1. Legea contravențională: Potrivit art. 1 din O.G. nr.

2/2001 privind regimul juridic al

contravențiilor, scopul legii contravenționale este acela de a apăra valorile sociale „care nu sunt
ocrotite prin legea penală”. Considerăm că legiuitorul a dorit să sublinieze corelațiile existente
între cele două categorii de legi – penale și contravenționale – în sensul că una și aceeași faptă
nu poate fi considerată atât infracțiune, cât și contravenție. legea contravențională apără
anumite relații de apărare socială, care nu pot forma în același timp și obiect al ocrotirii
dreptului penal.
Legea contravențională intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării În
cazuri urgente se poate prevedea intrarea în vigoare într-un termen mai scurt, dar nu mai puțin de
10 zile.

2. Contravenția: este fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată (s.n.) prin lege,
ordonanță, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al
comunei, orașului, municipiului sau al sectorului Municipiului București, a consiliului județean
ori a Consiliului General al Municipiului București”.

1.Legalitatea stabilirii și sancționarea contravențiilor:

Conform art. 3 din O.G. nr. 2/2001, actele normative prin care se stabilesc
contravenții vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenții și sancțiunea ce
urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea; în cazul sancțiunii cu amendă se vor
stabili limita minimă și maximă a acesteia sau, după caz, cote procentuale din anumite
valori; se pot stabili și tarife de determinare a despăgubirilor pentru pagubele pricinuite
prin săvârșirea contravențiilor.
Legalitatea în materia dreptului contravențional are un caracter special, asemănător
materiei dreptului penal, în doctrină vorbindu-se despre legalitatea
contravenționalizării. Această asemănare este dată de două elemente: legalitatea
prevederii faptei ce constituie ilicit și legalitatea sancțiunilor.

2.Sancțiunile contravenționale complementare:

 confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenții;
 suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a
autorizației de exercitare a unei activități;
 închiderea unității;
 blocarea contului bancar;
 suspendarea activității agentului economic;
 retragerea licenței sau a avizului pentru anumite operațiuni ori pentru
activități de comerț exterior, temporar sau definitiv;
 desființarea lucrărilor și aducerea terenului în starea inițială.

3. Avertismentul: Potrivit art. 7 din O.G. nr. 2/2001, avertismentul constă în atenționarea verbală
sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de
recomandarea de a respecta dispozițiile legale. Avertismentul se aplică în cazul în care fapta
este de gravitate redusă. Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de
stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
4. Amenda:Amenda contravențională are caracter administrativ. Amenda contravențională este o
sancțiune pecuniară ce afectează contravenientul prin diminuarea patrimoniului acestuia, fapt
pentru care a fost denumită sancțiune patrimonială. Amenda contravențională constă în luarea
silită din patrimoniul contravenientului a unei sume de bani și trecerea acesteia în patrimoniul
statului sau al unităților administrativ- teritoriale.
Limita minimă a amenzii contravenționale este de 25 lei, iar limita maximă nu
poate depăși:
 100.000 lei, în cazul contravențiilor stabilite prin lege și ordonanță;
 50.000 lei, în cazul contravențiilor stabilite prin hotărâri ale Guvernului;
 5.000 lei, în cazul contravențiilor stabilite prin hotărâri ale consiliilor județene
ori ale Consiliului General al Municipiului București;
 2.500 lei, în cazul contravențiilor stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale al comunelor,
orașelor, municipiilor și ale sectoarelor municipiului București.

5.Prestarea unei activități în folosul comunității:

În prezent, conform Constituției, amenda contravențională nu mai poate fi
transformată în închisoare contravențională, dar poate fi înlocuită cu prestarea unei
activități în folosul comunității. Potrivit art. 23 alin. (13) din legea fundamentală,
sancțiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală, ceea ce înseamnă
că, atâta timp cât contravențiile rămân în afara dreptului penal, închisoarea nu poate fi
aplicată pentru contravenții.
În cazul în care contravenientul nu achită amenda în termenul precizat anterior,
instanța procedează la înlocuirea amenzii cu sancțiunea obligării la prestarea unei
activități în folosul comunității.
Regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în folosul comunității este
stabilit prin O.G. nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancțiunii prestării unei activități în
folosul comunității. Conform art. 2 din această lege, activitatea în folosul comunității se
prestează în domeniul serviciilor publice, pentru întreținerea locurilor de agrement, a
parcurilor și a drumurilor, păstrarea curățeniei și igienizarea localităților, desfășurarea
de activități în folosul căminelor pentru copii și bătrâni, al orfelinatelor, creșelor,
grădinițelor, școlilor, spitalelor și al altor așezăminte social-culturale.
Iar potrivit art. 3 din O.G. nr. 55/2002, sancțiunea prestării unei activități în folosul
comunității se execută după programul de muncă ori, după caz, programul școlar al
contravenientului, pe o durată cuprinsă între 50 de ore și 300 de ore, de maximum 3
ore pe zi, iar în zilele nelucrătoare de 6-8 ore pe zi.
Prestarea unei activități în folosul comunității poate fi stabilită numai prin lege
sau ordonanță și numai pe o durată ce nu poate depăși 300 de ore și se stabilește numai
alternativ cu amenda

3. Cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei:

Sunt cauze de nerăspundere contravențională, de exemplu, moartea contravenientului, încetarea
existenței persoanei juridice, prescripția răspunderii contravenționale etc.
- activitățile violente acceptate în cadrul unor jocuri sportive;
- intervențiile medicale;
- consimțământul victimei,
- prealabil și pentru fapte ce lezează valori sociale de care victima poate dispune;
- îndeplinirea unei îndatoriri legale sau de serviciu a făptuitorului;
- ordinul unei autorități legitime etc.

6.Prescripția aplicării sancțiunilor contravenționale:

Prescripția aplicării sancțiunii contravenționale este o cauză ce stinge raportul
juridic contravențional de conflict, deoarece acesta nu a fost rezolvat într-o
perioadă de timp rezonabilă.

7.Actul constatator:
În cazul contravenientului persoană juridică actul constatator trebuie să cuprindă:
denumirea, sediul, codul unic de înregistrare (sau actul în baza căruia s-a constituit,
codul fiscal etc. - în cazul în care nu există cod unic de înregistrare) și datele de
identificare ale reprezentantului persoanei juridice. Într-o speță, în mod legal, s-a
hotărât că întocmirea procesului-verbal în numele unui angajat al persoanei juridice
răspunzătoare, deoarece este titulară a autorizației de construcție, atrage nulitatea
actului de constatare și sancționare contravențională 55 .

8.Agentul constatator:
În conformitate cu art. 15 din O.G. nr. 2/2001, contravențiile se constată printr-un proces-verbal
încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează
contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori.
Sunt agenți constatatori: primarii, ofițerii și agenții din cadrul Ministerului Administrației și
Internelor, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și de alți
conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinții consiliilor
județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și de alte persoane
prevăzute în legi speciale.

9.Nulitatea actului constatator (procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției):

Nulitatea este o sancțiune ce constă în lipsirea procesului-verbal de efectele juridice contrarii
normelor juridice prevăzute pentru validitatea sa.

10. Plângerea contravențională:

Plângerea contravențională se poate depune atât la judecătorie, cât și la organul constatator și
are ca efect suspendarea executării actului constatator. Procesul-verbal neatacat în termenul de
15 prevăzut la art. 31 din O.G. nr. 2/2001, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin
care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu. Executarea se face în condițiile
prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor fiscale . Dacă prin lege nu se
prevede altfel, hotărârea prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată numai cu apel. Apelul
se soluționează de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului. Motivarea apelului
nu este obligatorie. Motivele de apel pot fi susținute și oral în fața instanței. Apelul suspendă
executarea hotărârii.
11. Executarea sancțiunilor contravenționale:
Potrivit art. 14 alin. (1) din OG 2/2001 „executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie
dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în
termen de cel mult două luni de la data aplicării sancțiunii.”
12. Contravențiile rutiere:
Potrivit art. 109 alin. (1) din Codul rutier, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor
se fac direct de către polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de
către polițiștii de frontieră.
Conform art. 109 alin. (2), constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor
mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic,
consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
În cazurile prevăzute mai sus, procesul-verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului,
după stabilirea identității conducătorului de vehicul, mentionându-se aceasta în procesul-verbal,
fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.
Contravențiile se achită în conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2018 privind măsuri de
eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, act normativ care, prin art. 2, a reglementat
constituirea unui cont unic deschis la Trezoreria Statului, destinat încasării amenzilor
contravenționale; obligația utilizării unei serii de evidență unică a proceselor-verbale de
constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, denumit în continuare proces-verbal de
contravenție; a instituit titlul de creanță electronic cuprinzând datele din procesul-verbal de
contravenție, stabilite de prezenta lege; și a constituit sistemul informatic de gestionare a
titlurilor de creanță electronice.
Fac obiectul prevederilor legii amenzile contravenționale aplicate persoanelor fizice de către
agenții constatatori din cadrul organelor care au implementat seria de evidență unică a
proceselor-verbale de contravenție și modalitatea de preluare și transmitere în sistem informatic a
datelor necesare creării titlului de creanță electronic.
Prevederile legale menționate anterior se completează cu cele ale O.G. nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările și completările ulterioare, daca prin prezenta ordonanță de urgență nu se dispune
altfel.