/91/2015 si prin urmare abuzurile grave savarsite in cauza 2417/P/2014, pentru care falsifica in
scopul Hartuirii, Amenintarii si Santajului amenzi judiciare si dosare penale ca 2845/P/2016,
3992/P/2016 si 4329/P/2016, apoi
15. au instigat pe asa-zisul judecator Popa Mariana sa incerce sa ma provoace in sedinta din
24.06.2016 din contestatia actiunii 14277/231/2015 de la Tribunalul Vrancea si dupa ce n-a reusit mi-a
falsificat indiferent cel putin aceste doua dosare penale si doua amenzi judiciare simultan ceea ce
demonstreaza obsesia acestui grup infractional organizat de a-mi face rau. Asa-zisul judecator Popa
Mariana seful sectiei penale a Tribunalului Vrancea de fapt este responsabil pentru deturnarea
plangerilor impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP din dosarele 2417/P/2014, 2222/P/2014 si
995/P/2015 mai ilegal intai la parchet, apoi in mod ilegal invocand exceptia de necompetenta materiala
in dosarul 2220/91/2015 in favoarea Judecatorie Focsani unde a fost plasat la asa-zisul judecator Paun
Ionel Iulian cu eludarea sistemului de distributie aleatorie la fel ca-n celelalte plangeri din 2417/P/2014
adica 13761/231/2015 si 1560/231/2016. Drept dovada a deturnarii ilegale a plangerii din
2220/91/2015 prin invocarea din oficiu a exceptiei necompetentei materiale, plangerea impotriva
actelor procurorului din 995/P/2015 a fost musamalizata de asa-zisul judecator Croitoru Sandina
Mariana printr-o hotarare falsificata,
Asa-zisul judecator Popa Mariana a falsificat reclamatia din dosarele 3992/P/2016 si
4329/P/2016 impotriva mea avand deasemenea obiectul Incalcarea solemnitatii sedintei, de aceasta
data motivatia fiind ca pledoaria si utilizarea termenilor juridici incalca solemnitatea sedintei mai precis
demonstratia faptului ca asa-zisele organe judiciare au falsificat actele de procedura din 2417/P/2014
ceea ce am demonstrat si-n multe alte sedinte fara sa fiu acuzat de Incalcarea solemnitatii sedintei, ceea
ce demonstreaza ca cel putin unii asa-zisi judecatori si procurori din Vrancea sunt schizofrenici, angajati
Pagina 12 din 38
deliberat alienati mintal de INM si CSM deoarece schizofrenicii fiind labili psihic sunt manipulabili sa
savarseasca infractiuni la comanda, motiv pentru care sunt intretinuti in functie si le sunt musamalizate
dosarele disciplinare in permanenta
Impotriva asa-zisului judecator Popa Mariana si asa-ziselor organe judiciare care au falsificat
cauzele 3992/P/2016 si 4329/P/2016 impotriva mea am deschis dosar penal fara sa fiu acuzat de Falsul
in declaratii sau Inducerea in eroare a organelor judiciare ceea ce face proba veritatii declaratiilor si
probelor mele, pe care l-am publicat la adresa: http://militia.freeforums.net/thread/143/dosar-penal-
popa-mariana-3992
16. Ulterior in dosarele falsificate 2845/P/2016, 3992/P/2016 si 4329/P/2016 asa-zisul organ
judiciar Popescu Lacramioara de la IPJV in cardasie cu asa-zisul avocat din oficiu Dumbrava Daniel
Cornel, ambii tigani de precizat in slujba clanului interlop de tigani alcatuit cel putin din Tarlea Florin
Cristine, Mihaila Paul, Mihaila Gheorghe, Castu Vasile, Dogaru Luminita, Barsan Victoria si altii din
parchetele din Focsani, Mihaila Cosmin, Mircea Aur-Marian si altii de la Curtea de apel Galati, Avasiloaie
Gicu (IPJV), Lepadatu Toni (IJJV), dinastia de tigani Galca din Galati, Codita Marcel Costel si alti asa-zisi
procurori de la Parchetul de pe langa Curtea de apel Galati impotriva carora am deschis dosar penale
pentru infractiunile savarsite incercand sa musamalizeze gravele abuzuri savarsite in legatura cu cauza
2417/P/2014,
pe data de 18.11.2016 cand m-au audiat vadit nejustificat in calitate de inculpat deoarece m-au
audiat vadit nejustificat in prealabil in calitate e suspect si anterior in calitate de martor pe acelasi fond
pentru care se impunea direct punerea in miscare a actiunii penale tocmai fiindca s-a pus in miscare
actiunea penala indiferent daca printr-un act de procedura falsificat, au falsificat un referat cu
propunerea de expertizarea mea psihiatrica sub motivul ca sunt lipsit de discernamant la fel cum au
mintit ceilalti tigani, asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul in cauza falsificata
2417/P/2014 in cardasie cu asa-zisul judecator Dita Mirela si in dosarele 15730/231/2014,
11224/231/2015 si 14277/231/2015, si asa-zisii psihiatri instigati de asa-zisii procurori Tarlea Florin
Cristinel si Mihaila Paul sa falsifice raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232
Privind mobilul infractiunilor asa-zisului judecator Dita Mirela care a instigat pe ceilalti membri a
grupului infractional organizat din care face parte sa falsice cauza 2417/P/2014 adica pe asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul care au savarsit de inca 3 (trei) ori tentativa de Omor
calificat si Vatamarea corporala impotriva mea dupa ce acest grup infractional organizat a instigat pe
interlopul Herghelegiu Danut sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala
impotriva mea pe 05.12.2014 lovindu-ma in cap si aruncandu-ma in stare de inconstienta pe treptele
scarii blocului dupa care in dovedire acelasi grup infractional organizat a sustras probele si a falsificat
actele de procedura din dosarele 246/P/2015 si 1863/P/2015 (829/P/2015), precum obiectivez in
rezumat in continuare;
Asa-zisul judecator Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea pe care l-am pus sub urmarire penala si
control psihiatric fara sa fiu acuzat de Falsul in declaratii sau Inducerea in eroare a organelor judiciare
drept proba veritatii declaratiilor si probelor mele in rezumat:
1. a sustras sistemului de distributie aleatorie 11 (unsprezece) dosare in care am avut calitatea
de reclamant in toamna 2014, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 o)t) si art. 99^1 (1)
din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, nerespectarea in mod grav sau repetat a dispozitiilor
Pagina 13 din 38
privind distribuirea aleatorie a cauzelor
Aceste dosare civile se datoreaza infractiunilor savarsite de asa-zisii magistrati de la instantele
din Vrancea impotriva mea, adica faptul ca Voineag Viorel de la Tribunalul Vrancea si Jelea Andreea de la
Judecatoria Focsani au luat spaga sa falsifice in dosarele 1118/91/2013 si 8585/231/2014 doua
interogatorii prin comisie rogatorie de la Bucuresti incercand sa-mi dicteze ce sa raspund la
interogatoriu, si din nou Voineag Viorel in cardasie cu Copaci Adriana sa musamalizeze in dosarul
3408/91/2010 faptul ca Serban Emilia consilier la AJOFM si sotia fostului colonel SRI antitero Serban
Nicolai a furat dosarul unor prime de la stat cf. art. 72-75 din Legea 76/2002 in valoare de 8000 de lei in
scopul de a ma hartui sa-i dau spaga in schimbul acordarii drepturilor mele pentru care m-a si hartuit
telefonic la locul de munca, acestea fiind doar exemple proeminente, existand si alte infractiuni pe care
le-au savarsit impotriva mea si pentru care le-am deschis dosar penal si dat in judecata,
2. dupa care a declarat efectiv in scris sub semnatura sa privata ca, citez:este inutil sa-si faca
datoria, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 f)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004
privind statutul magistratilor, refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu, si
3. a mintit ca doarele sunt neregularizate din mai multe puncte de vedere cf. art. 194-197 si art.
200 din CPC, ceea ce constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 f)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea
303/2004 privind statutul magistratilor, utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor
judecatoresti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea in mod vadit contrara
rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau demnitatea functiei de magistrat, si
4. desi a mintit ca doarele sunt neregularizate, pentru a ma pagubi cu rea-credinta, s-a contrazis
prin propriile acte de procedura prin efectuarea de copii dupa chemarea in judecata pentru parati, ceea
ce se face doar daca chemarea in judecata este regularizata, de drept cf. art. 201 (1) din CPC, ceea ce
constituie abatere disciplinara grava cf. art. 99 t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul
magistratilor, exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, Exista rea-credinta atunci
cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau
acceptand vatamarea unei persoane.
5. apoi la fel pentru a ma pagubi prin amenda nelegala si netemeinica, fara a administra
probatoriul si fara a judeca in fond chemarea in judecata, a mintit fara a incerca sa motiveze in fapt si de
drept minciuna, ca toate chemarile in judecata sunt vadit netemeinice, ceea ce constituie abatere
disciplinara grava cf. art. 99 f)r)s)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor,
utilizarea unor expresii inadecvate in cuprinsul hotararilor judecatoresti sau al actelor judiciare ale
procurorului ori motivarea in mod vadit contrara rationamentului juridic, de natura sa afecteze prestigiul
justitiei sau demnitatea functiei de magistrat, si
6. apoi a intentat proces civil impotriva mea de punerea mea sub interdictie in dosarul
15730/231/2014, fara alta proba decat propria sa declaratie ca cetatenii care-si exercita dreptul
accesului la justitie sunt alienati mintal dupa care a renuntat la judecata, calomniindu-ma insa fata de
fostul meu angajator SC ROMANIA HYPERMARCHE SA care a formulat cerere de interventie accesorie
probata contrar pretentiilor sale prin faptul ca la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA am 3 (trei) certificate
medico-legale care ma declara sanatos psihic si apt de munca de medicina muncii, aferente celor 4
(patru) ani vechime la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA ca Programator IT (cf. COR), ceea ce constituie
abatere disciplinara grava cf. art. 99 a)t) si art. 99^1 (1) din Legea 303/2004 privind statutul
magistratilor, manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului
justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu
Deoarece avocatii Kinstellar SPARL care au fost angajati de SC ROMANIA HYPERMARCHE SA sa
Pagina 14 din 38
inventeze 3 (trei) sanctiuni disciplinare ilegale si netemeinice prin care am fost concediat disciplinar din
nou pe 02.11.2012, dupa ce am anulat definitiv si irevocabil concedierea disciplinara din presupusa data
de 09.10.2009 prin dosarul 43961/3/2009, drept dovada a nevinovatiei mele,
au intervenit neavenit in dosarul 15730/231/2014 demonstrand ca ei sunt alienati sau debili
mintal prin faptul ca formulat o aberatie juridica si si-au probat actiunea contrar intereselor lor nu doar
vadit netemeinic,
suspectez ca si aceasta e posibil sa aiba de-a face cu instigarea atacurilor grupului infractional
organizat alcatuit din Dita Mirela clanul interlop al asa-zisilor procurori tigani vadit dupa fizionomie
Tarlea Florin Cristinel, Mihaila Paul, Mihaila Gheorghe, Castu Vasile, dinastia de tigani Galca din Galati
si altii ca Avasiloaie Gicu si Simiz George de la IPJV, Lepdatu Toni de la IJJV, interlopul Herghelegiu Danut
si ceilalti complici sau membri ai acestui grup infractional organizat din instantele si parchetele din
circumscriptia Curtii de apel Galati, politia si jandarmeria vranceana precum si alte institutii ca SML
Vrancea si DSPV,
7. apoi a instigat clica sa criminala impotriva mea, printre care interlopul Herghelegiu Danut care
a savarsit Tulburarea ordinii si linistii publice lovind cu picioarele in usa mamei mele pe 27.10.2014
crezand ca sunt un animal de teapa sa si daca sunt provocat sar la bataie pentru ca sa ma insceneze
tiganul Simiz George de la IPJV care statea la panda apoi a fugit in apartamentul interlopului Herghelegiu
Danut de unde n-a mai vrut sa iasa,
apoi pe 05.12.2014 interlopul Herghelegiu Danut a savarsit infractiunile de Omor calificat si
Vatamarea corporala impotriva mea lovindu-ma in cap si aruncandu-ma in stare de inconstienta pe
treptele scarii blocului,
interlop pentru care asa-zisul judecator Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea a musamalizat doua
dosare civile introduse anterior datei de 05.12.2014 dintre care unul este pentru data de 27.10.2014
drept dovada a intelegerii prealabile ilicite intre acestia,
8. si apoi a inventat dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar in cardasie cu asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, in care am
fost numit suspect ilegal adica fara probe sau temei just, in care asa-zisul procuror Mihaila Paul instigat
de Dita Mirela a savarsit infractiunile impotriva carora formulez prezenta sesizare, dosarul 2417/P/2014
fiind evident inventat in scopul de a ma Hartui, Ameninta si Santaja sa renunt la demnitate si dreptate
in privinta infractiunilor clicii criminale a asa-zisului judecator Dita Mirela savarsite impotriva mea,
ceea ce demonstreaza faptul ca asa-zisul judecator Dita Mirela este schizofrenic persoana care a
pierdut total contactul cu realitatea profesionala, juridica si sociala, si sociopat persoane care incalca in
mod pervaziv legea si drepturile persoanelor, cu aspect delirant persoane ce nu poate fi convinsa pe
cale logica sa adopte un comportament civilizat si sa-si impuna legea ca pe o comanda sociala interioara,
cu caracter mitomaniac persoane ca mint obsesiv, simptoma mai multor tulburari psihologice,
ceea ce in mod convers demonstreaza faptul ca INM si CSM sunt veritabile maison de sante
case de nebuni care includ evident in magistratura schizofrenici fiindca-s manipulabili sa savarseasca
infractiuni la comanda deoarece sunt labili psihic, precum faptele ilicite ale procurorilor si judecatorilor
numiti demonstreaza in flagrant ca au fost admisi in magistratura prin relatii ilicite si fapte de coruptie
deoarece habar nu au legea si prin urmare datoria de serviciu pe care dealtfel o incalca cu rea-credinta,
precum a constatat d-na Monica Macovei cu privire la CSM care remarca ceea ce este de
notorietate, precum citez de la adresa:
http://www.cotidianul.ro/monica-macovei-csm-este-un-fel-de-mafie-a-justitiei-si-acopera-tot-ce-e-rau-
in-sistem-275550/
Pagina 15 din 38
S tii c n toat Europa Central i de Est, n CSM este un fel de Mafie a Justiiei i ei acoper tot ce
de ntmpl ru n sistem
I. In fapt,
descriu situatia in fapt de drept organizat pe sectiuni astfel:
1. pagina 16. A. Privind abuzurile grave savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul sef al
sectiei Urmarire Penala de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea in cardasie cu
superiorul sau ierarhic Tarlea Florin Cristinel
2. pagina 24. B. Privind fondul acestor grave abuzuri savarsite de asa-zisii procurori Mihaila
Paul si Tarlea Florin Cristinel, in folosul grupului infractional organizat din care fac parte,
alcatuit din alti magistrati si politisti locali, toate aceste grave abuzuri avand in comun pe
interlopul Herghelegiu Danut
3. pagina 29. C. Privind alte acte de hartuire savarsite de grupul infractional organizat local
din care fac parte persoanele numite in prezenta
4. pagina 31. D. Privind realitatea dosarului 2417/P/2014 si relatia ilicita a grupului
infractional organizat local cu interlopul Herghelegiu Danut, care au savarsit tentativa de
Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea de trei ori, pe 05.12.2014, prin
11224/231/2015 si 14277/231/2015
5. pagina 31. D^1. Privind faptul ca relevanta sectiunilor I.B si I.C, este demonstratia
Constituirii intr-un grup infractional a persoanelor numite
6. pagina 33. D^2. Privind dovedirea relatiei ilicite dintre grupul infractional organizat
alcatuit din asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul din dosarul
2417/P/2014, asa-zisul judecator Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea, reclamantul din
dosarul 2417/P/2014 si interlopul Herghelegiu Danut
A. Privind abuzurile grave savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul sef al sectiei Urmarire
Penala de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea in cardasie cu superiorul sau ierarhic Tarlea
Florin Cristinel
Pagina 16 din 38
1. Asa-zisul procuror Mihaila Paul care a falsificat dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul
judiciar in care m-a numit suspect, in cardasie cu superiorul sau ierarhic Tarlea Florin Cristinel, a fost
prins astfel in flagrant fiind aservit intereselor ilicite ale asa-zisului judecator Dita Mirela de la Tribunalul
Vrancea si clicii sale criminale care a savarsit tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala de trei
ori impotriva mea pana in prezent,
instigand pe interlopul Herghelegiu Danut sa ma loveasca in cap si sa ma arunce in stare de
inconstienta pe treptele scarii blocului pe data de 05.12.2014, data la care deasemenea la serviciul de
urgenta a Spitalului Sf. Pantelimon Focsani am fost injectat fara acordul meu cu o substanta
necunoscuta de o persoana necunoscuta in zona cotului drept crezand ca n-am sa simt, si drept dovada
a concertarii tentativei de Omor calificat si Vatamarea corporala, jandarmeria locala chemata la fata
locului de mama mea prin apel la 112 a refuzat sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din
CPP, politia locala a refuzat de trei ori sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP, la
sesizarea mea dar si a serviciului de urgenta a Spitalului Sf. Pantelimon precum si dupa ce am depus o
declaratie in fata asa-zisului organ judiciar Alexandru Manea de la IPJV, respectiv medicii legisti au
refuzat sa-mi faca trimitere la specialitatile medicale corespunzatoare traumei cranio-cerebrale suferite,
si au falsificat certificatul medico-legal Favorizand faptuitorul, interlopul Herghelegiu Danut.
Simultan tentativei de Omor calificat si Vatamarea corporala din 05.12.2014, asa-zisul
judecator Dita Mirela a inventat in cardasie cu asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe
langa Tribunalul Vrancea dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar, vadit falsificat in scopul
de a savarsi abuzuri impotriva mea deoarece Ultrajul judiciar nu este o infractiune propriu-zisa nici o
infractiune complexa cf. art. 36 (2) din CP, si conform motivarii legiuitorului precum si opiniei juridice a
parchetului general, procuror Alexandra inc, Consilier al Procurorului General PICCJ, citez de la adresa:
http://www.juridice.ro/333850/probleme-controversate-privind-dispozitiile-art-279-din-codul-
penal.html
chiar dac denumirea marginal Ultrajul judiciar sugereaz c este vorba despre o infraciune
autonom, acest fapt nu este suficient pentru a nltura argumentele n sens contrar;
c. Explicaiile din Expunerea de motive a Codului penal, care se refer la ultrajul judiciar ca la o form
agravat a unei alte infraciuni, iar nu ca la o infraciune distinct.,
este o circumstanta agravanta a unei alte infractiuni care in fapt nu exista,
motiv pentru care am deschis dosar penal asa-zisului judecator Dita Mirela pentru Falsul in
declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare.
Simultan tentativei de Omor calificat si Vatamarea corporala din 05.12.2014, asa-zisul
judecator Dita Mirela a intentat vadit netemeinic dosarul 15730/231/2015 avand obiectul punerea mea
sub interdictie, preconizand ca atacul interlopului Herghelegiu Danut ma va vatama grav psihic si fizic, si
pe care l-a tinut secret la fel ca pe dosarul 2417/P/2014 cu ajutorul complicilor sai. Dupa ce a observat
ca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala din 05.12.2014 nu a avut efectul scontat, asa-zisul
judecator Dita Mirela a renuntat la judecata in dosarul 15730/231/2015 proferand in scris aberatia in
esenta ca cetatenii care-si excercita dreptul accesului la justitie sunt alienati mintal, prin care asa-zisul
judecator Dita Mirela a demonstrat ca este alienat mintal, fiindca a pierdut total contactul cu realitatea
juridica, profesionala si sociala, ceea ce reprezinta schizofrenia, si incalca in mod pervaziv legea si
drepturile persoanelor, sacrificand vietile altora pentru atingerea unor interese ilicite si meschine, ceea
ce reprezinta sociopatia sau tulburarea antisociala de personalitate cu aspect delirant, ceea ce
reprezinta imposibilitatea de a convinge pe cale logica asa-zisul judecator alienat mintal Dita Mirela sa
adopte un comportament civilizat.
Pagina 17 din 38
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a tinut secret dosarul peste 6 (sase) luni asteptand momentul pe
care l-a crezut oportun sa se foloseasca de acesta in scopul de a savarsi gravele abuzuri descrise pe scurt
in sectiunea prealabila si detaliat mai jos, incalcand in mod pervaziv Codul de procedura penala si
falsificand orice act de procedura pentru a ma reduce la tacere in folosul grupului infractional organizat
local impotriva caror membri ca reclamantul dosarului Dita Mirela, am formulat mai multe plangeri
penale prealabile pentru infractiunile ce le-au savarsit impotriva mea.
Pe data de 05.05.2014 asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a citat la adresa mamei mele Raneti
Mariana pentru prima oara in dosarul 2417/P/2014, fara sa-mi aduca la cunostinta obiectul dosarului,
calitatea mea in dosar si reclamantul cf. art. 258 din CPP, insa citatia pentru data de 05.05.2015 ora 9:30
A.M. mi-a comunicat-o dupa data si ora stabilite pentru audiere, punandu-ma in imposibilitatea de a
participa la aceasta audiere. In urmatoarele patru luni Mihaila Paul n-a incercat sa refaca citatia desi stia
ca mi-a trimis tardiv citatia, din confirmarea de primire precum si din memoriul din 08.05.2015 pe care l-
am trimis prin posta electronica pe data de 09.05.2015 in dosarul 2417/P/2014
Pe data de 10.09.2015 asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat propunerea de emiterea
mandatului de patrundere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015 in motivarea in fapt a necesitatii,
deoarece nu am fost vreodata citat in prealabil in conditiile legii desi asa-zisul procuror Mihaila Paul a
avut la cunostinta adresa mea de corespondenta electronica aleasa cf. art. 155 (1) 6. si art. 158 (2) NCPC
modificat si completat prin Legea 202/2010: tudor.raneti@gmail.com, atat din memoriul pe care i l-am
adus la cunostinta pe data de 09.05.2015 privind citatia tardiva din 05.05.2015 ora 09:30 A.M., precum
si din inscrisurile din 2417/P/2014 si din alte dosare penale in care sunt reclamant la parchetele locale
din Focsani. Hotararea din 10547/231/2015 a fost falsificata de asa-zisul judecator de drepturi si libertati
Dinu Murgulet Ana de la Judecatoria Focsani, vadit in cardasie cu grupul infractional organizat local
alcatuit din persoanele numite in prezenta, deoarece deasemenea a hotarat ca pot fi expertizat
psihiatric, incalcand in flagrant art. 184 (1) din CPP conform caruia doar impotriva acuzatilor de omor
sau pruncucidere poate fi dispusa aceasta masura. Acest mandat de patrundere a fost executat pe data
de 17.09.2015 ora 06:05 a.m., prin care am fost Lipsit ilegal de libertate 7 (sapte) ore, fara ca asa-zisul
procuror Mihaila Paul sa intocmeasca un singur act de procedura in conditiile legii, si prin care am fost
Supus la rele tratamente prin privarea de libertate, de odihna si de hrana si comportamentul irational al
asa-zisului procuror Mihaila Paul.
Pe data de 17.09.2015 asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a retinut fara sa intocmeasca nici un act
de procedura in conditiile legii, mintind ca refuz sa fiu audiat in procesul verbal din 17.09.2015 prin care
mi-a adus la cunostinta calitatea de suspect pe care l-am semnat a constitui infractiunile de falsurile in
inscrisuri savarsite in flagrant de asa-zisul procuror Mihaila Paul. Mentionez ca motivul pentru care asa-
zisul procuror Mihaila Paul a mintit ca refuz sa dau declaratii, e faptul ca am inceput a declara
infractiunile savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul in legatura cu dosarul 2417/P/2014. Din acest
motiv, am fost obligat moral sa depun o declaratie pe propria raspundere ulterior la dosarul
2417/P/2014 prin posta electronica, demonstrand prin aceasta ca nu audierea mea era obiectivul
mandatului de patrundere falsificat ci abuzarea mea in prealabilul aducerii mele ilegale si netemeinice
cu forta la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica intr-o stare de oboseala si stres fizic si psihic,
abuz impotriva caruia am depus plangere penala prealabila impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul.
Mentionez ca asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au sustras din dosarul 2417/P/2014
pe care l-au depus in copie neconforma cu originalul in dosarul 2220/91/2015, memoriul din
08.05.2015 comunicat pe 09.05.2015 la dosarul 2417/P/2014, declaratia mea pe propria raspundere
prin care am depus pe data de 19.09.2015 la dosarul 2417/P/2014 atat aceasta precum si o serie larga
Pagina 18 din 38
de alte probe inscrisuri prin trei emailuri consecutive, precum am depus si multe alte plangeri penale
prealabile in copie prin posta electronica in dosarul 2417/P/2015 cu titlul de probe descriind activitatea
ilicita a asa-zisilor procurori Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, asa-zisului judecator Dita Mirela, Dinu
Murgulet Ana, Craciun Constantin Catalin si complicii acestora. Pentru sustragerea acestor inscrisuri din
2220/91/2015 am solicitat completului de judecata sa denunte aceasta autoritatilor penale, cf. art. 61 si
art. 291 din CPP, urmand a formula penala prealabila pentru infractiunea de Sustragerea sau
distrugerea de probe ori de inscrisuri, cf. art. 275 din CP, impotriva asa-zisilor procurori Mihaila Paul si
Tarlea Florin Cristinel.
Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat necesitatea mandatului de patrundere din 10.09.2015
din dosarul 10547/231/2015 prin faptul ca mi-a comunicat citatia pentru data de 05.05.2015 ora 9:30
a.m. dupa data si ora la care mi-a propus sa ma prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma
prezenta la audiere la data si ora stabilite, falsificand astfel necesitatea mandatului de patrundere prin
minciuna ca nu m-am prezentat la audiere cand de fapt asa-zisul procuror Mihaila Paul m-a pus in
imposisibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora propuse in citatie
Desi la dosarul 2417/P/2014 exista multiple dovezi ale faptului ca am fost citat dupa data si ora
la care asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus audierea, adica:
- confirmarea de primire semnata de mama mea Raneti Mariana, cu mentiunea ca am
descoperit ca in dosarul 2220/91/2015 confirmarea de primire este falsificata fiind trecut numele meu,
dar seria si numarul din buletinul mamei mele
- memoriul din data de 08.05.2015 trimis prin posta electronica la data de 09.05.2015 00:11,
semnat electronic si digital si insotit de copie de pe buletin, prin care i-am adus la cunostinta asa-zisului
procuror Mihaila Paul aceasta stare de fapt privind citatia comunicata tardiv pentru 05.05.2015 ora
09:30 A.M.,
asa-zisul procuror Mihaila Paul n-a refacut citatia pe o perioada de peste 4 (patru) luni de zile
pana cand a folosit aceasta in falsificarea motivarii in fapt a necesitatii mandatului de aducere cu
patrundere din 10.09.2015 din dosarul 10547/231/2015, pe care l-a pus in executare cu ajutorul
aceluiasi asa-zis organ judiciar Manea Alexandru de la IPJV cu care este in cardasie, deoarece desi i-am
adus la cunostinta asa-zisului organ judiciar ca mandatul de patrundere este falsificat, acesta a refuzat
verbal explicit sa ia act si sa sesizeze autoritatile penale, incalcand in flagrant art. 9 (2) din CPP precum si
art. 61 si art. 291 din CPP, si savarsind Omisiunea sesizarii cf. art. 267 din CP si prin complicitate la
infractiunile savarsite de asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel
Mai mult, in referatul cu propunerea emiterii mandatului de patrundere din 10.09.2015 din
dosarul 10547/231/2015, asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat si motivarea necesitatii evaluarii
sanatatii mele mintale, fiind fapt de notorietate ca sunt sanatos psihic si apt de munca, conform a cel
putin trei certificate medico-legale in medicina muncii eliberate pe durata de trei ani a angajarii mele ca
Programator IT (cf. COR) la firma SC ROMANIA HYPERMARCHE SA si martori printre care doi psihiatri
consultati dupa data de 05.12.2014 cand interlopul Herghelegiu Danut a savarsit impotriva mea
tentativa de Omor calificat si Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii
In dovedire, anexez proba 1 reprezentand mandatul falsificat de aducere cu patrundere din
10.09.2015 din 10547/231/2015
In dovedire, anexez proba 2 reprezentand citatia din 05.05.2015 ora 9:30 A.M. comunicata dupa
data si ora stabilite, la adresa mamei mele Raneti Mariana
In dovedire, fac proba veritatii declaratiilor si probelor mele prin faptul ca procurorii de la
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, Directia Nationala Anticoruptie si Directia de investigare a
Pagina 19 din 38
infractiunilor de criminalitate organizata si terorism nu s-au sesizat din oficiu ca as fi comis infractiunile
de Falsul in declaratii sau Inducerea in eroare a organelor judiciare in plangerile penale prealabile
impotriva asa-zisilor procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel, si asa-zisilor judecatori Dinu
Murgulet Ana si Dita Mirela pentru savarsirea in flagrant infractiunilor de Lipsirea ilegala de libertate,
Represiunea nedreapta, Supunerea la rele tratamente, Cercetarea abuziva, infractiunile de falsurile in
inscrisuri, implicit infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei,
infractiunile de coruptie si alte infractiuni, sau in plangerea penala prealabila impotriva asa-zisului
judecator Dita Mirela, reclamantul dosarului 2417/P/2014, pentru savarsirea in flagrant a infractiunilor
de Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare
2. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat mandatul de aducere din 17.09.2015 10:16 A.M. din
2417/P/2014, pentru a ma duce cu forta cu politia judiciara si cu mascatii la Comisia de expertiza medico
legala psihiatrica din cadrul Serviciului de Medicina Legala Vrancea, nelegal si fara motiv just cf. art. 184
(1) din CPP conform caruia doar acuzatii de omor sau pruncucidere pot fi expertizati medico-legal,
precum si fara consimtamantul meu scris cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, desi nu
refuzasem programarea la care m-as fi deplasat de buna voie chiar daca doar sa anunt ca nu-mi dau
consimtamantul meu scris si ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat dosarul 2417/P/2014 in
cardasie cu superiorul sau ierarhic Tarlea Florin Cristinel, si cu reclamantul dosarului, asa-zisul judecator
Dita Mirela, toti care sunt sub urmarire penala si care fac parte din acelasi grup infractional organizat.
Evident am fost Lipsit ilegal de libertate si Supus la rele tratamente 7 (sapte) ore, pentru a fi
destabilizat psihic inaintea ducerii cu forta la expertizarea psihiatrica, deoarece precum am declarat pe
propria raspundere, asa-zisul procuror Mihaila Paul nu a efectuat nici un act de procedura in conditiile
legii in acest rastimp pentru a justifica mandatele de patrundere si de aducere si asa falsificate
Asa-zisul procuror Mihaila Paul deasemenea a refuzat tacit sa-mi solutioneze cererea de
acordare a ajutorului public judiciar pentru asistenta judiciara prin avocatul ales, prin care mi-a incalcat
in flagrant dreptul la aparare garantat constitutional,
Asa-zisul procuror Mihaila Paul deasemenea nu mi-a comunicat mandatul de aducere din
17.09.2015 10:16 A.M. din 2417/P/2014 crezand ca astfel ma impiedica sa formulez plangere impotriva
actelor procurorului cf. art. 339 din CPP probata in concret,
Asa-zisul procuror Mihaila Paul deasemenea nu mi-a permis sa consult vreodata continutul
dosarului 2417/P/2014, de care am luat cunostinta prima oara in dosarul 11224/241/2015.
Pentru a inlatura orice dubiu ca sanatatea mea mintala este fapt de notorietate, am probat
indosarul 11224/231/2015 ca exista cel putin trei certificate medico-legale in medicina muncii in care
am fost declarat sanatos psihic si apt de munca, si martori, printre care si doi psihiatri consultati dupa
data de 05.12.2014 cand interlopul Herghelegiu Danut a savarist tentativa de Omor calificat si
Vatamarea corporala impotriva mea;
3. Asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat delegatia avocatiala din 05.05.2015 a d-nei avocat
Labunt Maria de la Baroul Vrancea, care a fost substituita de sotul sau, d-l avocat Labunt Adrian de la
Baroul Vrancea pe data de 17.09.2015, si care a declarat de fata cu mine, mama mea Raneti Mariana,
Pagina 20 din 38
doi politisti mascati si asa-zisul procuror Mihaila Paul, ca este prima oara cand afla de delegatie si
dosarul 2417/P/2014. Impotriva acestor avocati am formulat plangere penala prealabila pentru
Asistenta si reprezentarea neloiala, fiindca pana in prezent nu mi-au acordat nici un singur act de
asistenta juridica, din presupusa data de 05.05.2015 cand d-na avocat Labunt Maria se presupune ca a
fost delegata cu titlul de avocat din oficiu in dsoarul 2417/P/2014. Mai mult, am aflat ulterior ca asa-zisul
avocat Labunt Adrian a dat examenul de admitere in magistratura deci asteapta o recomandare de la
asa-zisul procuror Mihaila Paul, aceasta putand explica motivul savarsirii infractiunii de Asistenta si
reprezentarea neloiala.
Mai precis, pe 14.09.2015 am formulat plangere penala prealabila impotriva Labunt Maria
pentru infractiunea de Asistenta si reprezentanta neloiala, infractiuni de serviciu, infractiuni de
coruptie si alte infractiuni, observand ca aceasta a aparut intr-un dosar in care m-a reprezentat
defectuos, deoarece aceasta nu a efectuat nici un act de asistenta judiciara in folosul meu timp de peste
patru luni. Aceasta plangere penala prealabila am modificat-o si completat-o pe data de 18.09.2015
introducandu-l ca inculpat pe d-l Labunt Adrian deoarece acesta nu mi-a acordat deasemenea nici o
asistenta juridica in data de 17.09.2015 la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, desi am fost Lipsit
ilegal de libertate 7 (sapte) ore, si desi am fost dus cu forta la comisia de expertiza medico-legala unde
trebuia sa fiu insotit de avocatul ales, care intr-adevar, nu era d-l Labunt Adrian care a demonstrat rea-
credinta insa in aceste conditii, fiind desemnat avocat din oficiu
Precizez ca nu are ce cauta avocat din oficiu in dosarul 2417/P/2014 deoarece cf. art. 90 din CPP,
nu se acorda avocat din oficiu in cazul infractiunii de Ultrajul judiciar, si in scopul vicierii dreptului meu la
aparare garantat constitutional, asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat repetat sa solutioneze cererea
de acordare a ajutorului public judiciar pentru acordarea asistentei judiciare prin avocatul ales. Aceasta
situatie demonstreaza ca asa-zisii avocati Labunt au fost desemnati expres pentru a-mi uzurpa dreptul la
aparare in dosarul 2417/P/2014 de catre grupul infractional organizat local
Mentionez ca mobilul infractiunilor d-lui avocat Labunt Adrian este faptul ca acesta asteapta o
recomandare pentru admiterea in magistratura de la asa-zisul procuror Mihaila Paul sau altcineva din
grupul infractional organizat local, care este o conditie obligatorie din cate am inteles, fiind astfel
dovedit mai presus de orice dubii flagrantul intelegerii prealabile ilicite intre Mihaila Paul si Labunt
Adrian, fiindca Labunt Adrian evident nu este nebun sa faca inchisoare degeaba ci isi risca cariera pentru
un interes concret, iar acest schimb de favoruri constituie infractiunile de luarea de mita, darea de mita,
traficul de influenta si cumpararea de influenta, conditia valida fiind si promisiunile si alte foloase,
conform textului de lege.
Mentionez ca asa-zisii avocati Labunt nu mi-au acordat asistenta juridica in 2417/P/2014 pana in
prezent in dosarul 2417/P/2014
Pagina 21 din 38
faptul ca n-am fost citat in conditiile legii in prealabil, dovedit prin confirmarea de primire semnata de
mama mea ca a fost primita dupa data si ora la care asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus audierea,
dovedit si prin faptul ca ulterior am formulat un memoriu despre ce credeam eu ca este vorba in dosarul
2417/P/2014, fiindca asa-zisul procuror Mihaila Paul nu m-a citat in conditiile legii, cf. art. 258 din CPP,
necomunicandu-mi nici de ce sunt acuzat, ce calitate am in dosar, sau cine este reclamantul, si alte
informatii cf. art. 258 din CPP, memoriu prin care i-am atras atentia d-lui Mihaila Paul sa ia act de faptul
ca am fost citat dupa data si ora la care a fost propusa audierea, fiind pus astfel in imposibilitatea de a
participa la audiere, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa refaca citatia pe o perioada de peste 4
(patru) luni de zile pana la falsificarea mandatului de patrundere din 10.09.2015 din dosarul
10547/231/2015, executat pe data de 17.09.2015 ora 06:05 a.m.
Pagina 22 din 38
de 05.12.2014. Evident deasemenea ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica e falsificat fiindca
ca n-am fost expertizat psihiatric deoarece anuland ca nefondata hotararea de internarea mea
nevoluntara la psihiatrie in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea,
expertiza nu putea avea loc legal
Intelegerea ilicita intre asa-zisul procuror Mihaila Paul si asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu
este ca in schimbul falsificarii raportului de expertiza medico-legala psihiatrica, asa-zisul procuror
Mihaila Paul sa sustraga si sa musamalizeze dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) avand inculpati asa-zisii
medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia de la SML Vrancea, care au savarsit in flagrant
Favorizarea faptuitorului, adica a interlopului Herghelegiu Danut, Vatamarea din culpa, Falsul
intelectual, Uzul de fals si alte infractiuni impotriva mea, prin faptul ca au falsificat certificatul medico-
legal psihiatric, refuzand sa-mi faca trimitere la specialitatile medicale corespunzatoare traumei cranio-
cerebrale suferite, adica la neurologie, endocrinologie, ortopedie si psihiatrie, si dupa ce suferinta m-a
condus la aceste specialitati obtinand diagnostice si tratament pentru cel putin 3 (trei) leziuni cerebrale
in lobul occipital drept, hipofiza si lobul frontal stang, din cauza carora am tulburari de vedere si
tulburari endocrine, au refuzat sa intocmeasca alt certificat medico-legal. Dupa ce i-am obligat prin
cabinetul de avocatura a d-nei Dodoiu Corina de la Baroul Vrancea, acestia au falsificat o completare a
certificatului medico-legal falsificat, in care au declarat in esenta ca diagnosticele a doi neurologi, doi
neurochirurgi, probele materiale investigatii paraclinice si literatura de specialitate medicala si medico-
legala chiar, sunt toate falsificate.
Asa-zisii procurori Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel si asa-zisul organ de cercetare penala
Enescu Bogdan Florin sunt urmariti penal in prezent impreuna cu inculpatii dosarului 1863/P/2015
(829/P/2015) care au savarsit Falsul in declaratii in flagrant, probat flagrant prin faptul ca depozitiile
acestora sunt contradictorii intre ele, precum sunt contradictorii si cu probatoriul dosarului 1863/P/2015
(829/P/2015) din cel putin 40 (patru zeci) de probe, toate pe care asa-zisele organe judiciare au refuzat
sa le consemneze, si ulterior au savarsit Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri prin faptul
ca nu au anexat in dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) plangerea impotriva actelor procurorului cf. art.
339 din CPP si probatoriul acesteia, pentru a induce in eroare instanta, unde asa-zisul procuror de
sedinta Victoria Barsan a mintit in flagrant ca n-am formulat aceasta plangere la doua sedinte
consecutiv, inclusiv dupa ce am probat faptul ca am depus la parchet aceasta plangere
Impotriva asa-zisilor procuri Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, Dinu Murgulet Ana si Craciun
Constantin Catalin am formulat plangere penala prealabila, pentru care acestia sunt urmariti penal
impreuna cu complicii lor Petrache Gabriel si Didina Danaila de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel
Galati care au incercat degeaba sa musamalizeze dosarele mintind ca sunt informale si fara sa efectueze
nici un act de procedura penala in conditiile legii sau de fel. Deasemenea am formulat plangere penala
prealabila impotriva asa-zisilor procuror Alexandru Diana si Popescu Gabriela de la DNA Galati, care au
impresia ca pot musamaliza dosarele penale declarand in motivare ca procurorul si judecatorul sunt
suverani adica in esenta acestia nu activeaza in temeiul principiului legalitatii sau a supunerii fata de
lege cf. art. 124 si art. 132 din Constitutia Romaniei, ci al dreptului divin al suveranilor de a fi mai presus
de lege, cu drept de viata si de moarte asupra cetatenilor impotriva carora pot savarsi infractiuni fara sa
raspunda penal
In dovedire anexez proba 5 reprezentand minuta hotararii din dosarul 14277/231/2015 in faza
de fond la Judecatoria Focsani, prin care a fost anulat ca inadmisibil referatul cu propunerea de
obligarea la tratament medical provizoriu, drept dovada a nelegalitatii si netemeiniciei acestuia
Pagina 23 din 38
7. Asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au instigat pe asa-zisul procuror
Dogaru Luminita Georgeta in cardasie cu care au sustras aproape toate dosarele de competenta
materiala a Parchetului de pe langa Judecatoriei Focsani si le-au musamalizat la Parchetul de pe langa
Tribunalul Vrancea,
sa formuleze contestatie fara calitate procesuala activa deoarece n-a participat ca procuror in
dosarul 14277/231/2015 sau 2417/P/2014 si dosarul 2417/P/2014 a fost instrumentat de Parchetul de
pe langa Tribunalul Vrancea care a efectuat acte de procedura ca si cum as fi savarsit Omorul calificat
cand in realitate nici macar nu sunt acuzat de o infractiune reala material demonstrand in flagrant astfel
gravele abuzuri ale grupului infractional organizat local. In dovedire anexez drept proba 7 completarea
intampinarii la contestatia nelegala si netemeinica a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani prin
care infatisez realitatea juridica a inadmisibilitatii contestatiei parchetului
B. Privind fondul acestor grave abuzuri savarsite de asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin
Cristinel, in folosul grupului infractional organizat din care fac parte, alcatuit din alti magistrati si
politisti locali, toate aceste grave abuzuri avand in comun pe interlopul Herghelegiu Danut
Pagina 24 din 38
data de 27.10.2014 interlopul Herghelegiu Danut a pus la panda pe asa-zisul politist Simiz George in timp
ce a lovit cu picioarele in usa mamei mele in scopul sa ma provoace, crezand ca sunt un animal de teapa
lor si sar la bataie, ca sa ma insceneze asa-zisul politist Simiz George contraventional sau penal. In data
de 27.10.2014 au iesit patru vecini cel putin pe scara blocului care-mi sunt astfel martori, precum am
surprins filmand cu telefonul mobil si pe interlopul Herghelegiu Danut si asa-zisul politist Simiz George
ascunzandu-se in apartamentul interlopului Herghelegiu Danut de unde n-am mai vrut sa iasa.
Dosarul 246/P/2015 avand obiectul tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala, este
probat si prin marturia mamei mele care l-a surprins pe interlopul Herghelegiu Danut fugind de la locul
faptei, precum si Falsul in declaratii a asa-zisului interlop Herghelegiu Danut care a incercat sa faca sa
para tentativa de Omor calificat un accident, si a si mintit despre aceasta si a fost prins in flagrant,
precum este probat si prin ascunderea probelor de catre asa-zisii procurori Castu Vasile, Tarlea Florin
Cristinel si Oprisan Liviu, precum si Favorizarea faptuitorului in flagrant de catre asa-zisii medici legisti
Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia, si refuzul asa-zisilor procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul
de a trimite dosarul in judecata, fiind probat prin cel putin 40 (patru zeci) de probe inscrisuri, martori
evident fiind si doctorii care au emis diagnosticele pe care asa-zisi medici legisti le declara false, precum
si probele materiale investigatii paraclinice RMN, si literatura de specialitate medicala si medico-legala.
Mai mult, asa-zisul procuror Tarlea Florin Cristinel a refuzat in flagrant sa ia act dupa ce i-am
adus la cunostinta explicit printr-o cerere de redeschiderea dosarului penal 246/P/2015, Falsul in
declaratii savarsit de interlopul Herghelegiu Danut de doua ori, in fata organelor de mentinerea ordinii,
in fata organului de urmarire penala, si probat inclusiv prin faptul ca si-a schimbat declaratiile.
Pentru Falsul in declaratii pe care Herghelegiu Danut l-a savarsit in fata organelor de mentinerea ordinii,
am depus plangere penala prealabila la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani, si n-am primit pana in
prezent nici o instiintare privind aceast, fiind vadit musamalizata de grupul infractional organizat local.
Mai mult, pentru aceasta plangere penala prelabila am facut o cerere de informare expresa, care a fost
ignorata de asa-zisele organe de urmarire penala, ceea ce demonstreaza in flagrant ca s-au Constituit
intr-un grup infractional organizat cu interlopul Herghelegiu Danut pe care l-au instigat sa savarseasca
tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea, asigurandu-l ca nu-l vor trimite in
judecata si-i vor musamaliza dosarul penal
In concertarea tentativei de Omor calificat si Vatamarea corporala au participat de fapt mai
multe persoane precum descriu in continuare:
2. jandarmeria locala chemata la fata locului de mama mea prin apel la 112 a refuzat sa sesizeze
organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP, care a mintit ulterior in acte oficiale ca eu victima l-am
agresat pe interlopul Herghelegiu Danut care a sunat la 112, fapt pe care l-am demonstrat ulterior ca
nefiind adevarat prin desfasuratorul telefonic al mamei mele care a sunat la 112, si procesul verbal de la
IJJV din 05.12.2014 in care este consemnata explicit sesizarea directa si nu prin apel la 112 a
interlopului Herghelegiu Danut, care a mintit in acest proces verbal ca i-am dat cu spray in casa si am
fugit impiedicandu-ma si cazand pe scari, savarsind in flagrant infractiunea de Falsul in declaratii,
demonstrat prin proba materiala audio-video din data de 05.12.2014 care demonstreaza contrariul
minciunilor interlopului Herghelegiu Danut. Suplimentar Omisiunii sesizarii, Favorizarii faptuitorului si
alte infractiuni, precum si a complicitatii jandarmeriei locale la infractiunile savarsite de interlopul
Herghelegiu Danut, IJJV nu a dispus nici macar o amenda contraventionala pentru data de 05.12.2014,
ceea ce demonstreaza ca IJJV nu crede in propriile minciuni, si ca au fost instigati sa savarseasca aceste
Pagina 25 din 38
infractiuni si sa musamalizeze infractiunile savarsite de interlopul Herghelegiu Danut de tentativa de
Omor calificat si Vatamarea corporala, dovedit suplimentar Omisiunii sesizarii savarsite de IJJV si prin
faptul ca au refuzat sa consemneze probele din data de 05.12.2014, cum ar fi sangele de pe scari si de pe
mine, probe pe care le-am strans eu observand lipsa de solicitudine a jandarmilor, si pe care le-am
anexat la dosarul penal 246/P/2015 cu obiectul tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala,
avand inculpati pe interlopului Herghelegiu Danut, respectiv complicii sai directi, asa-zisii medici legisti
Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia prinsi in flagrant falsificand certificatul medico-legal, si asa-zisii
procurori Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, asa-zisul organ de cercetare penala Enescu Bogdan Florin,
prinsi in flagrant incercand sa musamalizeze dosarul penal 1863/P/2015(829/P/2015) prin refuzul tacit
de a administra probatoriul, urmand a introduce ca inculpati pe asa-zisii procurori Castu Vasile si Tarlea
Florin Cristinel pentru Favorizarea faptuitorului si alte infractiuni savarsite in dosarul 246/P/2015, in
care au fost prinsi in falgrant incercand musamalizarea dosarului prin refuzul tacit de a administra
probatoriul,
3. politia locala a refuzat de 3 (trei) ori sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din
CPP, savarsind Favorizarea faptuitorului,
prima oara la sesizarea mea personala la IPJV in noaptea de 05-06.12.2014 unde au refuzat sa-
mi consemneze plangerea verbala, dupa ce am refuzat internarea fiindca la serviciul de urgenta a
Spitalului Sf. Pantelimon Focsani am fost injectat fara acordul meu cu o substanta necunoscuta de
catre o persoana necunoscuta in zona cotului drept crezand ca n-am sa simt, si am observat atitudinea
deplasata sau ostila a jandarmilor si a lucratorilor la ambulanta. Imediat dupa ce am refuzat internarea
observand abnormalitatea situatiei, mai ales ca unica recomandare a serviciului de urgenta a fost o
radiografie, pe care am ales s-o fac la o clinica privata a doua zi, m-am deplasat la Inspectoratul de
politie a judetului Vrancea unde la sectia de politie a municipiului Focsani mi s-a refuzat dreptul de a mi
se consemna declaratiile intr-un proces verbal si a se sesiza organul de urmarire penala, fapt prin care
politia locala a savarsit Favorizarea faptuitorului,
a doua oara dupa ce au fost telefonati de serviciul de urgenta a Spitalului Sf. Pantelimon
Focsani sa-mi ia depozitia, au refuzat sa trimita vreodata un agent de politie, fapt probat flagrant
deoarece apelul de la UPU Spitalul Sf. Pantelimon Focsani la IPJV este inscris in subsolul fisei de
internare din 05.12.2014,
si a treia oara cand am fost audiat in ianuarie sau februarie 2015 de asa-zisul organ judiciar
Manea Alexandru privind niste plangeri contraventionale vechi de peste un an de zile, pe care a refuzat
tacit sa le solutioneze pana la aceasta data cand m-a chemat de fapt sa se intereseze daca depun sau nu
plangere penala prealabila impotriva lui Herghelegiu Danut, plangerile contraventionale fiind un pretext
mai ales ca a refuzat sa le solutioneze in continuare, organ judiciar care insa deasemenea n-a sesizat
organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP, Favorizand faptuitorul
Pagina 26 din 38
oftalmologie unde am primit un diagnostic prezumtiv aberant asupra tulburarii de vedere de la asa-zisul
medic oftalmolog Matache Manuela, cum ca ~probabil de la diferenta de dioptrii, diferenta in
realitate fiind aproape inexistenta, normala si prin urmare nesesizabila asa cum am aflat ulterior, fiindca
spre sfarsitul saptamanii ce-a urmat deoarece tulburarea de vedere s-a agravat, am facut o consultatie la
cabinetul particular al d-lui medic oftalmolog Bodolan Laurentiu, care observand ca tulburarea de
vedere nu este oftalmologica din anatomia ochiului ci de natura neurologica, mi-a facut trimitere la
neurologie, unde in urma unei investigatii paraclinice RMN s-a constatat o leziune in lobul occipital,
responsabila pentru tulburarea de vedere, fapt in urma caruia am primit trimitere la Bucuresti de la d-na
medic neurolog Gaman Lucica, unde consultand mai mult medici neurochirurgi si neurologi, precum si
completand examinarea paraclinica RMN, s-au constatat mai multe leziuni, in zona lobului frontal, si in
zona hipofizei, toate corespondente loviturilor primite in cap pe data de 05.12.2014 si datorate dinamicii
lovitura-contralovitura corespondente miscarii organului cerebral in cutia craniana in timpul unei
traume cranio-cerebrale.
Asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia, la cererea de a emite un nou certificat
medico-legal in baza diagnosticelor obtinute, au refuzat initial sa consemneze diagnosticele si zilele de
ingrijiri medicale corespunzatoare, adica minim 90 de zile datorita faptului ca multiplele leziuni cerebrale
suferite nu se vindeca, si dupa ce am obligat SML Vrancea sa raspunda la cererea de emiterea unui nou
certificat medico-legal facand adresa prin cabinetul de avocatura a d-nei avocat Dodoiu Corina, au
falsificat o completare a certificatului medico-legal original, ceea ce am inteles ca oricum era ilegal
conform regulamentelor medico-legale deoarece trecuse prea mult timp de la falsificarea certificatului
medico-legal original, in care au declarat in esenta ca diagnosticele a doi neurologi, doi neurochirurgi,
probele materiale investigatii paraclinice, literatura de specialitate medicala si medico-legala sunt toate
false, desi au retinut in dispozitiv toate probele in scris, refuzand in concluzie sa consemneze realitatea
infatisata de documentele depuse, si prin aceasta Favorizand faptuitorul, pentru care am deschis dosar
penal asa-zisilor medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia, si dupa ce asa-zisul procuror Mihaila
Paul in cardasie cu asa-zisul prim-procuror Tarlea Florin Cristinel si asa-zisul organ de cercetare penala
Enescu Bogdan Florin de la IPJV au incercat sa-l musamalizeze prin refuzul nemotivat cf. art. 100 (3) din
CPP de a administra probatoriul si emiterea unei ordonante de clasare nelegala, netemeinica, tardiva si
de rea-credinta, i-am introdus in calitate de inculpati in dosarul 246/P/2015 si 1863/P/2015
(829/P/2015), am formulat o noua plangere penala prealabila pentru Falsul in declaratii savarsit de asa-
zisii medici legisti in flagrant 1863/P/2015 (829/P/2015), si am depus plangere impotriva actelor
procurorului cf. art. 340 din CPP in curs de judecata in dosarul 2219/91/2015
Motivul pentru care dosarul 1863/P/2015 de la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani apare
sub numarul 829/P/2015 la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, este ca a fost sustras nemotivat
competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani de asa-zisii procurori Mihaila Paul
si Tarlea Florin Cristinel, care ulterior au Favorizat faptuitorul in flagrant in acest dosar, precum i-am si
prins in flagrant in dosarul 2219/91/2015 ca au sustras din dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) anexat cf.
art. 341 (3) din CPP plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP precum si probatoriul
din peste 40 (patru zeci) de probe, in scopul de a induce in eroare instanta de judecata
Asa-zisul procuror Mihaila Paul in cardasie cu asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu de la SML
Vrancea, au cazut la o intelegere ilicita sa musamalizeze dosarul penal al asa-zisilor medici legisti Dicu
Serban Dan si Ionescu Natalia care au Favorizat faptuitorul, interlopul Herghelegiu Danut, in schimbul
falficarii unor acte juridice de la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul Serviciului de
meidicina legala Vrancea, unde Lucasievici Silviu este presedinte. Intr-adevar in schimbul falsificarii initial
a unei recomandari de internarea mea voluntara si a unui bilet de internare, si ulterior a unui raport de
expertiza medico-legala psihiatrica fara a sa fi fost expertizat, cu incalcarea flagranta a art. 184 (1)(3)(5)
Pagina 27 din 38
din CPP si art. 10, 11 din Legea 487/2002 si alte legi si regulamente, asa-zisul procuror Mihaila Paul a
falsificat ordonanta de clasare a dosarului 1863/P/2015 (829/P/2015), motiv pentru care i-am deschis
dosar penal impreuna cu asa-zisii medici legisti care au Favorizat faptuitorul, interlopul Herghelegiu
Danut, introducandu-i inculpati in temeiul principului disponibilitatii completand si modificand plangerea
penala prealabila din dosarul 246/P/2015 avand obiectul tentativa de Omor calificat si Vatamarea
corporala, savarsita de interlopul Herghelegiu Danut.
Mobilul infractiunilor sau interesul ilicit al asa-zisului procuror Mihaila Paul, este decredibilizarea
mea in scopul musamalizarii dosarelor penale ale interlopului Herghelegiu Danut si ale complicilor
interlopului Herghelegiu Danut, asa-zisii politisti Simiz George (2222/P/2015) si Opincariu Stefan
(995/P/2015), ambele pe care le-a sustras ilegal in cardasie cu superiorul sau ierarhic Tarlea Florin
Cristinel de la Judecatoria Focsani fara a motiva aceasta drept dovada desi este obligatoriu cf. art. 325
din CPP, si mai mult, fara a ma audia, fara a consemna probele flagrante, fara a audia martorii, sau in
esenta, fara a efectua nici un act de procedura in conditiile legii, asa-zisul procuror Mihaila Paul
Favorizand faptuitorul in fiecare dosar penal. Interesul ilicit al asa-zisului procuror Mihaila Paul
constituind mobilul infractiunilor sale initial nu a fost personal initial deoarece asa-zisul procuror Mihaila
Paul nu ma cunostea personal, ci a apartinut altor infractori cu care s-a Constituit intr-un grup
infractional organizat si care l-au instigat sa savarseasca infractiuni impotriva mea, dupa care i-am
deschis dosar penal si asa-zisului procuror Mihaila Paul, aceasta demonstrand apartenenta sa la grupul
infractional organizat alcatuit din persoanele numite in prezenta, legatura dintre acestia fiind probata
flagrant atat prin numarul infractiunilor flagrante, cat si gravitatea infractiunilor savarsite, cat si evidenta
obsesie de a savarsi abuzuri impotriva mea dintr-un interes ilicit comun
5. Ulterior am formulat plangere impotriva actelor procurorului cf. art. 339-340 din CPP
impotriva ordonantelor falsificate de clasare din dosarele
5.1. 1863/P/2015 (829/P/2015) avand inculpati pe asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si
Ionescu Natalia de la SML Vrancea care au savarsit Favorizarea faptuitorului si alte infractiuni prin
falsificarea in forma continuata a certificatului medico-legal in favoarea interlopului Herghelegiu Danut
In dosarele 2219/91/2015 si 1012/231/2016 asa-zisii judecatori Badiu Mandica si Miron Doina
instigati de acelasi asa-zis procuror de sedinta Batranu Iuliana care este trompeta asa-zisilor procurori
Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul, au deturnat plangerea impotriva actelor procuroroului cf. art. 340
din CPP la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea pe motivul fals ca n-am formulat plangerea
impotriva actelor procuroroului cf. art. 339 din CPP, fals pe care l-am probat repetat printr-un transcris
al emailului prin care am depus plangerea impotriva actelor procuroroului cf. art. 339 din CPP la
Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, ceea ce este irelevant fiindca nu exista in lege deturnarea
plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP la parchet pe temei ca n-as fi formulat
plangerea impotriva actelor procuroroului cf. art. 339 din CPP, aceasta constituind de fapt un posibil
motiv de inadmsibilitate, iar judecatorul se supune numai legii cf. art. 124 din CR, obligat in consecinta
sa motiveze in fapt si de drept hotararea cf. art. 403 (1) c)d) din CPP in conditiile legii adica cu
respectarea principiului legalitatii cf. art. 2 din CPP si principiului adevarului cf. art. 5 din CPP
Exista si un dosar 3453/231/2016 in care presupun ca a fost invocata exceptia de litispendenta,
dosar in care n-am fost citat, ceea ce iarasi este irelevant deoarece am reintrodus plangerea impotriva
actelor procurorului cf. art. 340 din CPP care se afla in prezent in dosarul 3081/231/2015 demonstrand
Pagina 28 din 38
ca alienarea mintala a asa-zisilor magistrati din Vrancea n-a produs decat pierdere de vreme si
incriminari penale si disciplinare gratuite pentru dansii
5.2. 246/P/2015 avand inculpat pe interlopul Herghelegiu Danut care a savarsit in flagrant
tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea pe data de 05.12.2014
In dosarul 79/91/2016 asa-zisul judecator Comanescu Carmen si asa-zisul judecator de sedinta
Barsan Victoria au mintit ca nu exista cele peste 20 de probe neadministrate de asa-zisii procurori Tarlea
Florin Cristinel si Mihaila Paul, nu au intrat in cercetarea dosarului, nu au administrat probele, nu au
supus dezbaterilor in contradictoriu cererile pe care dealtfel nu le-au solutionat si prin urmare au
falsificat hotararea din dosarul 79/91/2016 Favorizand faptuitorul in flagrant, interlopul Herghelegiu
Danut, si incriminandu-se pentru complicitatea la tentativa de Omorul calificat si Vatamarea corporala,
precum au savarsit infractiunile de falsurile in inscrisuri, infractiunile de serviciu, infractiunile de
impiedicarea infaptuirii justitiei, infractiunile contra libertatii persoanei, infractiunile de coruptie si
alte infractiuni
Impotriva hotararii falsificate din 79/91/2016 am formulat in conditiile legii contestatia in
anulare 593/91/2016 bineinteles sustrasa sistemului de distributie aleatorie de acelasi asa-zis judecator
Croitoru Sandina Mariana care este de 3 (trei) ori incompatibil sa judece dosarul 14277/231/2015, care
din nou a fost incompatibil deoarece a sustras sistemului de distributie aleatorie in mod consecutiv si
falsificat 2 (doua) incheieri de respingerea cererilor de recuzare din 79/91/2016 participand astfel la
judecata dosarului 79/91/2016 si fiind incompatibil cf. art. 64 (3) din CPP deopotriva sa judece a doua
cerere de recuzare si apoi contestatia in anulare 593/91/2016
C. Privind alte acte de hartuire savarsite de grupul infractional organizat local din care fac
parte persoanele numite in prezenta
Pagina 29 din 38
drepturiilor cetatenilor. Nici pana in prezent nu mi s-au comunicat documentele falsificate ale acestei
amenzi contraventionale.
Mentionez ca impotriva asa-zisului politist Simiz George am formulat plangere penala prealabila,
a fost sustrasa nemotivat cf. art. 325 din CPP presupun, competentei materiale a Parchetului de pe langa
Judecatoria Focsani de asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel, inregistrata in dosarul
2222/P/2015 si musamalizata printr-o ordonanta de clasare, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa
audieze martorii, fara sa administreze proba materiala audio-video si fara sa ma citeze sa fiu audiat in
esenta asa-zisul procuror Mihaila Paul a clasat dosarul 2222/P/2015 in temeiul declaratiei asa-zisului
politist Simiz George care a savarsit Falsul in declaratii mintind ca si-a facut datoria pe 27.10.2014.
Pentru aceasta am deschis dosar penal si disciplinar asa-zisilor procurori Mihaila Paul si superiorului sau
ierarhic Tarlea Florin Cristinel, si am formulat plangere impotriva actelor procurorului inregistrata in
dosarul 14445/231/2015 si care inca nu a fost judecata
Deoarece am formulat plangere penala prealabila impotriva interlopului Herghelegiu Danut
pentru Tulburarea ordinii si linistii publice si complicelui sau, asa-zisul politist Simiz George, am
presupus ca a savarsit Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei savarsind impotriva mea tentativa de
Omor calificat si Vatamarea corporala pe data de pe 05.12.2014, exact la aceeasi data de 05.12.2014 in
care am consultat dosarul sau penal pentru prima oara la unul din parchetele locale care se aflau in
aceeasi cladire, aceasta situatie demonstrand ca a fost anuntat sau instigat de o persoana necunoscuta
din parchetele locale unde am consultat dosarul sa ma atace, dar si faptul ca a fost asigurat ca nu va fi
tras la raspundere penala de grupul infractional organizat local din politie, parchete, judecatoria si
tribunalul local, si astfel incurajat sa savarseaza infractiunile de tentativa de Omor Calificat si Vatamarea
corporala impotriva mea
Impotriva ordonantei falsificate de clasare din dosarul 2222/P/2014 avand inculpati pe
interlopul Herghelegiu Danut si Simiz George, un asa-zis politist de la IPJV care a stat la panda in timp ce
interlopul Herghelegiu Danut lovea cu picioarele in usa mamei mele in scopul de a ma provoca crezand
ca sunt un animal de teapa lor sa sar la bataie pentru ca asa-zisul politist Simiz George sa ma insceneze
contraventional sau penal, am formulat plangere impotriva actelor procurorului cf. art. 339-340 din CPP
si anulat-o prin dosarul 14445/231/2015 la Judecatoria Focsani demonstrand ca este falsificata si ca asa-
zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au sustras dosarul competentei materiale a
Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani in scopul de a-l musamaliza
2. pe data de 25.01.2015 interlopul Herghelegiu Danut a instigat mai presus de orice dubii prin
Darea de mita si Cumpararea de influenta pe asa-zisul politist Opincariu Stefan de la IPJV sa amendeze
contraventional pe mama mea Raneti Mariana in mod nelegal si netemeinic in scopul de a-mi face rau
prin familia mea
Impotriva asa-zisului politist Opincariu Stefan am formulat denunt / plangere penala prealabila
impreuna cu mama mea, probata flagrant prin incalcarea legii, inscrisuri, printre care inclusiv inscrisuri
privind faptul ca asa-zisul politist s-a dat singur de gol prin propria declaratie ca nu i-a fost solicitata
interventia de mama mea Raneti Mariana, si prin urmare amenda contraventionala pentru sesizarea
neintemeiata a organelor de ordine cf. art. 2 (11) din Legea 61/1991 este in flagrant neintemeiata si
abuziva conform celorlalte probe
Pagina 30 din 38
Mentionez ca plangerea penala prealabila a fost sustrasa nemotivat cf. art. 325 din CPP
presupun, competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani de asa-zisii procurori
Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel, inregistrata in dosarul 995/P/2015 si musamalizata printr-o
ordonanta de clasare, fara sa fiu audiat eu sau mama mea si fara sa administreze probele in esenta
asa-zisul procuror Mihaila Paul a clasat dosarul 995/P/2015 in temeiul declaratiei asa-zisului politist
Opincariu Stefan care a savarsit Falsul in declaratii mintind ca si-a facut datoria pe 25.10.2016. Pentru
aceasta am deschis dosar penal si disciplinar asa-zisilor procurori Mihaila Paul si superiorului sau ierarhic
Tarlea Florin Cristinel, si am formulat plangere impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP
inregistrata in dosarul 1672/91/2015 musamalizat de asa-zisul judecator Croitoru Sandina Mariana de la
Tribunalul Vrancea, evident deoarece hotararea este in primul rand lovita de nulitate absoluta, fiind de
competenta Judecatoriei Focsani
Drept dovada insa, in dosarul 2002/213/2015 am anulat amenda contraventionala nelegala si
netemeinica emisa de asa-zisul politist Opincariu Stefan impotriva mamei mele Raneti Mariana,
dovedind astfel din nou abuzul flagrant, si prin urmare nelegalitatea si netemeinicia asa-ziselor organe
judiciare Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel si Croitoru Mariana Sandina
Impotriva ordonantei falsificate de clasare din dosarul 995/P/2015 avand inculpat pe asa-zisul
politist Opincariu Stefan de la IPVJ instigat de interlopul Herghelegiu Danut sa amendeze nelegal si
netemeinic pe mama mea Raneti Mariana pentru a-mi face rau mie prin familia mea, amenda care drept
dovada a nelegalitatii si netemeiniciei a fost anulata prin dosarul 2002/231/2015, am formulat plangere
impotriva actelor procurorului cf. art. 339-340 din CPP si acelasi asa-zis judecator Croitoru Sandina
Mariana care falsifica toate dosarele pe care le sustrage sistemului de distributie aleatorie in scopul
obligarii mele la tratament medical provizoriu, a falsificat in dosarul 1672/91/2015 hotararea de
respingerea plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP, probat flagrant prin faptul ca
ordonanta falsificata de clasare din 995/P/2015 este identica cu ordonanta falsificata de clasare din
2222/P/2014 anulata prin dosarul 14445/231/2015 cu exceptia numelui inculpatilor deoarece in ambele
dosare aceiasi asa-zisi procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au refuzat sa cerceteze dosarul, sa
administreze probele, sa intocmeasca rechizitoriul si sa trimita inculpatii in judecata,
impunandu-se prin urmare anularea ordonantei falsificata de clasare din 995/P/2015 in
1672/91/2015 precum a fost anulata ordonanta falsificata de clasare din 2222/P/2014 in
14445/231/2015 prin care am demonstrat si prin hotarare judecatoreasca ca ordonanta de clasare este
falsificata si ca asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au sustras dosarul competentei
materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani in scopul de a-l musamaliza
D^1. Privind faptul ca relevanta sectiunilor I.B si I.C, este demonstratia Constituirii intr-un grup
infractional a persoanelor numite
Relevanta sectiunilor I.B si I.C, este demonstratia Constituirii intr-un grup infractional a
persoanelor numite, adica Herghelegiu Danut, in cardasie cu asa-zisii politisti Simiz George si Opincariu
Pagina 31 din 38
Stefan, in cardasie cu asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul care au sustras
competentei materiale a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani toate dosarele penale in legatura
cu interlopul Herghelegiu Danut si complicii sai, cu exceptia dosarului 246/P/2015 pe care presupun ca
initial nu l-a putut obtine fiind deja alocat altui procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Vrancea
adica Oprisan Liviu, tot un subordonat al asa-zisului procuror Tarlea Florin Cristinel, insa ulterior a fost
alocat recidivistului in musamalizarea la indigo a dosarelor de tentativa de Omor calificat si Vatamarea
corporala, asa-zisul procuror Castu Vasile, ori legatura cu interlopul Herghelegiu Danut este acelasi prim-
procuror Tarlea Florin Cristinel de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, care este complice in
flagrant refuzului tacit al subordonatilor sai de a administra probatoriul in dosarul 246/P/2015, pentru
care s-a incriminat penal prin raspunsul dat la plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din
CPP, pe care practic l-a copiat din ordonanta subordonatului sau Casu Vasile.
Lista celorlalte dosare sustrase de Mihaila Paul cu ajutorul superiorului sau ierarhic Tarlea Florin
Cristinel care nu a motivat niciodata aceasta cf. art. 325 din CPP este precum urmeaza pe scurt:
- dosarul 2222/P/2015 avand inculpat pe Simiz George de la IPJV, in care Mihaila Paul n-a
intocmit nici un act de procedura in conditiile legii, cum ar fi consemnarea probelor si audierea mea in
calitate de parte vatamata, clasand dosarul exclusiv bazat pe declaratia falsa a asa-zisului politist Simiz
George, caruia i-am formulat o noua plangere penala prelabila pentru savarsirea infractiunii de Falsul in
declaratii savarsita in flagrant in dosarul 2222/P/2015, in baza aceluiasi probatoriu pe care asa-zisul
procuror Mihaila Paul a refuzat sa-l administreze, alcatuit din patru martori, doua declaratii ale partilor
vatamate, eu si mama mea, incalcarea legii in flagrant de catre asa-zisul politist Simiz George, inscrisuri
si alte procedee probatorii, depusa la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani
- dosarul 995/P/2015 avand inculpat pe Opincariu Stefan de la IPJV, in care Mihaila Paul n-a
intocmit nici un act de procedura in conditiile legii, cum ar fi consemnarea probelor si audierea mea si a
mamei mele in calitate de parte vatamata, clasand dosarul exclusiv bazat pe declaratia falsa a asa-zisului
politist Opincariu Stefan, caruia i-am formulat o noua plangere penala prelabila pentru savarsirea
infractiunii de Falsul in declaratii savarsita in flagrant in dosarul 2222/P/2015, in baza aceluiasi
probatoriu pe care asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat sa-l administreze, alcatuit din patru martori,
doua declaratii ale partilor vatamate eu si mama mea, incalcarea legii in flagrant, inscrisuri si alte
procedee probatorii, depusa la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani
- dosarul 1863/P/2015 (829/P/2015) avand inculpat pe Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia de la
SML Vrancea, in care Mihaila Paul n-a intocmit nici un act de procedura in conditiile legii, abuzand de
mandatul de patrundere falsificat si executat pe data de 17.09.2015 de la ora 06:05 a.m. impotriva mea,
prin care am fost Lipsit ilegal de libertate 7 (sapte) ore, ca sa-mi ia declaratii prin organul de cercetare
penala adus la parchet in stare de stres fiind Supus la rele tratamente prin privarea de libertate, de
odihna, de hrana si prin comportamentul irational al asa-zisului procuror Mihaila Paul, in situatia in care
asa-zisul procuror Mihaila Paul a refuzat sa solutioneze cererea de acordare a ajutorului public judiciar
pentru acordarea asistentei judiciare prin avocat, pentru a ma impiedica sa-mi exercit drepturile printr-
un reprezentant legal avizat in materie de drept penal. In acest dosar reamintesc a a refuzat sa
consemneze peste 40 (patru zeci) de probe, precum sa se sesizeze din oficiu privind Falsul in declaratii
savarsit in flagrant de inculpati, precum asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au si
savarsit Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri, cf. art. 275 din CP, prin sustragerea din
dosar a plangerii impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP
- dosarul falsificat 2417/P/2015 cu obiectul Ultrajul judiciar avand suspect pe mine Raneti Tudor
Andrei, inventat in cardasie cu reclamantul Dita Mirela in scopul de a ma hartui, ameninta si santaja sa
Pagina 32 din 38
renunt la dreptate, si ulterior pentru a ma reduce la tacere dupa instigarea interlopului Herghelegiu
Danut sa savarseasca tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala imoptriva mea, au utilizat
psihiatria ca o arma de represiune in scopul de a ma pune intr-o stare de vulnerabilitate pentru a ma
vatama fizic si psihic sau ucide prin injectarea cu substante toxice, lovire sau alte moduri precum atesta
dosarele 11224/231/2015 si 14277/231/2015 precum am relatat la sectiunea I.A, deoarece pe asa-zisul
judecator Dita Mirela l-am prins in flagrant musamalizand cel putin un dosar civil depus de mine
impotriva interlopului Herghelegiu Danut, incalcand toate prevederile Codului de procedura civila, si
declarand in motivare ca este inutil sa-si faca datoria, motiv pentru care i-am deschis dosar penal si
disciplinar.
Mentionez ca abuzurile grave ale asa-zisilor procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel au
inceput odata cu inregistrarea plangerilor penale prealabile impotriva sa si a asa-zisului judecator Dita
Mirela pentru falsificarea dosarului 2417/P/2014, la serviciul teritorial Galati al Directiei Nationale
Anticoruptie, si la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati.
Impotriva asa-zisilor procuri Mihaila Paul, Tarlea Florin Cristinel, Dinu Murgulet Ana (vezi
10547/231/2015) si Craciun Constantin Catalin (vezi 11224/231/2015 la Judecatoria Focsani si Tribunalul
Vrancea in contestatie) am formulat plangere penala prealabila, pentru care acestia sunt urmariti penal
impreuna cu complicii lor Petrache Gabriel si Didina Danaila de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel
Galati care au incercat degeaba sa musamalizeze dosarele mintind ca sunt informale si fara sa efectueze
nici un act de procedura penala in conditiile legii sau de fel. Deasemenea am formulat plangere penala
prealabila impotriva asa-zisilor procuror Alexandru Diana si Popescu Gabriela de la DNA Galati, care au
impresia ca pot musamaliza dosarele penale declarand in motivare ca procurorul si judecatorul sunt
suverani adica in esenta acestia nu activeaza in temeiul principiului legalitatii sau a supunerii fata de
lege cf. art. 124 si art. 132 din Constitutia Romaniei, ci al dreptului divin al suveranilor de a fi mai presus
de lege, cu drept de viata si de moarte asupra cetatenilor impotriva carora pot savarsi infractiuni fara sa
raspunda penal
Descriu detaliat aceste abuzuri in legatura cu dosarul 2417/P/2014 la sectiunea I.A
D^2. Privind dovedirea relatiei ilicite dintre grupul infractional organizat alcatuit din asa-zisii
procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul din dosarul 2417/P/2014, asa-zisul judecator Dita
Mirela de la Tribunalul Vrancea, reclamantul din dosarul 2417/P/2014 si interlopul Herghelegiu Danut
Cu mentiunea in rezumat a faptului ca stabilesc legatura ilicita a asa-zisului judecator Dita Mirela
cu interlopul Herghelegiu Danut prin faptul ca:
1. asa-zisul judecator Dita Mirela a musamalizat in flagrant cel putin un dosar civil pe care l-am
intentat impotriva interlopului Herghelegiu Danut inainte ca acesta sa savarseasca impotriva mea
tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala, precum se poate constata in evidenta publica a
Tribunalului Vrancea in cautarea dupa numele Herghelegiu Danut.
Retin aceasta drept proba flagranta de coruptie a asa-zisului judecator Dita Mirela de la
Tribunalul Vrancea, pentru care este sub urmarire penala si control psihiatric, precum este dovedita si
relatia sa ilicita cu interlopul Herghelegiu Danut
2. asa-zisul judecator Dita Mirela a intentat impotriva mea simultan tentativei de Omor calificat
si Vatamarea corporala savarsite de interlopul Herghelegiu Danut:
Pagina 33 din 38
2.1. dosarul 15730/231/2014 avand obiectul punerea sub interdictie pentru alienare / debilitate
mintala anulat prin renuntarea la judecata deoarece este vadit netemeinic. Autor: asa-zisul judecator
Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea
2.2. dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar ceea ce este o aberatie juridica fiindca
Ultrajul judiciar nu este o infractiune autonoma sau o infractiune complexa, ci o circumstanta agravanta
a altor infractiuni, cu mentiunea ca asa-zisul judecator Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea este urmarit
penal pentru Inducerea in eroare a organelor judiciare si Falsul in declaratii, apoi din dosarul
2417/P/2014 asa-zisul judecator Dita Mirela a instigat intentarea:
2.3. actiunii 11224/231/2015 avand obiectul internarea nevoluntara la psihiatrie - anulata ca
nefondata in contestatie la Tribunalul Vrancea in dosarul 11224/231/2015. Instigator: asa-zisul
judecator Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea, instigator/autor: asa-zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea
Florin Cristinel de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, autor: asa-zisu judecator Craciun
Contantin Catalin, un fost politist din Vaslui care la ordinele ilicite ale celorlalti magistrati criminali a
falsificat in fond hotararea de internarea mea nevoluntara la psihiatrie, anulata ulterior prin contestatie
drept dovada
2.4. actiunii 14277/231/2015 avand obiectul obligarea la tratament medical provizoriu anulata
ca inadmisibila. Instigator: asa-zisul judecator Dita Mirela de la Tribunalul Vrancea, instigator/autor: asa-
zisii procurori Mihaila Paul si Tarlea Florin Cristinel de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea
Retin aceasta drept dovada a relatiei ilicite dintre Dita Mirela, Tarlea Florin Cristinel, Mihaila
Paul, Craciun Constantin Catalin si interlopul Herghelegiu Danut
3. coroborat cu faptul ca, dupa am prins in flagrant pe asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si
Ionescu Natalia falsificand un certificat medico-legal si Favorizand faptuitorul, interlopul Herghelegiu
Danut prin aceasta, asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au sustras dosarul
1863/P/2015 (829/P/2015) in care am acuzat pe asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu
Natalia, pe care l-au musamalizat sustragand cel putin patru zeci de probe inscrisuri, pe care bineinteles
nu le-au administrat. Dupa ce am introdus plangerea impotriva actelor procurorului in instanta, asa-zisii
procurori de sedinta Barsan Victoria si Batranu Iuliana de la Parchetul de pe langa Judecatoria Focsani au
mintit in flagrant ca n-am introdus plangerea impotriva actelor procurorului cf. art. 339 din CPP in
prealabil, si asa-zisul judecator Badiu Mandica de la Judecatoria Focsani a deturnat dosarul inapoi la
Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, obligandu-ma sa reintroduc actiunea in dosarul
1012/231/2016, si sa deschid dosar penal procurorilor de sedinta mincinosi pentru Falsul in declaratii
Retin aceasta drept dovada a relatiei ilicite dintre Dita Mirela, Tarlea Florin Cristinel, Mihaila
Paul, Craciun Constantin Catalin, Dicu Serban Dan, Ionescu Natalia si interlopul Herghelegiu Danut
4. Cu mentiunea faptului ca dupa ce am anulat ca nefondata actiunea 11224/231/2015, acestia
au instigat pe membrii Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica de la SML Vrancea, printr-o
intelegere ilicita ca acestia sa falsifice un raport de expertiza medico-legala psihiatrica fara sa ma
examineze, in schimbul musamalizarii dosarului colegilor lor Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia care au
fost prinsi Favorizand faptuitorul, interlopul Herghelegiu Danut. Drept dovada a falsificarii raportului de
expertiza medico-legala psihiatrica, membrii Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica de la SML
Vrancea au incalcat in flagrant art. 10, art. 11 si art. 17 din Legea 287/2002 precum si art. 184 (1)(3) din
CPP. Cu acest raport falsificat, asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au falsificat
referatul cu propunerea de obligarea la tratament medical anulata ca inadmisibila in dosarul
14277/231/2015, dupa care au falsificat ordonanta de renuntarea la urmarirea penala din 10.12.2015
din 2417/P/2014, mintind ca am savarsit Ultrajul judiciar, ceea ce este fals deopotriva de drept fiindca
Pagina 34 din 38
este imposibila savarsirea Ultrajului judiciar fara a se savarsi o infractiune element constitutiv al
Ultrajului judiciar, si in fapt fiindca fapta nu exista precum este evident din lipsa probelor, exceptand
minciunile asa-zisului judecator Dita Mirela pentru care este urmarit penal pentru Inducerea in eroare a
organelor judiciare si Falsul in declaratii, si probez prin faptul ca nici macar n-a fost pusa in miscare
actiunea penala in dosarul 2417/P/2014 ceea ce este obligatoriu inaintea renuntarii la urmarirea penala,
inainte de aceasta ordonanta din 10.12.2015 din 2417/P/2014 avand calitatea de suspect,
necomunicandu-mi-se alta ordonanta vreodata ca s-ar fi pus in miscare actiunea penala
Retin aceasta drept dovada a relatiei ilicite dintre Dita Mirela, Tarlea Florin Cristinel, Mihaila
Paul, Lucasievici Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea,
Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita Grajdeanu si interlopul Herghelegiu
Danut, care s-au Constituit intr-un grup infractional organizat au incercat disperat sa ma puna intr-o
situatie de vulnerabilitate de doua ori prin dosarele 11224/231/2015 si 14277/231/2015 in scopul
vatamarii mele fizice si psihice prin injectarea cu substante toxice, lovire sau alte moduri, asa cum au
procedat in noatepa de 05-06.12.2014, cand dupa ce interlopul Herghelegiu Danut m-a lovit in spatele
capului din dreapta cu piciorul, lovindu-ma astfel cu capul de perete, m-a impins in stare de inconstienta
pe treptele scarii blocului pentru a face sa para un accident, si dupa ce am fost transportat la serviciul de
urgenta a Spitalului Sf. Pantelimon Focsani, o persoana necunoscuta m-a injectat cu o substanta
necunoscuta fara acordul meu, in zona cotului drept crezand ca n-am sa simt. Dupa acest atac am suferit
leziuni cerebrale in lobul occipital drept, hipofiza si lobul occipital stang, corespondente mecanicii
loviturii forta-contraforta prin care creierul s-a lovit de peretii craniului si s-a sfasiat de trunchiul
cerebral, morbiditate in urma careia sufar de tulburari de vedere, tulburari endocrine si estomparea
afectivitatii
5. Coroborat cu faptul ca pe 27.10.2014, asa-zisul politist Simiz George a stat la panda in timp ce
interlopul Herghelegiu Danut a lovit cu picioarele in usa mamei mele crezand ca sunt un animal de teapa
lor si sar la bataie, pentru ca asa-zisul politist Simiz George sa ma insceneze contraventional sau penal.
Acest caz este proba prin declaratia mea, a mamei mele, a patru vecini iesiti pe scara blocului alarmati
de scandalul facut de interlopul Herghelegiu Danut, si proba materiala audio-video obtinuta prin
filmarea cu telefonul mobil. Asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au sustras dosarul
penal impotriva lui Simiz George si l-au musamalizat, demonstrandu-si relatia ilicita cu interlopul
Herghelegiu Danut
6. Coroborat cu faptul ca pe 25.01.2015, asa-zisul politist Opincariu Stefan instigat de grupul
infractional organizat local a amendat-o pe mama mea Raneti Mariana nelegal si netemeinic pentru a-mi
face rau mie prin familia mea. Drept dovada, amenda a fost anulata in dosarul 2002/231/2015
Asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul au sustras dosarul penal impotriva lui
Opincariu Stefan si l-au musamalizat, demonstrandu-si relatia ilicita cu interlopul Herghelegiu Danut
care a depus marturie mincinoasa in acest caz
Pagina 35 din 38
Danut vreme de 9 (noua) luni, in perioada februarie.2015-noiembrie.2015, si precum am demonstrat,
asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Castu Vasile au refuzat sa administreze probele constituind
flagrantul infractiunilor interlopului Herghelegiu Danut, si au evitat repetat sa faca referire la Falsul in
declaratii savarsit de interlopul Herghelegiu Danut pentru care am formulat plangere penala prealabila,
care demonstreaza de sine statator infractiunile din 246/P/2015
A. Anexez si indic probele (pe care le combin intr-un singur fisier cu prezenta pentru a asigura
ordinea acestora la tiparire, cu mentiunea ca in cuprinsul fisierului pdf accesibil cu ajutorul
butonului Bookmarks situat in programul Adobe Reader in bara utilitara verticala din stanga - isi
mentin denumirea):
1. fisierul mandat de aducere 2417P2014_295.pdf reprezentand mandatul falsificat de
aducere cu patrundere din 10.09.2015 din 10547/231/2015 falsificat in motivarea in fapt a
necesitatii, deoarece nu am fost vreodata citat in prealabil in conditiile legii desi asa-zisul
procuror Mihaila Paul a avut la cunostinta adresa mea de corespondenta electronica aleasa
cf. art. 155 (1) 6. si art. 158 (2) NCPC modificat si completat prin Legea 202/2010:
tudor.raneti@gmail.com, atat din memoriul pe care i l-am adus la cunostinta pe data de
09.05.2015 privind citatia tardiva din 05.05.2015 ora 09:30 A.M., precum si din inscrisurile
din 2417/P/2014 si din alte dosare penale in care sunt reclamant la parchetele locale din
Focsani. Hotararea din 10547/231/2015 a fost falsificata de asa-zisul judecator de drepturi si
libertati Dinu Murgulet Ana de la Judecatoria Focsani, vadit in cardasie cu grupul infractional
organizat local alcatuit din persoanele numite in prezenta deoarece deasemenea a hotarat
ca pot fi expertizat psihiatric incalcand in flagrant art. 184 (1) din CPP conform caruia doar
impotriva acuzatilor de omor sau pruncucidere poate fi dispusa aceasta masura. Acest
mandat de patrundere a fost executat pe data de 17.09.2015 ora 06:00 a.m., prin care am
fost Lipsit de libertate in mod ilegal 7 (sapte) ore, fara ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa
intocmeasca un singur act de procedura in conditiile legii mintind spre exemplu in procesul
verbal de aducere la cunostinta a calitatii de suspect ca refuz sa dau declaratii fiindca
declaratiile date sunt demonstratia infractiunilor asa-zisului procuror Mihaila Paul. Prin
aceasta retinere ilegala am fost Supus la rele tratamente prin privarea de libertate, de
odihna, de hrana si comportamentul irational al asa-zisului procuror Mihaila Paul care prin
aceasta a savarsit deasemenea infractiunile de Represiunea nedreapta, Cercetarea abuziva
si alte infractiuni
2. fisierul citatie 2417P2014_288 optimized.pdf reprezentand citatia nelegala, netemeinica si
tardiva din dosarul 2417/P/2014, prin care asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos
propunerea mandatului de aducere cu patrundere, deoarece mi-a comunicat citatia dupa
data si ora la care mi-a propus sa ma prezint punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma
prezenta la audiere la data si ora stabilite, falsificand astfel necesitatea mandatului de
patrundere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere. Precizez ca citatia este si lovita
de nulitate relativa pentru incalcarea art. 258 din Codul de procedura penala, dar si
incalcarea art. 8 si art. 268 din CPP
Pagina 36 din 38
3. fisierul Scanned-image.pdf reprezentand minuta incheierii falsificate de internarea mea
nevoluntara la psihiatrie in dosarul 11224/231/2015 in faza de fond la Judecatoria Focsani
4. fisierul Memo Style.pdf reprezentand minuta incheierii prin care a fost anulata ca
nefondata internarea mea nevoluntara la psihiatrie in dosarul 11224/231/2015 in faza de
contestatie la Tribunalul Vrancea
5. fisierul image2016-02-08-115445.pdf reprezentand minuta incheierii prin care a fost
anulata ca inadmisibila obligarea la tratament medical provizoriu in dosarul
14277/231/2015 in faza de fond la Judecatoria Focsani
6. fisierul Scanned-image-4.pdf reprezentand minuta incheierii prin care a fost respinsa ca
nefondata contestatia parchetului in dosarul 14277/231/2015 in faza de contestatie la
Tribunalul Vrancea
7. fisierul completare intampinare contestatie si probe.pdfcompletarea intampinarii la
contestatia nelegala si netemeinica a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani prin care
infatisez realitatea juridica a inadmisibilitatii contestatiei parchetului
8. fisierul cerere de informare #8 privind numele asa-zisilor magistrati implicati in obligarea la
tratament medical nelegal.pdf reprezentand un memoriu sub forma unei cereri de
informare deschise pe care am facut-o publica pe internet precum am adus-o la cunostinta
mai multor institutii prin emailul din data de 26.04.2016 09:12 intitulat FW: MEMORIU
PRIVIND FAPTUL CA "JUSTITIA" DIN VRANCEA DROGHEAZA OAMENI NEVINOVATI privind
faptul ca justitia din Vrancea drogheaza oameni nevinovati precum am intitulat aceasta.
Aceasta stare de fapt am facut-o publica la adresa:
http://militia.freeforums.net/thread/45/justitia-vrancea-drogheaza-oameni-nevinovati unde
am actualizat acest raport cu alte informatii si dovezi
Pagina 37 din 38
30.01.2017
X
Raneti Tudor Andrei
Pagina 38 din 38
Generated by CamScanner from intsig.com
Generated by CamScanner from intsig.com
Generated by CamScanner from intsig.com
Generated by CamScanner from intsig.com
Tudor Raneti
ROMNIA
TRIBUNALUL VRANCEA
SECIA PENAL
NCHEIERE
edina din camera de consiliu de la 28.10.2015
Instana constituit din:
Judector de drepturi i liberti: Dorel Hrbor
Grefier: Veronica Lucu
.
N NUMELE LEGII,
DISPUNE
n baza art. 184 alin. 18 C.pr.pen., admite contestaie formulat de suspectul RANETI TUDOR
ANDREI, nscut la data de 10.10.1980, n Mun. Focani, jud. Vrancea, cu domiciliul n Bucureti, sector 3, str.
THEODOR PALLADY, nr. 2, bl. M2A, sc. B, ap. 61, cu adresa de coresponden aleas la
tudor.raneti@gmail.com, mpotriva ncheierii din 12.10.2015, pronunat de Judectoria Focani.
Desfiineaz ncheierea din 12.10.2015, pronunat de Judectoria Focani i n rejudecare, respinge
ca nefondat propunerea de internare medical nevoluntar, formulat de Parchetul de pe lng Judectoria
Focani.
Cheltuielile judiciare rmn n sarcina statului.
Onorariul pentru aprtorul din oficiu, n cuantum de 130 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului de
Justiie.
DEFINITIV.
Pronunat n camera de consiliu, astzi, 28.10.2015.
1
PROBA
Domnule presedinte,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.
B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de
corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si
completat prin OUG nr. 3/2014: tudor.raneti@gmail.com,
COMPLETARE LA INTAMPINARE
I. In fapt,
prin care invoc 3 (trei) exceptii, adica in ordine exceptia lipsei calitatii procesuale active, exceptia
nulitatii absolute si exceptia inadmisibilitatii precum urmeaza:
invoc exceptia lipsei calitatii procesuale active a asa-zisului procuror Dogaru Luminita Georgeta
care a intentat contestatia impotriva hotararii din dosarul 14277/231/2015 conform proba 1 anexata la
prezenta
deoarece asa-zisul procuror Dogaru Luminita Georgeta nu a participat la judecata n prim
instan si nu a fost parte in procesul penal 14277/231/2015 in fond, precum nici Parchetul de pe
langa Judecatoria Focsani unde lucreaza aceasta nu este parchetul care a instrumentat dosarul
2417/P/2014 din care a fost intentata actiunea inadmisibila 14277/231/2015 precum a declarat-o
instanta de fond a Judecatoriei Focsani.
Mai mult, deoarece Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea n-a stabilit in ce consta
circumstanta agravanta Ultrajul judiciar adica fapta materiala care evident nu exista motiv pentru care
am formulat impotriva ordonantei falsificate de renuntare ala urmarirea penala din 10.12.2015 din
2417/P/2014, plangere impotriva actelor procurorului cf. art. 340 din CPP de preschimbarea in
ordonanta de clasare cf. art. 16 (1) a) din CPP deoarece fapta nu exista material, si conform Decizia ICCJ
nr. 33/2015 in dezlegarea unor chestiuni de drept, precum voi formula si alte plangeri impotriva actelor
procurorului impotriva ordonantelor prin care s-a dispus aberant d.p.d.v. juridic urmarirea penala
Pagina 1 din 5
PROBA
deoarece Ultrajul judiciar nu poate face obiectul nici unui dosar penal in lipsa unei fapte materiale care
constituie infractiune precum am demonstrat detaliat in intampinarea la contestatia asa-zisului procuror
Dogaru Luminita Georgeta utilizand literatura de specialitate a legiuitorului si a consilierului procurorului
general al PICCJ Alexandra Sinc cu privire la Ultrajul judiciar, si
fiindca probabil am savarsit Omorul calificat impotriva asa-zisului judecator Dita Mirela care a
depus ulterior omuciderii sale plangere la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea, inceput de dovada
probata prin faptul ca a fost falsificat de catre Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul
SML Vrancea un raport de expertiza medico-legala psihiatrica cf. art. 184 (1) din CPP care stabileste
faptul ca in materie penala doar acuzatii de omor sau pruncucidere pot fi expertizati psihiatric, raport
vadit falsficat de drept fiindca incalca art. 184 (1)(3) din CPP si art. 10, art. 11, art. 14 si art. 17 din Legea
487/2002 si falsificat in fapt facand abstractie de numeroasele contradictii din acelasi raport, probat prin
faptul ca contine un diagnostic prezumtiv, atunci actiunea 14277/231/2015 era de competenta
materiala a Tribunalului Vrancea, motiv pentru care invoc exceptia nulitatii absolute cf. art. 281 (1) b)
din CPP asupra actelor instantei Tribunalului Vrancea in actiunea 14277/231/2015 in faza de contestatie,
deoarece indiferent ca fondul actiunii 14277/231/2015 a fost judecat de o instanta necompetenta
material conform logicii juridice utilizata de asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul
deopotriva prin retinerea dosarului 2417/P/2014 la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea evocand
astfel competenta materiala a instantei Tribunalului Vrancea in prima instanta, precum si falsificarea
unui mandat de aducere patrundere prin care cu doi politisti si patru mascati au patruns in
apartamentul mamei mele cu scandal si circ dupa care m-au retinut si adus ulterior nelegal si netemeinic
la Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea, atunci contestatia actiunii
14277/231/2015 este de competenta Curtii de Apel Galati nu a Tribunalului Vrancea
Cu mentiunea ca paragraful anterior este incidental sarcastic intentia fiind demonstratia
pragmatica a nulitatii absolute a actelor instantei Tribunalului Vrancea din 14277/231/2015 cu atat mai
mult cu cat toti asa-zisii judecatori ai sectiei penale ai Tribunalului Vrancea sunt incompatibili sa
judece dosarul 14277/231/2015 cf. art. 64 (3)(6) din CPP, in special asa-zisul judecator Croitoru Sandina
Mariana presedintele completului desemnat sa judece dosarul 14277/231/2015 care a participat la
judecata in fond a dosarului 14277/231/2015 de 3 (trei) ori prin faptul ca
- a pronuntat hotararea falsificata din dosarul 14277/231/2015/a1 prin care a respins ca
nefondata calea de atac impotriva incheierii din 28.12.2015 din 14277/231/2015 prin care a fost
respinsa ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale intemeiat pe o motivare falsa si
irelevanta, deoarece motivarea de drept a incheierii din 28.12.2015 este art. 29 (5) din Legea 47/1992
care a fost abrogata prin art. I.3 din Legea 177/2010
- a sustras sistemului de distributie aleatorie o cerere de recuzare si a falsificat o incheierea de
respingerea cererii de recuzare din 12.02.2016 din 295/91/2016 ca inadmisibila. Asa-zisul judecator
Croitoru Sandina Mariana a fost incompatibil sa judece cererea de recuzare din 295/91/2016 cf. art. 64
(3) din CPP deoarece actiunea 295/91/2016 este contestatia in anulare impotriva actiunii
14277/231/2015/a1, adica vizeaza falsificarea propriei hotarari de unde reiese evidenta
incompatibilitatii asa-zisului judecator Croitoru Sandina Mariana in fapt. Mai mult, asa-zisul judecator
Croitoru Sandina Mariana declarand inadmisibila cererea de recuzare fara a motiva in fapt si de drept cf.
art. 403 (1) c)d) din CPP in conditiile legii, a incalcat art. 68 (5) din CPP conform caruia doar completul in
fata caruia se formuleaza cererea de recuzare o poate declara inadmisibila, trimiterea acesteia la
judecata altui complet reprezentand admisibilitatea cererii
Pagina 2 din 5
PROBA
- a falsificat hotararea din 795/91/2016, fiind incompatibil cf. art. 64 (3) din CPP, deoarece
actiunea 795/91/2016 este o cale de atac dintr-un sir de contestatii in anulare, inclusiv impotriva
hotararii falsificate din 14277/231/2015/a1,
in concluzie asa-zisul judecator Croitoru Sandina Mariana fiind de 3 (trei) ori incompatibil sa
judece actiunea 14277/231/2015, insa asa-zisul judecator Croitoru Sandina Mariana pentru a-si
musamaliza personal incompatibilitatea si a falsifica hotararea din 14277/231/2015 la ordinul ilicit
grupului infractional organizat din care face parte cel mai probabil a declarat cererea de recuzare pe
motiv de incompatibilitate cf. art. 64 (3)(6) dar si art. 64 (1) f) din CPP inadmisibila nemotivat in conditiile
legii, precum se poate observa in evidenta publica a dosarului 14277/231/2015 de pe saitul Tribunalului
Vrancea
In demonstratia admisibilitatii exceptiei lipsei calitatii procesuale active invoc literatura de
specialitate citand de la adresa: http://legeaz.net/dictionar-juridic/calitatea-procesuala-activa
Reclamantul, fiind cel care pornete aciunea, trebuie s justifice att calitatea sa procesual activ, ct
i calitatea procesual pasiv a persoanei chemate n judecat, prin indicarea obiectului cererii i a
motivelor de fapt i de drept pe care se ntemeiaz pretenia sa.
Dup ce a fost sesizat, instana trebuie s verifice att calitatea procesual activ, ct i calitatea
procesual pasiv, fie nainte de nceperea dezbaterilor, dac acest lucru este posibil, fie n cadrul
dezbaterilor asupra fondului dreptului.
Instana de control judiciar trebuie s stabileasc, n privina calitii procesuale a prilor, c acestea au
participat la judecata n prim instan.
Verificarea pe care trebuie s o fac instana se impune n privina oricrei aciuni, indiferent dac are ca
obiect realizarea dreptului sau numai constatarea existenei sau neexistenei unui drept.
excepia lipsei calitii procesuale, pe parcursul procesului, lipsa calitii procesuale se invoc pe cale de
excepie, de oricare dintre pri, de ctre procuror sau instan din oficiu. Excepia lipsei calitii
procesuale este o excepie de fond, absolut i peremptorie.
...
Admiterea excepiei determin respingerea cererii ca fiind formulat de o persoan lipsit de calitate
procesual activ, respectiv respingerea cererii ca fiind formulat mpotriva unei persoane lipsite de
calitate procesual pasiv.
De vreme ce calitatea procesual este o condiie de admisibilitate a aciunii, s-a apreciat c nu este
greit nici soluia de respingere a cererii ca inadmisibil, n urma admiterii acestei excepii de fond.
...
, si
Pagina 3 din 5
PROBA
intentat contestatia impotriva hotararii din dosarul 14277/231/2015 conform proba 1 anexata la
prezenta, pentru aceleasi motive in fapt invocate la exceptia lipsei calitatii procesuale active mai sus
In demonstratia admisibilitatii exceptiei inadmisibilitatii invoc literatura de specialitate citand de
la adresa: http://legeaz.net/dictionar-juridic/exceptia-inadmisibilitatii
excepia inadmisibilitii, ntr-o prim opinie se consider c exist anumite mijloace de aprare cu
o natur juridic mixt, i anume inadmisibilitile, care au ca obiect contestarea dreptului reclamantului
de a sesiza instana, aspect prin care se deprteaz de aprrile de fond i se apropie de excepiile de
procedur.
Se arat c, n funcie de regimul procedural aplicabil, inadmisibilitile prezint analogii cu excepiile, iar
ct privete efectele, sunt mult mai energice dect ale excepiilor i se apropie de consecinele admiterii
unei aprri de fond. Astfel, inadmisibilitile se mpart n inadmisibiliti de ordin subiectiv (referitoare
la calitatea procesual, precum i cele deduse din adagiul nemo auditurpropriam turpitudinem
allegans) i inadmisibiliti de ordin obiectiv (calea procesual greit aleas; decderile; autoritatea de
lucru judecat).
...
Se susine c suntem, de fapt, n prezena unor excepii procesuale (de fond sau de procedur), care au
ca punct comun soluia pe care o pronun instana n cazul admiterii lor: respingerea cererii ca
inadmisibil.Deci, noiunea de inadmisibilitate vizeaz nu excepia, ci efectul spre care tinde aceasta, o
anumit modalitate de respingere a cererii.
n opinia majoritar, fa de amploarea i consacrarea ei permanent n practica judectoreasc, se
apreciaz necesitatea ca excepia inadmisibilitii s fie consacrat n doctrina juridic.
Astfel, vom ncerca s artm de ce exact n acele situatii n care n doctrin se susine c nu e vorba
despre excepia inadmisibilitii, susinerea opiniei contrare reprezint un avantaj din punct de vedere
practic i teoretic:
...
4) cale de atac exercitat de o persoan care nu a fost parte la proces n fond. Se arat c soluia este
determinat de admiterea excepiei de fond privitoare la aceast persoan, care nu a avut calitatea de
parte n proces. Dincolo de aspectul c o astfel de excepie fr nume nu poate fi invocat, sugerm i
faptul c poate fi la fel de bine invocat excepia lipsei calitii procesuale n apel/recurs, cu respingerea
apelului ca urmare a admiterii acestei excepii, putndu-se evita soluia respingerii apelului/recursului ca
inadmisibil;
...
II. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri cf. art 97-103 din CPP, si pentru care:
A. Anexez si indic probele (pe care le combin intr-un singur fisier cu prezenta pentru a asigura
ordinea acestora la tiparire, cu mentiunea ca in cuprinsul fisierului pdf accesibil cu ajutorul
butonului Bookmarks situat in programul Adobe Reader in bara utilitara verticala din stanga - isi
mentin denumirea):
Pagina 4 din 5
PROBA
C. Proba veritatii.
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind falsurile in declaratii, adica proba veritatii
declaratiilor mele este facuta
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind inducerea in eroare a organelor judiciare, adica
proba veritatii probelor mele este facuta
29.04.2016
X
Raneti Tudor Andrei
Pagina 5 din 5
PROBA
PROBA
UPDATE #2 26.04.2016: un alt nevinovat din Vrancea a fost obligat la tratament medical provizoriu in dosarul
14621/231/2016 la Tribunalul Vrancea dupa ce Judecatoria Focsani a declarat-o inadmisibila: "Admite
contestaia. Desfiineaz incheierea din 05.02.2016 a Judectoriei Focani i n fond, n baza art. 109 C.p. i art.
245, art. 246 Cod pr.penal ia fa de numitul Dragomir Gabriel-Drago msura provizorie a obligrii la
tratament medical pn la nsntoire". Pariez ca e asa-zisul judecator criminal Croitoru Sandina Mariana, apoi
in ordinea propabilitatii: Comanescu Carmen, Popa Mariana, Matache Daniela si Neagu Rodica
UPDATE 26.04.2016: asa-zisul judecator criminal Croitoru Sandina Mariana la care grupul infractional
organizat din Vrancea a plasat dosarul 14277/231/2015 sa fie sigur ca este falsificata hotararea ca sa fiu vatamat
grav sau ucis, a refuzat sa raspunda la aceasta cerere de informare desi nu este functionarul cu rol de difuzare a
informatiilor de interes public. Prin acest refuz a incalcat in flagrant art. 13 din Legea 544/2001 "Informatiile
care favorizeaza sau ascund incalcarea legii de catre o autoritate sau o institutie publica nu pot fi incluse in
categoria informatiilor clasificate si constituie informatii de interes public"
From:TudorRaneti[mailto:tudor.raneti@gmail.com]
Sent:20aprilie201600:32
To:relatiipublice@just.ro;'BirouldeInformaresiRelatiiPublice'<relatii.publice@scj.ro>;'sesizare'
<sesizare@mpublic.ro>;office@cmr.ro;presa@ms.ro;secretar_general@csm1909.ro
Cc:diicot@mpublic.ro;anticoruptie@pna.ro;drp@gov.ro;pm@gov.ro;petisecretariat@ep.europa.eu;euro
ombudsman@europarl.eu.int;avp@avp.ro;procetatean@presidency.ro;cabu@senat.ro;cp14@cdep.ro;
cp05@cdep.ro;cdroms@senat.ro;cabinet.presedinte@senat.ro;steluta.gheorghe@senat.ro;cdo@senat.ro;
monica.macovei@europarl.europa.eu;damian.draghici@europarl.europa.eu;emilian.pavel@europarl.europa.eu;
csaba.sogor@europarl.europa.eu;traian.ungureanu@europarl.europa.eu;cdolan@transparency.org
Subject:MEMORIUPRIVINDFAPTULCA"JUSTITIA"DINVRANCEADROGHEAZAOAMENINEVINOVATI
Varogsaluatiactincalitatedetitulariaiactiuniidisciplinarecf.art.44dinLegea317/2004decerereadeinformare
deschisaprivindfaptulcajustitiadinVranceadrogheazaoameninevinovati,
sirogColegiuluiMedicilordinRomaniasiMinisterulSanatatiisasesesizezedinoficiuprivindactivitateailicitaaComisiei
deexpertizamedicolegalapsihiatricadincadrulServiciuluidemedicinalegalaVrancea,
faptpecarelamfacutpublicprintrocereredeinformaredeschisa,datoritalipseideinteresinordineadedrepta
1
functionarilorinstitutiilor:MinisterulJustitiei,MinisterulPublicsiConsiliulSuperioralMagistraturii,existandsuspiciunea
legitimacaaceastaactivitateilicitaesteprotejatasiincurajatadefaptdefunctionaricoruptidinacesteinstitutii.
DeasemeneaaducaceastainatentiaPresedinteluiRomaniei,corpuluidecontrolalguvernuluisicancelarieiprimului
ministruprecum,comisieieuroparlamentaredincarefacepartednaMonicaMacovei,procurorilorsefidedirectieai
DIICOTsiDNAsiComisieidecercetareaabuzurilordepelangaParlamentulRomanieiprecumsi,siOmbudsmanului
EuropeansiAvocatulPoporului,precumsiTransparencyInternational
Vapuninlegaturacuomostradinmultiplelearticolepublicatepeinternetrecent,infatisandinesentacerereade
informaredeschisacareinfatiseazaactivitateailicitaagrupuluiinfractionalorganizatdinVranceaalcatuitcelputindin
asaziseleorganejudiciarelocalesialtifunctionaridincadrulSMLVrancea,politiesialteinstitutiilocale:
http://militia.freeforums.net/thread/45/justitiavranceadrogheazaoameninevinovati
sau
http://realitateafaracenzura.ro/forum/ThreadjustitiadinVranceadrogheazaoameninevinovati
From:TudorRaneti[mailto:tudor.raneti@gmail.com]
Sent:20aprilie201600:03
To:judfocsani@just.ro
Subject:FW:CEREREDEINFORMARE#8PRIVINDNUMELEASAZISILORMAGISTRATIIMPLICATIINOBLIGAREALA
TRATAMENTMEDICALINMODNELEGALAUNORCETATENINEVINOVATI
Amactualizatsectiuneainmotivaresiamfacutpublicaaceastacereredeinformare,privindfaptulcajustitiadin
Vranceadrogheazaoameninevinovati
From:TudorRaneti[mailto:tudor.raneti@gmail.com]
Sent:17aprilie201622:35
To:judfocsani@just.ro
Subject:CEREREDEINFORMARE#8PRIVINDNUMELEASAZISILORMAGISTRATIIMPLICATIINOBLIGAREALA
TRATAMENTMEDICALINMODNELEGALAUNORCETATENINEVINOVATI
2
PROBA
Domnule presedinte,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei, domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc.
B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de
corespondenta electronica aleasa cf. art. 155 (1) 6. si art. 158 (2) NCPC modificat si completat prin
Legea 202/2010: tudor.raneti@gmail.com,
CERERE DE INFORMARE
I. In fapt, prin care va rog sa-mi aduceti la cunostinta cf. art. 13 din Legea 544/2001:
1. daca oricare din acesti asa-zisii medici Lucasievici Silviu si membrii Comisiei de expertiza
medico-legala psihiatrica din cadrul Serviciului de medicina legala Vrancea Bezverhnii Igor, Florea
Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita Grajdeanu au semnat rapoartele falsficate de expertiza
medico-legala psihiatrica din dosarele indicate in punctele urmatoare
Pagina 1 din 5
PROBA
Mai mult, nu este observabila nici o hotarare de condamnare pe numele DRAGOMIR GABRIEL
DRAGO intimat, motiv pentru care va rog sa confirmati ca nu exista o hotarare de condamnare
II. In motivare, voi formula denunt impotriva asa-zisilor magistrati criminali care primejduiesc
viata cetatenilor incalcand legea obligandu-i la tratament medical psihiatric, ceea ce am demonstrat
totodata in d osarul 14277/231/2015 avand obiectul obligarea la tratament medical provizoriu declarat
inadmisibil, precum si in plangerea penala prealabila pentru tentativa de Omor calificat si Vatamarea
corporala impotriva infractorilor numiti mai jos, ca psihiatria ca stiinta medicala este o sarlatanie, si nu
exista nici tratament medical nici boli psihiatrice, proband mai mult decat stiintific, prin marturia unora
din psihiatri si psihologi
In fapt, sunt victima grupului infractional organizat local care delapideaza sistemul judiciar si
psihiatria utilizandu-le ca arme de represiune pentru dosarele penale ce le-am deschis impotriva lor,
grup alcatuit cel putin din asa-zisii procurori Tarlea Florin Cristinel si Mihaila Paul de la Parchetul de pe
langa Tribunalul Vrancea si alti asa zisi procurori locali, asa-zisul judecator Craciun Constantin Catalin de
la Judecatoria Focsani, un fost politist corupt din Vaslui la ordinele grupului infractional organizat local
care a falsificat hotararea de internarea nevoluntara anulata in dosarul 11224/231/2015 ca nefondata in
faza de contestatie la Tribunalul Vrancea drept dovada, asa-zisul judecator Dita Mirela care a instigat pe
acestia si alti asa-zisi judecatori locali, care au savarsit de patru ori tentativa de Omor calificat si
Vatamarea corporala impotriva mea incercand sa ma puna intr-o situaie de vulnerabilitate si sa ma
vateme fizic sau sa ma ucida pentru a pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la
rspundere penal sau de la executarea unei pedepse si pentru a nlesni sau a ascunde svrirea altei
infraciuni, instigand pe interlopul Herghelegiu Danut sa savarseasca tentativa de Omor calificat si
Vatamarea corporala pe 05.12.2014, si pe care l-au protejat ulterior drept dovada sustragand zeci de
probe si alte documente din dosare si falsificand alte acte in scopul Favorizarii faptuitorului, falsificand
dosarul 15730/231/2014 anulat, si 2417/P/2014 simultan cu tentativa de Omor calificat si Vatamarea
Pagina 2 din 5
PROBA
corporala din 05.12.2014, din care au fost intentate dosarele 11224/231/2015 nefondat si
14277/231/2015 inadmisibil si deopotriva nefondat deoarece s-a incalcat autoritatea de lucru judecat.
Grupul infractional organizat local incalca urmatoarele legi cel putin:
- cf. art. 184 (1) din CPP doar acuzatii de omor sau pruncucidere pot fi expertizati psihiatric, ceea
ce este deopotriva neconstitutional raportat la prezumtia de nevinovatie cf. art. 23 (11) din CR si art.
107-109 din CP
- cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, expertiza psihiatrica nu se poate realiza
decat cu acordul scris, documentat si informat in prezenta reprezentantului legal
- cf. art. 10 si art. 14 din Legea 487/2002, expertiza psihiatrica nu se poate realiza decat direct, si
exista o serie de reguli care interzic evaluarea unei serii de criterii cum ar fi situatia familiala,
confesiunea religioasa, opinia politica si altele, in esenta putand fi evaluata doar circumstantele
savarsirii faptei penale ceea ce iarasi incalca prezumtia de nevinovatie in lipsa unei hotarari penale
definitive,
raportat la CPP Art. 566 - Obligarea la tratament medical
(1) Masura de siguranta a obligarii la tratament medical luata printr-o hotarare definitiva se pune in
executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv si a copiei de pe raportul de expertiza medico-legala
autoritatii de sanatate publica din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat
aceasta masura.
raportat la CPP Art. 245 - Conditiile de aplicare si continutul masurii
(1) Judecatorul de drepturi si libertati, pe durata urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, in
cursul procedurii de camera preliminara, sau instanta, in cursul judecatii, poate dispune obligarea
provizorie la tratament medical a suspectului sau inculpatului, daca se afla in situatia prevazuta de art.
109 alin. (1) din Codul penal.
Pagina 3 din 5
PROBA
cnd nu se va stabili c acesta a comis o infraciune, dar i c exist pericolul de a comite alte infraciuni
pe viitor
In dovedire citez legea:
Codul Penal
Art. 107 Scopul msurilor de siguran
(1) Msurile de siguran au ca scop nlturarea unei stri de pericol i prentmpinarea svririi
faptelor prevzute de legea penal.
(2) Msurile de siguran se iau fa de persoana care a comis o fapt prevzut de legea penal,
nejustificat.
(3) Msurile de siguran se pot lua i n situaia n care fptuitorului nu i se aplic o pedeaps.
Justitia este prerogativa judecatorilor cf. art. 124 si art. 126 din CR, iar faptul ca infractorului se
aplica sau nu pedeapsa se stabileste doar prin hotararea penala definitiva de condamnare, care nu
exista in cazurile pentru care am facut cererea de informare
Codul Penal
Art. 108 Categoriile msurilor de siguran
Msurile de siguran sunt:
a) obligarea la tratament medical;
b) internarea medical;
...
Codul Penal
Art. 109 Obligarea la tratament medical
(1) Dac fptuitorul, din cauza unei boli, inclusiv cea provocat de consumul cronic de alcool sau de alte
substane psihoactive, prezint pericol pentru societate, poate fi obligat s urmeze un tratament medical
pn la nsntoire sau pn la obinerea unei ameliorri care s nlture starea de pericol.
pericolul pentru societate poate fi demonstrat doar de instanta judecatoreasca, in baza unei
hotarari penale definitive de condamnare. In realitate fiindca nu exista boli si tratamente psihiatrice,
injectarea cu substante toxice constituie incalcarea dreptului la via i la integritate fizic i psihic cf.
art. 22 din CR
Deoarece am deschis dosar penal, disciplinar si de malpraxis asa-zisului medic legist Lucasievici
Silviu si membrilor Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul Serviciului de medicina
legala Vrancea Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita Grajdeanu fara sa fiu
acuzat de Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a organelor judiciare, am demonstrat veridicitatea
declaratiilor si probelor mele necontestate si incontestabile (legea), si
am demonstrat ca exista mai mult decat suspiciunea legitima a falsificarii raportului de expertiza
medico-legala psihiatrica de cater acesti schizofrenici persoane care au pierdut total contactul cu
realitatea profesionala, juridica si sociala, si sociopati persoane care incalca in mod pervaziv legea si
drepturile persoanelor, cu aspect delirant persoane ce nu pot fi convinse pe cale logica sa adopte un
comportament civilizat si sa-si impuna legea ca pe o comanda sociala interioara, cu caracter mitomaniac
persoane ca mint obsesiv, simptoma mai multor tulburari psihologice
Pagina 4 din 5
PROBA
19.04.2016
X
Raneti Tudor Andrei
Pagina 5 din 5
Tudor Raneti
From:TudorRaneti[mailto:tudor.raneti@gmail.com]
Sent:17septembrie201518:02
To:secretariat@spitalvn.ro;sml@spitalvn.ro
Subject:CEREREDEINFORMARE#8
1
Catre Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea
Dosar 2417/P/2014
Domnule prim-procuror,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc.
B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P.1801010394508, cu adresa de corespondenta
electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si completat prin OUG nr.
3/2014: tudor.raneti@gmail.com, formulez
I. In fapt,
deoarece organul de urmarire penala Mihaila Paul refuza explicit sa-mi ia aceasta declaratie in
dosarul 2417/P/2014, ceea ce mi se intampla prima oara din anul 2009 de cand colaborez cu institutiile
statului, si fiindca nu exista organ de cercetare penala in dosarul 2417/P/2014,
declar pe propria raspundere ca am fost pus in imposibilitate sa declar cele ce urmeaza prin
audiere in fata organului de urmarire penala, de insusi asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul
care a mintit ca refuz sa dau aceasta declaratie in fata organului de urmarire penala Mihaila Paul, fapt pe
care l-am consemnat in procesul verbal din 17.09.2015 din 2417/P/2015 ca reprezentand infractiunile
de falsurile in inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul, pentru care ii voi deschide un nou
dosar penal ulterior depunerii prezentei declaratii,
si declar pe propria raspundere privind fondul dosarului 2417/P/2014 si acuzatiile ce mi se
aduc, ca am facut uz de Proba veritatii, care inlatura caracterul penal al faptelor penale de Calomnia si
Insulta utilizate in scopul aflarii adevarului, si drept dovada adevarul a fost aflat, adica am deconspirat
partial reteaua crimei organizate a asa-zisului judecator Dita Mirela si a interlopului Herghelegiu Danut,
si evident rea-credinta asa-zisului judecator Dita Mirela care este urmarita penal de Directia Nationala
Anticoruptie pentru Inducerea in eroare a organelor judiciare, si pentru alte infractiuni in legatura cu
impiedicarea infaptuirii justitiei in alte dosare civile.
In dovedire invoc literatura de specialitate, deoarece Calomnia si insulta, Proba veritatii nu sunt
infractiuni
Pagina 1 din 12
proba veritatii - cauza speciala care nlatura caracterul penal al faptelor de insulta si calomnie
(art. 207 C. pen.). Este admisibila atunci cnd faptuitorul dovedeste ca a avut motive rezonabile de a
crede ca este adevarata si este facuta n scopul apararii unui interes legitim (cnd faptele a caror
imputare se face se refera la viata privata a unei persoane) sau chiar si fara dovedirea acestui interes
(cnd faptele afecteaza capacitatea persoanei de a ocupa functii publice).
Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/proba-veritatii
Citez de pe blogul personal al judecatorului Cristi Danilet, membru al Consiliului Superior al
Magistraturii:
https://cristidanilet.wordpress.com/2013/04/30/ccr-a-decis-insulta-si-calomnia-inapoi-in-codul-penal/
Insulta era incriminat n art. 205 Codul Penal: Atingerea adus onoarei ori reputaiei unei persoane
prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocur, ori atribuirea unei
persoane a unui defect, boal sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate. Calomnia
n art. 206 C.pen: Afirmarea sau imputarea n public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate
privitoare la o persoan, care, dac ar fi adevrat, ar expune acea persoan la o sanciune penal,
administrativ sau disciplinar, ori dispreului public. n cuprinsul art. 207 din acelai cod erau
reglementate cazurile de admisibilitate a probei veritii pentru aceste dou infraciuni: Proba veritii
celor afirmate sau imputate este admisibil, dac afirmarea sau imputarea a fost svrit pentru
aprarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a fcut proba veritii nu constituie infraciunea
de insult sau calomnie.
Pagina 2 din 12
substituit, acesti soti Labunt nu au efectuat nici o asistenta judiciara in folosul meu, ceea ce inseamna ca
ori sotii Labunt sunt in cardasie cu Mihaila Paul, ori delegatia a fost falsificata si antedatata. Faptul ca
sotii Labunt sunt aparent incompetenti ceea ce in schimb ar putea proba faptul ca se prefac pentru a
servi intereselor ilicite a asa-zisului procuror Mihaila Paul, nu schimba cu nimic realitatea delegatiei din
05.05.2015 si incadrarea la fapta penala de Asistenta si reprezentarea neloiala, pana cand delegatia din
05.05.2015 este retinuta ca antedatata si prin urmare autorii falsificarii condamnati, ceea ce ar absolvi
de vina avocatii Labunt, daca pot dovedi ca nu sunt complici
- inscrisuri: declaratia mea pe propria raspundere coroborata cu faptul ca am consemnat
procesul verbal al asa-zisului procuror Mihaila Paul in care a retinut minciuna ca refuz sa dau aceste
declaratii ca fiind fals si constituind infractiunile de falsurile in inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror
Mihaila Paul,
- faptul ca in 7 (sapte) ore cat am fost privat ilegal de libertate la parchet fara ca asa-
zisul procuror Mihaila Paul sa intocmeasca nici un act de procedura in conditiile legii, nu m-a audiat desi
a avut timp berechet, si cei doi politisti pot confirma ca am stat de vorba cu oricine a intrat in vorba cu
mine, inclusiv d-l Enache, organul de cercetare penala chemat special de acelasi asa-zis procuror Mihaila
Paul sa ma audieze in conditiile abuzului la care m-a supus de stres fizic si psihic, pentru a promite
musamalizarea dosarului 1863/P/2015 asa-zisilor medici legisti inculpati in acest dosar, pentru ca in
schimb colegii medicilor legisti inculpati din comisia de expertiza medico-legala psihiatrica sa falsifice un
certificat medico-legal. Aceasta intelegere ilicita intre functionari ai SML Vrancea si Mihaila Paul este
confirmata momentan doar prin tegiversarea flagranta a dosarului 1863/P/2015 si netrimiterea in
judecata, fiindca dosarul 1863/P/2015 este probat flagrant, medicii legisti inculpati fiind previzibil
condamnati. Proba teoriei intelegerii ilicite se face prin certificatul medico-legal psihiatric daca exista, ori
la SML Vrancea ori in dosarul 2417/P/2014 ori in alta parte, probat prin faptul ca:
1. nu exista nici o fapta penala, contraventionala sau imorala care sa motiveze
necesitatea examinarii mele psihiatrice
2. procedura a fost grosolan viciata, asa-zisul procuror Mihaila Paul mintind ca
m-am impotrivit prezentarii in fata comisiei de expertiza medico-legala. A nu-mi da consimtamantul scris
cf. art. 184 (3) din CPP, si a ma prezenta in scopul de a comunica verbal faptul ca nu-mi dau
consimtamantul, sunt doua lucruri diferite, ceea ce demonstreaza ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a
pierdut orice contact cu realitatea judiciara, halucinand megalomaniac ca este stapanul lumii si prin
urmare mai presus de lege, pe care o atribui predispozitiei sale genetice la alienare mintala datorata
apartenentei la asa-zisa etnie rroma, despre care se cunoaste de notorietate ca sunt predispusi sa
achiseze mediului infractional, indiferent de factorul vicisidinilor materiale, care nu i-a determinat in
schimb pe alti oameni saraci sa devina criminali. Asa-zisul procuror Mihaila este platit probabil de 10 ori
peste salariul minim pe economie, adica nu are nici de departe vicisitudini materiale care sa motiveze
tulburarea sa antisociala de personaliltate, care este astfel prin eliminare atribuita predispozitiei
genetice. Mentionez ca am demonstrat in cele 5 (cinci) planger penale prealabile privind tot atatea
concursuri de infractiuni distincte, sociopatia si schizofrenia asa-zisului procuror Mihaila Paul, sau
alienarea sa mintala in baza literaturii de specialitate in psihiatrie
3. pot dovedi in fond ca un asemenea presupus certificat medico-legal este
falsificat, utilizand literatura de specialitate in psihiatrie, probe inscrisuri si rationament juridic,
4. pot dovedi ca un asemenea presupus certificat medico-legal este falsificat in
baza a alte trei certificate medico-legale care atesta sanatatea mea mintala, si pot numi cel putin doi
psihiatri care sa confirme sanatatea mea mintala, dupa ce acestia nu s-au pronuntat altfel la consultul
Pagina 3 din 12
avut in prealabil in urma faptului ca am fost victima tentativei de Omor calificat si a Lovirii si vatamarii
integritatii corporale sau a sanatatii
Mobilul infractiunilor de falsurile in inscrisuri privind minciuna asa-zisului procuror Mihaila Paul
ca refuz sa dau declaratii in dosarul 2417/P/2014, este faptul ca am inceput declaratiile prin a relata
faptul ca asa-zisul procuror Mihaila Paul este inculpat in trei dosare penale conexate sub numarul
421/P/2015 instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie
Realitatea dosarului 2417/P/2015 este ca asa-zisul judecator Dita Mirela in cardasie cu asa-zisul
procuror Mihaila Paul au inventat acest dosar in scopul de a-l folosi impotriva mea pentru a ma intimida
sa renunt la dreptate, aberand juridic prin declaratiile ca
1. Calomnia si Insulta constituie fapta penala de Amenintare. Mentionez ca Calomnia si Insulta
nu sunt incriminate penal
2. Calomnia si Insulta constituie fapta penala de Ultrajul judiciar, care este o fapta penala
pentru care raspunderea penala se angajeaza doar daca este savarsita o alta infractiune impotriva unui
angajator, si de aceea asa-zisa Dita Mirela a savarsit Falsul in declaratii si Inducerea in eroare a
organelor judiciare pentru care este urmarita penal in dosarul 421/P/2015 de DNA, mintind ca am
amenintat-o, deoarece nu ma poate acuza de Ultrajul judiciar prin Calomnie si Insulta fiindca nu sunt
infractiuni
In dovedire invoc legea
Cod Penal
Art. 279 Ultrajul judiciar
(1) Ameninarea, lovirea sau alte violene, vtmarea corporal, lovirile sau vtmrile cauzatoare de
moarte ori omorul, svrite mpotriva unui judector sau procuror aflat n exercitarea atribuiilor de
serviciu, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei limite speciale
se majoreaz cu jumtate.
(2) Svrirea unei infraciuni mpotriva unui judector sau procuror ori mpotriva bunurilor acestuia, n
scop de intimidare sau de rzbunare, n legtur cu exercitarea atribuiilor de serviciu, se sancioneaz
cu pedeapsa prevzut de lege pentru acea infraciune, ale crei limite speciale se majoreaz cu
jumtate.
(3) Cu aceeai pedeaps se sancioneaz faptele comise n condiiile alin. (2), dac privesc un membru de
familie al judectorului sau al procurorului.
(4) Dispoziiile alin. (1)-(3) se aplic n mod corespunztor i faptelor comise mpotriva unui avocat n
legtur cu exercitarea profesiei.
Nota: Ultrajul judiciar nu este o infractiune, este o circumstanta agravanta, adica unii sunt mai presus de
lege in Romania, comiterea unei infractiuni impotriva unui magistrat fiind atunci echivalentul crimei de
lese majeste, fapt care demonstreaza in mod convers ca magistratii sunt categoria sociala care a distrus
cu adevarat democratia in Romania, asa cum a spus Voltaire: ca sa afli a cui sclav esti, afla pe cine n-ai
voie sa critici.
Prin declaratia nefondata ca se simte amenintata, asa-zisul judecator Dita Mirela a demonstrat
ca este paranoica, fiindca nu poate demonstra cum, intrebare a carei utilitate desi evidenta trebuie sa-
Pagina 4 din 12
mi exprim recunostinta fata de d-l avocat Plesa Dan ca m-a invatat importanta imediata a interogarii
faptelor in conceperea pledoariei.
Asa-zisul judecator Dita Mirela declara in dosarul 2417/P/2015 mintind ca am amenintat-o, desi
nu exista absolut nici o dovada ca as fi reprezentat o amenintare la adresa cuiva vreodata, Dita Mirela
fiind prima personana in acest sens pe care am intalnit-o in viata mea, situatii prin care Dita Mirela a
demonstrat ca este paranoica, luand o decizie in baza unor supozitii nefodante - precum estimez eu a fi o
metoda alternativa de a depista paranoicii rapid, fapt pe care insa-l demonstrez in baza literaturii de
specialitate:
Citez de la adresa:
http://psihoterapeutic.blogspot.ro/2011/04/ce-inseamna-sa-fii-paranoic.html
Aceasta manifestare comportamentala a asa-zisului judecator Dita Mirela insa poate ascunde o
psihoza mai profunda, aceea a autovictimizarii in scopul de a face rau altora, adica nu este vorbe de
paranoia, ci de sociopatie din nou, pe care am demonstrat-o in privinta asa-zisului judecator Dita Mirela
in plangerea penala prealabila pentru inducerea in eroare a organelor judiciare, si cealalta plangere
penala prealabila care a determinat-o pe asa-zisul judecator Dita Mirela sa savarseasca inducerea in
eroare a organelor judiciare
Citez de la adresa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Paranoia
Paranoia este un proces de gndire puternic afectat de anxietate sau frica, de multe ori pna la
irationalitate si delir, decurgnd fara halucinatii si schimbari accentuate de personalitate. Gndirea
paranoica este caracterizata de obicei de nencredere sau suspiciune fata de ceilalti. Paranoia este
denumirea data unei stari de orgoliu exagerate, de gndire gresita, de interpretari false, fiind o boala
psihiatrica ncadrata n clasa psihozelor
Pagina 5 din 12
dosarele penale impotriva Dita Mirela, evident fiindca acestea au ajuns indiferent la Directia Nationala
Anticoruptie, dar si pe alte cai la forurile superioare ale sistemului judiciar. Evident fiindca dosarul
2417/P/2014 contine probe inscrisuri, daca acuzatia era legala si reala, dosarul ajungea in judecata din
anul 2014, insa a fost retinut ca instrument de santaj, asa-zisii magistrati avand prejudecata ca ce-i
santajeaza pe ei ma santajeaza si pe mine. Nu in ultimul rand fac Proba veritatii si prin faptul ca
procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati si procurorii Directiei Nationale Anticoruptie nu
s-au sesizat din oficiu privind savarsirea de catre mine in plangerile penale prealabile impotriva Mihaila
Paul, Dita Mirela, a infractiunilor de Falsul in declaratii, Inducerea in eroare a organelor judiciare si
Presiuni asupra justitiei
Aceasta realitate a faptului ca am facut uz de Proba veritatii, este evidenta prin faptul ca nu
utilizez acest procedeu decat in sistemul judiciar caruia-i este destinat Proba veritatii, adica n-am utilizat
acest procedeu decat selectiv, alt exemplu fiind faptul ca n-am utilizat acest procedeu in anul 2015 cu
exceptia probabil a unor documente care le-am anexat petitiilor fara sa le modific deoarece sunt
inscrisuri originale. In motivarea alegerii acestui procedeu probatoriu precizez faptul ca dezavuez
minciuna precum nici nu mint din principiu, considerand falsitatea o alterare a sanatatii mintale
conducand la degenerarea sanatatii psihice in timp, si prin urmare nu sunt un bun mincinos pentru a
utiliza aceasta tehnica in scopul aflarii adevarului neavand experienta. In dovedire, conform art. 39 din
Legea 51/1995, avocatii au dreptul de a minti in scopul aflarii adevarului. Orgenele de cercetare penala
si organele de urmarire penala folosesc aceasta tehnica adesea, cum ar fi de exemplu minciuna ca exista
martori pentru a observa reactia celui audiat. Acest procedeu al minciunii in scopul aflarii adevarului nu
este unul fiabil, deoarece sociopatii sunt buni mincinosi, lipsiti de scrupule, si procedeul minciunii in
scopul aflarii adevarului nu reprezinta o proba intrinseca prin insusi procedeul probatoriu ca Proba
veritatii prin adevar in scopul aflarii adevarului, adica o minciuna proferata in scopul aflarii adevarului nu
poate inlocui adevarul pe care incearca sa-l extraga, pe cand proferarea adevarului in scopul aflarii
adevarului da, constituind cel putin un inceput de dovada, fiind evident o metoda superioara
In dovedire invoc legea
Pagina 6 din 12
proba veritatii - cauza speciala care nlatura caracterul penal al faptelor de insulta si calomnie (art. 207
C. pen.). Este admisibila atunci cnd faptuitorul dovedeste ca a avut motive rezonabile de a crede ca este
adevarata si este facuta n scopul apararii unui interes legitim (cnd faptele a caror imputare se face se
refera la viata privata a unei persoane) sau chiar si fara dovedirea acestui interes (cnd faptele afecteaza
capacitatea persoanei de a ocupa functii publice).
Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/proba-veritatii
Fiindca dosarul 2417/P/2014 are obiectul Ultrajul judiciar asa cum l-a stabilit asa-zisul procuror
Mihaila Paul, pentru care raspunderea penala se angajeaza doar daca s-a savarsit o infractiune impotriva
unui magistrat, si fiindca Calomnia si Insulta nu sunt infractiuni, si nu reprezinta nici macar o fapta
imorala deoarece am utilizat acest procedeu probatoriu al Probei veritatii pentru a demonstra atat rea-
credinta judecatorului Dita Mirela, precum si deconspira alti membri ai crimei organizate din care face
parte, dosarul 2417/P/2014 este evident o actiune de intimidarea impotriva mea ca sa renunt la
dreptate, probat suplimentar ca acest dosar mi-a fost adus la cunostinta nu in 2014, ci cu aproximatie
dupa 6 luni pe 05.05.2015 insa fara sa mi se aduca la cunostinta obiectul dosarului, de ce sunt acuzat sau
cine e reclamantul si multe alte incalcari ale art. 258 din CPP, in coincidenta cu introducerea unei
plangeri disciplinare la Consiliul Superior al Magistraturii impotriva asa-zisului judecator Dita Mirela, si
tentativa inutila a procurorului Petrache Gabriel de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati de a
musamaliza dosarele penale impotriva Dita Mirela, evident fiindca acestea au ajuns indiferent la Directia
Nationala Anticoruptie, dar si pe alte cai la forurile superioare ale sistemului judiciar. Evident fiindca
dosarul 2417/P/2014 contine probe inscrisuri, daca acuzatia era legala si reala, dosarul ajungea in
judecata din anul 2014 si eram deja condamnat, insa a fost retinut ca instrument de santaj, asa-zisii
magistrati avand prejudecata ca ce-i santajeaza pe ei ma santajeaza si pe mine
In dovedirea declaratiilor mele am anexat a treia si a patra plangere penala impotriva asa-zisului
procuror Mihaila Paul in flagrant constituit intr-un grup infractional organizat cu Dita Mirela, asa-zisul
prim-procuror Tarlea Florin Cristinel, interlopul Herghelegiu Danut si colaborationistii sai directi din IPJV,
Opincariu Stefan , Simiz George, asa-zisii medici legisti Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia. Cu mentiunea
ca celelalte plangeri penale prealabile care demonstreaza sociopatia infractionala a asa-zisului prim-
procuror Mihaila Paul, se afla in dosarele 2222/P/2015 (inculpat Simiz George), 995/P/2015 (inculpat
Opincariu Stefan), 1863/P/2015 (inculpati Dicu Serban Dan si Ionescu Natalia)
Imi sustin toate declaratiile privind alienarea mintala a asa-zisului procuror Mihaila Paul, adica
sociopatia fiindca a incalcat in mod pervaziv legea si drepturile persoanei, schizofrenia fiindca a pierdut
total contactul cu realitatea juridica, profesionala sau sociala, halucinand ca poate incalca legea in
flagrant fara sa fie prins in flagrant, reprezentand un pericol nu doar pentru societate ci si pentru propria
persoana incriminandu-se penal in flagrant. Tulburarea antisociala de personalitate a asa-zisului
procuror Mihaila Paul am demonstrat-o in cinci dosare penale pana in prezent in care Mihaila Paul este
inculpat. Lipsa de empatie, rationalizarea raului facut, maleficitatea si incapacitatea de a se conform
normelor societatii civilizate sunt probate flagrant prin faptul ca Mihaila Paul a fost prins in flagrant
ticluind mincinos propunerea mandatului de aducere executat pe data de 17.09.2015, deoarece mi-a
comunicat citatia din 05.05.2015 9:30 a.m. din 2417/P/2015, dupa data si ora la care mi-a propus sa ma
prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite,
Pagina 7 din 12
falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere, in
scopul de a ma priva ilegal de libertate sapte ore pe data de 17.09.2015, timp in care n-a efectuat nici un
act de procedura in conditiile legii pentru a justifica mandatul de aducere in orice fel, savarsind o serie
larga de infractiuni in scopul favorizarii faptuitorului, adica reclamantul din 2417/P/2014 urmarit penal
pentru inducerea in eroare a organelor judiciare, precum si a asa-zisilor medici legisti inculpati in dosarul
1863/P/2015
Pagina 8 din 12
deoarece evident s-a retinut constituirea acestora intr-un grup infractional organizat, fapt cu care s-a
motivat conexarea acestor dosare,
asa-zisul judecator Popa Mariana care a deturnat plangerile impotriva actelor procurorului in
legatura cu dosarele 2222/P/2015, 995/P/2015 si 2417/P/2014 repetat, precum si-a judecat si propriile
cereri de recuzare incalcand principiul de drept nimeni nu poate fi judecator in propria cauza, si dupa ce
i-am deschis trei dosare penale conexate tot la dosarul 421/P/2015 instrumentat de Directia Nationala
Anticoruptie, a sustras plangerile impotriva actelor procurorului cu privire la dosarele 2222/P/2015 si
2417/P/2014 si a declinat competenta materiala catre Judecatoria Focsani fara drept, in mod normal
juridic trebuind sa anuleze ordonanta procurorului si sa restituie dosarul Parchetului de pe lanta
Tribunalul Vrancea, ca asa-zisul procuror Mihaila Paul sa ia act si sa-si decline competenta materiala in
favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani, cf. art. 58 din CPP
asa-zisii procurori Victoria Barsan (2222/P/2015), Mihaila Gheorghe (2417/P/2014) care au
intervenit ilegal in dosarele privind plangerile impotriva actelor procurorului la Tribunalul Vrancea,
deoarece cf. art. 341 (5) din CPP, Judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii prin
incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor.
Acesti asa-zisi procurori daca nu au participat ca instigatori, in flagrant sunt complici la solutiile nelegale
dispuse de asa-zisul judecator de camera preliminara Popa Mariana, care este si seful sectiei penale a
Tribunalului Vrancea. Acesti procurori se fac vinovati de fapta penala de Omisiunea sesizarii
II. De drept,
III. In dovedire solicit administrarea probei cu inscrisuri cf. art 97-98 CPP, pentru care solicit
analiza dosarului 2417/P/2014 de care sa dispuneti cf. art. 100 (1) din CPP, dosar in care asa-zisul
procuror Mihaila Paul a incalcat Codul de procedura penala preacum am demonstrat la sectiunea I. In
fapt...
Pagina 9 din 12
Anexez si indic probele:
1. fisierul citatie 2417P2014_288 optimized.pdf reprezentand citatia nelegala, netemeinica si
tardiva din dosarul 2417/P/2014, prin care asa-zisul procuror Mihaila Paul a ticluit mincinos propunerea
mandatului de aducere, deoarece mi-a comunicat citatia dupa data si ora la care mi-a propus sa ma
prezint, punandu-ma astfel in imposibilitatea de a ma prezenta la audiere la data si ora stabilite,
falsificand astfel necesitatea mandatului de aducere prin minciuna ca nu m-am prezentat la audiere. Pe
ultima data se vede stampila Postei Romane cu data de 05.05.2015. Mentionez si ca citatia este si lovita
de nulitate relativa pentru incalcarea art. 258 din Codul de procedura penala, dar si incalcarea art. 8 si
art. 268 din CPP
2. fisierele cerere catre organele judiciare de acordare a asistentei extrajudiciare - PROBA.pdf
si Memo Style.pdf reprezentand cererea de acordare a asistentei extrajudiciare prin avocat in original
solicitata in dosarul 2417/P/2014 care a fost ignorata de asa-zisul procuror Mihala Paul, si transcrisul
emailului prin care am trimis-o la parchet
3. fisierul plangere penala prealabila #3 Mihaila Paul.pdf reprezentand plangerea penala
prealabila #3 impotriva Mihaila Paul privind dosarul 2417/P/2014. Probatoriul acestei plangeri penale
prealabile sunt fisierele mentionate la punctul 1 si 2 de mai sus
4. fisierul 421_P_2015 comunicare.pdf reprezentand comunicatul procurorului general al
Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati privind declinarea competentei materiale in favoarea
Directiei Nationale Anticoruptie, constatand flagrant faptelor penale de coruptie savarsite de inculpatii
mentionati si conexand dosarele in urma retinerii faptei penale de constituirea intr-un grup infractional
organizat a inculpatilor
5. precizez ca restul probelor pot fi obtinute prin adresa catre Parchetul de pe langa Tribunalul
Vrancea deoarece declar pe propria raspundere ca dosarul 2417/P/2014 nu mi-a fost adus vreodata la
cunostinta in sensul sa-l consult, desi pe data de 17.09.2015 am fost privat ilegal de libertate 7 (sapte)
ore, asa-zisul procuror Mihaila Paul avand timp arhisuficient sa ma lase sa consult dosarul daca nu refuza
in flagrant sa-mi permita accesul la dosar, si prin urmare n-am la dispozitie probele inscrisuri din acest
dosar, cu exceptia celor depuse de mine, respectiv a mandatului de aducere ilegal si netemeinic
autorizat de asa-zisul judecator de drepturi si libertati Dinu Murgulet Ana pentru care s-a incriminat
penal si in consecinta a primit plangere penala prealabila si plangere disciplinara. Al doilea mandat de
aducere tot din data de 17.09.2015 emis de Mihaila Paul nu mi-a fost adus la cunostinta
6. fisierul mandat de aducere 2417P2014_295.pdf reprezentand mandatul de aducere
falsificat
7. fisierul proces verbal 2417P2014_294.pdf reprezentand procesul verbal de aducere la
cunostinta a calitatii de suspect, pe care-l l-am contrasemnat a constitui infractiunile de falsurile in
inscrisuri savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul
8. fisierul plangere penala prealabila #4 mihaila paul.pdf reprezentand plangerea penala
prealabila pentru al doilea mandat de aducere abuziv din aceeasi data de 17.09.2015, la fel nelegal si
netemeinic, si nemotivat in conditiile legii
9. fisierul probe ppp #4 Mihaila Paul.zip reprezentand probatoriul plangerii penale prealabile
impotriva Mihaila Paul
10. fisierul plangere penala prealabila #1 Dinu Murgulet Ana.pdf reprezentand plangerea
penala prealabila impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul, si asa-zisul judecator de drepturi si libertati
Dinu Murgulet Ana
Pagina 10 din 12
11. fisierul probe Dinu Murgulet Ana si Mihaila Paul.zip reprezentand probatoriul plangerii
penale prealabile impotriva asa-zisului procuror Mihaila Paul, si asa-zisul judecator de drepturi si
libertati Dinu Murgulet Ana
Urmatoarele probe le anexez la un email pe care-l trimit imediat dupa acesta pentru a evita
limita de dimensiune a atasamentelor prin posta electronica. Marchez acest email adaugand in titlu
EMAIL 1/2", si la urmatorul EMAIL 2/2, titlul fiind in rest aproape identic
12. fisierul plangere penala prealabila #1 dita mirela si probe.zip
13. fisierul plangere penala prealabila #2 dita mirela si probatoriul.zip
14. fisierul plangeri penale si probe popa mariana.zip
B. Proba cu martori
Privind minciunile si abuzurile flagrante savarsite de asa-zisul procuror Mihaila Paul, pe langa
proba flagrant a incalcarii legii si a falsificarii inscrisurilor din dosarul 2417/P/2014, numesc martori cei
doi politisti mascati care se aflau in birou, mama mea Ranete Mariana, avocatul Labunt numit din oficiu
care nu mi-a acordat in nici un fel asistenta judiciara, si care in primul rand n-are ce cauta in dosarul
2417/P/2014 deoarece pentru infractiunea de ultrajul judiciar nu se acorda avocat din oficiu, ceea ce
demonstraza ca asa-zisul procuror Mihaila Paul a fost prins in flagrant falsificand delegatia avocatului si
viciind legea, fapt confirmat de asa-zisul avocat din oficiu, d-l Labunt care a declarat de fata cu mama
mea si cei doi politisti mascati ca n-are habar de delegatia din 05.05.2015 care i-a fost adusa la
cunostinta azi 17.09.2015 cu ocazia abuzului flagrant savarsit de asa-zisul procuror Mihaila Paul prin
propunerea unui mandat de aducere fara sa ma citeze in conditiile legii cf. art. 258 din CPP mai intai
C. Proba veritatii.
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind falsurile in declaratii, adica proba veritatii
declaratiilor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca faptele sale
penale au fost dovedite in flagrant
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind inducerea in eroare a organelor judiciare, adica
proba veritatii probelor mele este facuta, impunandu-se prin urmare condamnarea infractorului, fiindca
faptele sale penale au fost dovedite in flagrant
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind presiuni asupra justitiei, adica proba veritatii
probelor si declaratiilor mele din plangerea penala impotriva asa-zisului magistrat este facuta,
Pagina 11 din 12
impunandu-se prin urmare condamnarea acestuia, fiindca asa-zisul magistrat a fost prins in flagrant
refuzand sa-si faca datoria
19.09.2015
X
Raneti Tudor Andrei
Pagina 12 din 12
Subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.
B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de
corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si
completat prin OUG nr. 3/2014: tudor.raneti@gmail.com,
I. In fapt,
Pagina 1 din 20
In drept, raportul medico-legal psihiatric emis de Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica
din cadrul Serviciului de Medicina Legala Vrancea este falsificat in flagrant deoarece anulandu-se
internarea mea nevoluntara in vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice in dosarul
11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea, evident expertiza nu a fost efectuata, si nu
ar fi putut fi efectuata indiferent deoarece nu mi-am dat niciodata consimtamantul si nu l-as fi dat
niciodata, avand acest drept cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, si astfel este dovedit
mai presus de orice dubii ca diagnosticul reprezentat in certificatul medico-legal este falsificat, deoarece
de drept cf. art. 10, 11 si 17 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu
tulburari psihice, se statueaza ca Evaluarea sanatatii mintale se efectueaza, prin examinare directa a
persoanei in cauza..., respectiv Evaluarea sanatatii mintale se face cu consimtamantul liber, informat
si documentat al persoanei..., coroborat cu art. 184 (3) din CPP
Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica din 14277/231/2015 contine un
diagnostic prezumtiv deoarece este exprimat prin, citez "cel mai probabil" precum poate constata
completul de judecata la fila 103 din dosarul 14277/231/2015 reprezentand ultima fila din raportul de
expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232 din presupusa data de 17.09.2015, evident fiind ca
nu pot fi obligat la tratament medical in baza unui diagnostic prezumtiv care nici n-are ce cauta intr-un
raport de expertiza medico-legal, deoarece conform
Norme metodologice privind activitatea medicului legist in calitate de expert numit de organele
judiciare la solicitarea partilor
Art. 3. n activitatea profesional pe care o desfoar, n calitate de consilier al prilor, expertul
recomandat trebuie s depun toate diligenele necesare n vederea asigurrii unei probaiuni
judicire pe baze tiinifice, cu respectarea metodologiei medico-legale precum i a normelor
deontologice.
Pagina 2 din 20
In dovedirea nulitatii raportului de expertiza medico-legala psihiatrica dispus in cauza penala
2417/P/2014 si utilizat in dosarul 14277/231/2015, invoc legea care statueaza ca toate actele emise cu
nerespectarea Codului de procedura penala sunt lovite de nulitate conform
Art. 17 din Legea 487/2002 republicata 2012, legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu
tulburari psihice
Evaluarea sanatatii mintale in cadrul expertizei medico-legale psihiatrice se face in conformitate cu
prevederile legale in vigoare.
In fapt, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in flagrant precum l-am
denuntat la termenul 11.12.2015 al dosarului 14277/231/2015, deoarece expertiza medico-legala
psihiatrica nu a avut loc, fiind anulata propunerea de internarea mea nevoluntara in scopul efectuarii
expertizei medico-legale psihiatrice in dosarul 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul
Vrancea. Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este falsificat in flagrant in drept,
incalcandu-se art. 183(1)(3) din CPP, art. 10, 11, 17 din Legea 487/2002, adica faptul ca nu pot fi
expertizat medico-legal psihiatric decat daca sunt suspect, inculpat sau condamnat pentru infractiunile
de omorul sau pruncuciderea, si este obligatoriu consimtamantul meu liber dat in scris.
In dovedire invoc legea:
Art. 10 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
(1) Evaluarea sanatatii mintale se efectueaza, prin examinare directa a persoanei in cauza, numai de
catre medicul psihiatru.
Pagina 3 din 20
(2) Evaluarea se va realiza in institutii de sanatate mintala, autorizate si acreditate conform legii.
Art. 11 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
Evaluarea sanatatii mintale se face cu consimtamantul liber, informat si documentat al persoanei, cu
exceptia situatiilor specifice, stabilite de lege, cand persoana evaluata are dificultati in a aprecia
implicatiile unei decizii asupra ei insesi, situatii in care persoana evaluata trebuie sa beneficieze de
asistenta reprezentantului legal sau conventional.
Art. 13 din Legea 487/2002 legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
(1) Obiectivul evaluarii este stabilirea diagnosticului.
Asa-zisii medici legisti stiind ca nu pot falsifica aparentele legalitatii si temeiniciei certificatului
medico-legal decat daca-mi dau consimtamantul sa-mi fie pusa la indoiala sanatatea mintala si sa fiu
expertizat medico-legal, s-au constituit intr-un grup infractional organizat cu asa-zisul procuror Mihaila
Paul care pe data de 17.09.2015 a pus in executare un mandat falsificat din 10.09.2015 din
10547/231/2015, si dupa ce m-a Privat ilegal de libertate si Supus la rele tratamente prin retinerea mea
ilegala, privarea de odihna si hrana, supunerea la comportament irational timp de 7 (sapte) ore, a
falsificat alt mandat de aducere numit de la ora 10:16 din 2417/P/2015, cu care m-a dus cu mascatii la
Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica, ceea ce nu le-a folosit la nimic, deoarece tot nu mi-am
dat consimtamantul scris cf. art. 184 (3) din CPP, ceea ce a determinat urmatoarea situatie:
pe data de 22.09.2015 in baza unor acte juridice falsificate de asa-zisul medic legist Lucasievici
Silviu, reprezentand un bilet de internare si recomandare de internarea voluntara, asa-zisul procuror
Mihaila Paul a Hartuit pe mama mea cu 5 (cinci) apeluri telefonice, Amenintand si Santajand ca daca nu
Pagina 4 din 20
ma va convinge sa ma internez voluntar, va falsifica internarea mea nevoluntara cu ajutorul
judecatorului, ceea ce a condus la urmatoarea situatie deoarece am refuzat internarea mea voluntara:
asa-zisul judecator Craciun Contantin Catalin, un fost politist din Vaslui la ordinele ilicite ale
grupului infractional local din Focsani, a falsificat hotararea judecatoreasca din dosarul 11224/231/2015
in fond la Judecatoria Focsani, avand obiectul internarea nevoluntara, prin incalcarea legii si a ratiunii
judiciare, precum am demonstrat formuland contestatie si anuland aceasta hotarare judecatoreasca in
dosarul 11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea.
In fapt, in dosarul 2417/P/2014 nu a fost pusa in miscare actiunea penala, avand calitatea de
suspect care reprezinta faptul ca nu exista probe impotriva mea deoarece precum am demonstrat in
inscrisurile anexate la prezenta, dosarul 2417/P/2014 este inventat de asa-zisul judecator Dita Mirela si
asa-zisul procuror Mihaila Paul in scopul de a savarsit infractiuni impotriva mea, nu de a-l trimite in
judecata unde acestia stiu ca vor pierde.
Mai mult, deoarece asa-zisul procuror Mihaila Paul a avut un episod maniacal si crezandu-se
judecator m-a condamnat pentru o infractiune care n-am savarsit-o prin ordonanta de renuntarea la
urmarirea penala nelegala si netemeinica din 10.12.2015 din dosarul 2417/P/2014 in care a mintit ca am
savarsit infractiunea de Ultrajul judiciar vadit netemeinic deoarece:
1. infractiunea de Ultrajul judiciar nu este o infractiune propriu-zisa, ci o circumstanta agravanta
pentru savarsirea altor infractiuni fata de un magistrat, ori in dosarul 2417/P/2014 nu am fost vreodata
acuzat de o alta infractiune, si
2. in prealabilul emiterii ordonantei de renuntarea la urmarirea penala n-a pus in miscare
actiunea penala, ceea ce se impune cf. art. 7, si art. 314 (1) si art. 318 (1)(2) din CPP pe care le-a invocat,
constat ca nu am nici macar la modul tehnic calitatea de suspect in dosarul 2417/P/2014, adica
in mod nelegal si netemeinic asa cum am fost urmarit penal 12 luni fara sa mi se aduca la cunostinta
aceasta timp de 9 luni din acest rastimp desi era obligatoriu cf. 311 (3) din CPP, implicit in dosarul
14277/231/2015 nu am calitatatea de suspect, si evident nici calitatea de inculpat, intimat, infractor sau
recidivist sau orice alta calitate decat cea de NEVINOVAT
In discutia fondului raportului medico-legal psihiatric falsificat, pe care nu l-am putut retine in
graba deoarece nu mi s-a permis consultarea dosarului 14277/231/2015 decat o scurta perioada de timp
la data de 11.12.2015, in esenta am observat ca asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu si complicii sai
care au semnat "la foc automat" raportul de expertiza medico-legala psihiatrica falsificat, au declarat ca
am halucinat faptul ca le-am anulat propunerea de internare ne/voluntara ca nefondata in dosarul
11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea, adica facand parte din grupul infractional
organizat local, elucubreaza ca hotararile judecatoresti, legea, drepturile persoanelor si sistemul judiciar
sunt halucinatiile mele, ceea ce retin drept proba de schizofrenie a asa-zisului medic-legist Lucasievici
Silviu si complicilor sai membri ai Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul Serviciului de
medicina legala Vrancea, care au pierdut vadit orice contact cu realitatea juridica, profesionala si
socioala, reprezentand un pericol nu doar pentru public ci si pentru propria persoana incriminandu-se
penal in flagrant, si proba de sociopatie sau tulburare antisociala de personalitate, fiindca incalca in mod
pervaziv legea si drepturile persoanelor
Mai mult, am demonstrat si faptul ca diagnosticul prezumtiv este falsificat prin faptul ca am
dovedit fondul asa-zisului raport de expertiza medico-legala psihiatrica falsificat in mai multe moduri,
fara a aborda toate minciunile proferate de asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu care a redactat
raportul de expertiza medico-legala psihiatric, pentru a nu urmari proverbiala piatra aruncata in lac si
Pagina 5 din 20
aglomera dosarul 14277/231/2015. In cel mai scurt mod am demonstrat falsitatea diagnosticului
prezumtiv de tulburarea de personalitate paranoida prin faptul ca aceasta fanfaronada lingvistica se
poate inlocui cu afirmatia ca o persoana este suspicioasa, ori am demonstrat ca nu sunt o persoana
suspicioasa prin faptul ca am discutat cu asa-zisii psihiatri amiabil pe 17.09.2015, fara a considera ca
sunt intr-atat de nebuni incat sa se incrimineze penal in flagrant - evident fiind nebuneste a crede ca nu
unul sau doi, ci 5 (cinci) psihiatri sunt nu doar infractori ci si schizofrenici si sociopati dat fiind ca ocupa
functia de medici psihiatri, dar intr-adevar pe de alta parte, sociopatii aproape intotdeauna se
organizeaza in gasti, ceea ce e doar natural pentru niste animale, si mint in mod obsesiv fiind capabili sa
insele vigilenta unor naivi, sau sa ocupe o pozitie sociala prin fapte penale impotriva libertatii sau fapte
de coruptie, adica mai precis prin Hartuire, Amenintare si Santaj, respectiv prin Darea de mita, Luarea
de Mita si Traficul de influenta
Mai mult, facand abstractie de probatoriul amplu al sanatatii mele mintale depus in dosarul
11224/231/2015 anexat la dosarul 14277/231/2015, dovada scurta prin care spulber orice dubiu cu
privire la sanatatea mea mintala si cel putin ridic suspiciunea legitima a alienarii mintale a procurorului si
membrilor Comisiei, realitate care este de notorietate deoarece am facut publice dosarele penale
privind acesti infractori impreuna cu profilul lor psihologic, dar realitate care nu face decat in mod
indirect obiectul prezentului dosar, e faptul ca eu am formulat contestatia impotriva hotararii nelegale si
netemeinice din dosarul 11224/231/2015 si nu avocatul din oficiu, si anuland propunerea de internarea
mea nevoluntara emisa de asa-zisul procuror Mihaila Paul si actele juridice emise de asa-zisul medic
legist Lucasievici Silviu, am demonstrat ca am discernamant d.p.d.v. medical si d.p.d.v. juridic spre
diferenta de acestia, conform literaturii de specialitate medico-legala psihiatrice anexate la prezenta
privind tipurile de discernamant
Pentru a elimina orice indoiala asupra sanatatii mele psihice, coroborez dovada faptului ca nu
sunt suspicios ci rational, prin evidenta faptului ca nu am deschis dosar penal asa-zisului procuror
Mihaila Paul si asa-zisului medic-legist Lucasievici Silviu, decat dupa ce au savarsit in flagrant infractiunile
de falsurile in inscrisuri, infractiunile de serviciu, infractiunile de impiedicarea infaptuirii justitiei,
infractiunile de coruptie si alte infractiuni
In urma analizei unei analize mai amanuntite a fondului raportului de expertiza medico-legala
psihiatrica nr. 970/A1-P/232 constat in continuare ca este falsificat in flagrant in fapt, deoarece
decompensarea (persistenta) de aspect delirant, inseamna simptomatica (persistenta) a tulburarii
delirante de personalitate. Tulburarea deliranta de personalitate inseamna acel comportament
caracterizat de o idee halucinata adica nereala. Asa-zisii psihiatri declara in esenta ca am halucinat faptul
ca in dosarul 11224/231/2015 propunerea lor de internare ne/voluntara la psihiatrie a fost declarata
nefondata, adica in opinia asa-zisilor psihiatri din Comisia de expertiza medico-legala de la Serviciul de
medicina legala Vrancea, hotararile judecatoresti, legea si sistemul judiciar, toate fata de care acestia nu
au nici un respect in mod evident, sunt halucinatiile mele. Retin aceasta drept dovada a schizofreniei si
tulburarii antisociale de personalitate cu aspect delirant al asa-zisilor psihiatri Lucasievici Silviu, seful
Comisiei de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela,
Mihai Oana Georgiana, Luminita Grajdeanu.
Mai mult fiindca asa-zisii psihiatri sunt schizofrenici si sociopati sau cu tulburare antisociala de
persoanalitate cu aspect delirant:
- au pierdut contactul total cu realitatea juridica, profesionala si sociala, reprezentand
schizofrenia, si
- incalca in mod pervaziv legea si drepturile persoanelor reprezentand sociopatia, si
- nu pot fi convinsi pe cale logica sa adopte un comportament civilizat, reprezentand aspectul
delirant,
precum am demonstrat in baza literaturii de specialitate, acestia in esenta declarand prin
raportul de expertiza medico-legala psihiatrica ca am halucinat legea, si mi-am imaginat art. 184(1)(3)
din CPP si art. 10,11 din Legea 487/2002 conform careia nu pot fi expertizat psihiatric daca nu sunt
suspect, inculpat sau condamnat pentru savarsirea infractiunilor de omor sau pruncucidere, respectiv ca
este obligatoriu consimtamantul meu liber pentru expertizarea mea psihiatrica, exprimat in scris, toate
aceste conditii nefiind indeplinite, ceea ce in mod convers demonstreaza falsificarea raportului de
expertiza medico-legala psihiatrica nr. 970/A1-P/232, precum si schizofrenia si tulburarea antisociala de
personalitate cu aspect delirant sau sociopatia asa-zisilor psihiatri Lucasievici Silviu, seful Comisiei de
expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana
Georgiana, Luminita Grajdeanu.
Pagina 8 din 20
Deasemenea asa-zisii psihiatrici considera ca am halucinat realitatea faptului ca in mod ilegal si
netemeinic asa-zisul procuror Mihaila Paul a propus obligarea mea la tratament medical pentru a ma
pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma injecta cu substante toxice,
exact cum am demonstrat ca va proceda inca de cand a incercat sa ma interneze nevoluntar in
acest scop prin dosarul 11224/231/2015 in care am anulat ca nefondata propunerea de internarea mea
nevoluntara la psihiatrie in 11224/231/2015 in faza de contestatie la Tribunalul Vrancea, si prin faptul ca
am fost deja injectat fara acordul meu cu o substanta toxica necunoscuta in zona cotului drept la
serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon" de o persoana necunoscuta, in noaptea de 05-
06.12.2015, autorul crezand ca nu voi simti.
Mai mult fiindca asa-zisii psihiatri sunt bolnavi mintal, au declarat in primul rand ca fiindca
PROBABIL am o boala psihica, trebuie sa fiu obligat la tratament medical, ceea ce este dovada flagranta
de irationalitate si opera unor nebuni, prin aceasta propunere incalcandu-se suplimentar art. 107 si art.
108 din CP care statueaza ca un om nevinovat nu poate fi supus la tratament medical psihiatric, dar si
faptul ca tulburarile de personalitate nu sunt tratabile medical precum am demonstrat mai sus in baza
literaturii de specialitate si a unei probe materiale audio-video privind un documentar asupra acestei
realitati coroborate de mai mult psihologi si pacienti
In dovedire privind nelegalitatea si netemeinicia intentarii unei actiuni de obligarea mea la
tratament medical, invoc legea
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 107
Scopul msurilor de siguran
(1) Msurile de siguran au ca scop nlturarea unei stri de pericol i prentmpinarea svririi
faptelor prevzute de legea penal.
(2) Msurile de siguran se iau fa de persoana care a comis o fapt prevzut de legea penal,
nejustificat.
(3) Msurile de siguran se pot lua i n situaia n care fptuitorului nu i se aplic o pedeaps.
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 108
Categoriile msurilor de siguran
Msurile de siguran sunt:
a) obligarea la tratament medical;
Nu in ultimul rand, o alta proba flagranta a alienarii mintale a asa-zisilor psihiatri o constituie
declaratia "tulburare de personalitate de tip paranoid cu decompensare (persistenta) de aspect delirant",
ceea ce este un pleonasm, fiind in termeni psihiatrici echivalentul diagnosticului de tulburarea de
personalitate de tip paranoid cu aparitia unui grup de simptome (persistente) ale tulburarii de
Pagina 9 din 20
personalitate de tip paranoid. Decompensare inseamna aparitia unui grup de simptome, si aspect
delirant inseamna convingerea absoluta a persoanei care nu poate fi combatuta cu argumente logice,
dar care este specifica, ceea ce asa-zisii psihiatri nu au precizat deoarece sunt idioti conform etimologiei
termenului idiot provenind din Atena antica, adica indivizi care nu cunosc o meserie si care sunt
dezinteresati de treburile publice
In dovedire invoc enciclopedia Wikipedia
An idiot, dolt, dullard or (archaically) mome is an intellectually disabled person, or someone who acts in
a self-defeating or significantly counterproductive way.
...
An idiot in Athenian democracy was someone who was characterized by self-centeredness and
concerned almost exclusively with privateas opposed to publicaffairs.
Traducere in romana:
Un idiot este o persoana dezafectata intelectual, sau cineva care actioneaza defetist sau intr-un mod
semnificativ contraproductiv
...
Un idiot in democratia ateniana era cineva care era caracterizat prin egocentrism si preocupat de afaceri
personale in comparatie antonimica cu treburile publice sau interesul public
fapt pe care-l sustin deoarece pe data de 17.09.2015 am ramas cu impresia ca asa-zisilor medici
psihiatri li se pare normal ca cetatenii sa fie niste idioti care-si autocenzureaza drepturile, in alte cuvinte,
sclavi.
de la adresa http://www.la-psiholog.ro/info/tulburarea-de-personalitate-paranoida
definitia tulburarii de personalitate de tip paranoid este:
de la adresa: http://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-
psihiatrici/decompensare95181.php
definitia decompensarii persistente este, citez aparitia unui grup de simptome persistente
Pagina 10 din 20
de la adresa: http://www.romedic.ro/delir-tulburare-deliranta
definitia aspectului delirant este, citez: convingerea absoluta a persoanei care nu poate fi combatuta cu
argumente logice
Pagina 11 din 20
Mai mult, asa-zisii psihiatri Lucasievici Silviu, seful Comisiei de expertiza medico-legala
psihiatrica din cadrul SML Vrancea, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita
Grajdeanu, au opinat semidoct alte criterii in falsificarea raportului de expertiza medico-legala
psihiatrica, adica:
- "absenta constiintei bolii la momentul actual". Corect romaneste se spune constientizarea bolii, si
fiindca boala nu exista nu am ce constientiza, cu exceptia alienarii mintale a asa-zisilor psihiatri pe care-i
voi pune sub interdictie
- imprevizibilitate in relatiile sociale. Aceasta este un fals, deoarece sunt perfect predictibil in relatiile
sociale, si anume la fel ca restul oamenilor civilizati tratez pe toata lumea civilizat, adica ma comport
civilizat fata de prieteni si raufacatori deopotriva, adica spre exemplu raufacatorilor daca savarsesc o
infractiune impotriva mea, formulez plangere penala, respectiv sunt un prieten de nadejde pentru alti
oameni cinstiti, unii dintre care sufera din cauza abuzurilor savarsite de alti asa-zisi psihiatri criminali din
Romania, inhaitati cu crima organizata alcatuita din asa-zisele organe judiciare, motiv pentru care a
aparut sintagma de notorietate republica procurorilor referindu-se la aceasta tagma de functionari
corupti aproape in intregime din parchete, ceea ce pot si eu demonstra statistic ca este adevarat.
- determinare si perseverenta irationale. Aceasta este un fals, deoarece determinarea si perseverenta
a condus la anularea hotararii de internarea mea nevoluntara de exemplu, deci acestea s-au dovedit a
constitui a fi virtuti intr-adevar. Asa zisii psihiatri in esenta declara ca este irational sa fii determinat si
perseverent in a te comporta civilizat si a fi interesat de progresul societatii civilizate, pentru ca precum
am citat si demonstrat mai sus, acestia sunt idioti, adica lipsiti de pricepere si interes in treburile publice.
- risc de escaladare rapida de la violenta virtuala si de limbaj la violenta fizica. Aceasta este un fals,
deoarece nu exista o singura dovada de violenta virtuala si de limbaj, orice ar reprezenta acestea, sau de
violenta fizica. In acest caz recunosc instigarea asa-zisului procuror Mihaila Paul care in mod obsesiv
crede ca poate falsifica realitatea insasi mintind maniacal, demonstrand in consecinta ca este
mitomaniac, ceea ce constituie o simptoma a mai multor tulburari pshiatrice si una din caracteristicile
sociopatiei sau a tulburarii antisociale de personalitate
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 107
Scopul msurilor de siguran
(1) Msurile de siguran au ca scop nlturarea unei stri de pericol i prentmpinarea svririi
faptelor prevzute de legea penal.
(2) Msurile de siguran se iau fa de persoana care a comis o fapt prevzut de legea penal,
nejustificat.
(3) Msurile de siguran se pot lua i n situaia n care fptuitorului nu i se aplic o pedeaps.
Cod penal
Dispoziii generale
Art. 108
Categoriile msurilor de siguran
Msurile de siguran sunt:
a) obligarea la tratament medical;
In dovedire invoc principiul dreptului unitar cf. art. 124 din Constitutia Romanie si ca
jurisprudenta dosarul 907/307/2010 de la Judecatoria Sighetu Marmatiei din care citez conform
articolului de specialitate de la adresa: http://www.juridice.ro/346691/romania-la-cedo-cauza-pendinte-
ivascu-internarea-medicala-nevoluntara-la-ordinul-procurorului-dreptul-la-viata-privata-si-raspunderea-
statului.html
Pagina 13 din 20
La 19 octombrie 2009, procuratura a solicitat instanei pronunarea unui ordin de tratament psihiatric
obligatoriu. ntr-o decizie final din data de 1 septembrie 2010, Judectoria Sighetu Marmaiei a respins
cererea procurorului. Instana a considerat c, n temeiul articolului 111 din Codul penal, msurile de
siguran (cum ar fi admiterea obligatorie ntr-o unitate medical i un ordin de a urma un tratament
psihiatric) au drept scop s pun capt unor situaii periculoase i pentru a preveni fenomenul
infracional. De aceea, ele ar trebui impuse doar persoanelor care au svrit infraciuni prevzute de
dreptul penal. Prin urmare, un ordin pentru a urma un tratament psihiatric nu poate fi impus
reclamantului pn cnd nu se va stabili c acesta a comis o infraciune, dar i c exist pericolul de a
comite alte infraciuni pe viitor.
Mai mult, raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este antedatat, fiind emis in perioada
30.10.2015-03.12.2015 si nu pe data de 17.09.2015, conform probelor filele 99-103 din 2417/P/2015 asa
cum le-am gasit in 2220/91/2015, adica faptul ca asa-zisul prim-procuror Tarlea Florin Cristinel le-a
comunicat asa-zisilor psihiatri care au falsificat raportul de expertiza medico-legala, faptul ca le-am
anulat in 11224/231/2015 in contestatie la Tribunalul Vrancea internarea nevoluntara pe care au
propus-o pentru a ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma vatama sau ucide prin injectarea cu
substante toxice, lovire sau alte moduri, banuiala legitima pe care am demonstrat-o prin faptul ca
Pagina 14 din 20
- pe 05.12.2015 imediat dupa ce interlopul Herghelegiu Danut a savarsit tentativa de Omor
calificat si Vatamarea corporala impotriva mea lovindu-ma cu capul de perete si aruncandu-ma pe
treptele scarii blocului in stare de inconstienta, am fost injectat cu o substanta necunoscuta de o
persoana necunoscuta, fara acordul meu, la serviciul de urgenta a Spitalului "Sf. Pantelimon",
- jandarmeria a refuzat o data sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP,
- politia a refuzat e 3 (trei) ori sa sesizeze organul de urmarire penala cf. art. 293 din CPP,
- jandarmeria a falsificat realitatea declarand ca eu l-am agresat pe interlopul Herghelegiu Danut
care a chemat jandarmii, fapt prin care i-am prins in flagrant savarsind nu doar Favorizarea faptuitorului
ci si Falsul intelectual si Uzul de fals,
- respectiv Mihaila Paul, Dita Mirela, Tarlea Florin Cristinel au falsificat mai multe acte de
procedura urmarind:
- in 15730/231/2014 (anulat) punerea mea sub interdictie vadit netemeinic,
- in 11224/231/2015 (anulat) internarea mea nevoluntara vadit netemeinic,
- si in 14277/231/2015 (inadmisibil dar in curs de judecata in prezent) supunerea mea la
tratament medical obligatoriu vadit netemeinic, fiind dovedite prin toate aceste concursuri de
infractiuni ca acesti interlopi s-au constituit intr-un grup infractional organizat pentru savarsirea de
infractiuni, dovezi prin care demonstrez ca raportul de expertiza medico-legala psihiatrica este unul din
actele falsificate in scopul vatamarii mele, dat fiind scopul acestora vadit nelegal si netemeinic de a ma
pune intr-o situatie de vulnerabilitate si a ma injecta cu substante toxice sau a ma vatama in alt mod
Mai mult, asa-zisii medici legisti mint in raportul de expertiza medico-legala psihiatrica ca am
istoric judiciar, prin care se subintelege cazier penal, ceea ce nici macar asa-zisul procuror Mihaila Paul
n-a indraznit sa minta, demonstrand ca boala mintala a asa-zisilor psihiatri este probabil mai avansata
decat a asa-zisului procuror Mihaila Paul, halucinand caziere inexistente si suspectand oamenii la prima
vedere ca sunt infractori, in timp ce ma acuza pe mine de tulburarea de personalitate de tip paranoid
ceea ce conform evidenti ii caracterizeaza pe asa-zisii psihiatri semnatari ai raportului de expertiza
medico-legala psihiatrica falsificat
Citez in dovedire literatura de specialitate privind alienarea mintala a asa-zisilor medici psihiatri
Lucasievici Silviu, Bezverhnii Igor, Florea Gabriela, Mihai Oana Georgiana, Luminita Grajdeanu si asa-zisul
organ de urmarire penala Mihaila Paul
5.1. Privind alienarea mintala sau sociopatia al asa-zisilor medici psihiatri si asa-zisul organ de
urmarire penala Mihaila Paul
1. b. de la adresa
http://www.lapsiholog.com/tulburarea-de-personalitate-antisociala.html
citez:
Tulburarea de Personalitate Antisociala este caracterizata printr-un tipar comportamental stabil de
violare si desconsiderare a drepturilor celorlalti. Acesta tulburare de personalitate a fost denumita, de
asemenea Psihopatie, Sociopatie sau Tulburare de Personalitate Dissociala.
1. c. privind
En. Antisocial Personality Disorder
Ro. Tulburarea antisociala de personalitate
de la adresa
http://en.wikipedia.org/wiki/Antisocial_personality_disorder
citez
Antisocial (or dissocial) personality disorder is characterized by a pervasive pattern of disregard for, or
violation of, the rights of others.
Pagina 16 din 20
Traducere in romana:
Tulburarea antisociala de personalitate este caracterizata e un tipar pervaziv de ignorare a, sau violare a
drepturilor celorlalti.
1. d. privind
En. How to Deal With a Psychopath
Ro. Cum sa relationezi cu un sociopat
de la adresa
https://www.youtube.com/watch?v=1PNyVwA1ii4
1. e. privind
En. Profile of the Sociopath
Ro. Profilul sociopatului
de la adresa
http://www.mcafee.cc/Bin/sb.html
citez: "
NOTE: In the 1830's this disorder was called "moral insanity." By 1900 it was changed to "psychopathic
personality." More recently it has been termed "antisocial personality disorder" in the DSM-III and DSM-
IV. Some critics have complained that, in the attempt to rely only on 'objective' criteria, the DSM has
broadened the concept to include too many individuals. The APD category includes people who commit
illegal, immoral or self-serving acts for a variety of reasons and are not necessarily psychopaths.
DSM-IV Definition
Antisocial personality disorder is characterized by a lack of regard for the moral or legal standards in the
local culture. There is a marked inability to get along with others or abide by societal rules. Individuals
with this disorder are sometimes called psychopaths or sociopaths.
Traducere in romana:
NOTA: in anii 1830 aceasta tulburare era denumita nebunie morala. In anii 1900 aceasta a fost
redenumita in personalitate psihopata. Mai recent aceata a fost denumita tulburare antisociala de
personalitate in categoriile DSM-III si DSM-IV (termenul provine din en. The Diagnostic and Statistical
Manual of Mental Disorders (DSM), published by the American Psychiatric Association; ro. Manualul
diagnostic si statistic al tulburarilor mintale, publicat de Asociatia Americana de Psihiatrie). Unii critici s-
au plans ca, in incercarea de a se intemeia doar pe criterii obiective, DSM a largit conceptul pentru a
include prea multi indivizi. Categoria sociopatilor include indivizi care au comis fapte ilegale, imorale sau
egoiste pentru o varietate de motive si nu sunt neaparat psihopati.
Pagina 17 din 20
Nota: criticile sunt declarate fara argumente stiintifice pe de o parte, pe de alta parte neavizate adica
nedocumentate in raport cu DSM, pentru ca varietatea de motive invocate de raufacatori reprezinta
rationalizarea raului facut, una din caracteristicile psihopatului/sociopatului
Definitia DSM-IV
Tulburarea de personalitate antisociala este caracterizata de o lipsa de observatie a standardelor morale
si legale ale culturii locale. Este observabila o inabilitate marcanta de a relationa cu altii si a se supune
regulilor societatii. Indivizii cu aceasta tulburare sunt uneori denumiti psihopati sau sociopati
5.2. Privind alienarea mintala sau schizofrenia al asa-zisilor medici psihiatri si asa-zisul organ de
urmarire penala Mihaila Paul
Traducere in romana:
Schizofrenia este o tulburare mintala caracterizata prin comportament social anormal si esecul
de a recunoaste ce este real.
In coroborare, precizez ca normalitatea comportamentului social civilizat este definita
conventional prin lege, care reprezinta normele societatii civilizate, si care este filosofia de viata a
oamenilor sanatosi mintal care se comporta normal din convingere spre diferenta de alienatii mintal
care se conformeaza comportamentului normal din frica de consecintele incalcarii legii. Convers,
incalcarea in mod pervaziv a legii si a drepturilor celorlalti constituie prin definitie sociopatia sau
tulburarea mintala sau de personalitate antisociala, care este o alta forma de alienare / debilitate
mintala ca schizofrenia
Asa-zisii medici psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul, au fost prinsi in
flagrant mintind obsesiv, incalcand legea si drepturile altor persoane, in scopul promovarii intereselor
ilicite ale crimei organizate din care fac parte, adica in cardasie si in apararea altor alienati mintal. Prin
definitie, incalcarea in mod pervaziv a legii si drepturilor altor persoane, constituie sociopatia sau
tulburarea antisociala de personalitate, o forma de alienare mintala. Mentionez ca proferarea obsesiva
de minciuni constituie una din caracteristicile sociopatului sau psihopatului, si se numeste mitomania
Fiindca asa-zisii medici psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul prinsi in
flagrant incalcand legea si drepturile celorlalte persoane, nu corespund profesional probat flagrant prin
lipsa de competenta profesionala si de bun simt chiar fiindca s-au incriminat penal, adica asa-zisii medici
psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila Paul nu doar ca nu inteleg legea si obligatia de a o
Pagina 18 din 20
respecta, nu intelege nici datoria de serviciu. Acestora le lipseste cu desavarsire si discernamantul sau
intelegerea de bun simt a normelor societatii civilizate, respectiv halucineaza ca prin minciunile prin care
s-a incriminat penal ca au reusit sa pacaleasca pe cineva
Fiindca prin definitie schizofrenicul este caracterizat prin pierderea contactului cu realitatea,
este astfel dovedit in flagrant ca asa-zisii medici psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala Mihaila
Paul sunt schizofrenici, deoarece au demonstrat lipsa de discernamant prin incalcarea pervaziva a legii si
a drepturilor persoanelor crezand ca nu vor fi prinsi in flagrant, prin aceasta evident reprezentand un
pericol atat pentru public cat si pentru propria lor persoana.
5.3. Privind mintitul patologic al asa-zisilor medici psihiatri si asa-zisul organ de urmarire penala
Mihaila Paul
De la adresa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Pathological_lying
citez:
Pathological lying
Diagnosing pathological lying can be very difficult because it has not been recognized as a disorder in the
Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Many other disorders acknowledge pathological
lying as a symptom of disorders such as psychopathy, and antisocial, borderline, narcissistic, and
histrionic personality disorders, but people that are pathological liars may not possess characteristics of
the other disorders.[4] Excessive lying is a common symptom of several mental illnesses.
Traducerea in romana:
Mintitul patologic
Diagnosticarea mintitului patologic poate fi dificil deoarece nu este recunoscut ca o tulburare de
personalitate de sine statatoare in Manualul Diagnostic si Statistic al Bolilor Mintale. Multe dintre
celelalte tulburari mintale recunosc mintitul patologic ca o simptoma a psihopatiei, si a tulburarilor de
personalitate antisociale, borderline, narcisistica si histrionica, dar oamenii care sunt mincinosi
patologici nu prezinta neaparat celelalte caracteristici ale tulburarilor mintale. Mintitul excesiv este o
simptoma comuna a mai multor tulburari mintale.
De la adresa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Pathological_lying
citez:
If the disease continues to progress, lying could become so severe as to cause legal problems, including
but not limited to fraud.
Pagina 19 din 20
Traducerea in romana:
Daca boala mintala progreseaza, mintitul obsesiv poate cauza probleme cu legea, incluzand dar nefiind
limitate la frauda
II. De drept,
cf. art. 97-103 din CPP privind probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii
III. In dovedire,
B. Proba veritatii.
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind falsurile in declaratii, adica proba veritatii
declaratiilor mele este facuta
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind inducerea in eroare a organelor judiciare, adica
proba veritatii probelor mele este facuta
08.01.2015
X
Raneti Tudor Andrei
Pagina 20 din 20
Generated by CamScanner from intsig.com
Generated by CamScanner from intsig.com
Generated by CamScanner from intsig.com
T
CA
IFI
LS
FA
I. In fapt,
Pagina 1 din 6
omisiune ca sa ascunda faptul flagrant ca asa-zisul judecator Dita Mirela a sustras sistemului de
distributie aleatorie a dosarelor, 11 (unsprezece) dosare civile consecutiv in scopul de a le musamaliza.
Deasememea este fals ca s-a dispus anularea lor si amendarea sus-numitului, in sensul ca
iarasi asa-zisul procuror Mihaila Paul minte prin omisiune despre faptul ca asa-zisul judecator Dita
Mirela este urmarit penal pentru musamalizarea dosarelor civile si amendarea mea cu rea-credinta
Deasemenea este fals ca in cuprinsul carora i-a adresat cuvinte amenintatoare si insultatoare in
scop de intimidare sau de razbunare pentru modul in care si-a indeplinit atributiile de serviciu. In
realitate asa-zisul procuror Mihaila Paul a falsificat realitatea dosarului 2417/P/2014 in cardasie cu asa-
zisul judecator Dita Mirela, motiv pentru care este urmarit penal impreuna cu Dita Mirela si alti asa-zisi
magistrati complici din Vrancea si Galati. Precum am declarat pe propria raspundere in dosarul
2417/P/2014, am efectuat Proba veritatii (art. 207 din vechiul Cod Penal, abrogat in 2007), utilizand un
text capcana de genul judecatorii care nu se supun legii trebuie sa fie expulzati in magistratura pe care
nu l-am adresat asa-zisului judecator Dita Mirela, ci asa-zisul judecator Dita Mirela a mintit ca i-a fost
adresat evident doar judecatorii care nu se supun legii se simt amenintati, in aceasta constand
capcana acestui text. Declaratia pe propria raspundere mentionata am anexat-o ca proba la pledoaria
pentru dosarul 14277/231/2015
Pagina 3 din 6
pe asa-zisul politist Simiz George, fara a efectua nici un act de procedura in conditiile legii, fapt prin care
a demonstrat ca este in cardasie cu asa-zisul politist Simiz George, implicit interlopul Herghelegiu Danut
Asa-zisul procuror Mihaila Paul minte prin omisiune privind faptul ca dosarul 995/P/2015 a fost
musamalizat in flagrant de asa-zisul procuror Eduard Ghica si asa-zisul organ de cercetare penala Sandu
Cornel de la IPJV, avand obiectul Abuzul in serviciu si alte infractiuni savarsite de asa-zisul politist
Opincariu Stefan care la ordinul ilicit al grupului infractional local a amendat-o pe mama mea nelegal si
netemeinic pentru a-mi face rau mie facand rau familiei mele. In dovedire, am anulat amenda
contraventionala in dosarul 2002/231/2015, am formulat plangere impotriva actelor procurorului in faza
de contestatie in dosarul 8741/231/2015 in prezent, dupa ce a fost falsificata in fond hotararea
judecatoreasca de asa-zisul judecator de camera preliminara Paun Ionel-Iulian, un fost politist din Piatra-
Neamt care ia ordine de la grupul infractional organizat local
Pagina 4 din 6
7. Privind paragraful 2 de la pagina 2 incepand cu Mai mult....
Asa-zisul procuror Mihaila Paul minte in flagrant ca formulez sesizari incoerente, probat flagrant
ca niciodata asa-zisul procuror Mihaila Paul nu mi-a inapoiat o sesizare pe cale administrativa motiva ca
este informala
II. De drept,
cf. art. 97-103 din CPP privind probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii
III. In dovedire,
B. Proba veritatii.
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind falsurile in declaratii, adica proba veritatii
declaratiilor mele este facuta
- nu s-a efectuat sesizarea din oficiu privind inducerea in eroare a organelor judiciare, adica
proba veritatii probelor mele este facuta
08.01.2015
X
Raneti Tudor Andrei
Pagina 6 din 6
T
CA
IFI
LS
FA
Domnule presedinte,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei , domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady nr. 2, bl. M2A, sc.
B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de
corespondenta electronica aleasa cf. art. 257 (5), art. 259 (1) si art. 289 (5) din CPP modificat si
completat prin OUG nr. 3/2014: tudor.raneti@gmail.com,
I. In fapt, prin care invoc exceptia de neconstitutionalitate a art. 318 (2) din Codul de procedura
penala, citez:
Cand autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute in vedere si
persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avuta anterior savarsirii infractiunii si eforturile depuse
pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii
deoarece este neconstitutional in raport cu prezumtia de nevinovatie stabilita prin art. 23 (11)
din Constitutia Romaniei, citez:
Pagina 1 din 5
precum este si in contradictoriu cu urmatoarele legi:
Codul de procedura penala
art. 4
Orice persoan este considerat nevinovat pn la stabilirea vinoviei sale printr-o hotrre
penal definitiv.
art. 99
Suspectul sau inculpatul beneficiaz de prezumia de nevinovie, nefiind obligat s i
dovedeasc nevinovia, i are dreptul de a nu contribui la propria acuzare.
coroborat cu faptul ca pentru a se emite legal ordonanta de renuntare la urmarirea penala, este
obligatorie punerea in miscare a actiunii penale mai intai, pentru stabilirea calitatii de inculpat, iar
pentru punerea in miscare a actiunii penale este obligatorie existenta probelor
In dovedire invoc legea
Pagina 2 din 5
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) instane militare;
f) judectorii.
II. De drept,
cf. art. 29 (1) din Legea 47/1992
III. In motivare,
constat neconstitutionalitatea art. 318 (2) din Codul de procedura penala prin faptul ca mi s-a
incalcat in flagrant prezumtia de nevinovatie in dosarul 2417/P/2014 avand obiectul Ultrajul judiciar, in
care am avut calitatea de suspect in prealabilul ordonantei falsificate de renuntarea la urmarirea penala
din 10.12.2015 prin care asa-zisul procuror Mihaila Paul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Vrancea a
mintit ca am savarsit Ultrajul judiciar in scopul de a falsifica premizele obligarii mele la tratament
medical provizoriu pentru care a introdus o propunere si un raport de expertiza medico-legal, ambele pe
care le-am declarat pe propria raspundere falsificate precum am demonstrat in dsoarul
14277/231/2015.
Evidenta nevinovatiei mele este notorie, mai presus de faptul ca este aproape imposibil sa
savarsesti Ultrajul judiciar fata de un judecator fara sa existe probe din motive evidente, ori presupusele
probe din dosarul 2417/P/2014 sunt inscrisuri, cu care timp de 12 luni drept dovada a nevinovatiei mele
nu a fost nici macar pusa in miscare actiunea penala, daramite sa fiu trimis in judecata, deoarece asa-
zisul procuror Mihaila Paul a inventat dosarul 2417/P/2014 in cardasie cu asa-zisul judecator Dita Mirela
de la Tribunalul Vrancea in scopul de a savarsi abuzuri impotriva mea in folosul grupului infractional
organizat din Focsani din care acestia fac parte si cu care sunt in vrasmasie, asa-zisul procuror Mihaila
Paul stiind ca n-are nici o sansa sa ma condamne, punerea in miscare a actiunii penale impotriva mea
reprezentand un temei sa-i deschid inca un dosar penal, si inca unul pentru eventualul rechizitoriu
falsificat si trimiterea in judecata, eventual inca un dosar penal pentru falsificarea unei cai de atac.
Premizele obligarii la tratament medical provizoriu, sunt cf. art. 107-109 din CP, sa fiu
condamnat si sa fie dovedit stiintific riscul de a recidiva in acea infractiune. Asa-zisul procuror Mihaila
Paul a mintit ca am savarsit Ultrajul judiciar, prin care se subintelege ca am fost condamnat definitiv de o
instanta judecatoreasca penala, si a instigat pe asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu, seful Comisiei de
expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul Serviciului de medicina legala Vrancea, care a redactat
raportul de expertiza medico-legal psihiatric falsificat, sa minta ca am istoric judiciar, prin care se
subintelege ca am cazier penal.
Pagina 3 din 5
Precizez insa ca nu am fost expertizat medico-legal, precum se poate constata evidenta publica a
dosarului 11224/231/2015 in faza de contestatie de la Tribunalul Vrancea prin care am anulat ca
nefondata propunerea de internare nevoluntara in scopul expertizarii psihiatrice a asa-zisului procuror
Mihaila Paul, care a obtinut o hotarare nelegala de internarea nevoluntara in 11224/231/2015 in faza de
fond la Judecatoria Focsani cu ajutorul asa-zisului judecator Craciun Constantin Catalin, un fost politist
din Vaslui la ordinele grupului infractional local din Focsani,
motiv pentru care evident raportul de expertiza medico-legala psihiatrica nu poate exista
deoarece cf. art. 10 din Legea 487/2011, acesta se intocmeste prin examinare DIRECTA, coroborat cu
faptul ca trebuie sa fiu suspect sau inculpat sub urmarirea penala pentru omorul sau pruncuciderea, si
chiar si atunci este obligatoriu CONSIMTAMANTUL LIBER de a fi expertizat psihiatric, cf. art. 184 (3) din
CPP si art. 11 din Legea 487/2002
Raportul de expertiza medico-legala psihiatrica falsificat contine de fapt un diagnostic
prezumtiv, asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu incercand sa induca in eroare instanta ca am fost
expetizat psihiatric pe data de 17.09.2015 cand am fost ridicat din casa de 2 (doi) politisti si 4 (patru)
mascati cu un mandat de patrundere falsificat de asa-zisul procuror Mihaila Paul in motivarea in fapt a
necesitatii, savarsind impotriva mea Privarea ilegala de libertate 7 (sapte) ore, Supunerea la rele
tratamente, Cercetarea abuziva, Represiunea nedreapta si alte infractiuni, la sfarsit ducandu-ma fortat la
Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica din cadrul Serviciului de medicina legala Vrancea, care m-
a retinut o ora tot cu mascatii, si in fata careia nu mi-am dat acordul scris cf. art. 184 (3) din CPP sa fiu
expertizat. Deasemenea cf. art. 11 din Legea 487/2002, pentru evaluarea psihiatrica este obligatoriu
CONSTIMTAMANTUL LIBER al expertizatului, fiind evident ca nici macar un recidivist nu poate fi obligat
sa fie expertizat cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002
Cf. art. 107 in particular, si art. 108-109 din CPP, numai condamnatii pot fi obligati la tratament
medical obligatoriu, respectiv cf. art. 184 (1) din CPP, doar condamnatii pentru omor sau pruncucidere,
si conform jurisprudentei din dosarul 907/307/2010 coroborata cu principiul dreptului unitar cf. art. 124
din CR si coroborata cu art. 107 din NCPP, doar daca se justifica stiintific periculozitatea condamnatului
de a recidiva, respectiv fiind imposibila d.p.d.v. legal expertizarea psihiatrica fara consimtamantul liber al
condamnatului cf. art. 184 (3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, dar si obligarea la tratament
medical deoarece evident incarcerarea condamnatului rezolva aceeasi problema a prevenirii
fenomenului infractionalitatii, si dreptul la viata si integritatea fizica si psihica este inalienabil in dreptul
romanesc
Exceptie face cazul lipsei de discernamant insa doar legal, in realitate psihiatria fiind o sarlatanie
notorie, care trateaza simptomele si nu boala in cel mai bun caz, motiv pentru care asa-zisul procuror
Mihaila Paul minte obsesiv ca nu am discernamant si sunt violent, fara nici o proba macar circustantiala,
si l-a instigat pe asa-zisul medic-legist Lucasievici Silviu sa minta ca am (cel mai probabil) ...
discernamant mult diminuat, in timp ce deasemenea a retinut ca am studii superioare, gandire rapida,
cultura generala s.a.m.d., evident asa-zisul medic legist Lucasievici Silviu neavand nici macar
discernamant in calitate de infractor, incriminandu-se penal prin propriul fals intelectual. Mai mult
coroborez evidenta de notorietate a sanatatii mele mintale prin faptul ca lucrand 4 (patru) ani ca
Programator IT (cf. COR) la SC ROMANIA HYPERMARCHE SA (CORA) si ALTEN SI-TEHNO, am acumulat 4
(patru) certificate de medicina muncii care atesta ca sunt sanatos psihic si apt de munca, precum pot
chema martori, printre care doi psihiatri din Focsani cu care m-am consultat dupa ce interlopul
Herghelegiu Danut, instigat de grupul infractional local din Focsani, a savarsit in flagrant pe data de
05.12.2015 tentativa de Omor calificat si Vatamarea corporala impotriva mea, apoi la serviciul de
Pagina 4 din 5
urgenta a Spitalului Sf. Pantelimon Focsani am fost injectat in cotul mainii drepte fara acordul meu, cu
o substanta necunoscuta de o persoana necunoscuta care a crezut ca nu voi simti, iar dupa ce am
deschis dosare penale interlopului Herghelegiu Danut si complicilor sai, in scopul abuzarii mele pentru a
renunta la dreptate asa-zisul procuror Mihaila Paul a inceput a falsifica acte de procedura in dosarul
2417/P/2014 care a fost inventat aproape concomitent cu tentativa de Omor calificat si Vatamarea
corporala din 05.12.2015, apoi a falsificat propunerea de internarea mea nevoluntara si ulterior a
falsificat propunerea de obligarea mea la tratament medical constituind evident tentativa grupului
infractional local de a ma pune intr-o situatie de vulnerabilitate pentru a ma vatama prin injectarea cu
substante toxice, lovire sau in alte moduri.
23.12.2015
X
Raneti Tudor Andrei
Pagina 5 din 5
Caut dosare CCR https://www.ccr.ro/ccrSearch/MainSearch/SearchForm.aspx
Stadiu:
Pri:
Tip act:
Ex: Popescu Ion; Avocatul Poporului
Dat act:
Titlu act:
An act:
Numr M. Of.:
Numr dosar instan:
Dat publicare:
Ex: 37.012/3/2012
Titlu obiect:
1 of 1 23.01.2016 18:41
http://www.hotnews.ro/print?articleId=20740800
Curtea Constitutionala a admis miercuri o exceptie de neconstitutionalitate privind articolul 318 din Codul
de procedura penala, ceea ce insemna ca procurorii nu mai pot renunta la urmarirea penala sau clasa un
dosar privind infractiuni la care legea prevedea ca pedepse amenda sau inchisoare pana la 7 ani.
Articolul 318 din Codul de procedura penala, declarat neconstitutional, prevedea, printre altele, ca procurorii puteau
renunta la urmarirea penala in cazul unor infractiuni pentru care legea prevede amenda sau inchisoare de maximum 7
ani daca nu exista un interes public pentru urmarirea penala. De asemenea, articolul 318 prevedea si alte cazuri in
care procurorii putea renunta la urmarirea penala.
Potrivit unor surse juridice, un efect al acestei decizii a Curtii Constitutionale ar putea fi cresterea numarului de dosare
instrumentate de procurori.
1 of 1 23.01.2016 22:03
Generated by CamScanner from intsig.com
Generated by CamScanner from intsig.com
Generated by CamScanner from intsig.com
Generated by CamScanner from intsig.com
Generated by CamScanner from intsig.com
Tudor Raneti
R O M N I A
JUDECTORIA FOCANI
NCHEIERE
edina Camerei de Consiliu din data de 28.10.2015
INSTANA CONSTITUIT DIN
Judector de drepturi i liberti: Dorel Harabor
Grefier: Veronica Lucu
Ministerul Public Parchetul de pe lng Tribunalul Vrancea, a fost reprezentat de
procuror Gheorghe Mihil
Pe rol se afl pronunarea asupra cauzei penale, avnd ca obiect internare nevoluntar
(art.184 alin. 7 NCPP), privind pe suspectul RANETI TUDOR ANDREI, nscut la data de
10.10.1980, n Mun. Focani, jud. Vrancea, cu domiciliul n Bucureti, sector 3, str. THEODOR
PALLADY, nr. 2, bl. M2A, sc. B, ap. 61, cu adresa de coresponden aleas la
tudor.raneti@gmail.com .
Dezbaterile n fond asupra cauzei au avut loc n edina Camerei de Consiliu din data de
26.10.2015, note consemnate n ncheierea de edin de la acea dat, care face parte integrant din
prezenta, cnd judectorul de drepturi i liberti, n vederea deliberrii, a amnat pronunarea
pentru astzi, 28.10.2015.
2
care este pe larg tratat i n cadrul Hotrrii din 20.04.2010, cauza CB vs. Romnia, paragraful 48-49
CEDO.
Prin urmare, instana, n baza art. 184 alin. 18 C.pr.pen., va dispune admiterea contestaiei,
desfiinarea ncheierii pronunate de Judectoria Focani la data de 12.10.2015 i pe fondul cauzei,
n rejudecare respingerea propunerii de internare medical nevoluntar formulat de Parchetul de
pe lng Tribunalul Vrancea, privind pe petentul Raneti Tudor Andrei.
n baza art. 184 alin. 18 C.pr.pen., admite contestaie formulat de suspectul RANETI
TUDOR ANDREI, nscut la data de 10.10.1980, n Mun. Focani, jud. Vrancea, cu domiciliul n
Bucureti, sector 3, str. THEODOR PALLADY, nr. 2, bl. M2A, sc. B, ap. 61, cu adresa de
coresponden aleas la tudor.raneti@gmail.com, mpotriva ncheierii din 12.10.2015, pronunat
de Judectoria Focani.
Desfiineaz ncheierea din 12.10.2015, pronunat de Judectoria Focani i n rejudecare,
respinge ca nefondat propunerea de internare medical nevoluntar, formulat de Parchetul de
pe lng Judectoria Focani.
Cheltuielile judiciare rmn n sarcina statului.
Onorariul pentru aprtorul din oficiu, n cuantum de 130 lei, va fi avansat din fondurile
Ministerului de Justiie.
DEFINITIV.
Pronunat n camera de consiliu, astzi, 28.10.2015.
Red.DH
TEHNORED.VL
5 EX.
29.10.2015
3
No virus found in this message.
Checked by AVG - www.avg.com
Version: 2016.0.7294 / Virus Database: 4489/11404 - Release Date: 01/15/16
4
Generated by CamScanner from intsig.com
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CAGLT:2016:001.000100
Dosar nr. 446/44/2016
ROMNIA
CURTEA DE APEL GALAI
SECIA PENAL I PENTRU CAUZE CU MINORI
SENTINA PENAL Nr. 100/F/2016
edina public din 16 Iunie 2016
Completul compus din:
PREEDINTE MARCIAN-MARIUS ISTRATE
GREFIER VERONICA DORINELA LUPU
.-.-.-.-.-.-.
C U R T E A,
1
Cererea de strmutare formulat de petentul Raneti Tudor Andrei este fondat
i urmeaz a fi admis.
Din nota de informare naintat la dosar de Tribunalul Vrancea rezult c dosarul nr.
2220/91/2015 al Judectoriei Focani are ca obiect plngerea formulat de petentul Raneti
Tudor Andrei mpotriva ordonanelor Parchetului de pe ling Tribunalul Vrancea pronunate
in dosarul nr. 2417/P/2014 la datele de 30.01.2015 si 25.06.2015.
S-a mai precizat c n dosar au fost acordate mai multe termene iar la termenul din
data de 18.05.2016, n baza art. 360 al. 1 Cod pr. penal, s-a constatat comiterea infraciunii
de audien, de nclcare a solemnitii edinei de judecat, prevzut de art. 278 Cod penal ,
fapt comis de petentul Raneti Tudor Andrei, sens n care s-a ncheiat proces-verbal, act care
mpreun cu o copie de pe ncheiere a fost naintat Parchetului de pe lng Judectoria
Focani.
Din verificrile efectuate se mai constat c dosarul nr. 2417/P/2014 al Parchetului de
pe ling Tribunalul Vrancea are ca obiect infraciunea de ultraj judiciar, prev. de art. 279 alin.
1 si 2 Cod penal, la plngerea penala a judectorului Di Mirela din cadrul Tribunalului
Vrancea, prin care a sesizat faptul c petentul Raneti Tudor Andrei a formulat mai multe
aciuni n pretenii mpotriva judectorului, n cuprinsul crora i-a adresat cuvinte
amenintoare i insulttoare n scop de intimidare sau rzbunare pentru modul n care i-a
ndeplinit atribuiile de serviciu.
n fine, n relaiile furnizate de Tribunalul Vrancea se arat c petentul Raneti Tudor
Andrei a formulat petiii, reclamaii i sesizri penale mpotriva tuturor procurorilor i
judectorilor din judeul Vrancea.
Potrivit art. 71 Cod pr. penal judecarea unei cauze se strmut atunci cnd exist o
suspiciune rezonabil c imparialitatea judectorilor instanei este afectat datorit
mprejurrilor cauzei, calitii prilor ori atunci cnd exist pericol de tulburare a ordinii
publice.
Avnd n vedere aspectele invocate de petentul Raneti Tudor Andrei n cererea sa i
cele rezultate din verificrile efectuate, Curtea apreciaz c exist date care pot conduce la
suspiciunea rezonabil c imparialitatea judectorilor de la Judectoria Focani este afectat,
astfel c pentru soluionarea cauzei n condiii de imparialitate se impune strmutarea cauzei
la o alt instan egal n grad de pe raza Curii de Apel Galai.
n consecin, Curtea va admite cererea formulat de petentul Raneti Tudor Andrei i
va dispune strmutarea judecrii cauzei ce formeaz obiectul dosarului nr. 2220/91/2015 de la
Judectoria Focani la Judectoria Brila, instan creia i se va nainta dosarul.
n temeiul art. 74 alin. 3 Cod pr. penal, vor fi meninute actele procedurale ndeplinite
la Judectori Tecuci pn la data soluionrii cererii de strmutare.
n baza art. 275 alin. 3 Cod pr. penal, cheltuielile judiciare ocazionate de soluionarea
prezentei cereri de strmutare vor rmne n sarcina statului.
Preedinte,
Marcian-Marius Istrate
Grefier,
Pentru Veronica Lupu
Aflat n C.O.
Conf. art. 406 al.4 C.pr.pen.
Semneaz grefier ef
Sanda Maftei
3
Tudor Raneti
Mesajoriginal
Dela:Workcenter5645[mailto:cam339@just.ro]
Trimis:6iulie201615:27
Ctre:ElenaConstantinescu
Subiect:ScanfromaXeroxWorkCentre
Documentscanatcam339
AttachmentFileType:PDF
WorkCentreLocation:machinelocationnotset
DeviceName:Xerox5645Cam301
1
Tudor Raneti
1
Catre Tribunalul Vrancea
Domnule presedinte,
subsemnatul Raneti Tudor Andrei, domiciliat in Bucuresti bd. Theodor Pallady, nr. 2, bl. M2A, sc.
B, et. 6, apt. 61, sectorul 3, unde nu locuiesc din 2009, identificat cu B.I./C.I. seria RT nr. 654712 emis de
SPCEP S3 biroul nr. 4 la data de 04.09.2009 si avand C.N.P. 1801010394508, cu adresa de
corespondenta electronica aleasa cf. art. 155 (1) 6. si art. 158 (2) NCPC modificat si completat prin
Legea 202/2010: tudor.raneti@gmail.com,
CERERE DE INFORMARE
I. In fapt,
prin care va rog sa-mi aduce la cunostinta numele responsabilul cu efectuarea de transcrisuri
neconforme cu originalul de pe inscrisurile mele electronice, adica numele functionarului care a dat
aceasta dispozitie personalului executant de la arhiva sau registratura instantei, precum si temeiurile in
fapt si de drept ale acestei dispozitii
Pagina 1 din 2
1. Solicit a mi se comunica raspunsul la adresa de corespondenta electronica aleasa
tudor.raneti@gmail.com, in termen de 10 zile, cf. art. 7 din 544/2001
25.06.2016
X
Raneti Tudor Andrei
Pagina 2 din 2
Tudor Raneti
Bunaziua!
Vatransmitematasatraspunsullasolicitareadumneavoastra.
Curespect,