Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
infracțiuni de corupție I
LUAREA DE MITĂ (art. 289 C.pen)
Conținut legal
Varianta tip: ”fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru
altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea
unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea
îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea
unui act contrar acestor îndatoriri...”
Varianta asimilată: ”fapta prevăzută în alin (1) dacă este săvârșită de una dintre
persoanele prevăzute în art. 175 alin (2) constituie infracțiune numai când este comisă în
legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale
sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri...”
Variantă: ”banii sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se
mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent”
Varianta agravată (în baza art. 7 din Legea nr. 78/2000): ”fapta este mai gravă dacă a fost
săvârșită de o persoană care:
a) exercită o funcție de demnitate publică
b) este judecător sau procuror
c) este organ de cercetare penală sau are atribuții de constatare sau de sancționare a
contravențiilor
d) este una dintre persoanele arătate la art. 293 C.pen”
LUAREA DE MITĂ (art. 289 C.pen)
OBIECT JURIDIC: relațiile sociale care apără buna desfășurare a activităților de serviciu și atitudinea corectă
și cinstită a funcționarilor publici
OBIECT MATERIAL: nu are (banii și foloasele constituie ”obiectul mitei”)
SUBIECT ACTIV: funcționarul public (art. 175 alin 1 și alin 2, art, 308 – p.f. în serviciul unei persoane)
SUBIECT PASIV: statul / instituția publică / organizația în care își desfășoară activitatea funcționarul
(asimilat) Participația penală este posibilă sub toate formele (coautorat, instigare și complicitate) LATURĂ
OBIECTIVĂ
Elementul material - acțiunea de pretindere, primire sau acceptarea promisiunii de bani sau foloase care nu i
se cuvin funcționarului.
A pretinde = a cere, a lăsa să se înțeleagă că dorește. A primi = a lua, a nu restitui. A accepta promisiunea = a
consimți ideea de a primi, a nu respinge ferm posibilitatea de a primi bani sau alte foloase.
Alte foloase = bunuri, avantaje patrimoniale, avantaje nepatrimoniale
Urmarea imediată – o stare de pericol la adresa bunei funcționări a instituției / organizației în care își
desfășoară activitatea funcționarul (asimilat)
LATURA SUBIECTIVĂ – infracțiunea se săvârșește cu intenție directă sau indirectă
Tentativa este posibilă, dar nu se pedepsește
Cel mituit, ajungând în posesia folosului, nu îl refuză, dar nici nu îşi manifestă expres voinţa de a-l
primi (de exemplu: lasă pe masă banii, biletul de avion). Cu alte cuvinte, el nu primeşte în mod expres
avantajul (beneficiul), dar păstrează deschisă posibilitatea de a-l folosi.
Fapta funcţionarului public care solicită o sumă de bani cu împrumut de la persoana faţă de care trebuia
să îndeplinească un act de serviciu constituie luare de mită, întrucât împrumutul este o formă a unui
avantaj patrimonial.
ICCJ a decis că fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi de la pacienţi sume de
bani cu titlul de „plăţi suplimentare” sau „donaţii” (conf. Art. 34 alin 2 din Legea nr. 46/2003 privind
drepturile pacienţilor) pentru prestaţia sa reprezintă o luare de mită.
LUAREA DE MITĂ (art. 289 C.pen) În perioada 2001-2002, inculpatul MMT, ministru în
cadrul M.I.P.T.L., a pretins și primit de la inculpata JIP foloase necuvenite în cuantum de
5.200.000.000 ROL, reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcții, amenajare și dotare care
au fost executate de SC C SA Bacău, SC V SA Bacău, SC D SRL Bacău și SC R.G. SRL Bacău la un
imobil situat în comuna V..., jud. Ilfov, proprietatea mamei lui MMT.
Foloasele necuvenite au fost pretinse și primite în schimbul numirii și menținerii lui JIP în funcția de
inspector șef adjunct și inspector șef la Inspectoratul de Stat în Construcții. La momentul numirii în
funcția publică, JIP avea calitatea de vicepreședinte, respectiv acționar la societățile comerciale
menționate.
Curtea a constat că inculpata JIP a desfășurat mai multe acțiuni distincte, fiecare dintre aceste
acțiuni întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită. Corelativ acestor acțiuni,
s-au desfășurat acțiunile inculpatului MMT de primire a foloaselor necuvenite, acțiuni care, de
asemenea, fiecare în parte, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită.
În această situație, atât Ministerul Public, cât și instanța de judecată au apreciat în mod greșit că în
cauză este vorba de o unitate naturală de infracțiune, în cauză fiind vorba de o unitate legală de
infracțiune, respectiv o infracțiune continuată.
(ICCJ, complet 5 judecători, dec.pen. nr. 23/13.02.2015)
Chiar dacă remunerația arbitrilor nu se circumscrie noțiunii de salariu, așa cum acesta este definit de
Codul muncii, și chiar dacă aceștia sunt plătiți din sume de bani provenite de la cluburi, aceștia nu
sunt angajați ai acestora iar natura raporturilor juridice existente între cluburi și Federația Română de
Fotbal, pe de o parte, și între Federația Română de Fotbal și Comisia Centrală a Arbitrilor, pe de altă
parte, face ca arbitrii de fotbal, în activitatea lor, să presteze însărcinări ce se circumscriu noțiunii de
funcționar.
Prima instanță, în urma analizării materialului probator, a apreciat ca fiind pe deplin dovedită situația
de fapt și vinovăția inculpaților, fapt pentru care a reținut că, în drept, faptele inculpatului SI care, în
calitate de arbitru delegat de CCA în cadrul FRF, a primit efectiv suma de 21.000 de dolari SUA, la
data de 18.10.2010, pentru a avantaja echipa de fotbal FCA Pitești în meciul pe care urma să îl
dispute cu FCS București întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită.
(ICCJ, s.pen, dec.pen. nr. 1929/04.06.2014)
În speță s-ar fi impus reținerea formei simple a infracțiunii. Ori de câte ori o persoană pretinde sau
acceptă o anumită sumă de bani, sumă care este ulterior remisă în mai multe tranșe, nu ne aflăm
în prezența formei continuate, ci a unei unități naturale.
Fapta inculpatului R care, în calitate de ofițer de poliție în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim
Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Brașov, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a
solicitat și primit, în cursul lunii decembrie 2011, prestarea mai multor servicii din partea
coinculpatului LT, administratorul școlii de șoferi SC LT SRL, respectiv plata contravalorii a trei facturi
de telefonie mobilă în valoare de 187,52 de lei și costul unui disc de ambreiaj la autoturismul său
marca L, în cuantum de 700 de lei, facilitându-i în schimb reprogramarea unor candidați pentru
susținerea probelor practice în vederea obținerii permiselor de conducere, fără respectarea normelor
legale în vigoare, precum și asigurarea promovării probelor de către elevii școlii de șoferi SC LT SRL,
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.
(ICCJ, s.pen, dec.pen. nr. 2645/22.09.2014)
Completare: ”banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat,
dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin (2) sau date după denunțul prevăzut în
alin (3)”
Completare: ”banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării,
iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent”
Fapta unei persoane de a fi oferit o sumă de bani secretarului-şef al unei instituţii de învăţământ
pentru eliberarea, în fals, a unei diplome
Fapta inculpatului care a oferit bani unui funcţionar pentru a fi abandonate cercetările ce se efectuau cu
privire la un transport de marfă importată de societatea comercială unde inculpatul era patron
Fapta inculpatului de a oferi sume de bani lucrătorului de poliţie pentru a nu controla marfa pe care o
transporta
Fapta inculpatului A care, în data de 26 august 2013, a remis inculpatului E suma de 39.141 lei,
disimulată în modalitatea acordării unei prime fără acoperire contractuală, cu scopul ca inculpatul E
să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu care îi reveneau în calitate de membru neexecutiv al
consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, legate de exercitarea funcțiile de supraveghere și
control asupra SC M SA, întrunește constitutive ale infracțiunii de dare de mită.
De asemenea, fapta inculpatului A care, în condițiile descrise anterior, a remis foloasele necuvenite
inculpatului E cu scopul ca acesta din urmă să își folosească influența asupra altor funcționari din
cadrul ASF pentru ca aceștia din urmă să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu ori să
îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri, în legătură cu funcția de supraveghere și control
asupra activității SC M SA, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de
influență.
(ICCJ, s.pen, dec.pen. nr. 235/28.06.2017)
Fapta inculpatului VR care, cu intenție directă, a promis martorului MN beneficii aproximate la 4500
Euro lunar, prin încheierea unui contract de consultanță între o societate controlată de el și o societate
înființată în străinătate, administrată și controlată de primarul MN, pentru ca acesta din urmă să
elibereze autorizația de construire a depozitului de deșeuri, întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii de dare de mită.
(ICCJ, s.pen, dec.pen. nr. 2830/17..10.2014)
DAREA DE MITĂ (art. 290 C.pen) Inculpatul a fost trimis în judecată sub aspectul comiterii
infracțiunii de dare de mită, reținându-se că i-ar fi oferit denunțătorului NA, care tocmai fusese ales consilier
local, suma de 6000 de lei ca să îl voteze pentru funcția de viceprimar pe candidatul propus de Partidul X.
Interpretând sistematic reglementările legale privind aleșii locali, s-a constatat că, ulterior alegerilor locale
din data de 05.06.2016, NA a primit un certificat doveditor eliberat de președintele Biroului electoral de
circumscripție, fără să îi ofere acestuia calitatea de consilier local, ci numai a constatat o situație de fapt,
respectiv că NA a obținut un anumit număr de voturi suficiente pentru a obține un mandat de consilier local.
Această situație arată că, la datele de 24.06.2016 și 29.06.2016, NA nu avea calitatea de consilier local, astfel
încât nu este întrunită una dintre cerințele esențiale ale laturii obiective a infracțiunii de dare de mită prev. de
art. 290 alin (1) C.pen., sub aspectul subiectului pasiv.
Împrejurarea că, ulterior, denunțătorul a exercitat calitatea de consilier local în cadrul CL Bradu nu are nicio
relevanță procesuală, sub aspectul infracțiunii deduse judecății, chiar dacă în zilele de 24.06.2016, respectiv
29.06.2016 a fost remisă în două tranșe suma de 6000 de lei tatălui lui NA, de către inculpatul SDT care avea
interesul să fie aleasă o anumită persoană ca viceprimar.
(ICCJ, s.pen, dec.pen. nr. 2830/17..10.2014).
Opinie contrară: există infracțiunea de luare de mită (respectiv de dare de mită) dacă, la momentul
pretinderii foloaselor, funcționarul nu avea calitatea cerută de lege, însă o dobândește ulterior și primește
apoi foloasele în baza înțelegerii anterioare.
COMPLICITATE
ILUSTRAȚIE GRAFICĂ: DARE DE MITĂ, LUARE DE MITĂ
NU MAI SUNT CONDIȚII LA
”DARE DE MITĂ” !:
• SĂ FIE COMPETENT
FAPTA NU ESTE LA DARE DE MITĂ COMPLICITATE • SĂ POATĂ ÎNDEPLINI ACTUL
INFRACȚIUNE INTERMEDIAR LA LUARE DE MITĂ
CA
DA OBIECTUL MITEI (bani, bunuri, foloase CE TREBUIE SĂ FACĂ: • SĂ ÎNDEPLINEASCĂ •
patrimoniale sau nepatrimoniale, care nu se SĂ NU ÎNDEPLINEASCĂ • SĂ URGENTEZE
cuvin funcționarului) • SĂ ÎNTÂRZIE
NU
ACT CE INTRĂ ÎN
ÎNDATORIRILE
SALE DE
SERVICIU
FCONSTRÂNS ??? • SĂ FIE COMPETENT
• SĂ FACĂ UN ACT • SĂ POATĂ ÎNDEPLINI ACTUL
• SĂ EXISTE (CA FUNCȚIE)
CONTRAR
DĂ
PROMITE OFERĂ PRETINDE
PRIMEȘTE ACCEPTĂ PROMISIUNEA
SPEȚĂ