Testul 10 Subiectul I: Cauzele care nlatur rspunderea contraventionala 1.

1Definii cauzele care nltur rspunderea contravenional

Conform art 26 CCA cauzele care inlatura raspunderea contraventionala sunt : Renuntarea benevola la savirsirea contraventiei Contraventia neinsemnata,tentativa. Impacarea victimei cu faptuitorul. Prescriptia raspunderii contraventionale. Amnistia.

1.2.Specificul Cauzelor.
Renuntarea benevola la savirsirea este renuntare benevola la savirsirea contraventiei incetarea actiunii indreptata nemijlocit spre savirsirea contraventiei daca persoana este constienta de posibilitatea finalizarii faptei. Contraven ia ne!nsemnat", tentativa# $n cazul contraven iei ne!nsemnate, or%anul &persoana cu func ie de r"spundere' !mputernicit s" rezolve cazul poate !nl"tura r"spunderea contraven ional" limit!ndu#se la adresarea unei observa ii verbale f"ptuitorului.(e consider" ne!nsemnat" tentativa de contraven ie sau contraven ia pentru care prezentul cod prevede !n calitate de sanc iune ma)im" aplicarea unei amenzi de p!n" la *+ unit" i conven ionale. $mp"carea victimei cu f"ptuitorul# Procesul contraven ional pornit !nceteaz" !n cazul !mp"c"rii victimei cu f"ptuitorul !n contraven iile prev"zute la art.,- de e),&vatamarea intentionata u.oara a inte%ritatii corporale'. $mp"carea este personal". Pentru persoanele lipsite de capacitate de e)erci iu, !mp"carea se face de reprezentan ii lor le%ali. Persoanele cu capacitate de e)erci iu limitat" se pot !mp"ca cu !ncuviin area reprezentan ilor lor le%ali. Prescrip ia r"spunderii contraven ionale#Prescrip ia !nl"tur" r"spunderea contraven ional"./ermenul de prescrip ie a r"spunderii contraven ionale este de 0 luni./ermenul de prescrip ie cur%e de la data s"v!r.irii contraven iei.$n cazul contraven iei continue .i contraven iei prelun%ite, termenul de prescrip ie cur%e de la data s"v!r.irii ultimei ac iuni sau a inac iunii.Prescrip ia e)ecut"rii sanc iunii contraven ionale este de un an.(e consider" c" nu a fost supus r"spunderii contraven ionale contravenientul:a c"rui r"spundere contraven ional" a fost !nl"turat"1care a e)ecutat inte%ral sanc iunea1!n a c"rui privin " procesul contraven ional a !ncetat. Amnistia#Amnistia este actul care are ca efect !nl"turarea r"spunderii contraven ionale .i a e)ecut"rii sanc iunii contraven ionale, reducerea sau comutarea sanc iunii contraven ionale.Amnistia nu are efecte asupra m"surilor de si%uran " .i nici asupra drepturilor victimei.

1.3.Argumentai interdependena dintre cauzele care nltur rspunderea contravenional i alte temeiuri care exclud sau in lueneaz la aplicarea rspunderii contravenionale
2eosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele care e)clud sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insa.i din conditia deja mentionata,adica putem spune ca unele inatura caracterul contraventional a l faptei,pe cind altele inlatura raspunderea contrav precum si influenteaza la aplicarea raspunderii contrav. 3 alta deosebire ar fi ca inlaturarea raspunderii contrav,nu duce la inlaturarea caracterului contraventional al faptei,ci doar inlatura aplicarea sau e)ecutarea sanctiunii,pe cind cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei,sunt acele cauze,prin intermediul carora,fapta contraventionala nu mai este considerata contraventie. 2aca e sa ne referim la cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contravetnionale,acestea,prin calitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea contrav,ori de a o usura,luind in consideratie anumite criterii.

Test!0 Subiectul1: "otiunea si caracteristica executarii #otaririlor cu privire la sanctiunile aplicabile si ca complimentare. 1.1 $escriei aza executrii #otrrilor cu privire la sanciunile contravenionale aplicabile i ca complimentare
4)ecutarea 5otaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza a procedurii contraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile contraventionale,apl6cate si totodata se constata eficacitatea procesului contraventional jurisdictional. Procedura e)ecutarii sanctiunilor contraventionale reprezinta un comple) de activitati speciale care un sint decit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire la aplicarea sanctiunii contrav.

1.% Analizai etapele principale de executare a sanciunilor contravenionale aplicabile i ca complimentare

Privarea de dreptul dea detine anumite functii sau dea desfasura anumita activitate.4)ecutarea acestor sanctiuni se asi%ura de catre oficiul de e)ecutare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientului,fie sediul pers jur. Contraveniente.3ficiul de e)ecutare trimite 5otarirea jut or%anului abilitat cu dreptul dea dispune eliberareae contravenientului din functie sau deai interzice e)ercitarea unei activitate,care este obli%at in 0 zile pu pers fiz si *+ zile pentru persoana juridica,sa adopte actul de eliberare din functie sau de interzicere a desfasurarii unei activitati,si impreuna cu 5otarirea jud sa o trimita oficiului de e)ecutare.

Privarea de dreptul special consta in interzicerea pers dea conduce ve5icule si de a detine arma si portarma.In cazul dat ares loc confiscarea obiectului care a constituit instrumentul comiterii contraventiei.Poate fi confiscat doar obiectul ce se afla in proprietate privata. O alta sanctiune complimentara este aplicarea punctelor de penalizare care se aplica conducatorilor de ve5icule vinovate de savirsirea unei contraventii.Punctele de penalizare se aplica odata cu sanctiunea principala,de e) amenda.7odul de evidenta a punctelor de penalizare si modul de asi%urare a accesului titularului de permis de conducere la informatia despre punctele de penalizare se stabileste de %uvern.Punctele de penalizare se anuleaza dupa e)pirarea 6 luni dupa aplicarea lor,sau la data privarii dea conduce ve5icule prin 5otarire judecatoreasca. Expulzarea se aplica drept sanctiune contraventionala fata de cetatenii straini sau fata de apatrizi pentru comiterea unor contrav ce incalca ordinea publica sau orinduirea de stat.4)pulzarea se e)ecuta de catre or%anele afacerilor interne.Instanta de judecata e)pediaza 5otarirea privind e)pulzarea cetateanului strain sau apatridului la or%anul afacerilor interne in a carui raza a fost retinuta ori domiciliaza pers vinovata.

1.& Argumentai importana executrii #otrrilor cu privire la sanciunile contravenionale

(copul distinct al sanctiunii contraventionale este inte%rarea sociala a celor ce sunt in conflict cu le%ea,precum ca si faptul ca la stabilirea sanctiunii contraventionale,trebuie sa se tina cont de caracterul prejudiciabil al faptei si caracteristicile pe care le prezinta personalitatea faptuitorului. Astfel tinind cont de cele sus mentionate,putem afirma ca le%islatia privind e)ecutarea 5otaririlor judecatoresti cu privire la sanctiunile contaventionale aplicabile si ca complimentare,are un %rad destul de avansat,deoarece,conducindune de prevederile le%islatiei,observam ca e)ecutarea sanctiunilor contraventionale are loc prin mijloace destul de satisfacatoare,care nicidecum nu au ca scop indimidareasau pricinuirea carorva prejudicii contravenientului. 2upa cum am observa la e)ecutarea 5otaririi judecatoresti se ia in consiuderatie spre e)emplu,starea in care se afla persoana contravenientului,ma refer la privarea de dreptul dea conduce ve5icule,care,conform CCA nu poate fi aplicata persoanei cu dizabilitati care foloseste ve5icului ca unic mijloc de transport,cu anumite e)ceptii. 3 particularitate ne%ativa a le%islatie in acest sens ar fi faptul ca punctele de penalizare e)pira in termen de 6 luni,de la data aplicarii lor.Astfel contravenientul poate fi intro oarecare masura incurajat de savirsirea unor contraventii in sens ca nu va avea prea mult de suferit,stiind ca aceste puncte spre e)emplu,a caror numar ma)im stabilit de %uvern ar putea duce la ridicarea permisului de conducere,urmeaza sa e)pire dupa anumita perioada. Test.11 Subiect 1 1.1 Identi icai cauzele care in lueneaz la aplicarea rspunderii contraven ionale Conform CCA ,cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contrav,adica care au efec asupra marimii sanctiunii contraventioanale sunt: circumstantele atenuante si circumstantele a%ravante.Astfel,urmeaza sa le mentionam pe fiecare in parte&mai jos' 1.2 $eterminai speci icul cauzelor care in lueneaz la aplicarea rspunderii contraven ionale Conform Art 82 CCA 9a aplicarea sanc iunii contraven ionale fa " de persoana a c"rei vinov" ie este dovedit" se consider" circumstan e atenuante: a' prevenirea consecin elor prejudiciabile sau repararea benevol" a prejudiciului1 b' contribu ia la descoperirea contraven iei1 c' s"v!r.irea contraven iei !ntr#un concurs de !mprejur"ri personale sau familiale1 d' s"v!r.irea contraven iei de c"tre un minor, o femeie %ravid" sau o persoan" care !ntre ine copil cu v!rsta de p!n" la - ani1 e' ac iunile ile%ale sau imorale ale victimei care au provocat contraven ia. Conform art 80,9a aplicarea sanc iunii contraven ionale fa " de persoana a c"rei vinov" ie este dovedit" se consider" circumstan e a%ravante: a' continuarea comport"rii ilicite, contrar soma iei de a se pune cap"t unei astfel de comport"ri1 b' s"v!r.irea contraven iei de c"tre o persoan" anterior sanc ionat" contraven ional sau condamnat" ale c"rei antecedente nu au fost stinse1 c' insti%area sau atra%erea minorilor la s"v!r.irea contraven iei1 d' s"v!r.irea contraven iei de c"tre un %rup de persoane1 e' s"v!r.irea contraven iei profit!ndu#se de condi iile unor calamit" i naturale sau ale altor st"ri e)cep ionale1 f' s"v!r.irea contraven iei !n stare de ebrietate produs" de alcool sau de alte substan e. Instan a de judecat" este !n drept, !n func ie de caracterul contraven iei, s" nu considere aceast" circumstan " ca a%ravant"1 %' s"v!r.irea contraven iei fa " de un minor, de o femeie, de o persoan" !n etate sau fa " de o persoan" care se afl" !n imposibilitatea de a se ap"ra. Circumstantele a%ravante poarta un caracter e)5austiv. 1.3.Argumentai interdependena dintre cauzele care in lueneaz la aplicarea rspunderii contravenionale i temeiurile care exclud aplicarea rspunderii contraven ionale 2eosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele care e)clud sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insa.i din conditia deja mentionata,adica putem spune ca unele inatura caracterul contraventional a l faptei,pe cind altele inlatura raspunderea contrav precum si influenteaza la aplicarea raspunderii contrav.

3 alta deosebire ar fi ca inlaturarea raspunderii contrav,nu duce la inlaturarea caracterului contraventional al faptei,ci doar inlatura aplicarea sau e)ecutarea sanctiunii,pe cind cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei,sunt acele cauze,prin intermediul carora,fapta contraventionala nu mai este considerata contraventie. 2aca e sa ne referim la cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contravetnionale,acestea,prin calitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea contrav,ori de a o usura,luind in consideratie anumite criterii. Subiect %. 2.1 4)ecutarea 5otaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza a procedurii contraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile contraventionale,apl6cate si totodata se constata eficacitatea procesului contraventional jurisdictional. Procedura e)ecutarii sanctiunilor contraventionale reprezinta un comple) de activitati speciale care un sint decit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire la aplicarea sanctiunii contrav. 2.2 Avertisemtnul este o sanctiune cu caracter moral,si intervine in cazurile in care fapta e demica importanta,iar or%anul apreciaza ca cel ce a savirsito nu o va mai repeta.Avertismentul se aplica in scris,si se transmite persoanei sanctionate,contra semnatura. Amenda#sanctiune pecuniara.4)ecutarea amenzii se poate face pe 2 cai:de bunavoie,de catre contravenient si fortat,de catre or%anele de e)ecutare a sanctiunii contraventionale.Amenda se ac5ita de contravenien in mod benevol in termen de 0+ zile.4ste in drept sa ac5ite jumatate de suma stabilita daca pers o ac5ita in cel mult ,2 ore.In cazul in cazul e)ecutarii fortate a amenzii,instante jud dupa e)pirarea 0+ zile,trimite in oficial de e)ecutare,titlu e)ecutoriu pu incasarea silita a amenzii.In scopul asi%urarii e)ecutarii silite a sanctiunii sub forma de amenda ,3fic de e)ec,verifica mijloacele banesti de pe conturile pers fiz sau jur,si prezinta dispozitia de incasare institutiei financiare respective pu a ridica suma de bani.Instanta jud este informata in termen de *: zile la pers fiz si : zile la pers jur despre e)ecutarea 5otaririi ei.In cazu cin persoanele de la *6#*- ani savirsesc contraventii,amenda se percepe de a parinti,daca minorii un au mijloace financiare. 4)ecutarea sanctiunii muncii neremunerate in folosul comunitatii#2upa pronuntarea 5otaririi jud,presedintele sedintei de judecata e)plica esenta sanctiunii muncii neremunerate in folosum comunitatii,fapt care se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata.Persoana sanctionata depune in scris un an%ajament prin care se obli%a sa se prezinte in *+ zile la oficiul de e)ecutare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul.In cazul ca contravenientul nu indeplineste obli%atiile respective,oficiul de e)ecutare trimite instantei un demers prin care se cere inlocuirea muncii neremunerate cu arest contraventional. Arestu e cea mai aspra sanctiune contraventionala si se aplica in cazuri e)ceptionale pentru cele mai %rave contraventii pe un termen de 0+ zile numai de catre intstanta de judecata.2ecizia in arest contraventional se pune in e)ecutare imediat dupa pronuntarea 5otaririi jud.4)ecutarea acestei sanctiuni se asi%ura de catre penitenciare in conditiile stabilite pentru re%im initial intrun tip semiin;is.Arestul nu se aplica femeilor %ravide ,minorilor,invalizilor dradul * si2 militarilor,femeilor cu copii pina *2 ani. 2.3 (copul distinct al sanctiunii contraventionale este inte%rarea sociala a celor ce sunt in conflict cu le%ea,precum ca si faptul ca la stabilirea sanctiunii contraventionale,trebuie sa se tina cont de caracterul prejudiciabil al faptei si caracteristicile pe care le prezinta personalitatea faptuitorului. Astfel tinind cont de cele sus mentionate,putem afirma ca le%islatia privind e)ecutarea 5otaririlor judecatoresti cu privire la sanctiunile contaventionale aplicabile si ca complimentare,are un %rad destul de avansat,deoarece,conducindune de prevederile le%islatiei,observam ca e)ecutarea sanctiunilor contraventionale are loc prin mijloace destul de satisfacatoare,care nicidecum nu au ca scop indimidareasau pricinuirea carorva prejudicii contravenientului. 2upa cum am observa la e)ecutarea 5otaririi judecatoresti se ia in consiuderatie spre e)emplu,starea in care se afla persoana contravenientului,ma refer la arestul contraventional,care,conform CCA nu poate fi aplicat femeilor %ravide,invalizilor de %radul * si 2,militarilor,femeilor ce au copii pina la - ani etc,ceea ce e si normal insa o lacuna cred ca o constituie faptul ca in aceasta cate%orie nu intra minorii,fapt ce arata ca lor li se aplica arestul contraventional.Insa cred eu ca este o masura prea aspra,cred ca ar trebui sa se puna accentul pe o masura educativa nu de contstrin%ere. Ideea este ca doctrina include minorii in aceasta cate%orie,insa CCA art 0-al6 nu prevede acest fapt. 9a <el si in cazul muncii neremunerate in folosul comunitatii,nu se stipuleaza nimic despre minori,insemnind ca acestia pot fi supusi unei astfel de sanctiuni...Cred eu ca o masura educativa ar fi mai binevenita,mai ales pentru atin%erea scopurilor le%ii contraventionale. 3 particularitate pozitiva a le%islatie in acest sens ar fi faptul ca le%iuitorul ofera posibilitatea contravenientului sa ac5ite amenda in jumatate in anumit termen,fapt ce deasemenea este in favoarea persoanei vinovate. Test nr.& Subiectul 1: Delimitarea rsunderii contravenionale de alte forme de rspundere juridic

1.1 Identi icai criteriile de delimitare a rspunderii contraven ionale de alte orme de rspundere 'uridic. Pentru a o caracteristic" mai ampl" a delimit"rii r"sp.contrv de alte forme de r"sp.juridic" , este nevoie de menionat criteriile comform c"rora facem delimitarea , acestea fiind : *.temeiul raspunderii. ( componena infraciunii = rspunderea penal , executarea necuvenit sau neglijent a

obligaiilor de serviciu = rspunderea disciplinar , svrirea cu vinovie a unei fapte prejudiciabile cu un grad de perciol social mai periculos ca infraciunea = rspunderea contrv.) 2.caracteristica subiectelor (persoan fizic = rspunderea disciplinar , persoan fizic sau juridici = rspunderea penal i contravenional) 3.caracterul sanctiunii ( de ordin moral = rspunderea disciplinar , de ordin material = rspunderea civil i penal , de ordin material i moral = rspunderea contravenional)
1.% Stabilii delimitarea rsp. contrav. de alte forme de rsp. juridic conform criteriilor

pre deosebire de raspundere desciplinar care are ca temei abordarea disciplinei iar ca subiect al raspunderii apare persoana fizic pe care o numim !angajat! , rspunderea contraventionala are ca temei comiterea unei contraventii si subiect al raspunderii poate fi persoana fizica care nu se afla in raport de subordonare ierar"ica, precum si persoana juridica cu exceptia autoritatii si institutiei publice. sanctiunea disciplinara poarta in temei un caracter moral iar cele contraventionale#caracter precuniar. $aspunderea civila are ca temei delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferente raporturilor civile sau cauzarea de prejudicii. %ercul de subectii a raspunderii civile este unul dintre cele mai larg comparativ cu subiectele raspunderii contraventionale care au un caracter mai restrins. %a si in cazul raspunderii materiale la raspunderea civila, sanctiunile constau in repararea prejudiciilor material precum si prejudiciului moral in cazul persoanei fizice, spe deosebire de sanctiunea contraventionala care poarta un caracter mai complex acestea formind un sistem ce permite substituirea reciproca. $aspunderea penala este cea mai severa forma de raspundere juridica care are ca temei comiterea infractiunilor aceasta reprezentind o fapta mai social periculoas comparativ cu contraventia subiectele raspunderii penale sunt aproximativ similare cu cele ale raspunderii contraventionale exceptie fiind virsta persoanei posibile de raspundere, precum si faptul ca de la raspunderea contraventionala sunt exceptate nu doar autoritatea publica dar si institutia publica. &n cazul pedepsilor penale predomina privarea de libertate. $aspunderea contraventionala ocupa un loc dinstinct in cadrul raspunderii juridice deosebinduse de alte forme de raspundere juridice .
1.& Apreciai locul i rolul rspunderii contravenionale n sistemul rspunderii juridice.

$spunderea contravenional este prevzut de ctre %odul %ontravenional al $epublicii 'oldova .$spunderea contravenional are sarcina de a ocrotivalorilesociale, personalitatea, drepturile .i interesele
le%itime ale persoanelor fizice .i juridice, proprietatea, or=nduirea de stat .iordineapublic", precum.i de a depista, preveni .i lic5ida contraven iile administrative .i consecin elelor, de contribui la educarea cet" enilor in spiritul !ndeplinirii intocmai a le%ilor.

Astfel , menionm c rspunderea contravenional (i are pe merit un loc de vaz (n cadrul legislativ alturi de celelalte forme de rspundere juridic . )aptul c rspunderea contraven ional are un caracter mai blnd (n comparaie cu rspunderea penal (gradul prejudiciabil mai ne(nsemnat, pericolul social cu un nivel mai jos, pedeapsa vdit mai blnd) deloc nu face acceptabil opinia c ar avea un alt loc (n cadrul legislativ sau avnd unul de o importan mai minuscul , ambele forme de rspundere juridic au pretext legal, func ioneaz (n baza

legii, au scopuri practic identice i prezint un temei legal sau prg"ii legale prin care cet enii vor fi pedepsii pentru faptele sale prejudiciabile indiferent de gradul de pericol social. *adar, principiile de baz, comune mai multor forme de rspundere juridic (umanismului, democratismului, legalitii (n faa legii i a autoritilor publice), permit rspunderii contravenionale de a se plasa (n cadrul sistemului legislativ, pe poziii de egalitate cu celelalte forme de rspundere juridic . Subiectul 2: +oiunea i caracteristica general a executrii "otr(rii cu privire la sanc iunea contrav
%.1 $e inii i cracterizai faza executrii hotrrii cu privire la sanciunea contravenional. 4)ecutarea 5otaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza a procedurii contraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile contraventionale,apl6cate si totodata se constata eficacitatea procesului contraventional jurisdictional. Procedura e)ecutarii sanctiunilor contraventionale reprezinta un comple) de activitati speciale care un sint decit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire la aplicarea sanctiunii contraven ionale. %.% $e ini(i )i caracteriza(i etapele executrii #otrrii cu privire la sanc(iunea contraven(ional

%e ,ine de executarea "otr(rilor judectore-ti etapele difer pentru fiecare contraven,ie (n parte. .eci nu putem vorbi despre etape /generale! ce sunt caracteristice tuturor contraven,iilor. *stfel0 1) Executarea privrii de dreptul de a exercita o anumit activitate sau de a deine o anumit funcie se asi%ura de
catre oficiul de e)ecutare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientului, fie sediul persoanei juridice contraveniente. 3ficiul de e)ecutare trimite 5otarirea judec"toreasc" or%anului abilitat cu dreptul dea dispune eliberareae contravenientului din functie sau de ai interzice e)ercitarea unei activit" i, care este obli%at in 0 zile pentru pers .fizic" si *+ zile pentru cea juridica, sa adopte actul de eliberare din functie sau de interzicere a desfasurarii unei activitati, si impreuna cu 5otarirea jud sa o trimita oficiului de e)ecutare. 2' Expulzarea se e)ecuta de catre or%anele afacerilor interne. Instanta de judecata e)pediaza 5otarirea privind e)pulzarea cetateanului strain sau apatridului, la or%anul afacerilor interne in a carui raza a fost retinuta ori domiciliaza pers vinovata. 0' $n cazul amenzii 5ot"t!rea judec"toreasc" este pronun at" doar dup" ce contravenientul refuz" s" o ac5ite de bun" voie timp de 0+ e zile. Astfel, judec"toria trimite la oficiul de e)ecutare, titlu e)ecutoriu pentruu incasarea silita a amenzii. In scopul asi%urarii e)ecutarii silite a sanctiunii sub forma de amenda ,3ficiul de e)ecutare, verifica mijloacele banesti de pe conturile persoanei fizice sau juridice .i prezinta dispozitia de incasare institutiei financiare respective pentru a ridica suma de bani. Instanta judecatoreasca este informata in termen de *: zile la persoana fizica si : zile la persoana juridica, despre e)ecutarea 5otaririi ei. In cazul cind persoanele de la *6#*ani savirsesc contraventii,amenda se percepe de a parinti, daca minorii un au mijloace financiare. 8' Referitor la munca neremunerata n folosul comunitii , dupa pronuntarea 5otaririi judecatoresti, presedintele sedintei de judecata e)plica esenta sanctiunii muncii neremunerate in folosul comunitatii, fapt care se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata. Persoana sanctionata depune in scris un an%ajament prin care se obli%a sa se prezinte in *+ zile la oficiul de e)ecutare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul. In cazul ca contravenientul nu indeplineste obli%atiile respective, oficiul de e)ecutare trimite instantei un demers prin care se cere inlocuirea muncii neremunerate cu arest contraventional. :' 2ecizia pentru arestul contraventional se pune in e)ecutare imediat dupa pronuntarea 5otaririi judecatoresti. 4)ecutarea acestei sanctiuni se asi%ura de catre penitenciare in conditiile stabilite pentru re%im initial intrun tip semi#!nc5is. Arestul nu se aplica femeilor %ravide , minorilor, invalizilor %radul I .i II, militarilor, femeilor cu copii pina *2 ani. %.& Aprecia(i importan(a executrii #otrrii cu privire la sanc(iunea contraven(ional.

2xecutarea "ott(rii judectore-ti cu privire la contraven,ie este ultima -i cea mai important faz a procesului contraven,ional. 3rin intermediul ei se asigur (nfptuirea justi,iei -i tot prin intermediul ei aplicarea contraven,iei (-i atince scopurile (scop educativ, coerctivm, preventiv). 2xecutarea "otr(rilor este o faz primordial din simpul fapt c (n lipsa acesteia "ott(rile judectore-ti -i#ar pierde rostul, deoarece nu vor putea fi aplicate. +ecesitatea executrii c(t mai eficiente a "otr(rii cu privire la sanc,iunea contraven,ional este dicatat -i de faptul c fenomenul contraven,ional este unul des (nt(lnit (n societatea contemporan.
Test nr.! Subiectul 1: Noiunea i scopurile sanciunilor contravenionale 1.1 $e inii i caracterizai sanciunile contravenionale. Sanciunea contravenional reprezint" o m"sur" de constr!n%ere statal" i un mijloc de reeducare i corectare ce se aplic" !n numele le%ii persoanelor care au s!v=r it o contravenie. Codul Contravenional deasemenea include i re%lementeaz" urm"toarele sanciuni: *' Avertismentul este cea mai bl!nd" sanciune contravenional" i const" !n atenionarea contravenientului asupra caracterului faptei s"v!rite cu recomandarea de a respecta pe viitor dispozi iile le%ale. (e aplic" doar !n form" scris".

2'Amenda este o sanciune pecuniar" i este cea mai r"sp!ndit" sanciune contravenional" datorit" mobilit"ii i comodit"ii de aplicare. 4ste stabilit" !n unit"i convenionale. Persoanelor fizice amenda se aplic" de la * u.c. la *:+ u.c. Persoanelor juridice amenda se aplic" de la *+ la :++ u.c. Contravenientul are dreptul s" ac5ite jum"tate din amend" timp de ,2 i ea se va considera ac5itat" inte%ral. 0' Privarea de dreptul de a desfura o anumit" activitate const" !n interzicerea temporar" persoanei fizice de a desf".ura o anumit" activitate, inclusiv prin privarea acesteia de dreptul special &permis de conducere, port#arm"'. 8'Privarea de dreptul de a deine anumite funcii poate fi aplicat" doar persoanelor fizice :'Aplicarea punctelor de penalizare are loc doar asupra persoanelor fizice care au s"v!r it contravenii din domeniul circulaiei rutiere. Punctele de penalizare pot fi aplicate doar ca sanc iuni complimentare i dac" contravenientul acumuleaz" timp de jum"tate de an *: puncte, este lipsit de dreptul special de a conduce. 6' Privarea de dreptul special &de a conduce i de a purta arma' poate avea loc doar prin 5ot"r!re judec"toreasc" i se aplic" deasemenea doar persoanelor fizice. ,' Munca neremunerat !n folosul comunit" ii const" !n antrenarea contravenientului persoan" fizic", !n afara timpului de serviciu de baz" sau de studii, la munca stabilit" de autoritatea administra iei publice locale. (e stabile.te pe o durat" de la *+ la 6+ de ore .i se e)ecut" !n 28 ore pe zi. 4a poate fi aplicat" doar persoanelor care accept" s" e)ecute o asemenea sanc iune. $n caz de esc5ivare de la munca neremunerat" !n folosul comunit" ii, aceast" sanc iune se !nlocuie.te cu arest contraven ional, calcul!ndu#se o zi de arest pentru 2 ore de munc" neremunerat" !n folosul comunit" ii. >u poate fi aplicat" invalizilor de %radul I .i de %radul II, militarilor, an%ajailor mai, femeilor %ravide, persoanelor care s!nt unicul !ntre in"tor al copilului cu v!rsta de p!n" la - ani .i nici pensionarilor. -' Arestul contravenional este o sanc iune contraven ional" e)cep ional" care const" !n privarea de libertate pe un termen stabilit prin 5ot"r!re judec"toreasc" i este cea mai sever" sanciune contravenional". 2urata arestului contraven ional este de la 0 la *: zile. $n cazul concursului de contraven ii sau al cumulului de 5ot"r!ri de sanc ionare poate fi i de 0+ zile. ?' Expulzarea este o m"sur" de !ndep"rtare silit" de pe teritoriul Republicii 7oldova a cet" enilor str"ini .i apatrizilor care au !nc"lcat re%ulile de .edere. 4)pulzarea are drept scop !nl"turarea unei st"ri de pericol .i prevenirea s"v!r.irii de c"tre aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase. 1.% $eterminai scopurile sanciunilor contravenionale Reieind din le%islaie, scopurile sanciunilor s!nt: *'Aplicarea m"surii de constr!n%ere fa" de persoana vinovat". & cop coercitiv' 2'Corectarea i reeducarea persoanelor ce au s"v!r it contravenia. & cop educativ' 0'4ducarea altor persoane.& cop educativ' 8'Prevenirea s"v!ririi altor contravenii. & cop preventiv' 1.3 Stabilii distincia ntre sanciunile contravenionale i celelalte sanciuni 'uridice. Comparativ cu sanciunile penale, acele contravenionale se dovedesc a fi mult mai bl!nde. Arestul ca pedeaps" penal" poate ajun%e la deteniune pe via", amenda la *+++ u.c., iar persoana juridic" poate fi lic5idat". Pedeapsa penal" poate fi aplicat" doar !n urma 5ot"r!rii judec"toreti, pe c!nd cea contravenional de o mulime de a%eni constatatori, persoane cu funcie de r"spundere. (anciunile contravenionale nu !mpiedic" la an%ajarea ulterioar" a persoanei fizice !ntr#o funcie public" sau funcie special" &an%ajat 7AI, fore armate'. (anciunile contravenionale nu pot coe)ista pe l!n%" cele penale &adica aplicate concomitent' (anctiunile civile, in comparatie cu cele contraventionale au ca scop repararea prejudiciului persoanei vatamate. (anctiunile contraventionale sunt aplicate de catre or%anele de stat iar in cazul amenzii, beneficiar este tot statul &adica el incaseaza suma'. (anciunile contraventionale pot fi aplicate concomiteti cu cele civile. (anctiunile civile la fel sunt aplicate doar in urma pronuntarii instantei judecatoresti. /ermenul de prescriptie pentru aplicarea sanctiunii contraventionale este de 0 luni. (anctiunile contraventionale rezulta din le%i, pe cind cele civiel pot rezulta si din contracte. (anctiunile contraventionale se aplica pentru sav!r irea unei contravenii, pe c!nd cele administrative pentru !nc"lcarea unui raport administrativ. (anciunile administrative au un %rad i mai redus de severitate dec!t cele cotnravenionale &e) mustrare, eliberare din funcie' Subiectul %: !alea extraordinar de ata" #evizuirea" %.1 $e inii i caracterizai revizuirea #evizuirea reprezint" o cale e)traordinar" de atac prin care se poate revizui procesul contraventional !nc5eiat printr#o 5ot"r!re judec"toreasc". #evizuirea procesului contraven ional poate fi cerut" dac": a' instan a de judecat" interna ional", prin 5ot"r!re, a constatat o !nc"lcare a drepturilor .i libert" ilor omului care poate fi reparat" la o nou" judecare1 b' Curtea Constitu ional" a declarat neconstitu ional" prevederea le%ii aplicat" !n cauza respectiv"1 c' le%ea nou" !nl"tur" caracterul contraven ional al faptei sau amelioreaz" situa ia contravenientului !n a c"rui privin " nu a fost e)ecutat" inte%ral sanc iunea contraven ional"1 d' prin 5ot"r!re definitiv" s#a constatat c" a%entul constatator, procurorul sau judec"torul a comis, !n cursul constat"rii .i judec"rii acestei cauze, abuzuri ce constituie infrac iuni. %.% $eterminai i caracterizai etapele revizuirii *' Procedura de revizuire se desc5ide !n baza cererii procurorului de nivelul instan ei de judecat", conform competen ei teritoriale, sau a cererii contravenientului adresat" instan ei care a judecat cauza@contesta ia.

2' Cererea de revizuire se face !n scris, cu invocarea motivului revizuirii .i a datelor doveditoare. 0' Cererea de revizuire se depune !n instan a a c"rei decizie sau 5ot"r!re a r"mas definitiv" 8' $n procedura de revizuire, instan a sesizat" poate dispune suspendarea 5ot"r!rii nee)ecutate :' 2up" e)aminarea cererii de revizuire, instan a de revizuire adopt" una dintre urm"toarele 5ot"r!ri: #respin%e cererea de revizuire dac" este: a' tardiv"1 b' inadmisibil"1 c' ne!ntemeiat"1 #' admite cererea, cas!nd 5ot"r!rea atacat", .i pronun " o nou" 5ot"r!re. 6' Instan a dispune, dup" caz, repunerea !n drepturi, restituirea amenzii pl"tite .i a bunurilor, precum .i a c5eltuielilor judiciare pe care persoana !n a c"rei favoare s#a admis revizuirea nu era obli%at" s" le suporte, includerea, la cerere, !n vec5imea ne!ntrerupt" !n munc", a duratei sanc iunii arestului contraven ional %.& *valuai gradul de per eciune a legislaiei privind revizuirea Consider c" Codul Contravenional re%lemeanteaz" destul de reit procesul de revizuire. (unt indicate e)5austiv condiiile de iniiere a revizuirii, persoanele !mputernicite de a o cere c=t i etapele procesului. 2estul de reuit" este i posibilitatea revizurii nu doar !n scopul clas"rii cauzei i restituirea amenzii sau repar"rii prejudiciului, ci i !n scopul constat"rii c" contravenia s"v!rit" poate fi calificat" drept infraciune i sancion"rii contravenientului cu pedeaps" penal". Aceast" posibiltiate acord" Procuraturii de a duce o lupt" mai eficient" cu corupia, adic" revizuind cazurile ce s!nt la limita ilicitului penal i contravenional. Pentru a nu deveni un instrument de antaj i asi%ur"nd principiului accesului liber la justi ie, 5ot"r!rea de revizuirea poate fi atacat" !n recurs. Test nr.+ 1.1 Identi icati sistemul si enumerati sanctiunile contraventionale (istemul de sanc iuni este stabilit e)pres de le%ea contraven ional". /ransform"rile social#economice ce au avut loc !n societate !n ultimii ani, precum .i inova ia prev"zut" de le%ea contraven ional" nou" ce ine de subiectul r"spunderii contraven ionale &introducerea persoanei juridice ca subiect al r"spunderii contraven ionale' au modificat esen ial .i sistemul sanciunilor contravenionale" (anc iunile contraven ionale s!nt: #avertismentul1 # amenda1 # privarea de dreptul de a desf".ura o anumit" activitate1 # privarea de dreptul de a de ine anumite func ii1 # aplicarea punctelor de penalizare1 # privarea de dreptul special &dreptul de a conduce ve5icule, dreptul de a de ine arm" .i de portarma'1 # munca neremunerat" !n folosul comunit" ii1 # arestul contraven ional1 # e)pulzarea 1.% Clasi icati sanctiunile contraventionale In dependenta de subiectul contraventiei,sanctiunile contraventionale se clasifica in: # sanc iunile aplicabile persoanei fizice1 # sanc iunile aplicabile persoanei juridice. (anc iunile contraven ionale aplica$ile persoanei fizice s!nt: # avertismentul1 # amenda1 # privarea de dreptul de a desf".ura o anumit" activitate1 # privarea de dreptul de a de ine anumite func ii1 # aplicarea punctelor de penalizare1 # privarea de dreptul special &dreptul de a conduce ve5icule, dreptul de a de ine arm" .i de portarma'1 # munca neremunerat" !n folosul comunit" ii1 # arestul contraven ional1

# e)pulzarea.2,6 (anc iunile contraven ionale aplicabile persoanei juridice s!nt: # amenda1 # privarea de dreptul de a desf".ura o anumit" activitate. In dependenta de importanta contraventiei,sanctiunile contraventionale se clasifica in: #sanctiuni principale #sanctiuni complementare&privarea de dr de a desfasura o anumita activitate,privarea de dreptul de a detine anumite f#tii,punctele de penalizare' 1.& Apreciati tendintele legislatiei privind sanctiunile contraventionale (anc iunea contraven ional" este un element obli%atoriu al normei contraven ionale materiale, !n care s!nt stipulate m"surile de influen are a statului asupra persoanei care, cu vinov" ie, a comis o abatere contraven ional", ea fiind un mijloc de %arantare &de protejare' a normei juridice. Pornind de la con inutul art. 02 din CC al R7, putem afirma c" prin sanc iune contraven ional" se !n ele%e o m"sur" de constr!n%ere sau de reeducare aplicat" contravenientului !n scopul corect"rii comportamentului acestuia .i al prevenirii de s"v!r.ire a unor noi contraven ii at!t de c"tre contravenientul !nsu.i, c!t .i de c"tre alte persoane. 2e.i ideal este ca to i destinatarii normelor juridice contraven ionale s" se conformeze re%ulilor de conduit" stabilite prin dispozi ia normei juridice materiale .i protejate prin intermediul sanc iunii normei respective, realitatea demonstreaz" c" o parte dintre subiec ii dreptului contraven ional nu respect" aceste re%uli, transform!nd raportul de conformare !ntr#un raport de conflict. Pentru restabilirea le%alit" ii .i a ordinii de drept, ca ultim" solu ie, le%iuitorul a prev"zut !n norma juridic" .i a dele%at or%anelor sale competente atribu ia de a aplica sanc iuni celor care !ncalc" preceptele normelor contraven ionale. (copul le%ii contraventionale,si prin urmare a sanctiunilor contraventionale este de a ap"ra drepturile .i libert" ile le%itime ale persoanei, ap"rarea propriet" ii, ordinii publice,etc, precum si prevenirea savirsirii de noi contraventii sau a contraventiilor in %eneral.2e asemenea,corectarea si reeducarea persoanei vinovate de savirsirea contraventiei si educarea altor persoane. (anctiunile contraventionale sunt %arantul restabilirii ordinii de drept. %.1$e initi si caracterizati recursul ,ecursul- 4ste calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asi%ura repararea erorilor din 5otararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea %rad de jurisdictie. Conform art. 86:,CC, pot fi atacate cu recurs doar 5ot"r!rile judec"tore.ti contraven ionale. Aot"r!rea judec"toreasc" contraven ional" poate fi atacat" cu recurs de c"tre contravenient, a%entul constatator, victim", procuror, dup" caz. Recursul !mpotriva 5ot"r!rii judec"tore.ti contraven ionale se declar" !n termen de *: zile. /emeiurile pentru recurs:art.866,CC Recursul !mpotriva 5ot"r!rii judec"tore.ti contraven ionale suspend" e)ecutarea ei, cu e)cep ia sanc iunii arestului contraven ional. %.% $eterminati si caracterizati etapele recursului Recursul se judec" de un complet din 0 judec"tori, cu citarea p"r ilor. >eprezentarea la .edin " a p"r ilor le%al citate nu !mpiedic" judecarea recursului.Instan a de recurs este obli%at" s" se pronun e asupra tuturor motivelor invocate !n recurs.Pre.edintele completului de judecat" conduce .edin a de judecare a recursului !mpotriva 5ot"r!rii asupra cauzei contraven ionale, asi%ur" ordinea .i solemnitatea !n .edin ". 9a judecarea recursului !mpotriva 5ot"r!rii asupra cauzei contraven ionale, pre.edintele completului de judecat":

a' anun " recursul care urmeaz" s" fie judecat1 b' anun " completul de judecat", numele procurorului, ap"r"torului, interpretului .i al altor persoane1 c' verific" prezen a persoanelor citate1 d' prime.te cererile de recuzare sau alte cereri, pe care le solu ioneaz" prin !nc5eiere1 e' dup" enun area recursului, ofer" cuv!nt recurentului, apoi intimatului .i, la urm", procurorului. 2ac" printre recursurile declarate se afl" .i recursul procurorului, primul cuv!nt i se ofer" lui. Procurorul .i p"r ile au dreptul la replic" referitor la problemele ap"rute !n dezbateri.Contravenientul are dreptul la ultimul cuv!nt.Instan a de recurs 5ot"r".te asupra cauzei contraven ionale !n camera de deliberare.2ecizia, semnat" de membrii completului de judecat", inclusiv de judec"torul care are opinie separat", se pronun " !n .edin ". 2up" e)aminarea recursului, instan a de recurs adopt" una dintre urm"toarele decizii: *' respin%e recursul .i men ine 5ot"r!rea atacat" dac" recursul: a' este tardiv1 b' este inadmisibil1 c' este nefondat1 sau admite recursul, cas!nd 5ot"r!rea atacat", .i dispune rejudecarea cauzei !n prim" instan ". 2ecizia instan ei de recurs se pronun " inte%ral sau doar dispozitivul, urm!nd a fi redactat" !n cel mult 0 zile. %.& *valuati gradul de per ectiune privind recursul Instanta recu:rsului reprezinta o institutie importanta dreptului contraventional si o parte importanta a procesului contraventional. In cazul savirsirii unei erori de catre istanta judecata,recursul permite persoanei interessate posibilitatea de a identifica aceasta eroare si de a sc5imba sau anula 5otarirea instantei de judecata. /ermenul pentru depunerea recursului este unul relativ scurt,insa este oferita posibilitatea de a repune in termen recursul in cazul e)istentei unor motive intemerate ceea ce este foarte favorabil. 2e asemenea, pina la pronuntarea unei noi 5otariri e)ecutarea 5otaririi anterioare se suspenda.4)ista si o parte ne%ativa si anume ca recursul poate fi refuzat, insa in caz de admitere a lui rejudecarea cauzei se face in prima instanta.&ideea principala,mai departe fiecare dezvolta ' Test nr.. 1.1 $e initi si enumerati sanctiunile contraventionale principale Sanc(iunea contraven(ional#este o m"sur" de constr!n%ere statal" .i un mijloc de corectare .i reeducare ce se aplic", !n numele le%ii, persoanei care a s"v!r.it o contraven ie. (anctiunile contraventionale principale sunt: #avertismentul #amenda #munca neremunerata in folosul comunitatii #arestul contraventional 1.% Clasi icati si caracterizati sanctiunile contraventionale principale Clasificarea se face in dependenta de subiect &applicabile persoanei fizice si persoanei juridice' si enumerarea de la p.*.* Avertismentul const" !n aten ionarea contravenientului asupra pericolului faptei s"v!r.ite, recomand!ndu#i s" respecte pe viitor dispozi iile le%ale. Avertismentul se aplic" !n scris de c"tre or%anul competent a solu iona cauza contraven ional", !n modul stabilit de le%e.2,Amenda este o sanc iune pecuniar", care se aplic" !n cazurile .i !n limitele prev"zute de Codul contraven ional. Amenda se stabile.te !n unit" i conven ionale. 3 unitate conven ional" este e%al" cu 2+ de lei. Amenda aplicat" persoanelor fizice este !n m"rime de la una la *:+ de unit" i conven ionale, iar persoanelor cu func ie de r"spundere .i persoanelor juridice # de la *+ la :++ de unit" i conven ionale.

Persoana vinovat" de comiterea unei fapte contraven ionale .i supus" amenzii este !n drept s" ac5ite jum"tate din amenda stabilit", dac" o pl"te.te !n cel mult ,2 de ore din momentul stabilirii ei. In acest caz, se consider" c" sanc iunea amenzii este e)ecutat" inte%ral. Munca neremunerat n folosul comuniti 7unca neremunerat" !n folosul comunit" ii este o sanc iune nou" introdus" !n le%ea contraven ional" .i const" !n antrenarea contravenientului persoan" fizic", !n afara timpului de serviciu de baz" sau de studii, la munca stabilit" de autoritatea administra iei publice locale. 7unca se stabileste de la *+ pina la 6+ ore si se e)ecuta in jurul de la 2 pina la 8 ore pe zi.In caz de refuz a efectuarii muncii,aceasta sanctiune se inlocuieste cu arestul contrav. si se calculeaza o zi de arest p#u 2 ore de munca,dar nu mai mult de 0+ zile. Arestul contravenional Arestul contraven ional este o sanc iune contraven ional" e)cep ional" care const" !n privarea de libertate pe un termen stabilit prin 5ot"r!rea judec"toreasc" .i care se e)ecut" !n condi iile prev"zute de Codul de e)ecutare. 4l se aplic", de re%ul", pentru s"v!r.irea unei fapte care atenteaz" sau creeaz" un pericol real pentru s"n"tatea ori inte%ritatea corporal" a persoanei, sau !n cazul nee)ecut"rii inten ionate a unei alte sanc iuni contraven ionale. /ermenul arestului este de la 0 pina la *: zile,insa in cazul concursului de contraventii instanta poate prelun%i termenul pina la 0+ zile. 1.&Apreciati importanta sanctiunilor contraventionale principale 2e.i ideal este ca to i destinatarii normelor juridice contraven ionale s" se conformeze re%ulilor de conduit" stabilite prin dispozi ia normei juridice materiale .i protejate prin intermediul sanc iunii normei respective, realitatea demonstreaz" c" o parte dintre subiec ii dreptului contraven ional nu respect" aceste re%uli, transform!nd raportul de conformare !ntr#un raport de conflict. (anctiunile contraventionale principale joaca un rol important in acest caz,ele avind ca scop reeducarea si corectarea persoanei care a comis o contraventie.2e asemenea,ele sunt folosite pentru prevenirea savirsirii de noi contraventii de catre persoana care le#a comis anterior si a contraventiilor,in %eneral,de catre ceilalti cetateni. (anctiunile contrav pr. se aplica indiferent de %radul prejudiciabil al faptei.4le servesc pentru restabilirea ordinii de drept. Aplicarea sanctiunilor demonstreaza eficienta or%anelor de drept. %.1$e initi si examinati aza examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea #otaririi Cauza contraven ional" se judec" de instan a de judecat" !n .edin " public", oral, nemijlocit .i !n contradictoriu. $n termen de 0 zile de la data intr"rii cauzei contraven ionale !n instan ", judec"torul verific" competen a .i, dup" caz: a' dispune remiterea dup" competen " a dosarului cu privire la contraven ie1 b' fi)eaz" data e)amin"rii cauzei contraven ionale, dispune citarea p"r ilor .i altor participan i la .edin ", !ntreprinde alte ac iuni pentru buna ei desf".urare. Bedin a de judecare a cauzei contraven ionale are loc cu citarea p"r ilor. Prezen a a%entului constatator la .edin a de judecare a cauzei contraven ionale este obli%atorie. >eprezentarea a%entului constatator, le%al citat, f"r" motive !ntemeiate .i f"r" !n.tiin area prealabil" a instan ei duce la !ncetarea procesului contraven ional. %.% $eterminati si caracterizati examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea #otaririi $n termen de 0 zile de la data intr"rii cauzei contraven ionale !n instan ", judec"torul verific" competen a .i, dup" caz: a' dispune remiterea dup" competen " a dosarului cu privire la contraven ie1 b' fi)eaz" data e)amin"rii cauzei contraven ionale, dispune citarea p"r ilor .i altor participan i la .edin ", !ntreprinde alte ac iuni pentru buna ei desf".urare. Cauza contraven ional" se judec" !n termen de 0+ de zile de la data intr"rii dosarului !n instan ".2ac" e)ist" temeiuri rezonabile, judec"torul, prin !nc5eiere motivat", poate prelun%i termenul de judecare a cauzei cu *: zile.

$n cadrul cercet"rii judec"tore.ti se cerceteaz" mai !nt!i probele prezentate de partea acuz"rii. 2up" terminarea cercet"rii judec"tore.ti, instan a anun " dezbaterile judiciare. 2up" !nc5iderea dezbaterilor judiciare .i rostirea ultimului cuv!nt, p"r ile pot depune !n instan " concluzii scrise asupra solu iei pe care o propun privitor la cauz". Concluziile se ane)eaz" la procesul#verbal. Instan a de judecat" 5ot"r".te asupra cauzei contraven ionale !n camera de deliberare, pronun !ndu#se prin 5ot"r!re asupra aspectelor faptic .i juridic ale cauzei.Aot"r!rea se semneaz" de judec"tor .i se pronun " !n .edin " public" imediat dup" deliberare. $n cazul !n care, pe parcursul judec"rii cauzei, se constat" vreunul din temeiurile prev"zute la art.88*&Circumstan ele care !nl"tur" procesul contraven ional' .i 88:&>ulitatea procesului#verbal'cu privire la contraven ie, instan a !nceteaz" procesul contraven ional. Aot"r!rea judec"toreasc" va fi le%al", !ntemeiat" .i motivat".Aot"r!rea judec"toreasc" const" din parte introductiv", parte descriptiv" .i dispozitiv. %.& *valuati gradul de per ectiune a legislatiei privind examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea #otaririi 4)aminarea cauzei contraventionale este o faza importanta a procesului contraventional,deoarece ea permite constatarea imprejurarilor in care a fost savrisita contraventia&circumstantele atenuante si a%ravante',prezentarea si analizarea probelor,etc si in final se inc5eie cu pronuntarea unei 5otariri care poate fi in favoarea sau in defavoarea contravenientului. /ermenul de judecarea a cauzei este de 0+ zile,insa in baza unor motive intemeiate instanta il poate prelun%i cu *: zile.Aceasta reprezinta un punct favorabila,deoarece in acest fel se va asi%ura o mai buna judecare a cauzei. Prezenta obli%atorie a a%entului constatator la sedinta de judecata este atit un factor important,deoarece el reprezinta partea acuzarii si in acest fel se asi%ura contradictoarialitatea procesului contraventional,insa neprezenta lui neintemeiata duce la inc5eierea procesului ceea ce este un avantaj pentru contravenient,insa el poate ramine nedepsit si e)ista riscul comiterii de noi contraventii. 9e%islatia contraventionala a R7 este una acceptabila din punct de vedere juridic,insa fiind un stat relativ nou mai avem de lucrat pina vom atin%e un %rad inalt de perfectiune,insa mer%em pe calea ce dreapta,fapt ce atesta permanentele modificari a le%islatiei....... Test / Caracteristica sanctiunilor contraventionale aplicabile si ca complimentare 1.1.sanctiuni contraventionale aplicabile si ca complimentare-0 completare a raspunderii in cazul unor contraventii cu un %rad prejudiciabil mai sporit sau in cazul unei pluralitati de contraventii. C Privarea de dr de a desf".ura o anumit" activitate, privarea de dr de a de ine anumite func ii, punctele de penaliz pot fi aplicate .i ca sanciuni complementare" 4)pulzarea se aplic" numai ca sanc iune complementar" .i este destinat" subiec ilor speciali ai r"spunderii contraven ionale # cet" enii str"ini .i apatrizii. 1.%Clasi icati si caracterizati sanctiunile cotraventionale aplicabile si ca complimentare a'Privarea de dreptul de a desf ura o anumit activitate. Privarea de dreptul de a deine anumite funcii! sunt prevazute la art 0: CD R7E sunt aplicabile atit persoanelor fizice cit si juridice,consta in interzicerea temporar" a persoanei fizice de a desf".ura o anumit" activitate, inclusiv privarea acesteia de un drept special.Poate fi aplicat" !n cazul !n care activitatea a fost folosit" la s"v!r.irea contraven iei sau !n cazul !n care contraven ia reprezint" o !nc"lcare a re%ulilor de desf".urare a acestei activit" i. Ce)ceptie de la aplicarea sanctiunii consta in faptul ca aceasta nu poate fi aplicata persoanelor cu dezabilitati ce folosesc ve5iculul ca unicul mijloc de transport , decit doar in caz ca acestia lFau condus atribuinduFi cu buna stiinta un nr de inmatriculare fals,

sau lFau condus in stare de ebrietate, sau sFa esc5ivat de la e)amenul medical de constatare a acestei stari, sau a parasit locul accidentului rutier la care a aparticipat. (e aplica de instanta de jud pe termen de la 0 luni la *ani, tininduFse cont de caracterul contraventiei , iar in caz de Privare de dr de a conduce vi5icule se aplica pe termen de la 6 luni la 0 ani b' Privarea persoanei "uridice de dreptul de a desf ura o anumit activitate #art 3$ C% &M' const" !n stabilirea interdic iei de a !nc5eia anumite tranzac ii, de a emite ac iuni sau alte titluri de valoare, de a primi subven ii, !nlesniri .i alte avantaje de la stat sau de a desf".ura alte activit" i. Cpoate fi limitat" la un anumit teritoriu al unit" ii administrativ#teritoriale sau la o anumit" perioad" a anului .i se stabile.te pentru un termen de la 0 luni la * an c'()pulzarea e o m"sur" de !ndep"rtare silit" de pe teritoriul Republicii 7oldova a cet" enilor str"ini .i a apatrizilor care au !nc"lcat re%ulile de .edere. 4)pulzarea are drept scop !nl"turarea unei st"ri de pericol .i prevenirea s"v!r# .irii de c"tre aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase. poate fi aplicat" cet" enilor str"ini .i apatrizilor ca sanc iune complementar" numai !n cazurile strict stabilite de normele materiale ale le%ii contraven ionale. d' aplicarea punctelor de penalizare! art 06 CD R7#in cazul contraventiiolor savirsite in domeniul circulatiei rutiere conducatorul ve5iculului declarat vibonat de savirsirea contraventiei , pe lin%a aplicarea sanctiunii principale i se poate aplica si puncte de penalizare in calitate de sanct complementara. daca aplicarea sanctiunilor respective conditioneaza acumularea a *: puncte de penalizare a%entul constatator remite cauza contraventionala spre e)aminare in instanta de judecata, care va aplica sanctiunea principala cit si in calitate de sanctiune complementara va stabili privarea de dreptul special de a conduce ve5icul pe termen de la 6 luni la * an. 1.&Apreciati gradul de per ectiune a legislatiei privind sanctiunile contraventionale aplicabile si ca complimentare asi%urarea aplicarii adecvate contra pericolului social al faptei s"v!r.ite,nu depinde atit de nr sanctiunilor contrav cit de calitatea .i con inutul lor si respectarea strict" a procedurii contraven ionale. >um"rul mare de sanc iuni contraven ionale poate avea at!t efect pozitiv, c!t .i ne%ativ. Pozitiv ar fi faptul ca permite asi%urarea mai ampl" a individualiz"rii r"spunderii, luarea !n considera ie a tuturor circumstan elor de s"v!r.ire a contraven iei, iar efectul ne%ativ se include !n m"sura !n care cei care aplic" sanc iunile abuzeaz" de diversitatea lor. Ce tine de %radul de perfectiune sFar putea de evidentiat faptul ca e)ista totusi unele lacune in stabilirea sanctiunilor contraventionale aplicabile si ca complementare in privinta aplicarii e)pulzarii ca sanctiune contrav aceasta fiind prevazuta la sfirsitul capitolului (anctiuni contraventionale dar nefiind mentionata in art 02 unde are loc enumerarea acestora.... %.Constatarea aptei contraventionale %.1 Constatarea aptei contraven(ionale:#activitatea desf".urat" de a%entul constaor, de colectare .i administrare a probebelor privind e)isten a contraven iei, de !nc5eierea a procesului#vernbal cu privire la contraven ie de aplicare a sanc iunii contraven ionale sau de trimitere dup" caz a dosarului !n instan a de judecat" sau !n alt or%an spre solu ionare. Cfaza a procedurii ce are sarcini proprii determinate, realizate prin activitatea participantilor la procedura, ce se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara asupra cazului Caracterizare conform definitiei le%ale :Aceasta reprezinta activitatea desfasurata de a%entul constatator care este sesizat prin plin%ere sau denunt in cazul de savirsire a unei fapte ilicite sau in urma depistarii unei astfel de cauze in urma controlului conform atributiilor de serviciu. A%entul urmeaza sa colecteze si administreze probe privind e)istenta contraventiei in termen de 0 zile de la sesizare. Grmeaza pornirea procesului contrav in baza plin%erii prealabile a victimei, iar la sf procesului se inc5eie proces verbal cu privire la contrav, la aplicarea sanct corespunzatoare, iar in caz de necesitate urmeaza a fi trimis cazul in instanta de judecata sau in alt or%an de solutionare. %.%.*tapele: *tapele sunt: *.sesizarea a%entului constator privind s"v!r.irea unei fapte ilicite 2 analiza informa iei cu privire la comiterea unei fapte antisociale periculoase# in baza plin%erii sau denuntului inaintat a%entului constatator 0.!nceperea procedurii contraven ionale# se fce numai in baza plin%erii prealabile a victimei

8.cercetarea propriu#zis" a cazului, adic" colectarea .i studierea probelor privind caracterul faptei antisociale comise, personalitatea f"ptuitorului# a%entul constatator dupa primirea plin%erii sau denuntului in termen de 0 zile trebuie sa verifice sesizarea si sa intreprinda masurile prevazute de cod :.2ocumentarea procesual" a rezltatelor cercet"rii efectuate# analiza informatiei detinute in privinta cazului si stabilirea sanctiunii respective 6.$ncetarea procedurii contraven ionale sau, dup" caz, !ntocmirea procesului verbal cu privire la contraven ii ,. emiterea deciziei privind aplicarea pedepsei contraven ionale !n ordinea stabilit" prin le%e .i !n limitele competen ei a%entului constator concret -. aducerea deciziei aplicate la cuno.tin a persoanelor interesate .i e)plicarea dreptului .i ordinii de contesta ie a deciziei ?'punerea !n e)ecutare a deciziei privind aplicarea sanc iunii contraven ionale. *+'determinarea cauzelor .i condi iilor care au favorizat s"v=r.irea contraven iei .i luarea de m"suri pentru eliminarea lor. %.& evaluati gradul de per ectiune a legislatiei privind constatarea aptei contrav Cu trecerea timpuului1 se mod ica si tendintele societatii impreuna cu relatiile care apar sau se modi ica in cadrul racesteia1 iata motivul pentru care e necesara si per ectarea continua a legislatiei care guveerneaza aceste relatii. In privinta gradului de per ectiune pot a irma ca nu toate azele de constatare a procesului sunt evidentiate in mod expres in cod1 desi acestea reies din continutul celor menionate..... T*ST 2: 1.3rdinea aplicarii si e ectele sanctiunii contraventionale asupra pre'udiciilor si a altor obligatii 1.13rdinea aplicarii sanct contrav presupune anumite criterii de indiv a sanct inclusiv aplicarea sanct in cazul pluralit de contrv, sau concurs de contrav, precum si respectarea termenelor de stabilire si e)ecutare a sanct contrav.Conform art 8* CD R7 sanc contrav se aplica in functie de caracterul si %radul prejud al contrav, de persoana contravenientului, de circumstan atenuante sau a%ravante. Art 8* alin 2 stabileste ca persoanei a carei vinovatie a fost dovedita treb sa i se aplica o sanct ec5itabila, in limitele si in conformitat%e cu CD.re%ula %enerala de aplicare a sanctiunii e prevazuta la art 88 alin &*'daca una si aceeasi pers sav mai multe contrav, se aplica sanct pentru fiecare contrav in parte. 2aca persoana e declarata vinovata de catre instante de jud de savirsirea a 2 sau mai multe contrav, se aplica sanctiune pt fiecare contraventie in parte stabilinduFse definitiv sanctiunea pentru concurs de contraventii prin absorbtia sanctiunii mai usoare de sanctiunea mai %rava ori prin cumulul sanctiunilor apl6cate in limitele stabilite de articolul ce prevede sanctiunea mai %rava. 1.% importanta termenelor de aplicare a sanctiunii 4prescriptia5 la aplicarea raspunderi contrav trebuie sa fie respectate termenele de stabilire si e)ecutare a sanctiunii. (pre deosebire de alte tipuri de raspundere, aceasta se caracteriz prin operativitate de aplicare iar autoritatea ce stabileste raspunderea trebuie s a tina cont de termenele aplicarii. /ermenul %eneral de prescriptie privind e)ecutarea sanctiunii contraventionale e de un an, dar un poate fi aplicata mai tirziu de 0 luni de la comiterea contraventiei, sau de la savirsirea ultimei actiuni sau incatiuni in caz de contraventie continua importanta se stab prin faptul ca depasirea termenului de prescriptie inlatura aplicarea sant contrav, deci in acest caz, procedura contrav nu poate incepe, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata. 1.& apreciati e ectele sanctiunii contraventionale asupra pre'udiciilor si altor obligatii 4fectele asupra prejudiciilor cauzte precum si asupra obli% ce un au fost indeplinite reprezinta o problema aparte in ce priveste raspunderea contrav. conform art 8: din cod, se specifica ca daca prin contraventie a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciata e in drept saFsi valorifice pretentiile in procedura civila.aceasta poate revendica prejudiciul prin adresarea unei cereri de c5emare in judecata contra persoanei ce a comis contraventia si a cauzt prejudiciul in conformit cu prevederile CPC R7.autoritatea ce solutioneza causa poate sa dispuna repararea prejudiciului cauzat prin contraventie in cazul in care nu e)ista diver%ente asupra intinderii lui.

Gn alt efect stabilit de cod ar fi ca sanctiunea contrav nu absolva contravenientul de e)ecutarea obli%atiilor pt a carei neindeplinire a fost aplicata. %.Circumstan(ele care nltur procesul contraven(ional %.1$e ini(i )i enumera(i circumstan(ele care nltur procesul contraven(ionalart !!% Procesul contraventional pornit !nceteaz". a'nu e)ist" faptul contraven iei b' fapta nu mai e considerata contraventie Cart 2+ starea de iresponsabilitate a persoanei ce a comis fapta Cart 2*H22# comiterea faptei in stare de le%itima aparare sau e)trema necesitate# Cconstrin%erea fizica si@ sau psi5ica Ccazul fortuit c'persoana presupus" a fi f"ptuitor a decedat d'Pentru acela.i fapt .i privitor la aceea.i persoan" e)ist" o decizie @5ot"r!re definitiv" e'pentru acela.i fapt este pornit" urm"rirea penal"# %.% caracterizati si determinati deosebirile dintre circumstantele care nltur procesul contraven(ional $ncetarea procesului contraven ional determin" repunerea !n drepturi a persoanei !n a c"rei privin " a fost pornit.. a'nu e)ist" faptul contraven iei stabileste ca fapta antisociala comisa nu e protejata de norma materiala a 2r Contrav, sau fapta nu se incadreaza in norma jur contrav, deci nu apare raportul juridic si nu poate fi inceput procesul. b' alin 0 art 0 #daca se stab printrFo le%e noua ca fapta nu mai e considerata contraventie, aceasta nu urmeaza a mai fi sanctionata Cart 8 alin 0 daca contravenientul e reprezentant diplomatic ai statelor straine sau face parte din alta cate% de pers ce conform tratatelor internat la care R7 e parte nu cad sub incidenta le%isl contrav a R7 Grmeaza cazurile cind se inlatura caracterul contraventional al faptei deci si procesul contrav. Cart 2+# se constatata starea de iresponsabilitate a persoanei ce a comis fapta#adica nuFsi dadea seama de actiunile sale sau sa conduca actiunile sale din cauza unei boli psi5ice cronice, a unei tulburari temporare a activitatii psi5ice, debilitatii mintale sau unei alte stari patolo%ice Cart 2*H22# comiterea faptei in stare de le%itima aparare sau e)trema necesitate# in aceste cazuri lipseste in actiunile faptuitorului latura subiectiva a contraventiei# fapt ce inlatura procesul contrav Cconstrin%erea fizica si@ sau psi5ica Ccazul fortuit al carui rezultat nu putea fi prevazut c'persoana presupus" a fi f"ptuitor a decedat# stabilit prin adeverinta de deces, cu e)cep ia cazului de reabilitare a acesteia d'Pentru acela.i fapt .i privitor la aceea.i persoan" e)ist" o decizie @5ot"r!re definitiv" e'pentru acela.i fapt este pornit" urm"rirea penal"#presupune neadmiterea sanctionarii duble pt una si aceeasi fapta contrav deosebirile dintre aceste cirucumstante se manifesta prin faptul ca fie acestea pot fi determinate si efectuate la initiava contravenientului precum: renuntare benevola la savirsirea, fie ca nu au depins de vointa acestuia si sFau realizat in cazuri neasteptate precum cazul fortuit, decesul, fie a fost determinata de careva modificari sau prevederi in le%islatie: fapta nu mai e considerata contraventie sau impotriva persoanei a fost pornit proces penal.... %.&apreciati importanta circumstantelor ce inlatura procesul contraventional In dependenta de prezenta sau lipsa circumstantei se va stabili daca persoana urmeaza a fi trasa la raspndere sau nu Reprezinta un mod de aparare a persoanelor care din diferite motive a savirsit contraventia, deoarece doar prezenta circumstantei stabileste incetarea procesului initiat sau neinitierea acestui proces. Cse determina daca urmeaza a fi aplicata sanctiunea sau se va stabili clasarea cauzei 6 in caz ca nu va fi stabilita una din aceste circumstante procesul va continu Testul nr 7. Subiectul I: Caracteristica generala a partii speciale drept material a Codului contraventional. 1.1 $e initi si caracterizati partea speciala drept material a Codului contraventional. Partea speciala drept material parte a dreptului contraventional care cuprinde ansamblul normelor de drept ce stabilesc contraventii, precum si sanctiunile aplicabile persoanelor vinovate de comiterea faptelor respective. Partea speciala a 2r.Contrav, are o deosebita importanta deoarece cuprinde componentele concrete de contraventii in baza carora se aplica raspunderea contraventionala. >ormele partii speciale reprezinta un

e)emplu de norme de drept clasice deoarece contin toate elementele unei norme: ipoteza, dispozitia si sanctiunea. >ormele partii speciale sunt %rupate in peste 08+ de articole si *: capitole. 1.% $eterminati corelatia dintre prevederile partii speciale ai ale partii generale. Partea %enerala include in sine normele, principii precum si prevederi %enerale despre le%islatia contraventionala,contraventie, raspundere contraventionala. Partea speciala se refera la componente concrete de contraventii din diferite domenii de vieti sociale. Intre partea speciala si partea %enerala e)ista o unitate or%anica, acestea fiind parti componente ale aceleiasi ramuri de drept# 2r.contrav. Aplicarea articolelor partii speciale este de neconceput fara aplicarea concomitenta a articolelor partii %enerale.>u se poate solutiona corect cazul contraventional in baza normei speciale, fara a cunoaste articolele partii %enerale privind firma de vinovatie, cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei. 1.& Apreciati legislatia in aspectul concurentei di eritor norme ale CC. Prin concurenta normelor se intele%e savirsirea unei fapte prejudiciabile cuprinse in intre%ime de dispozitie, a 2 sau mai multe norme. Cc Rm nu contine o prevedere e)presa referitor la concurenta diferitor norme ale Cc. 2aca sa luam ca e)emplul pentru comparatie prevederile art **:#**- din CP R7, atunci putem vedea cum se solutioneaza concurenta normei.penale, care va servi ca un e)emplu elocvent si pentru concurenta normei contraventionale. In cazul concurentei dintre norma %enerala si norma speciala, prioritate are norma speciala. In cazul concurentei dintre 2 norme speciale, situatia se rezolva astfel: a5daca e)ista concurenta intre 2 componente de infractiune cu circumstante atenuante si alta cu circumstante a%ravante, atunci infractiunea se califica in baza componentei de infractiune atenuante. b5daca e)ista concurenta intre 2 componente cu circumstante a%ravante, infractiunea se va califica in baza normei care prevede o pedeapsa mai aspra. c5In cazul concurentei dintre 2 norme, in care una cuprinde in intre%ime fapta prejudiciabila,iar cealalta numai partea infractionala se va califica in baza normei care va cuprinde in intre%ime fapta prejudiciabila. 2upa cum am mentionat, Cc nu contine prevederi referitoare la concurenta normei contraventionale, si unele din ele ar putea fi luate din dr.penal. conform art.*,:,,,8*, prevederile Cc treb sa fie previzibile si se interzice intrepretarea defavorabila la aplicarea raspunderii contraventionale. Subiectul II: "otiunea si caracteristica generala a azelor procesului contraventional. %.1 $e initi si determinati azele procesului contraventional. 8azele procesului contraventional#acea parte a procedurii contraven ionale care pe l!n%" sarcinile comune ale procedurii are .i sarcinile sale proprii bine determinate, realiz!ndu#se prin activitatea participan ilor concre i la procedura contraven ional", care se finalizeaz" cu emiterea unei variante de decizie intermediar". Procedura contraventionala, in forma tipica, este structurata in 8 faze: *' Constatarea cazului contraventional1 2' 4)aminarea si sanctionarea cazului contraventional1 0' Revizuirea 5otaririi si 8' 4)ecutarea 5otaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. %.% $eterminati importanta si caracterizati azele obligatorii si acultative ale procesului contraventional. In prima faza se efectueaza investi%atii pt ca sa descopere si sa constate cazul contrav,sa identifice autorul si sa administreze probele in vederea trimiterii materialelor privind cazul contrav spre e)aminare or%anului imputernicit in acest scop. In a doua faza se solutioneaza cazul contraventional, se verific" !ncadrarea juridic" a faptei comise circumstan ele atenuante .i a%ravente ale cauzei, se emite decizia asupra cazului care se aduce la cuno.tin a p"r ilor procedurii. A treia faza este facultativa si are loc numai in cazul contestarii deciziei cazului contrav, intrunind: atacarea deciziei, e)aminarea in recusrs a cazului contrav &controlul le%alitatii si temeiniciei deciziei atacate', adoptarea si pronuntarea deciziei asupra cazului contraventional si aducerea deciziei respective la cunostinta %enerala. A patra faza presupune punerea in e)ecutare a deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale si e)ecutarea nemijlocita a acesteia. 4a are loc numai in cazul defnitivarii deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. Importanta procesului contraventional este incontestabila atita timp cit intrea%a activitate privind tra%erea la raspundere pt comiterea contraventiilor %raviteaza in jurul ei . %.& Apreciati tendintele legislatiei privind azele procesului contraventional. unul din scopurile principale ale elabor"rii le%islatiei privind fazele procesului contraventional si a codului contraven ional ar fi concentrarea re%lement"rilor din diversele acte le%islative .i normative, pentru a facilita cunoa.terea faptelor care constituie !nc"lc"ri, f"r" necesitatea apel"rii la zeci de le%i .i sute de acte normative, instruc iuni, e)plica ii . (istemul de drept al 7oldovei .i e)perien a !n domeniu nu cunoa.te asemenea practic", dar, dac" sanc iunea pentru !nc"lcare nu se indic" aparte !n le%ile care prescriu re%uli,& *' constatarea contravetiei 2' e)aminarea si sanctionarea 0'revizuirea Aotaririi 8'e)ecutarea Aotaririi' normele respective ar putea fi preluate c!t mai compact dar .i complet posibil !n cuprinsul Codului. 4)aminarea acestei abord"ri necesit" resurse importante .i activitate de elaborare suplimentar", !ns" efectul de pe urma implement"rii ar r"spl"ti plenar eforturile. $n acest fel, le%isla ia noastr" s#ar apropia de cea comunitar", care promoveaz" tendin a detalierii .i concentr"rii majorit" ii aspectelor re%lement"rii din domeniul delictual. $n acela.i timp, lansarea unor dezbateri publice specializate la tem" sau promovarea unei propuneri le%islative care ar aborda problema la %eneral .i conceptual se prezum" a fi mecanisme primare importante, eficiente pentru dep".irea problemelor abordate .i determinarea noilor solutii si tendinte.

Testul nr 10. Subiectul I: Sistemul contraventiilor partii speciale drept material a Codului Contraventional. 1.1 $escrieti sistemul contraventiilor partii speciale drept material a Codului Contraventional. >ormele contraveniilor p"rii special sunt prev"zute at!t !n Codul Contraven ional, c!t i !n alte acte normative. 2ac" normele contravenionale %enerale alc"tuiesc partea %eneral" a le%isla iei cu privire la contravenii, normele contravenionale special alc"tuiesc partea special" a le%isla iei respective. Articolele din partea special a dreptului contravenional calific" anumite fapte drept contraven ii i sunt redactate !n mod necesar !ntr#un stil mai detaliat, pentru a putea stopa normativ multitudinea de modalit" i sub care se poate prezenta fiecare tip individual de contravenie. Contraventiile partii speciale drept material al Codului contraventional sunt %rupate reesind din importanta pt personae si societate in capitole. %.% Clasi icati contraventiile partii speciale drept material a codului contraventional. Contraventiile partii speciale drept material sunt grupate in capitole: Contraventii ce atenteaza la d#le politice de munca si alte d#ri constitutionale ale persoanei fizice. 4I: impiedicarea e)ercitarii dr.electoral1afisajul electoral neutorizat. 4I: incalcarea le%islatiei privind incalcarea dreptului muncii, incalcarea termenilor de plata a salariilor. Contraventii ce atenteaza la sanatatea populatiei, sanatatea persoanei si starea sanitar#epidimiolo%ica 4I: esc5ivarea bolnavului de tuberculoza de la tratament, practicarea ile%ala a activitatii medicale si farmateutice. 4I:aducerea minorului la stare de ebrietate. 4I: an%ajarea in intreprinderile sectorului alimentar a personalului fara e)amem medical sau fara intruirea i%ienica sau calificarea necesara in materie de i%iena, cultivarea ile%ala a plantelor ce contin substante narcotice sa alte substante psi5otrope. # Contraventii ce atenteaza la dr reale. 4I: tainuirea informatiei despre fondul funciar disponibil, incalcarea re%ulilor de constructie pe suprafete cu zacaminte utile. # Contraventii in domeniul protectiei mediului. 4I: incalcarea re%imului de protectie a apelor1 taierea ile%ala vatamarea arborilor si arbustilor. # Contraventii in domeniul industriei,constructiilor,ener%eticii,%ospodariei comunale,locuintelor si amenajarii teritoriului. 4I:incalcarea re%ulilor si si instructiunilor cu privire la efectuarea in conditii de securitate a lucrarilor1 incalcarea le%islatiei si documentelor normative in constructii1 deconectarea neautorizata a ener%iei electrice1 incalcarea le%islatiei cu privire la locuinte1 conectarea neautorizata a sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare. # Contraventii in domeniul a%ricol si sanitar veterinar.4I provocarea de daune plantatiilor sau recoltei de culturi a%ricole1 incalcarea re%ulilor si normelor sanitar veterinare. # Contraventii ce atenteaza la re%imul din transporturi. 4I:incalcarea re%ulilor de securitate in transportul feroviar. # Contraventii in domeniul circulatiei rutiere. 4I: incalcarea re%ulilor de e)ploatare a ve5iculelor1 nerespectarea indicatiilor de semnalizare rutiera si de acordare a prioritatii de trecere ai altor re%uli de circulatie rutiera. # Contraventii in domeniul comunicatiilor electronice, comunicatiilor postale, si al te5nolo%iei informatiei. 4I:utilizarea fara licenta si fara permis#te5nic a canalelor a frecventelor radio.1 # Contraventii ce afecteaza activitatea de intreprinzator ,fiscalitatea,activitatea vamala si valorile mobiliare. 4I:desfacerea ile%ala a activitatii de intreprinzator1 incalcarea re%ulilor vamale1incalcarea re%ulilor de e)ploatare a masinilor de casa si control1 manipularea pe piata a valorilor mobiliare. # Contraventii ce afecteaza activitatea autoritatilor publice. 4I:abuzul de putere sau abuzul de serviciu1 # Contraventii ce atenteaza la re%imul frontierilor de stat si re%imul de sedere pe teritoriul R7. 4I: incalcarea re%ulilor frontierii de stat si are%ulilor de trecere a frontierilor de stat 1 incalcarea re%ulilor de sedere in R7. # Contraventii ce atenteaza la modul de administrare.4I: samavolnicia, nesubordonarea cu rea vointa dispozitiei sau cererii le%itime a colaborarii or%anelor de ocrotire a normelor de drept. # Contraventii in domeniul suprave%5erii pietei, metrolo%iei,standardizarii si protectieii consumatorilor.4I: incalcarea re%ulilor de acreditare1 incalcarea cerintelor prescrise sau declarate privind producerea, depozitarea,plasarea pe piata si comercializarea produsului. # Contraventii ce atenteaza la ordinea publica si la securitatea publica.4I: 5uli%anismul nu prea %rav, tulburarea linistei orele 22:++ +,:++1 incalcarea modului de comercializarea sau de instrainare a armelor si a munitiilor aferente.

# Contraventii in domeniului evidentei militare.4I:neindeplinirea indatoriilor privind evidenta militara1 esc5ivarea de la incorporare in serviciul civil. 1.& *stimati importanta gruparii contraventiilor partii speciale drept material a CC. Jruparea contrav partii speciale dr.material al Cc R7 serveste drept indiciu al %radului si al caracterului pericolului social al faptei savirsite. Aceasta structurare, precum si ordinea lor sunt conditionate de caracterul si de sistemul relatiilor sociale ce sint aparate de le%islatia contrav.<iecare capitol este constituit cu luarea in consideratie a caracterului obiectelor impotriva carora este indreptat nemijlocit atentatul contraventional.

Subiectul II: "otiunea si categoriile masurilor procesuale de constringere. %.1 $e initi si caracterizati masurile procesuale de constringere. 2esf".urarea normal" a activit" ii procesuale este imposibil" f"r" aplicarea m"surilor procesuale de constr!n%ere. Gna din sarcinile de baz" ale procesului contraven ional este aplicarea le%itim" .i corect" a sanc iunii din cadrul !nc"lc"rii dispozi iei, normei materiale a codului contraven ional. 7"surile de constr!n%ere conform codului contraven ional sunt re inerea, aducerea silit", !nl"turarea de conducerea ve5iculului, e)amenul medical pentru constatarea st"rii de ebrietate produs" de alcool sau de alte substan e, re inerea ve5iculului. &einerea! const" !n limitarea de scurt" durat" a libert" ii a persoanei fizice. Aducerea silit% conducerea for at" !n fa a instan ei de judecat" a martorului sau a victimei care se esc5iveaz" de la prezentare. nlturarea de conducerea ve*iculului%persoan" poate fi !nl"turat" de la conducere daca se afl" !n stare de ebrietate, nu are documentul care confirm" dreptul de a conduce sau de a folosi ve5iculul. reinerea ve*iculului%ve5iculul al c"rui conduc"tor a fost !nl"turat de la conducere este re inut .i, dac" nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor, este adus la sta ia de parcare special" sau pe teritoriul or%anului de poli ie.

%.% $eterminati si caracterizati cele mai raspindite masuri procesulale de contringere. Aducerea silit% conducerea for at" !n fa a instan ei de judecat" a martorului sau a victimei care se esc5iveaz" de la prezentare. nlturarea de conducerea ve*iculului%persoan" poate fi !nl"turat" de la conducere daca se afl" !n stare de ebrietate, nu are documentul care confirm" dreptul de a conduce sau de a folosi ve5iculul. reinerea ve*iculului%ve5iculul al c"rui conduc"tor a fost !nl"turat de la conducere este re inut .i, dac" nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor, este adus la sta ia de parcare special" sau pe teritoriul or%anului de poli ie. Acestea iind aplicate de ctre persoanele competente adic din cadrul organelor cum ar i 9inisterul A acerilor Interne1 Serviciul :rnicieri1 grnicieri.

%.& *valuati gradul de per ectiune a legislatiei privind masurile procesuale de contringere. (er%iu o spus ca sa nu depasim ma)im 2 pa%ini la un test sorrK :2

Test nr. 11 Subiectul I: Cauzele care nltur caracterul contraven(ional al aptei )i rspunderea contraven(ional 1.1 Identi ica(i cauzele care nltur caracterul contraven(ional al aptei )i rspunderea contraven(ional (e consider" cauze care !nl"tur" caracterul contraven ional al faptei .i r"spunderea contraven ional", acele fapte care de.i !n aparen " !ntrunesc tras"turile contraven iei, le%islatorul din considerente de importan " sau si%uran " social" nu le consider" fapte contraven ionale .i respectiv ele nu sunt pasibile de raspundere contraven ional". $n

calitate de asemenea cauze apar: starea de iresponsa$ilitate& le'itima aparare& starea de extrem necesitate& constrin'erea fizic i(sau psi)ic& riscul intemeiat& cazul fortuit" 1.% $etermina(i speci icul cauzelor care nltur caracterul contraven(ional al aptei )i rspunderea contraven(ional (e consider" stare de iresponsa$ilitate .i se elibereaz" de r"spundere contraven ional" situa ia c!nd persoana s"v!r.e.te fapta ile%al" afl!ndu#se !n imposibilitate de a con.tientiza sau dirija ac iunile sale din cauza unei boli psi5ice cronice sau din cauza unei tulbur"ri temporare a activit" ii psi5ice sau datorit" altei st"ri psi5ice patolo%ice. 2e asemenea nu este pasibil" de r"spundere contraven ional" persoana care a s"v!r.it fapta !n stare de responsabilitate, !ns" p!n" la pronun area 5ot"r!rii de sanc ionare, s#a !mboln"vit de o boal" psi5ic", fiind lipsit" de pasibilitatea dirij"rii sau con.tientiz"rii ac iunilor sale. (e consider" le'itim aprare& situa ia !n care persoana s"v!r.e.te o fapt" pentru a respin%e un atac direct, imediat, material .i real !ndreptat !mpotriva sa, !mpotriva unei alte personae sau !mpotriva unui interes public. Prin urmare !n cazul le%itimii ap"r"ri pentru a nu crea premise de dep".ire a acesteia este necesar s" fie respectate urm"toarele condi ii: atacul s" fie unul direct1 atacul s" fie imediat1 atacul s" fie material .i real1 atacul trebuie s" fie !ndreptat asupra unei personae sau asupra ordinei publice. (e consider" stare de extrem necessitate, situa ia !n care o pers. ("v!r.e.te ac iuni pentru a salva via a, inte%ritatea corporal" ori s"n"tatea sa, precum .i via a, inte%ritatea corporal" ori s"n"tatea unei alte personae, un bun pre ios sau alte interese publice de la un pericol %rav imminent, care nu poate fi !nl"turat altfel. >u constituie contraven ie fapta prev"zut" de Codul Contraven ional care este s"v!r.it" din cauza unei constrn'eri fizice c"reia persoana nu i#a putut rezista .i care nu putea fi !nl"turat" altfel. 2e asemenea nu constituie contraven ie fapta s"v!r.it" din cauza unei constrn'eri psi)ice e)ercitat" prin amenin are, cu un pericol eminent pentru sine ori pentru alt" persoan" care nu putea fi !nl"turat !n alt mod. Astfel nu constituie contraven ie fapta prev"zut" de C.contrav. care a cauzat daune intereselor ocrotite de le%e !n cazul riscului ntemeiat efectuat !n scopul atin%erii unor interese socialmente utile. (e consider" !ntemeiat riscul f"r" de care scopul socialmente util nu ar fi putut fi atins, iar persoana care a riscat a luat m"suri de prevenire a cauz"rii de daune intereselor ocrotite de le%e. >u constituie contraven ie fapta prev"zut" de C.contrav. al c"rei rezultat este consecin a unei !mprejur"ri care nu putea fi prev"zut". >u constituie caz fortuit !mprejur"rile create prin concursul de contraven ii. 1.& $ecide(i asupra deosebirii dintre cauzele care nltur caracterul contraven(ional al aptei )i alte temeiuri care exclud sau in luen(eaz la aplicarea rspunderii contraven(ionale Prima cate%orie .i anume cauzele care !nl"tur" caracterul contraven ional al faptei se refer" la acele fapte care !n aparen " !ntrunesc tr"s"turile contraven iei, !ns" le%islatorul nu le consider" fapte contraven ionale, pe c!nd cauzele care e)clud r"spunderea contraven ional", spre deosebire de prima cate%orie, se refer" la faptele care con in elementele constitutive ale contraven iei .i sunt considerate contraven ii, !ns" le%islatorul reie.ind din pericolul social redus permite e)cluderea r"spunderii. $n ambele situa ii survine !nl"turarea r"spunderii contraven ionale, dar referindu#ne la prima cate%orie, observ"m c" mai survine .i !nl"turarea caracterului contraven ional al faptei. 2intre cauzele care !nl"tur" r"spunderea contraven ional" putem specifica: renun area benevol" de la s"v!r.irea contraven iei, s"v!r.irea unei contraven ii ne!nsemnate sau tentativa de contraven ie, !mp"carea victimei cu f"ptuitorul, dep".irea termenelor de prescrip ie .i amnistia. Ceea ce prive.te a treia cate%orie .i anume cauzele care influen eaz" la aplicarea r"spunderii putem afirma c" ele au efect doar asupra m"rimii sanc iunii .i la aceast" cate%orie trebuie men ionate !n primul r!nd circumstan ele a%ravante .i cele atenuante. Acestea din urm" nu e)clud r"spunderea contraven ional" .i nici nu !nl"tur" caracterul contraven ional al faptei, contribuind doar la aplicarea sanc iunii.

Subiectul II: ;robele %.1 $e ini(i probele )i enumera(i mi'loacele de constatare a lor Pro$ele s!nt elemente de fapt dob!ndite !n modul stabilit de Codul contraven ional, care servesc la constatarea e)isten ei sau ine)isten ei contraven iei, la identificare f"ptuitorului, la constatarea vinov" iei .i la cunoa.terea altor circumstan e importante pentru justa lor solu ionare a cauzei. Mijloacele de constatare a pro$elor : procesul verbal cu privire la contraven ie, procesul verbal de ridicare a obiectelor .i documentelor, procesul verbal de perc5ezi ie, e)plica iile persoanei !n a c"rei privin " a pornit proces contraven ional, depozi iile victimei, ale martorilor, !nscrisurile, !nre%istr"rile audio sau video, foto%rafiile, corpurile delicte, obiecte .i documente ridicate, constat"rile te5nico#.tiin ifice .i medico#le%ale, raportul de e)pertiz". %.% $etermina(i )i caracteriza(i cele mai rspndite mi'loace de dobndire a probelor 2at fiind faptul c" s!nt admisibile probele pertinente concludente .i utlie, administrate !n conformitate cu codul contraven ional, cele mai r"sp!ndite mijloace de prob" sunt: cercetarea la fa a locului1 ridicarea obiectelor .i documentelor1 efectuarea perc5ezi iei1 procesele verbale cu privire la perc5ezi ie, la ridicarea obiectelor .i documentelor, la cercetarea la fa a locului1 corpuri delicte. !ercetarea la faa locului # se efectueaz" !n scopul descoperirii urmelor contraven iei, corpurilor delicte .i pentru a stabili circumstan ele contraven iei ori alte circumstan e, care au importan " pentru justa solu ionare a cauzei, a%entul constatator efectueaza cercetarea animalelor, cadavrelor umane sau de animale'1 #idicarea o$iectelor i documentelor # este necesar" ridicarea anumitor obiecte sau documente care ar avea importan " pentru cauz" .i dac" se cunoa.te locul .i persona la care se afl", lucr"torul or%anului afacerilor interne efectueaz", !n temeiul unei ordonan e !ntemeiate, ridicarea lor. Perc)eziia se efetueaz" dac" din probele acumulate sau din materialele de investi%a ie operativ" rezult" o presupunere rezonabil" c" !ntr#o anumit" !nc"pere, la domiciliu ori !n alt loc sau la o anumit" persoan" se pot afla instrumente ce au servit la s"v!r.irea contraven iei, obiecte sau alte valori dob!ndite din contraven ie, precum si obiecte sau documente care pot avea importan " pentru cauz". Procesele ver$ale cu privire la perc)eziie # a%entul constator la fa a locului !ntocme.te un proces verbal la care ane)eaz" dup" caz lista obiectelor .i documentelor ridicate. !orpurile delicte # se consider" obiectele, inclusiv banii, documentele, alte valori, fa " de care e)ist" temeiuri a presupune c" au servit la s"v!r.irea contraven iei, au p"strat asupra lor urmele faptei contraven ionale sau au constituit obiectul acestei fapte, sau pot servi ca mijloc de constatare a e)isten ei ori ine)isten ei elementelor constitutive ale contraven iei. Corpurile delicte se ane)eaz" la procesul#verbal cu privire la contraven ie. %.& *valua(i gradul de per ec(iune a legisla(iei privind probele Consider c" le%isla ia contraven ional" re%lementeaz" doar anumite aspecte le%ate de probe, deoarece procesului contraven ional i se aplic" !n mod corespunz"tor prevederile Codului de procedur" penal" cu privire la mijloacele de prob" .i la procedeele probatorii. 2e aceea am putea spune c" re%lement"rile din Codul contraven ional cu privire la probe sunt deficitare, con in!nd doar norme %enerale, cum ar fi faptul c" probele trebuie sa fie pertinente, concludente .i utile. Codul contraven ional stipuleazo doar c!te#va mijloace de dob!ndire a probelor .i con ine doar , articole ce se refer" la probe. Test nr.1% Subiectul I:"o(iunea )i componen(a 'uridic a contraven(iei 1.1 $e ini(i )i enumera(i elementele componen(ei 'uridice a contraven(iei !omponena juridic a contraveniei reprezint" o totalitate de elemente fi)ate !n le%e, prezen a c"rora poate atra%e r"spunderea contraven ional". la fa a locului&a terenului, !nc"perilor, obiectelor, documentelor,

Elementele componenei juridice a contraveniei sunt urm"toarele: obiectul contraven iei, latura obiectiv" a contraven iei, subiectul contraven iei .i latura subiectiv" a contraven iei. 1.% :eneraliza(i )i stabili(i corela(ia dintre elementele componen(ei 'uridice a contraven(iei /emeiul juridic de tra%ere la r"spundere contraven ional" a persoanei constituie e)isten a !n ac iunile sau inac iunile acestuia a tuturor elementelor .i semnelor componen ei juridice a contraven iei. Absen a m"car a unui semn al acestei componen e are drept consecin " imposibilitatea tra%erii persoanei la r"spunderea contraven ional". <iecare componen " descris" !n le%e constituie un ansamblu de semne caracteristice unei anumite contraven ii. C!nd le%ea stabile.te componen a unei contraven ii, ea nu face prin aceasta altceva dec!t s" descrie acea fapt" .i s" determine acele elemente constitutive ale contraven iei respective. Cu ajutorul tutror acestor elemente .i semne se realizeaz" !ncadrarea faptelor concrete .i se realizeaz" calificarea lor corect". Aceste semne i elemente sunt indispensa$il le'ate ntre ele& deoarece pentru stabilirea r"spunderii contraven ionale este necesar s" e)iste un subiect care s" aib" un comportament ilicit s"v!r.it !n anumite circumstan e, s" atenteze la o anumit" valoare ocrotit" de le%ea contraven ional" .i s" e)iste vinov" ia acesteia. Prin urmare, lipsa cel pu in a unui semn sau element conduce la imposibilitatea sanc ion"rii persoanei. 1.& $ecide(i asupra importan(ei componen(ei 'uridice a contraven(iei la stabilirea rspunderii contraven(ionale Componen a juridic" a contraven iei are un rol important !n realizarea principiului le%alit" ii !n domeniul dreptului contraven ional, !ntruc!t calificarea faptei drept contraven ie nu se poate face dec!t !n conformitate cu le%ea. Componen a juridic" a contraven iei reprezint" baza juridic" pentru calificarea contraven iei .i respectiv pentru stabilirea r"spunderii contraven ionale. Componen a juridic" a contraven iei constituie temeiul stabilirii de c"tre instan a judec"toreasc" a tipului .i termenului sanc iunii contraven ionale, de asemenea componen a juridic" a contraven iei mai constituie .i o %aran ie a drepturilor .i libert" ilor persoanei, contribuind la respectarea le%alit" ii .i ordinii de drept !n societate. 3 fapt" poate fi calificat" drept contraven ie doar dac" con ine elementele componen ei juridice a contraven iei .i doar !n acest caz poate s" apar" r"spunderea contraven ional". 3bserv"m c" componen a juridic" a contraven iei are o importan " major" pentru stabilirea r"spunderii, constituind temeiul juridic al acesteia, precum .i pentru aplicarea corect" a sanc iunii contraven ionale. Subiectul II: Caracteristica participan(ilor la procesul contraven(ional %.1 Identi ica(i drepturile )i obliga(iile procesuale ale persoanei n a crei privin( a ost pornit procesul contraven(ional Persoana !n a c"rei privin " a fost pornit proces contraven ional are dreptul: a5la ap"rare1 b5 s" cunoasc" fapta imputat"1 c5 s" fie asi%urat", !n cel mult 0 ore de la re inere, cu un ap"r"tor din oficiu dac" este pasibil" de sanc iunea arestului contraven ional1 d5 s" anun e, !n cazul re inerii, prin autoritatea competent" s" solu ioneze cauza contraven ional", dou" persoane, la ale%erea sa, despre faptul .i locul re inerii1 e5 s" primeasc" informa ie scris" .i e)plicarea drepturilor sale e)puse !n Codul contarven ional, inclusiv a dreptului de a t"cea .i de a nu m"rturisi !mpotriva sa, !mpotriva rudelor sale apropiate, a so ului@so iei, lo%odnicului@lo%odnicei, precum .i de a nu#.i recunoa.te vinov" ia1 5 s" fie audiat" !n prezen a ap"r"torului dac" accept" sau cere s" fie audiat"1 g5 s" aib" !ntrevederi cu ap"r"torul !n condi ii confiden iale, f"r" limitarea num"rului .i duratei !ntrevederilor1 #5 s" ia cuno.tin " de materialele din dosar .i s" i se elibereze, la cerere, !n cel mult 28 de ore, copii de pe procesul#verbal1 i' s" prezinte probe1 '5 s" formuleze cereri1 <5 s" conteste decizia asupra cauzei1 l5 s" recunoasc" total sau par ial vinov" ia !n comiterea faptei ce i se imput"1 m5 s" cear" recuzarea reprezentantului autorit" ii competent" s" solu ioneze cauza contraven ional", e)pertului, interpretului, traduc"torului, %refierului1 n5 s" solicite audierea martorilor1 o5 s" fac" obiec ii !mpotriva ac iunilor a%entului constatator .i s" cear" consemnarea obiec iilor sale !n procesul#verbal1

Persoana !n a c"rei privin " a fost pornit proces contraven ional este obli%at": a5 s" se prezinte la citarea autorit" ii competent" s" solu ioneze cauza contraven ional"1 b5 s" accepte, la cererea autorit" ii competent" s" solu ioneze cauza contraven ional", e)aminarea .i perc5ezi ia sa corporal"1 c5 s" accepte necondi ionat, la cererea autorit" ii competent" s" solu ioneze cauza contraven ional", testarea alcoolscopic", e)amenul medical, dactiloscopia, prelevarea de s!n%e .i de secre ii ale corpului pentru analiz"1 d5 s" fie supus" e)pertizei judiciare, la cererea a%entului constatator competent sau a instan ei1 e5 s" se supun" dispozi iilor le%ale ale a%entului constatator .i ale pre.edintelui .edin ei de judecat"1 5 s" respecte ordinea !n .edin a de judecat" .i s" nu p"r"seasc" sala de .edin e f"r" !nvoirea dat" de pre.edintele .edin ei. %.% $etermina(i categoriile )i statutul procesual al altor participan(i la procesul contraven(ional $n calitate de participant la procesul contraven ional pot ap"rea urm"toarele persoane: *' A%entul constatator care este reprezentantul autorit" ii publice care solu ioneaz", !n limitele competen ei sale, cauza contraven ional" !n modul prev"zut de Codul contraven ional. 2' Procurorul particip" la procesul contraven ional !n limitele competen ei stabilite de Codul contraven ional. Procurorul este !n drept: s" porneasc" procesul contraven ional1 s" aplice !n cazurile prev"zute de le%e sanc iune contraven ional"1 s" participe la e)aminarea cauzei !n instan " de judecat" atunci c!nd procesul contraven ional a fost pornit de el. 0' Lictima # persoana fizic" sau persoana juridic" c"reia, prin contraven ie, i#au fost cauzate prejudicii morale, fizice sau materiale. Lictima are dreptul: la !nre%istrarea ne!nt!rziat" a cererii sale !n modul stabilit, la solu ionarea cererii de c"tre a%entul constatator, la informare privitor la decizia adoptat"1 s" prezinte documente, alte mijloace de prob" !n vederea confirm"rii preten iilor sale1 s"#.i retra%" cererea !n cazurile prev"zute de le%e1 s" atace decizia autorit" ii competent" s" solu ioneze cauza contraven ional"1 s" fie asistat" !n procesul contraven ional de un ap"r"tor ales1 8' 7artorul este persoana citat" !n aceast" calitate de c"tre autoritatea competent", care are cuno.tin " despre vre#o fapt" sau !mprejurare de natur" s" serveasc" afl"rii adev"rului !n procesul contraven ional. :' (pecialistul # persoana neinteresat" de rezultatele cauzei contraven ionale, cu suficiente cuno.tin e .i deprinderi speciale pentru a acorda ajutor a%entului constatator sau instan ei de judecat", c5emat" s" participe la efectuarea ac iunilor procesuale. 6' 4)pertul # persoana neinteresat" de rezultatele cauzei contraven ionale, av!nd cuno.tin e speciale, numit" s" efectueze investi%a ii !n cazurile prev"zute de Codul contraven ional .i s" prezinte raport !n baza lor. ,' Interpret sau traduc"tor este persoana care poate traduce din o alt" limb", poate interpreta semnele celor mu i ori surzi, cunoa.te terminolo%ia juridic", nu este interesat" de rezultatele cauzei contraven ionale .i accept" s" participe !n aceast" calitate. Persoana este desemnat" !n calitatea de interpret sau de traduc"tor de c"tre a%entul constatator sau de instan a de judecat". -' Ap"r"torul # persoana admis" !n profesia de avocat av!nd dreptul s" participe la procesul contraven ional pentru a asi%ura asisten " juridic" sau a reprezenta partea pe care o asist" !n baz" de contract sau din oficiu. %.& *valua(i gradul de per ec(iune a legisla(iei privind participan(ii la procesul contraven(ional 9e%isla ia contraven ional" con ine un capitol aparte care se refer" la statutul participan ilor la procesul contraven ional, !n el fiind indicate e)pres drepturile .i obli%a iile acestora, ceea ce constituie un element pozitiv al le%isla iei !n vi%oare .i !mpiedic" interpretarea e)tensiv" a normelor juridice. Codul contraven ional stabile.te statutul fiec"rui participant. 2up" p"rerea mea, e)isten a !n cod a normelor de blanc5et"&care fac referin " la alte acte normative' creaz" unele dificult" i !n practica judiciar". Testul 1&

1.1$e initi si caracterizati contraventia Contraventia- conform codului contraventional &art.*+' e definita ca actiune@inactiune ilicita cu un %rad de pericol social mai redus decit infractiuna, savirsita cu vinovatie si care atenteaza la valorile sociale ocrotite de le%e si este pasibila de sanctiune contraventionala. (trucrura contraventiei se particularizeaza si individualizeaza prin elementele specifice apartinind dreptului contraventional si este re%lementata de re%ulile si principiile acestei ramuri de drept.(tructura contraventionala include:*'fapta ilicita comisa cu vinavatie1 2'fapta cu pericolul social mai redus decit infractiunea si 0'fapta prevazuta si sanctionata prin le%ea contraventionala#tresaturi ce o caracterizeaza juridic. 1.%$eterminati si caracterizati semnele contraventiei Raspunderea contraventionala apare in cazul cind fapta ile%ala are un pericol social mai redus decit infractiunea. >otiunea de contraventie intruneste in sine si semnele constitutive ale contraventiei care sunt:*'Caracterul antisocial al aptei se manifesta prin incalcarea atiunilo@inactiunilor care duce la cauzarea de daune atit persoanei cit si societatii.2' Caracterul illegal al aptei #la savirsirea faptei se incalca anumite norme de drept. 4 necesar de mentionat ca aceste norme de drept pot apartine diferitor ramuri de drept. Principalul este ca respectarea normelor de drept sunt %arantate prin intermediul masurilor de raspundere contraventionala. 0'=inovatia persoanei#fapta este comisa din intentie sau din imprudenta iar prezenta vinovatiei este un semn important deorece lipsa ei e)clude recunoasterea faptei in calitate de contraventie. 8',aspunderea pentru apta comisa#se recunoaste numai acea fapa numai pentru care este pervazuta raspunderea contraventionala adica santiuni contraventionale astfel pe de o parte contraventia serveste ca temei al raspunderii contr. iar pe de alta parte serveste ca semn al contravetiei. 1.&$ecideti asupra caracterul pre'udiciabil al contraventiei in raport cu alte apte ilicite Raspunderea contraventionala se delimiteaza de raspunderea penala din punctual de vedere al naturiii juridice si al importantei sociale a interesului lezat prin fapta ilicita.Astfel in conceptia doctrinara caracterul prejudiciabil al contraventieieste mai putin periculos pentru societate decit cel infractional si respectiv raspunderea contraventionala este mai usoara decit raspunderea penala, cu toate ca prin re%lementarea raspunderii contraventi. sint ocrotite valori importante pentru desfasurarea normal a relatiilor sociale.Raspunderea contraventionala se delimiteaza de raspunderea administrative din punct de vedere al continutului material, al semnificatiei sociale, al modului de re%lementare juridica, al compententei or%anelor si al proceduriii de solutionare a liti%iilorjuridice.Astfel caracterul prejudiciabil contra. ii mai sporit decit cel administrative deoarece contri%erea aplicabila contraventiilor se manifesta sub forma de sanctiuni contravene. ce pot fi si privative de libertate pe cind in cazul abaterilor administrative au o forma mai redusa, cu un %rad de severitate mai diluatsi urmareste nu sanctionarea vinovatului dar constri%erea acestuia la respectarea si e)ecutarea actului administrative pe care prin conduit sa, l#a incalcat.Raspunderea contraventionala se delimiteaza de raspunderea civila prin urmatoarele criteria: a'raspunderea civilase intemeiaza pe ideia repararii prejudiciului cauzat in timp ce raspunderea contr. se intemeiaza pe ideia sanctionarii celui vinovat de comiterea contraventiei. b' raspunderea contraventi.poate fi stabilita numai prin le%e iar raspunderea civila poate rezulta fie ditrun contract, fie poate fi prin buna invoiala. %.1 $e initi si caracterizati sistemul agentilor constatatori Agetul constatator atoritatea competent sa solutioneze cauzele contraventionale in raza teritoriala unde a fost savirsita contraventia.A%entul constatator conform codului contraventional solutioneaza cauze contraventionale in a carui raza teritoriala se afla.A%entul constatator pote constata contraventii a caror depistare, solutionare si sanctionare tine de competent altor or%ane.Iar in asa situatii a%entul constatator remite or%anelor respective procesele verbale cu constatarea contraventiilor savirsite.

%.% $eterminati limitele competentei agentilor constatatori 2istin%em 2 cate%orii de a%enti constatatori: *'A%enti constatatori care pot solutiona cauze contraventionale si2' A%enti constatatori propriu zisicare constata dor fapta contraventionala. 9a prima cato%ori se include urmatoare autoritati:a'Comisia administrative de pe lin%a autoritatea publica locala e%zecutiva care se formeaza de consiliul satesc, communal,orasenesc1 b'3r%anele afacerilor interne care e%zamineaza contraventii date in competent conform art8++ din codul contraventional.Acest autoritate se poate de inclus si la a doua cate%orie in vederea constatarii anumitor contraventii.c'CCC4C#ul se ocupa cu e%zaminarea contraventiilor stipulate in art 8+2CC al R7.d'(erviciul vamal#e%zamineaza contraventii date in competent conform art 8+0CC al R7.e'Comisia financiara a pietii financiare#e%zamineaza contraventii conform art 8+8 al CC precum si alte autoritati. %.& Apreciati tendintele legislatiei privind rolul agentior constatatori in cauzele contraventionale A%entii constatatori au o importanta deosebita la infaptuirea jurisdictiei contraventionale. 2eoarece contraventiile sunt cele mai multe la numar daca sa luam in comparatie cu infractiunile, nele%alitatile civile sau administrative ele desi%ur sunt aplicate de o serie de autoritati publice care au sarcina principala de a pedepsi contravenientu si de a mentine ordinea publica.Astfel le%islatia Republicii 7oldova specifica functiile fiecarui a%ent constatator de unde putem deduce si o colaborare a acestor autoritati pentru a re%lementa fiaecare sfera de activitate a societatii civile. Testul 1! 1.1 Identi icati si caracterizati scopurile raspunderii contraventionale Conform codului contraventional scopurile raspunderii contraventionale sun: #constarea contraventiei #e%zaminarea si solutionarea cauzelor contraventionale #apararea drepturilor si libertatilor lefitime ale persoanei sau apararea proprietatii #apararea ordinii publice sau apararea altor valori ocrotite de le%e e):drepturile politice,protectiei mediuluiM #Constatarea cauzelor si conditiilor care au contribuit la savirsirea contraventiilor #prevenire savirsirii de noi contraventii Prin urmare scopurile raspunderii contraventionale include atit sarcini de prevenire cit si de stopare si de aplicare a masurilor de constri%ere fata de persoanele vinovate. 1.% $eterminati principiile raspunderii contraventionale si importanta acestora Principiile raspunderii contraventionale au o deosebita importanta din punc de vedere a stabilitatii si previzibilitatii acestei institutii. Principiile servesc drept baza si ele trebuie sa aiba prioritate fata de celelalte norme care nu sunt principia. In calitate de principia a raspunderii contraventinale sunt mentionate urmatoarele: P" le'alitatii# art: CC, conform lui orice persoana poate fi declarata vinovata de savirsirea contraventiei si supusa sanctiunilor contraventionale conform le%ii contraventionale. P" umanismului#art:CC,in baza acestui principiu le%ea contraventionala nu urmareste cauzarea de suferinte fizice sau lezarea demnitatii persoanei si mai prevede ca nici o persoana nu poate fi supusa torturilor, pedepselor in5umane sau de%radante. P" e'alitatii in fata le'ii#art6CC,persoanele care au savirsit contraventii sunt e%ale in fata le%ii si a autoritatilor publice fiind supuse raspunderii contraventionale fara deosebire de rasa, se), reli%ie, nationalitate sau orice alt criteriu de discriminare. P" dreptatii*prezumtiei nevinovatiei+#art,CC, orice persoana poate fi sanctionata numai pentru contraventia in a carei privinta este dovedita vinovatia sau nerespectare normelor CC al R7.

P" caracterului personal al raspunderii contraventionale #art-CC, persoana este supusa raspunderii contraventionale numai pentru faptele savirsite cu vinovatie adica persoana a savirsit cu intentie sau din imprudent o fapta prevazuta de le%ea contraventionala. P individualizarii raspunderii contraventionale #art?CC, la aplicarea raspunderii contraventionale se tine cond de caracterul si %radul prejudiciabil al contraventiei, de personalitatea faptuitorului precum si de circumstantele a%ravante sau atenuante. 1.&8ormulati principiile raspunderii contraventionale care necesita mecanisme mai e iciente de realizare. 2aca analizama in detalia princiipile dreptului contraventional observam ca sunt si unele neclaritati in esenta lor.(i daca analizam principiul e%aliatii in fata le%iicare care prevede ca orice persoana care comite o contraventie sunt e%ali in fata le%ii iar daca enumeram toate cate%oriile de persoane observam ca unele de persoane nu li se aplica jurisdictia contraventionala cum ar fi de e).ambasadorii, astfel eu consider ca acest principiu ar trebui sa prevada e)pres caror cate%orii de persoane li se aplica le%islatia contraventionala si carora nu pentru nu fi interpretat %resit si petru a fi de o ma)ima claritate. %.1 (!nt Identi icati si caracterizati autoritatile s" extra'udiciare solu ioneze competente cauzele sa solutioneze cauzele contraventionale competente contraven ionale: a' instan a de judecat"#judeca cazurile conform competentei stabilita de CC.Cauza contraventionala se judeca de catre un complet format dintr#un sin%ur judecator iar in recurs de un complet de 0 judecatori. b' procurorul#e%zamineaza foarte multe tipuri de contraventii.Prin ordonanta motivate procurorul poate aplica orice sanctiune contraventionale cu e)ceptia sanctiuniia carei aplicare este de competent instante de judecata1 c' comisia administrativ" e%zamineaza contraventiile prevazute la art.62,,:,,6,?2,*+-,*-+M(edinta comisiei administrative este deliberative daca la ea este prezenta sipla majoritate a membrilor ei1 d' a%entul constatator &or%anele de specialitate specificate la art.8++820'. %.% $terminati limitele competentei autoritatilor extra'udiciare competente sa solutioneze cauze contraventionalet Autoritatile e)trajudiciare competnte sa solutioneze cause contraventionale siunt imputernicite in baza le%ii in special in baza codului contraventional lacarte a 2, titlul 2, capitolul 0 si tot de aici pute distin%e limitele fiecarei autoritati e)trajudiciare in parte.2esemenea observant ca sunt o serie de autoritati e)trajudiciare care fiecare in parte dispune de propriile sale competente si are atributii special in domeniu in care este copetitiv.3bservam ca cele mai importante contraventii se e%zamineaza in cadrul instantei de judecata si tot prin intermediul acestei autoritati contravenientul pote contesta sanctiunea contraventionala ca ia fost aplicata. %.& 8ormulati corelatia dintre categoriile 11autoritate extra'udiciara competent sa solutioneze cazul contraventional> si 11agent constatator> Conform CC se solutioneaza de a%entul constatator in acarui raza teritoriala a fost savirsita contraventia.A%entul constatator poate constata contraventii a caror depistare, solutionare si sanctionare tine de competent altor or%ane. In asa caz a%entul constatator remite or%anelor respective procesele verbale cu constatarea contraventiilor.&daca mai stiti scrieti sin%uri' /4(/G9*: >3/IG>4A (I CARAC/4RI(/ICA RA(PG>24RII C3>/RAL4>/I3>A94 1.15 $e initi si caracterizati raspunderea contraventionala. R"spunderea contraven ional" este o varietate a r"spunderii juridice, care apare !n toate cazurile de comportament ile%al al persoanei .i se manifest" prin aplicarea fa " de ea a anc iunilor juridice corespunz"toare !n ordinea stabilit" de le%isla ia contraven ional". Aceast"

caracteristic" se refer" la toate cate%oriile de baz" ale r"spunderii juridice: penale, disciplinare, administrative .i de drept civil &patrimoniale'. R"spunderea contraven ional" are particularitile sale, care se manifest" clar din compararea ei cu alte cate%orii ale r"spunderii juridice. Rspunderea contravenional este caracteristic temeiul special. Se tie c nclcrile de

legislaie se deosebesc dup obiect, coninutul juridic etc. Acest fapt determin i consecinele lor juridice diferite. Rspunderea contravenional constituie reacia statului pentru o anumit categorie de delicte, i anume pentru contravenie, care reprezint singurul temei juridic al rspunderii contravenionale. Rspunderea contravenional, ca i toate msurile de constrngere, se aplic, de regul, pe cale extrajudiciar, direct de organele statale mputernicite de persoanele de rspundere a acestora!. Avnd n vedere modul extrajudiciar de aplicare a rspun" derii contravenionale, nu nseamn c toate cazurile de aplicare a constrnge"rii contravenionale pot fi calificate ca rspundere contravenional. #n special, nu snt considerate rspundere contravenional msurile de prevenire controlul documentelor de identitate, controlul corporal i controlul bagajelor, supraveg$erea administrativ a unor categorii de persoane!, precum i cele de curmare reinerea contravenional, aducerea fptuitorului la orga" nul de drept, aducerea prin mandat de aducere etc!.
1.%5Comparati si delimitati raspunderea contraventional de alte orme de raspundere 'uridica.

$asp contraventionala poate fi determinata alte forme de rs jur cum ar fi4 $.disciplinara, materiala,civila si penala reesind din urmatoarele criterii4 1.temeiul raspunderii. 2.caracteristica subiectelor 3.caracterul sanctiunii pre deosebire de raspundere desciplinara care are ca temei abordarea disciplinei iar ca subiect al raspunderii apare persoana f.angajat inclusiv f.pb, raspunderea contraventionala are ca temei comiterea unei contraventii si subiect al raspunderii poate fi persoana fizica care nu se afla in raport de subordonare ierar"ica, precum si persoana juridica cu exceptia autoritatii si institutiei publice. sanctiunea disciplinara poarta in temei un caracter moral iar cele contraventionale#caracter precuniar. &n cazul raspunderii materiala ca temei al raspunderii serveste prejudiciul material, iar subiect al raspunderii poate fi atit angajatorul cit si angajatul. $aspunderea contraventionala vizeaza diferite persoane fizice sau persoane juridice care comit contraventii in diferite domenii. .aca sanctiunea in cazul raspunderii materiale se reduce la repararea prejudiciului material direct si doar ca exceptie si a prejudiciului moral atunci sanctiunea contraventionala are un caracter mai complex. $aspunderea civila#raspunderea contraventionala $aspunderea civila are ca temei delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferente raporturilor civile sau cauzarea de prejudicii. %ercul de subectii a raspunderii civile este unul dintre cele mai larg comparativ cu subiectele raspunderii contraventionale care au un caracter mai restrins. %a si in cazul raspunderii materiale la raspunderea civila, sanctiunile constau in repararea prejudiciilor material precum si prejudiciului moral in cazul persoanei fizice, spe deosebire de sanctiunea contraventionala care poarta un caracter mai complex acestea formind un sistem ce permite substituirea reciproca. $aspunderea penala#raspunderea contraventionala

$aspunderea penala este cea mai severa forma de raspundere juridica care are ca temei comiterea infractiunilor aceasta reprezentind o fapta mai social periculoasa comparativ cu contraventia subiectele raspunderii penale sunt aproximativ similare cu cele ale raspunderii contraventionale exceptie fiind virsta persoanei posibile de raspundere, precum si faptul ca de la raspunderea contraventionala sunt exceptate nu doar autoritatea publica dar si institutia publica. &n cazul pedepsilor penale predomina privarea de libertate. $aspunderea contraventionala ocupa un loc dinstinct in cadrul raspunderii juridice deosebinduse de alte forme de raspundere juridice.
1.&5Apreciati gradul de corespundere a opiniilor din doctrina cu prevederile legislatiei privind raspunderea contraventionala ;otrivit codului contraventional si manualului de dr contraventional ergiu )urdui opiniile cu privire la

raspunderea contraventionala este expusa la fel cu unele mici excepii ce tine de parerea doctrinarului si care nu este reglementata in cod..aca sa luam raspunderea contraventionala ca o multitudine de elemente in cadru expunerii doctrinarea atunci aici se vor pastra doar elementele de baza adica cele legale de la care se dezvolta alte opinii care ajuta la evolutia logica a continutului legal..e multe ori doctrimnarii explica normele legale din actele normative dindule un alt vector ,pentru a putea privi raspunderea contraventionala si din alt punc de vedere cel dinamic de ex&n cazul legal este mentionat despre ce inseamna caz fortuit, care sunt cazurile de inlaturare a rasp.con.,pe cind in doctrina se mentioneaza despre ce inseamna raspunderea con.,trasaturile,functiile acesteia pentru a ne forma o imagine despre locul amplasarii rasp.in dr contraven..*stfel putem mentiona ca opiniile doctrinare privind raspunderea contraventionala are o mai ampla explicare pe cind cea legala ne indica concret normele ce tin de rasp.
/est *6 I>(/A>/A 24 NG24CA/A CA AG/3RI/A/4 C4 I><AP/G4(/4 NG(/II/A I> CAGO494 C3>/RA. *.1)competenta instantei de judecata in solutionarea cauzelor contravent Nusti ia !n cauzele contraven ionale se !nf"ptuie.te de c"tre instan a de judecat" conform competen ei date conform codului. *' toate cazurile cu privire la contraven ii, cu e)cep ia celor atribuite de prezentul cod competen ei unor alte or%ane, precum .i: a' cauzele contraven ionale !n privin a minorilor1 b' cauzele contraven ionale prev"zute la art.6*, 6066, 0*60*-, 02+, 0061 c' cauzele contraven ionale !n care a%entul constatator, procurorul propun aplicarea unei sanc iuni dintre cele care urmeaz": # privarea de dreptul de a desf".ura o anumit" activitate1 # privarea de dreptul de a de ine anumite func ii1 # privarea de dreptul special1 # munca neremunerat" !n folosul comunit" ii1 # arestul contraven ional1 2' contesta iile !mpotriva 5ot"r!rilor autorit" ilor competente s" solu ioneze cauzele contraven ionale, procurorului. &2' Instan a de judecat" este competent" s" aplice m"suri de si%uran " .i amend" judiciar". &0' Instan a de recurs judec" recursul pronun !ndu#se prin decizie.

*.2)determinati categoriile de autoritati,atribute la autoritatile judecatoresti cu competente de examinarea a

cauzelor contra.
Conform codului contraventional cate%otiile de autoritati care au competenta de e)aminare a cazurilor contrav sunt: #or%anele afacerilor interne #centrul pentru combaterea crimelor economice si coruptiei #or%anele de control financiar si fiscal ale ministerul finantelor #serviciul vamal #comisia nationala a pietii financiare #or%anele pentru protectia mediului,or%anele pentru control %eolo%ic si suprave%5ere miniera si a%entia pentru sivicultura #or%anele suprave%5erii sanitar epidimiolo%ic de stat #or%anele de specialitate in domeniul transportului #inspectia muncii #te5nolo%ia informatieietc 1.&5apreciati importanta stiintei dr.contraventiona (tiinta dr.contraventional ne ajuta la : # # # descoperirea faptelor brute1 fi)area faptelor brute ca date !n limbajul specific &trecerea la faptele .tiin ifice'1 elaborarea, !n temeiul faptelor .tiin ifice, a ipotezelor .i teoriilor, a c"ror veridicitate este verificabil"

#studiaza diferite probleme cum ar fi raspund.contrav,caracterul contraventiei etc #cerceteara tot ce tine de re%lementarea anumitor relatii ce sunt re%lementete de norme le dr.contrav. #recomandari in perfectionarea le%islatiei %.15de initi si identi icati autoritatile competente sa solutioneze cauze contraventionale (!nt competente s" solu ioneze cauzele contraven ionale: a' instan a de judecat"1 b' procurorul1 c' comisia administrativ"1 d' a%entul constatator Competen a procurorului &*' Procurorul e)amineaz" contraven iile prev"zute cele pe care le#a depistat !n e)erci iul func iunii. &2' $n cazul refuzului !nceperii urm"ririi penale, !ncet"rii urm"ririi penale din cauza c" fapta constituie o contraven ie, precum .i !n cazul liber"rii de r"spundere penal" a persoanei cu tra%erea la r"spundere contraven ional", procurorul dispune pornirea procesului contraven ional .i ori e)amineaz" cauza !n limitele competen ei sale, ori e)pediaz" materialele acumulate, conform competen ei, altor or%ane pentru e)aminare. &0' Prin ordonan " motivat", procurorul poate aplica orice sanc iune contraven ional", cu e)cep ia sanc iunii a c"rei aplicare este de competen a instan ei de judecat". Competen a comisiei administrative &*' Comisia administrativ" e)amineaz" contraven iile Bedin a comisiei ad ministrative este deliberativ" dac" la ea este prezent" simpla majoritate a membrilor ei. &0' 2eciziile comisiei administrative se adopt" cu majoritatea simpl" de voturi ale membrilor comisiei prezen i la .edin "

Competen a a%entului constatator &*' Cauza contraven ional" se solu ioneaz" de a%entul constatator !n a c"rui raz" teritorial" a fost s"v!r.it" contraven ia. Acesta poate aplica sanc iunile prev"zute !n partea special" a c"r ii a doua !n limitele competen ei .i numai !n e)erci iul func iunii. &2' A%entul constatator poate constata contraven ii ale c"ror constatare, solu ionare .i sanc ionare s!nt atribuite competen ei unor alte or%ane. $n astfel de cazuri, a%entul va remite or%anelor respective procesele#verbale de constatare a contraven iilor %.%5clasi icati autoritatile competente sa solutionaze cauze contr Autoritatile competente sa solutioneze cauzele contravent. (e clasifica in judiciare si e)trajudiciare.2I> cele judiciare insasi din denumire ne dam seama ca e vorba de instanta de judecata pe cind cele e)trajudiciare sunt :a%entul constatator si comisia administrativa care pot solutiona anumite conntraventii specifice re%lementate de codul contr. %.&5apreciati tendintele legislatiei privind sisitemul autoritatilor competente sa solutioneze cauzele contr.9a %eneral tendintele le%islatiei privind autoritatile competente de solutionare acauzelor contraventionale sunt foarte practice intrucit ele sunt erar5izate la nivel local in cazul unei sin%ure contraventii comise de contravenient ,la nivel re%ional daca sunt un sir dP contraventii adica este e)aminata de instanta de judecata .3 tendinta mai pronuntata este si su%estiile 3>G cu privire la erar5izarea autoritatilor de dr.contraventional,in R.7. pina cind sunt puse in discutie aceste propuneri.9e%islatia noastra face ca procedura de solutionare a cauzelor contravent sa fie una simplificata si respectiv usureaza munca autoritatilor competente In dependenta de caracterul crimei si de daunei ce le aduce societatii contraventiile sunt solutionate de : or%anele de control financiar si fiscal al ministerul finantelor,comisia nationala a pietii financiare etc. Subiectul 1/: 1.1 de initi si enumerati izvoarele dreptului contraventional. Izvoarele dreptului contraventional in sens formal ar putea fi definite ca forme juridice prin intermediului carora sunt e)primate normele de drept contraventional. In calitate de izvoare formale ale dreptului contraventional sunt urmatoarele: #Constitutia R71 #9e%ile in temei or%anice1 #Aotaririle Parlamentului1 #Aotaririle si ordonantele Juvernului1 #/ratatele internationale1 1.% Clasi icati izvoarele dreptului contraventional? #Izvoare formale: Constitutia ,9#le%ea fundamentala a statului care are o forta juridica suprema. @egile in temei organice# care detin normele cu privire la contraventii1 Aotarirea ;arlamentului#in masura in care cuprind norme ce re%lementeaza raporturi aferente contrav. Aotaririle si ordonantele :uvernului #in masura in care re%lementeaza relatiile sociale aferente contrav. Tratatele internatioanale#tratatul poate constitui izvor al dreptului contraventional daca indeplineste urmatoarele conditii: #R7 sa fie parte la tratat1 #tratatul sa contina norme juridice referitoare la relatiile sociale din sfera de re%lementare a dr.contrav.

#prevederile tratatului sunt de aplicare directa1 #Izvoare materiale: Ca izvoare materiale ale dreptului contraventional sint realitatile e)trajudiciare care determina le%iuitorul sa elaboreze norme juridice&le%i si alte acte normative' sau creeaza ele insele norma de conduita obli%atorie&obiceiul sau cutuma'. 1.& $ecideti asupra stiintei 'uridice si practicii 'udecatoresti interne si internationale in aspectul calitatii de izvoare a dr. contrav. doctrina si practica judecatoreasca nu reprezinta izvoare formale ale dr. contrav.,deoarece nici una,nici alta nu creeaza norme de dr. contrav. cu caracter %eneral si impersonal aplicabile la un numar nedefinit de situatii juridice evident atit doctrina cit si practica judecatoreasca au o influenta destul de semnificativa atit a constituiriicit si a perfectiunii izvoarelor formale mentionate. %. ;rincipiile procesului contraventional %.1 $e initi si enumerati principiile procesului contraventional : ;rincipiile procesului contraventional# elementele primordiale ce caracterizeaza esenta procesului contraventional. #principiul prezumtiei de nevinovatie1 #pr.inviolabilitatii persoanei1 #pr.libertatii de marturisire impotriva sa1 #pr.dreptului la aparare1 #pr.folosirii limbii materne in desfasurarea procesului contraventional si dr la interpretare1 #pr. accesului liber la justitie1 #pr.competentei1 #pr. ocrotirii interesului persoanei si societatii1 #pr.le%alitatii procesuale a partilor1 #pr.transparentei1 #pr.contradictorialitatii1 #pr.confidentialitatii1 #pr.e%alitatii in fata le%ii1 %.% Clasi icati principiile procesului contrav.in raport cu legislatia si cu doctrina : Princip. procesului contrav. care sunt incluse in le%islatie: #pr.folosirii limbii materne1 #pr.le%alitatii1 #pr.e%alitatii in fata le%ii. #pr.%arantiei dr. la aparare1 %.& 8ormulati care ar i corelatia dintre principiile procesului contraventional si principiile raspunderii contraventionale. Principiile procesului contraventional# elementele primordiale ce caracterizeaza esenta procesului contraventional. Principiile raspunderii contraventionale au o deosebita importanta din punct de vedere a stabilitatii si previzibilitatii acestei inst. Atit principiile procesului contraventional cit si principiile raspunderii contraventionale servesc ca baza si ele trebuie sa aiba prioritate fata de celelalte norme care nu au calitate de principii.In caz contrar , s#ar putea distru%e fundamentul procesului contraventional.Principiile procesului contraventional rezulta e)pres din prevederile C.C. Altceva nu stiu si nu am gasitBBBBBBBBBBBCCCCCCCCCCCBBBBBDDD

Testul 12 1."otiunea si caracteristica dreptului contraventional: 1.1 $e initi dr. contrav si identi icati trasaturile lui caracteristice. $reptul contraventional#poate fi definit ca o totalitate de norme de drept ce re%lementeaza modul de sanctionare a persoanelor ce comit fapte ile%ale ce constituie contraventii. Trasaturile: #dr.contrav. cuprinde o totalitate de norme de drept ce re%lementeaza relatiile sociale privind comiterea contraventiei ca o cate%orie distincta de fapte ile%ale1 #este codificat,normele fiind cuprinse in principal i Codul Contraventional1 #poarta un caracter imperativ,si in mare parte au un caracter coercitiv,adica cuprind masuri de constrin%ere si mai rar permisiuni. #apara drepturile si libertatile le%itime ale persoanei,proprietatii,ordinea publica. 1.% determinati obiectul si procedeele de reglementare a dreptului contraventional . In ceea ce priveste obiectul de reglementare a dreptului contraventional ,se poate spune ca acesta include o totalitate de relatii sociale referitor la faptele ce constituie contraventie. procedee nu stiuQQQQQQQ 1.& Apreciati locul dreptului contraventional in sistemul dreptului: In literatura de specialitate e)ista mai multe opinii referitor la locul si rolul dreptului contraventional. 9ocul si rolul fiecarei ramuri in sistemul de drept sint determinate, in mare masura de trasaturile caracteristice ale acestei ramuri. /rasaturile la rindul lor se desprind din specificul relatiilor sociale re%lementate.Convietuirea oamenilor in societate nu este posibila fara o anumita ordine de conduita. 3rdinea creeaza coeziunea dintre indivizi si armonia sociala sustine si dezvolta societatea. Apararea valorilor sociale impotriva faptelor periculoase intotdeauna constituie o conditie de e)istenta a societatiii. %."otiunea si scopul procesului contraventional: %.1 $e initi si caracterizati procesul contraventional. ;rocesul contraventional#este considerat drept o activitate desfasurata de autoritatea coompetenta cu participarea partilor si altor persoane titulare de drepturi si obli%atii in conformitate cu normele C.C. care re%lementeaza procedura contraventionala. Procedura contraventionala este nucleul procesului contraventional ce se deruleaza consecutiv pentru atin%erea scopurilor procesului contraventional. %.% $eterminati si caracterizati scopurile procesului contraventional Procesul contraventional are urmatoarele scopuri : #constatarea contraventiei #e)aminarea si solutionarea cauzei contraventiei1 #constatarea cauzelor si conditiilor care au contribuit la savirsirea contraventiei1 #respectarea principiilor %enerale de drept contraventional care sunt bazate pe normele dreptului international si ale tratatelor internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului la care R7 este parte. %.& 8ormulati care ar i cele mai importante scopuri si sarcini ale procesului contraventional. Cele mai importante scopuri ale procesului contraventional sunt: constatarea faptei,e)aminarea si solutionarea cauzei contraventiei cit si constatarea cauzelor si conditiilor care au contribuit la savirsirea contraventiei cit si respectarea principiilor %enerale de drept contraventional care sunt bazate pe normele dreptului international si ale tratatelor internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului la care R7 este parte.

2easemenea se evidentiaza si sarcina ca procesul contraventional sa fie cit mai putin costisitor. Conform art. 0-0 CC R7 c5eltuielile aferente principiile contraventionale include c5eltuielile de conservare a probelor de retribuire a aparatorului , precum si alte c5eltuieli aferente&de e)pertiza' c5eltuielile se suporta de contravenient mai ales in cazul prejudiciului cauzat de contravenienti.

+estul 1$ Su,iectul 1- Actiunea le.islatiei contraventionale 1.1/ndentificati directiile de actiune a le.islatiei contraventionale Actiunea le.ii contraventionale este determinata de limitele de timp0spatiu si cercu de persoane. 1.2 Determinati corelatia dintre directiile de actiune a le.islatiei contraventionale Corelatia dintre directiile de actiune a le.islatiei contraventionale consta in faptul ca p1u 2a un anumita fapta sa cada su, incidenta de re.lementare a le.ii contraventionale tre,uie ca aceasta fapta sa fie savirsita intr!un animita perioada de timp0intr!un anumit loc0de anumite persoane ceea si ce reprazinta directiile de actiune a le.ii penele. 1.3 Apreciati importanta limitelor de actiune ale le.islatiei contraventionale 3imitele de actiune a le.islatiei contraventionale sunt sta,ilite si au o importanta foarte mare in le.atura cu determinarea daca fapta respectiva cade sau nu su, incidenta le.ii contraventionale.Astfel doar cu a"utorul limitelor de actiune a le.ii contraventionale se poate de determinat cu precizie cercul de persoane asupta carora aceasta se rasfrin.e0su, incidenta carei le.i contraventionale cade o anumita fapta contraventionale precum si limitele teritoriale in interiorul carora le.ea contraventionala are putere "uridica. Su,iectul 2- Caracteristica "urisdictiei administrative si a liti.iului administrativ 2.1 Definiti si caracterizati "urisdictia administrativa si liti.iul administrativ 4urisdictie administrativa 5 o activitate procesuala a autoritatii imputernicite efectuata pe cale e)tra"udiciara in scopul e)aminarii si solutionarii liti.iilor "uridice aparute in procesul e)ercitariii puterii e)e2utive in scopul analizei "uridice a comportamentului participantilor si aplicarii la necesitate a masurilor de constrin.ere. 3iti.iu administrativ! reprezinta o,iectul "urisdictiei administrative si apare de re.ula in le.atura cu e)istenta unui rapport "uridic administrativ in cadrul caruia anumite drepturi sunt incalate. 4urisdictia administrativa poate fi caracterizata printr!un sir de trasaturiAre un o,iect specific 0care este liti.iul administrativ &eprezinta o apreciere "uridica a comportamentului partilor liti.iului respectiv &eprezinta posi,ilitatea si necesitatea aplicarii masurilor respective de raspundere "uridica fata de persoana vinovata producerea liti.iului "uridic administrativ 2.2 Sta,iliti corelatia dintre "urisdictie administrativa si "ustitie administrativa Corelatia dintre "urisdictie administrative si "ustitie administrative reprezinta o pro,lema aparte si anume0 daca putem considera "urisdictia administrativa drept parte a "ustitiei si dimpotriva 0 daca putem considera e)aminarea liti.iilor administrative de catre instrantele de "udecata ca forma a "urisdictiei administrative./n le.atura cu aceasta pro,lema Curtea Constitutionala s!a e)pus prin 6ot. 7r 21 din 23 iunie 1$$8 care se numeste 9cu privire la interpretarea art. 1: din Constituria &M 9 Curtea s!a referit practica aplicrii le.islaiei &epu,licii Moldova0 n special a normelor Codului cu privire la contraveniile administrative0astfel ir de contravenii administrative snt e)aminate de or.anele care nu au atri,uii de autoritate "udectoreasc. Aceste or.ane snt n drept s aplice sanciuni administrative0 prevzute de Codul cu privire la contraveniile administrative. Art. 11: din Constituie stipuleaz c "ustiia se nfptuie te n numele le.ii numai de instanele "udectore ti. 7oiunea de ;"ustiie; i noiunea de ;putere "udectoreasc;0 consfinite n Constituie0 nu snt identice. <ormele de nfptuire a "ustiiei snt "udecarea de ctre instanele "udectore ti a tuturor cauzelor privind raporturile "uridice0 civile0 administrative i penale0 precum i orice alte cauze pentru care le.ea

nu sta,ile te o alt competen #art. : alin. #2' din 3e.ea privind or.anizarea "udectoreasc'. Aceste instane "udectore ti au mputerniciri diferite i nfptuiesc "ustiia n forme procesuale difereniate. =na din formele importante i specifice de aprare a drepturilor i li,ertilor cetenilor o constituie e)aminarea de ctre instanele "udectore ti a cauzelor cu privire la contraveniile administrative. Astfel Curtea Constitutionala a considerat ca 1.()aminarea n fond de ctre instanele "udectore ti a cauzelor ce izvorsc din raporturile "uridice administrative0 a cauzelor cu privire la contraveniile administrative0 precum i e)aminarea pln.erilor i protestelor mpotriva deciziilor asupra cauzelor cu privire la contraveniile administrative este o form de nfptuire a "ustiiei. 2. 6otrrile or.anelor0 care nu au atri,uii de autoritate "udectoreasc0 luate asupra cauzelor cu privire la contraveniile administrative nu constituie nfptuirea "ustiiei. 2.3 Apreciati tendintele dezvoltarii "urisdictiei administrative Pe parcursul dezvoltarii societatii si respectiv a relatiilor0 raporturilor dntre mem,rii acesteaia0 are lor dezvolatrea si raspindirea "urisdictiei administrative fiind o functie de activitate a su,iectilor imputerniciti 0 re.lementata prin anumite norme de drept 0 care are drept scop e)aminarea si solutionarea unor liti.ii administrative cu caracter individual.Asa cum o,iectul "urisdictiei administrative este destul de numeros si cuprinde diferite domenii! protecia muncii i ocrotirea sntii populaiei> ! ocrotirea mediului ncon"urtor0 a monumentelor de istorie i cultur> ! comerul0 finanele i industria me te u.urilor> ! .ospodria comunal i de locuine i cel de amena"ri> ! industria0 folosirea ener.iei termice i electrice> ! a.ricultura0 nclcarea re.ulilor sanitaro!veterinare> ! transporturile0 .ospodria rutier i telecomunicaiile0 precum i contraveniile administrative ce atenteaz la proprietate0 la ordinea pu,lic. 3e.iuitorul acorda o atentie deose,ita "urisdictiei administrative sta,ilind competenta fiecarui or.an #fiecarei persoane cu functie de raspundere'0 imputernicit sa e)aminez cauze cu privire la contraventii adminstrative.Si pentru a asi.ura o desfasurare cit mai linistita si netul,urata a roporturilor sociale Pe parcursul dezvoltarii0completarii si formarii "urisdictiei administrative ca ramura desinestatatoare au avut lor s2im,ari insemnate in cadrul acestea 0astfel azi ?n vederea asi.urrii le.alitii la aplicarea msurilor de influen pentru contraveniile administrative le.iuitorul sta,ileste ca procedura n cauzele cu privire la contraveniile administrative s se nfptuiasc n condiiile respectrii cu strictee a le.alitii> aplicarea msurilor de influen administrativ de ctre or.anele i persoanele cu funcii de rspundere a,ilitate s se fac n limitele competenei lor0 n strict conformitate cu le.islaia. (ste important i faptul c toate deciziile or.anelor #persoanelor cu funcii de rspundere' asupra cauzelor cu privire la contraveniile administrative pot fi atacate0 depunn!du!se o pln.ere la "udectoria raional0 de sector0 municipal0 adic pot fi supuse controlului "udiciar.Astfel se o,serva ca o data 2u dezvoltarea relotiilor sociale si respectiv aparitia unor noi conflicte care dupa natura lor intra in o,iectul "urisdictiei administrative0 aceasta la rindul ei se dezvolta si ea ler.indu!si mi"loacele si metodele de influienta p1u a asi.ura un ec*ili,ru in cadrul relatiilor dintre mem,rii societatii. +estul 2@ Su,iectul 1- 7otiunea si constituirea le.islatiei contraventionale Descrieti etapele constituirii si definiti le.islatia contraventionala 3e.islatia contraventionala s!a constituit treptat pe parcursul sec AA. Pina in anii BC@ ai sec. trecut raspunderea pentru contraventii0 care la acel moment se numea r.s administrativa 0 era re.lementata de sute de acte normative. D data cu adoptarea la 23 octom,rie 1$C@ de catre sovietul suprem al =&SS a ,azelor le.islatiei =&SS si a &epu,licilor unionale cu privire al contraventiile administrative 0 anume au fost determinate principiile de ,aza a le.islatiei respective.Aceste ,aze ale le.islatiei au servit drept temelie p1u 2odificarea ulterioara a le.islatiei privind raspunderea pentru contraventii.Ca rezultat la 2$ martie 1$CE a fost adoptat codul cu privire la contraventii administrative a &SS Moldovenesti 0 acest cod a servit ca act de ,aza in re.lementarea rs pentru contraventii administrative pina la 31 mai 2@@$. 3a aceasta data a intrat in vi.oare Codul Contraventional al &M care a fost adoptat la 2: octom,rie 2@@C. 3e.islatia contraventionala reprezinta totalitatea nomelor de drept ce determina principiile raspunderii contraventionale0faptele ce constituie contraventii0sanctiunile contraventionale aplica,ile precum si procesul

contraventional 0aceste norme fiind prevazute in codul contraventional si in alte acte normative e)pres prevazute de acesta. 1.2Determinati scopurile le.islatiei contraventionale 3e.islatia contraventionala are urmatoarele scopuri #art 2 CC ai &M'aprarea drepturilor i li,ertilor le.itime ale persoanei0 aprarea proprietii0 apararea ordinii pu,lice0 a altor valori ocrotite de le.e0 soluionarea cauzelor contravenionale0 precum i n prevenirea svr irii de noi contravenii Prin urmare li.islatia contraventionala urmareste ocrotirea atit a intereselor private cit si a celor pu,lice utilizind in acest scop atit masuri de contrain.ere cit si de prevenire si profila)ie 1.3 (valuati rolul le.islatiei contraventionale in sistemul de drept /n literatura de specialitate e)ista mia multe pareri referitor la rolul dreptului contraventional .=nii autori afirma ca el reprezinta doar o institutie a dreptului administrativ si nu ar avea o importanta prea mare. /nsa ma"oritatea autorilor afirma ca dreptul contraventional are o importanta care dovada fiind si faprul ca el a fost codificat. Dreptul contraventional este caracterizat printr!un sir de trasaturi care!l indentifica si demonstreaza rolul lui in sistemul dreptului dreptul contraventional cuprinde o totalitate de norme de drept ce re.lementeaza relatii sociale privind comiterea contraventiilor ca o cate.orie distincta de fapte ile.ale dr comtr este codificat0 normele!i ffind prinse in CC al &M 7ormele dreptului contraventional poarta un caracter imperativ adica sunt o,i.atorii si in mare parte au un caracter coercitiv0 adica cuprind masuri de constrin.ere si mai rar prescriptii sau permisiuni. 7ormele dreptului contraventional la fel ca si ma"oritatea normelor de drept administrativ au un caracter de mo,ilitate adica sunt supuse revizuirii fre.vent deoarece dreptul contraventional reprezinta un mecanism "uridic ce asi.ura respectarea diferitor norme de drept 0.aranteaza sta,ilitatea unui anumit cerc de relatii sociale 7ormele dreptului contraventional apara drepturile si li,ertatile le.itime ale persoanelor0 proprietatea0ordinea pu,lica si deasemenea ele previn savirsirea de noi contraventii sau alte fapte ile.ale. Prin urmare dreptul contraventional are un rol important in realizarea mecanismelor de raspundere "uridica ca element al statului. Su,iectul 2- (senta si principiile procesului administrativ 2.1 Definiti si indentificati formele de realizare a procesului administrativ <orma de realizare a procesului administrativ poate fi definite ca fiind o forma de activitate a su,iectilor imputerniciti care au ca scop a)aminarea si solutionarea unor liti.ii administrative cu caracter individual &eesind din le.islatia in vi.oare pot fi evidentiate urmatoarele forme ale procesului administrativ!Procesul contraventional !aplica,il in cazul contraventiilor !Procedura disciplinare! in cazul a,aterilor disciplinare !Procedura mareriata! in cazul cauzarii uni pre"udiciu autoritatii pu,lice de catre functionarii pu,lici !Procedura de coordonare! in cazul diver.entelor dintre diferite autoritati administrative !Procedura in cazul petitiilor si de contecios administrativ 2.2 Determinati si caracterizati principiile procesului contraventional Aflindu!se ca o parte a activitatii de conducere0 procesul administrativ se ,azeaza pe principiile .enerale de conducere a statului. Aplicindul!e in proces principii se concretizeaza si isi i!au formes pecifice. 1' Principiul le.alitatii ! este unul din cei mai principali principii ai ori si carui proces #penal0 civil siadministrativ' el consta nu numai din urmarea stricta a le.islatiei0 dar si in aplicarea acestor acte.=ltima avind o importanta deose,ita pentru procesul administrativ0 in care si are loc aplicareanormelor materiale de drept. 2' Principiul competentei! conform acestui principiu toate autoritatile pu,lice imputernicite cu ativitati "urisdictionale tre,uie sa fie imputernicite de le.e sau conform le.ii 3' Principiul ocrotirii interesului persoanei si societatii0 astfel in cadrul procesului administrativ pe primul plan tre,uie puse interesele le.itime ale persoanei si societatii0respectiv interesele statale tre,uie sa fie in plina concordanta cu interesele societatii :' Principiul e.alitatii procesuale! conform acestui principiu0 partile in cadrul procesului administrativ sunt e.ale atit in fata le.ii cit si in fata autoritatii care le solutioneaza cazul

E' Principiul aflarii adevarului acest principiu presupune analiza minutioasa si la timp a tuturor conditiilor si circumstantelor cazului F' Principiul accesi,ilitatii! orice persoane lezata in anumite drepturi tre,uie sa dispuna de posi,ilitatea de a participa la toate etapele e)aminarii cazului respectiv. 8' Principiul operativitatii! presupune sta,ilirea unor termene relativ restrinse0 pentru efectuarea tuturor operatiunilor procedurale 0pentru e)ecutarea deciziilor adoptate. C' Principiul transparentei! presupune e)aminarea pu,lica a cazului daca le.ea nu prevede altfel in scopul ocrotirii intereselor private0comerciale etc $' Principiul contradictorialitatii! in cazul in care interesele partilor procesului sunt opuse0 fiecare parte are posi,ilitatea de a prezenta pro,e p1u adeverirea celor afirmate in fata autoritatii ce e)amineaza cazul 1@'Principiul raspunderii in limitele competentei! conform acestui principiu0 persoana care conduce procesul administrativ este responsa,ila de eficienta si corectitudinea desfasurarii procesului respecriv

2.3 Apreciati tendintele le.islatiei privind procesul administrativ Procesul administrativ totalitatea actiunilor de ocrotire a nomelor de drept 0efectuate in principal de autoritatile administrative.Principala forma a procesului administrativ este procesul contraventional care si este cel mai mult re.lementat de CC al &M0astfel acesta reprezinta activitatea desf urat de autoritatea competent0 cu participarea prilor i a altor persoane titulare de drepturi i de o,li.aii0 avnd ca scop constatarea contraveniei0 e)aminarea i soluionarea cauzei contravenionale0 constatarea cauzelor i condiiilor care au contri,uit la svr irea contraveniei.Prin cele apro)imativ C@ de art care re.lementeaza procesul contraventional0 le.iuitorul a intrunit totalitatea conditiilor pentru desfasurarea unui proces cit mai ec*ita,il.Astfel le.iuitorul a facut tot posi,iliul ca persoanele care nimeresc in astfel de situatii sa fie si.ure ca v!or avea parte de un proces ec*ita,il0in conformitate cu le.ea 0la fel ei v!or fi si.uri ca autoritatea competenta de e)aminarea cauzei este imputernicita e)pres de le.e cu aceste atri,utii. 3e.iuitorul a acordat atentie si faptului ca partile a"un.ind in fata autoritatii competente tre,uie sa fie e.ale in fata acesteia cit si in fata le.ii.D trasatura foarte importanta a procesului administartiv care la fel este prevazuta de le.iuitr este faptul ca orice persoana care este lezata intr!un animit drept tre,uie sa dispuna de posi,ilitatea de a participa la toate etapele e)aminarii cazului respectiv0care tre,uie sa fie pu,lic0daca le.ea nu predeve altfel./nca o trasatura foarte importanta a procesului administrativ este faptul ca persoanele care conduc procesul administrativ sunt responsa,ile de eficienta si corectitudinea desfasurarii procesului respectiv.Astfel prin aceasta remarca le.iuitorul a tinut sa ridice sentimentul de responsa,ilitate a persoanelor ce conduc procesul administrativ pentru a asi.ura o ordine si o respectare cit mai stricta a prevederilor le.ale in cadrul procesului administrativ (ste important i faptul c toate deciziile or.anelor #persoanelor cu funcii de rspundere' asupra cauzelor cu privire la contraveniile administrative pot fi atacate0 depunndu!se o pln.ere la "udectoria raional0 de sector0 municipal0 adic pot fi supuse controlului "udiciar.