Facultatea de Drept
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași

REFERAT

CARTELURILE
DRETUL C!"CURE"#EI

ro$% Lucia Irinescu

Autori& Frunz' Elena(!nu)a

*orovei Ruxandra
+addad Clara Diana

Iași
-./

1
 

CARTELUL

Istoric și eti0olo1ie
Cuvântul „cartel”
„cartel” își are sursa în termenul latin cartellus1  și înseamnă „card mic”,
evidențiind maniera de colaborare a întreprinderilor, într-un cerc restrâns, fiecare umrărindu-
și interesele, cel mai important dintre ele fiind acela de a obține profit. Inițial, sensul
acordurilor de tip cartel a avut înțelesuri militare, acesta operând pentru înțeleeri, acorduri
oficiale între uvernele aflate în ră!boi, în scopul înceăriia conflictelor pentru a permite
sc"imbul de pri!onieri. #n circumstanțele respective, cartelul era corespondent al noțiunii de
armistițiu. $rept urmare, sensul principal, oriinar al acestui termen este de suspendare a
ostilită%ilor, stabilire a unui armisti%iu între combatan%i, prin care rivalii se întrunesc într-o
alian%ă incomodă&. #n timp termenul de „cartel” a căpătat un sens comple', înlobând mai
multe elemente, printre care se numără diminuarea rivalității, colaborare simulată, și prin
urmare,
urmare, insta
instabilă,
bilă, totodată, și acționare
acționare în detri
detrimentu
mentull intere
intereselo
selorr alto
altorr parti
participa
cipanți,
nți, mai
concret, în de!avanta(ul publicului lar.
)ceastă
)cea stă manieră de asoc
asociere
iere este des întâlnită și în lumea politic
politică,
ă, asociere între un
rup de partide politice, fracțiuni, sau țări care cooperea!ă într-un acord pentru un scop
comun. )cest ca! ilustrea!ă transfiurarea înțeleerii într-o alianță politică, între un bloc sau
un rup de partide, cum ar fi coaliția creată în mod deliberat de cancelarul erman *tto von
+ismarc, în anii 1, pentru a re!ista luării de amploare a partidului $emocrației /ociale 0.
#n sfer
sferaa drep
dreptu
tulu
luii conc
concur
uren
ențe
ței,
i, un carte
cartell re
repr
pre!
e!in
intă
tă o înțe
înțele
lee
ere
re dint
dintre
re într
întrep
epri
rind
nder
erii
independente, de reulă, din aceeași industrie, care sunt de acord în mod oficial să coopere!e
împreună pentru a influența și fi'a prețurile de pe piață, pentru a reduce aprovi!ionarea,
diminuaa co
diminu concu
ncuren
rența
ța și împ
împărț
ărții profitu
profiturile
rile.. /ituaș
/ituașie
ie în care,
care, ter
termen
menul
ul de!
de!vol
voltă
tă conot
conotați
ațiii
neative.
#n tipolo
tipoloia
ia restri
restric%i
c%iilo
ilorr de con
concu
curen
ren%ă,
%ă, în%ele
în%elee
erile
rile înt
între
re înt
întrep
reprin
rinder
derii sub for
forma
ma
acordurilor secrete sunt nocive prin prisma faptului că aceste practici concertate rupea!ă un
număr semnificativ de operatori economici din cadrul unui sector de activitate, având un
impact puternic asupra pie%elor în cau!ă. $at fiind că acestea au ca scop stabilirea pre%urilor 
de vân!are, determină împiedicarea desfăurării (ocului de concuren%ă loial și licit. #n acest
1)urel +ăieșu, $umitrița +oloan, Unele reflecții referitoare
referitoare la definirea termenului de „cartel”,  p.1., 2evista
 3ațională de $rept,  3r.
3r. 11,
11, &14.
2  Ibidem,
Ibidem, apud 5ardin C., 6os"ua
6os"ua 6. 2eulatin
2eulatin Cartels
Cartels in 7urope. *'ford8 *'ford 9niversit: ;ress, &1.
<<.
3 Idem.

&
 

sens, cartelurile sunt recunoscute ca fiind cel mai dăunător comportament anticoncuren%ial8
nu oferă niciun beneficiu economic sau social care să (ustifice pierderile enerate.
Comisia europeană manifestă fa%ă de carteluri o severitate accentuată, în special după
introducerea monedei unice, dorind ca efectele po!itive ale uniunii economice i monetare,
 precum transparen%a pre%urilor i intensificarea concuren%ei în beneficiul utili!atorilor, să nu

fie suprimate de în%eleerile între întreprinderi. )vând tentația de a evita confruntarea pe

 pia%ă, întreprinderile stabilesc într-un mod artificial nivelul pre%ului de vân!are sau alte
condi%ii comerciale, ceea ce poate conduce pe termen lun la subminarea uniunii economice
i monetare. 3eelie =roes a subliniat în acest sens că „un comportament de tipul cartelului
este ilegal, nejustificat şi nedrept – indiferent de mărimea acestuia, de natura sau scopul 
afacerii afectate”.<
Analiza 2n3ele1erilor su4 $or0' de cartel
Cart
Cartel
elul
ul repr
repre!
e!in
intă
tă un acor
acordd pr
prin
in care
care un rup
rup de firm
firme,
e, prod
produc
ucăt
ătoa
oare
re sau
sau
distribuitoare ale aceluiai produs, fi'ea!ă anumite pre%uri de vân!are sau împart pia%a între

acestea. *biectivul cartelului constă în ridicarea pre%urilor, prin înlăturarea sau reducerea
concur
concuren%
en%ei.
ei. #n acest
acest con
conte'
te't,t, pro
produc
ducăto
ătorii
rii ind
indivi
ividua
duali
li se pun de acord
acord în cadru
cadrull une
uneii
orani!a%ii centrali!ate unice care ia deci!iile pentru to%i membrii cu privire la volumul
 produc%iei i la politica pre%urilor, aducându-le, în acest fel, câtiuri monetare. 7ste vorba de
o cooperare pentru ob%inerea unor profituri mai mari i pentru scăderea radului de risc al
afacerilor. Câtiurile pot fi însemnate, e.g. în anii 1>? *rani!a%ia %ărilor e'portatoare de
 petrol @*;7CA a restrâns produc%ia, ridicând pre%ul petrolului, ceea ce a dus la creșterea
 prosperității economice
economice în %ările e'portatoare ddee petrol.

For0ele Cartelului
#n func%ie de obiective i de pia%a pe care ac%ionea!ă, sunt definite patru forme de
cartel8
naţional   se fo
Cartelull naţional 
Cartelu form
rmea
ea!ă
!ă at
atun
unci
ci când
când doi
doi sau
sau ma
maii mu
mul%
l%ii prod
produc
ucăt
ător
orii sau
sau
distribuitori se unesc printr-o în%eleere, în scopul controlării lan%ului de produc%ieBdistribu%ie
i a re%elei de servicii de după vân!are, la nivelul pie%ei unui stat.
Cartelul internaţional  se
  se formea!ă atunci când întreprinderi din %ări diferite se unesc
 pentru a fi'a pre%uri i împăr%i pia%a sau pentru a prelua, pe rând, comen!ile la proiectele ce

4
 3eelie
comun =roes, sus%inută
comunicarae
icarae membră acuComisiei
oca!ia 7uropene,
oca!ia însărcinată
„orumului
„orumului cualpolitica
Interna%ion
Interna%ional privinde
privind concuren%ă,
d leisla%ia
leis Theeană
Firstdeundred
la%ia europeană
europ !a"s
concuren%ă”,,
concuren%ă”,
+ru'elles, ? aprilie &4
0
 

le-au fost ad(udecate. Ca urmare, concuren%a este limitată, pre%urile sunt ridicate, produc%ia
este restric%ionată, iar pie%ele sunt alocate în beneficiul privat al unor firme. 7fectele lor sunt
similare celor instituite prin carteluri na%ionale, iar punerea în aplicare a leii concuren%ei
trebuie să concure la asiurarea unei solu%ii pentru combaterea cartelurilor interna%ionale.
Cartelurile pentru import   func%ionea!ă
func%ionea!ă adesea ca o orani!a%ie unică care cumpără în

mod centrali!at o materie primă pentru a o furni!a ulterior unei anumite ramuri a industriei,
 putând fi înfiin%ate pentru contrabalansarea puterii de pia%ă a cartelurilor de e'port din alte
%ări. ormarea de carteluri de către importatori sau cumpărători i mecanismele similare @ e.g.
 boicotarea sau refu!ul
refu!ul colectiv de a neocia ccuu concuren%ii străiniA sunt nocive
nocive și din punct de
vedere al accesului pe pia%ă. )cest fenomen înlobea!ă comportamente precum e'cluderea
concur
concuren%
en%ilo
ilorr str
străin
ăinii din aso
asocia
cia%iil
%iilee profes
profesion
ionale
ale sau accep
acceptare
tareaa lor în anu
anumit
mitee con
condi%i
di%iii
discriminatorii. ormele e'treme ale acestui tip de cartel sunt8 fi'area pre%urilor, controlul
asupra
asupra pro
produc
duc%ie
%iei,i, împ
împăr%
ăr%ire
ireaa pie
pie%el
%elor
or i alocar
alocarea
ea con
consum
sumato
atorilo
rilorr. #n unele
unele (ur
(urisd
isdic%
ic%ii,
ii,
cartelurile pentru import pot fi permise dacă importatorii se confruntă cu po!i%ia dominantă a

furni!ori
furni!orilor
lor străin
străini,i, iar concur
concuren%
en%aa pe pie%el
pie%elee int
intern
ernee nu este
este supus
supusăă uno
unorr con
constr
strân
âneri
eri
substan%iale.
Cartelurile de export   presupun8
presupun8 carteluri de e'port „pure” care vi!ea!ă numai pie%ele
e'terne i cartelurile de e'port „mi'te” care restrân concuren%a atât pe pia%a internă, cât i pe
 pie%ele e'terne. /e consideră că acele carteluri de e'port pure nu intră în sfera dreptului de
concuren%ă pentru că nu ar fi incidente în leisla%ia na%ională, fiind adesea e'cluse în mod
e'pres de la aplicarea leisla%iei concuren%ei. Cartelurile de e'port mi'te sunt în eneral
supuse acelorai prescrip%ii sau interdic%ii precum cartelurile care afectea!ă numai pia%a
internă, dar anumite %ări acordă e'cep%ii particulare când efectul de restrânere a concuren%ei

 pe pia%a internă este

este unul subsidiar,
subsidiar, în raport cu restrâne
restrânerea
rea activită%ii de e'p
e'port.
ort.
$atorită
$ato rită rapor
raportului
tului cantită%i
cantită%i reduseBpre
reduseBpre%uri
%uri e'ce
e'cesive
sive cu care operoperea!ă
ea!ă,, carte
cartelurile
lurile
re
repr
pre!
e!in
intă
tă ce
cell mai
mai ma
mare
re peri
perico
col,
l, mo
moti
tivv pent
pentru
ru care
care se cons
consid
ider
erăă că le!e
le!ea!
a!ăă dire
direct
ct
cumpărăto
cumpărătorii.
rii. 7fectul
7fectul distr
distructiv
uctiv indir
indirect
ect marc"ea!
marc"ea!ăă reduc
reducerea
erea conc
concuren
uren%ei,
%ei, iar efici
eficien%a
en%a
 participan%ilor scade, ilustrând premisa creterii pre%urilor peste nivelul concuren%ei reale.
Cartelul rupea!ă toate întreprinderile unui sector, fiind în acest mod sinura ofertantă a
 bunului pe pia%ă. ;rin po!iția sa de monopol pe pia%ă, ra%ionamentul anali!ei economice se
aseamă
aseamănă
nă ce
celui
lui de monopo
monopol8
l8 pentru
pentru ma'
ma'imi
imi!ar
!area
ea pro
profit
fitulu
ului,i, car
cartel
telul
ul va eali!
eali!aa costu
costull
marinal cu încasarea marinală.

#n &, serviciile Comisiei au evaluat paubele enerale cau!ate economiei de către

carteluri, având în vedere cele 1 carteluri care au făcut obiectul deci!iilor Comisiei în
<
 

 perioada &4-&?, dimensiunea piețelor implicate, durata cartelurilor și ipote!ele foarte

 prudente în privința supraprețurilor estimate. ;resupunând că supraprețul s-a situat între 4 și
14D, pre(udiciile provocate de cele 1 carteluri sunt cuprinse între apro'imativ < - 11
miliarde euro. $acă se ia în considerare media acestui interval E 1D E re!ultă un pre(udiciu
de ?,F miliar
miliarde
de eur
euroo pentru
pentru con
consum
sumato
atori,
ri, pro
provoc
vocată
ată de ace
aceste
ste carte
cartelur
luri,i, iar lite
literat
ratura
ura

economică de specialitate suerea!ă că supraprețurile

7
se pot situa c"iar și între & și &4D.
Carteluri „so$t” 5i carteluri „6ard”
Interdependen%a strateiilor comerciale se reflectă în faptul că profitabilitatea unei
strateii adoptate de o firmă depinde de strateiile adoptate de celelalte firme de pe pia%ă. #n
ac
aces
estt mo
mod,
d, este
este posi
posibi
bill ca un aen
aentt econ
econom
omic
ic să-
să-ii spor
sporea
easc
scăă prof
profit
itur
uril
ilee acce
accept
ptân
ândd
coordonarea ac%iunilor sale cu firmele concurente. /căderea radului de concuren%ă face ca
 profiturile și pre%urile să crească
crească în defavoarea
defavoarea cumpărătorilor
cumpărătorilor..
/timulentele pentru coordonarea între două firme8 adoptarea unui pre% mare pentru
vân!are ar fi profitabilă pentru ambele firme, e'isten%a concuren%ei între ele ar face ca pe

 pia%ă să se practice
practice nivelul de pre% m
mai
ai redus. $acă firme
firmele
le ar putea să îi ccoordone!e
oordone!e ac
ac%iunea
%iunea
 prin fi'area unui nivel de pre% înalt, atunci este probabil re!ultatul unui pre% mare pe pia%ă i
implicit al unor venituri mai mari
mari pentru ambele firme. Cea mai bună va
variantă
riantă pentru fiecare
din firme ar fi, tiind că cealaltă va folosi un pre% înalt, să reducă pre%ul. $acă ambele firme
adop
adoptă
tă ac
aces
estt comp
compor
orta
tame
ment
nt,, at
atun
unci
ci re!u
re!ult
ltat
atul
ul va fi din
din nou
nou cel
cel core
coresp
spun
un!ă
!ăto
torr pie%
pie%ii
ii
competitive E adoptarea unui nivel redus al pre%ului. /tudiul lui /tiler din anul 1>F<
identifică caracteristicile pie%elor care facilitea!ă coordonarea @comportamentul colu!ivA și
 permit cartelului să ridice pre%urile.
pre%urile.
pri# onierului $  pre!intă
 !ilema pri#onierului un joc de tip sumă   non%#ero formulat de către ana(a%i
?
ai companiei 2)3$ Corporation.
Corporation.  Gerrill lood i Gelvin $resc"er descriu o dilemă socială
ca pe un (oc între două persoane, care arată cum pot conduce "otărârile ra%ionale individuale
la re!ultate colective inoportune. #n forma oriinală această dilemă presupune8 $oi pri!onieri
 bănui%i că au săvârit o infrac%iune a cărei pedeapsă ma'imă este de cinci ani. Celor doi
 pri!onieri li se face următoarea propunere8 dacă unul dintre ei mărturisete rămâne
nepedepsit, iar celălalt trebuie să e'ecute o pedeapsă de cinci ani. $acă cei doi decid să nu
mărturisească, rămân doar dove!i pre!umptive care vor conduce la aplicarea unei pedepse de
doi ani. $acă amândoi mărturisesc, fiecare va e'ecuta o pedeapsă de patru ani. ;ri!onierii

5 Hiviana )ndreea 3iminet, &urs Uni'ersitar (rețuri )i &oncurență, p.&?.

6 ermenul dilema pri!onierului a fost formulat de )lbert ucer
ucer de la 9niversitatea ;rinceton.
;ri nceton.
7 "ttps8BBro.Jiipedia.orBJiiB$ilemaKpri!onierului
"ttps8BBro.Jiipedia.orBJiiB$ilemaKpri!onierului -
 - accesat la &&.0.&1>.

4
 

sunt c"estiona%i separat pentru ca nici unul dintre aceștia să nu afle nici înainte i nici după
c"estionare inten%ia celuilalt.

Condi3ii pentru crear

crearea
ea 5i 0en3inere
0en3inerea
a cartelului

Colu!iunea între firme trebuie să fie non-cooperantă în sensul că fiecare firmă care ia
 parte la o astfel de în%eleere, fiecare membru al cartelului, va respecta aran(amentul doar 
atâta timp cât este în interesul
in teresul său să o facă. Când firmele urmăresc să-i ma'imi!e!e profitul
în mod independent, câtiul lor combinat este, în eneral, mai mic decât profitul care ar fi
fost reali!at în ca!ul e'isten%ei monopolului.

Condi%ii pentru crearea cartelurilor8

- aptitudinea colectivă a firmelor de a ridica nivelul pre%ului, capacitate dependentă de

elasticitatea cererii firmelor luate în ansamblul lor. 7ste necesar ca intrarea de noi firme pe
 pia%ă sau posibilitatea concuren%ilor marinali de a-i spori capacitatea de produc%ie să fie

limitatăL
- capacitatea cartelului în ansamblu de a determina pre%uri acceptabile pentru fiecare membruL
- „profitabilitatea” cartelului8 câtiurile scontate trebuie să depăească eventu
eventualele
alele costuri ale
descop
descoperir
eririi
ii ca
carte
rtelul
lului
ui de către
către autori
autorităț
tățiL
iL anali
anali!ar
!area
ea costu
costului
lui de opo
oportu
rtunit
nitate
ate a cărui
cărui
dimensiune depinde i de riscul de a fi descoperiti i de ravitatea sancțiunii aplicateL

- costurile asociate cu formarea i intrarea în vioare a acordurilor trebuie să fie mai mici
decât beneficiile scontate, motiv pentru care aserționăm că nu orice tip de pia%ă este propice
 pentru inauurarea unui cartel. #n acest sens, sunt prolifice pentru coordonarea firmelor sub
forma cartelurilor acele pie%e care au următoarele principale caracteristici8

- numărul mic de firme pe pia%ă sporește capacitatea de coordonare a comportamentuluiL

- radul de concentrare a pie%ei8 cu cât cota de pia%ă de%inută de câteva firme este mai mare,
cu atât mai facilă va fi coordonareaL
- omoenitatea produselor8 neocierea i stabilirea pre%ului este mai facilă în ca!ul produselor 
omo
omoen
enee decâ
decâtt în ca!u
ca!ull pr
prod
oduuse
selo
lorr dife
difere
ren%
n%ia
iate
te,, unde
unde natu
natura
ra conc
concur
uren
en%e
%eii este
este
multidimensională i nu se a'ea!ă doar pe pre%L

- e'isten%a prealabilă a unui mecanism de coordonare8 asocia%ii patronale sau industriale care

să facilite!e s"imburile de informa%ii i posibilitatea creării i men%inerii cartelurilor.

F
 

/ustenabilitatea i func%ionarea cartelului este determinată de o serie de factori care se

suprapun par%ial și parado'al peste cei care facilitea!ă crearea acestuia, precum8 numărul
firmelor
firmelor din industrieL
industrieL natura produ
produsului
sului reali!at
reali!atLL struc
structura
tura de cost din indus
industria
tria respe
respectivă
ctivăLL
stabilitatea cereriiL mărimea i frecven%a comen!ilorL mecanismul de coordonare8 publicitatea,
stabilirea pre%ului, distribu%ia teritorialăL structura costurilor, restric%iile de capacitate.

$emonstrarea e'isten%ei cartelurilor este deosebit de dificilă în practică, ini%ierea

 procedurilor de urmărire a comportamentelor colusive e'plicite reali!ându-se, adeseori, ca
urmare a divulării informa%iilor de către una din firmele participate @autodenun%are, urmată
de denun%area celorlal%i participan%iA pentru care încălcarea acordului i ieirea din cartel se
dovedete mai profitabilă. ;e o pia%ă unde firmele se ana(ea!ă în comportamente colu!ive,
evolu%ia pre%urilor indică o cretere a pre%ului. irmele încep să trie!e i să nu mai respecte
restric%iile de cantitate, for%ând pre%urile să scadă, aceste modificări constituind un indiciu
 pentru autorită%i privind e'istența
e'istența unei în%elee
în%eleeri
ri în comportamentul firmelor
firmelor..

Teoria economică a politicii privind înţelegerile între firme

;olitic
;oliticaa îm
împo
potri
triva
va în%e
în%ele
lee
eri
rilo
lorr cons
constă
tă în prev
preven
enire
ireaa acor
acordu
duril
rilor
or dint
dintre
re firme
firme
indepe
independe
ndente
nte priprinn care
care se restric
restric%io
%ionea
nea!ă
!ă,, dis
distor
torsio
sionea
nea!ă
!ă sau
sau elimin
eliminăă concu
concuren
ren%a.
%a. #n
conturarea teoriei economice a politicii privind în%eleerile, aten%ia este focali!ată pe efectele
asupra
asupra bun
bunăs
ăstări
tăriii eco
econom
nomice
ice,, de e'emp
e'emplu,
lu, sc"
sc"imb
imbări
ări în sur
surplu
plusul
sul consu
consumat
matoru
orului
lui i al
 producătorului. #n teoria microeconomică, dacă în%eleerea dintre firme este perfectă i
cuprinde to%i furni!orii @ca!ul colu!iunii perfecteA, nu e'istă diferen%e fa%ă de situa%ia de
monopol.
monopol. #nțeleerile
#nțeleerile orani!
orani!ate
ate în carte
cartell pot repre!en
repre!enta
ta un monopol sau pot fi bene
benefice
fice
tuturor
tuturor parti
participa
cipanților
nților,, fără să aduc
aducăă efec
efecte
te nea
neative.
tive. Cost
Costurile
urile coord
coordonăr
onării
ii i moni
monitori!ă
tori!ării
rii
sunt mult mai scă!ute în ca!ul oliopolurilor, în special atunci când nu e'istă posibilită%i de
diferen%iere a produsului @e.g. produsele c"imiceA. $acă barierele la intrarea pe pia%ă servesc
ca bariere la ieire @investi%iile i c"eltuielile pentru a intra pe pia%ă sunt „nerecuperabile” la
ieirea de pe pia%ăA, atunci pia%a este caracteri!ată printr-o concuren%ă scă!ută. 
*liopolul este o structură de pia%ă intermediară, controlată de un număr mic de
 producători i cumpărători. Caracteristica fundamentală a pie%ei de oliopol este
interdependen%a ac%iunilor diferi%ilor producători, în sensul că pre%urile, cantitatea de produse
oferite i profitul  unui producător depind de reac%iile celorlal%i producători.  Ga'imi!area
 profitului pe pia%a de oliopol este ba!ată fie pe omoenitatea produsului i concuren%a prin
 pre%, fie pe adoptarea
adoptarea unei strateii de diferen%iere a produsu
produsului
lui i concuren%ă în aafara
fara pre%ului,
 prin anumite performan%e care privesc eficien%a
eficien%a în utili!are.

?
 

E$ectele econo0ice ne1ative ale cartelului

Cart
Cartel
elur
uril
ilee pot
pot avea
avea i alte
alte ef
efec
ecte
te econ
econom
omic
icee nea
neati
tive
ve pe lân
lânăă aloc
alocar
area
ea
necorespun!ătoare a resurselor @efecte asupra eficien%ei economiceA8 un cartel îi apără pe
membrii săi de e'punerea la for%ele pie%ei, având ca re!ultat reducerea presiunii asupra

controlului costurilor i asupra inovării. )ceste efecte asupra eficien%ei productive i dinamice
sunt mai dificil de măsurat, iar autorită%ile de concuren%ă trebuie să se concentre!e pe
câtiurile
câtiurile ilea
ileale
le pe care le ob%in opera
operatorii
torii cartelul
cartelului,
ui, fiind mai uor de calc
calculat.
ulat. /cop
/copul
ul
sanc%iunilor este de împiedicare a apari%iei cartelurior pe pia%ă, dar și de combatere a acestora.
#nsă i calcularea câtiului unui cartel este dificilă, iar forma cea mai simplă de calcul poate
fi apro'imată prin multiplicarea creterii pre%ului care re!ultă din în%eleerea sub formă de
cartel cu cantitatea vân!ărilor @în unită%iA supusă acordului @adică comer%ul afectatA. 7ste
dificil de determinat pre%ul concuren%ial sau pre%ul de referin%ă pentru calcularea creterii
ileale de pre%, dar se poate utili!a un pre% „etalon”, determinat prin e'aminarea mai multor 

 pie%e pe care nu
nu e'istă colu!iune
colu!iune..
$atele obținute în urma unui studiu al *C$7 privind manitudinea pre(udiciile
 produse de carteluri la nivel mondial, conc"id astfel8 „daunele produse de carteluri sunt mult 
mai ridicate dec*t s%a cre#ut ini+ial, depăşind echi'alentul miliardelor de dolari pe an ”. $ei
este foarte dificil de calculat efectele unui cartel, o astfel de prono!ă pre!intă relevanță
 practică privind necesitatea
necesitatea informării consumatorilor i a autorită%ilor de concuren%ă
concuren%ă referitor 
la importan%a implementării unui proram aresiv împotriva acestei practici, necesitatea
redresării consumatorilor pre(udiciați i aplicarea de către uverne a sanc%iunilor necesare.

Re1le0entarea
Re1le0entarea cartelului 2n le1isla)ia na)ional'
2elementări cu privire la cartel reăsim și în leislația noastră națională, în Heea
Concurenței, nr. &1, din 1 aprilie 1>>F, unde nu este utili!at termenul de „cartel”, însă, sunt
evidențiate principalele practici anticoncurențiale
anticoncurențiale..
„CAIT!LUL II& ractici anticoncuren3iale Art% 7%  
@1A /unt
/unt int
inter!
er!ise
ise ori
orice
ce în%
în%ele
eleer
erii între
între înt
întrep
reprin
rinder
deri,i, dec
deci!i
i!iii ale asoci
asocia%i
a%iilo
ilorr de
între
întrepr
prin
inde
deri
ri i pr
prac
actic
ticii conc
concer
erta
tate
te,, care
care au ca ob
obie
iect
ct sau
sau au ca efec
efectt îm
împi
pied
edic
icar
area
ea,,
restrânerea ori denaturarea concuren%ei pe pia%a românească sau pe o parte a acesteia, în

8
*C$7, eport
&ompetition on, the
/a0 nature
&&, p. and -mpact ofpe
4, disponibil ard &ore la8
internet cartels and anctions against &artels under national 
"ttp8BBJJJ.oecd.orBdataoecdB1FB&B&101.pdf,
accesat ultima dată la &.0.&1>.

 

special cele care8

aA stabilesc, direct sau indirect, pre%uri de cumpărare sau de vân!are sau orice alte condi%ii de
tran!ac%ionareL
 bA limitea!ă sau controlea!ă
controlea!ă produc%ia
produc%ia,, comerciali!area, dde!voltarea
e!voltarea te"nică sau investi%iileL
cA împart pie%ele sau sursele de aprovi!ionareL

dA aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condi%ii ineale la presta%ii ec"ivalente,

creând astfel acestora un de!avanta( concuren%ialL
eA condi%ionea!ă înc"eierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor presta%ii
suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu u!an%ele comerciale, nu au leătură
cu obiectul acestor contracte.
@&A Interdic%ia prevă!ută la alin. @1A nu se aplică în%eleerilor sau cateoriilor de
în%ele
în%eleer
erii înt
între
re înt
întrep
reprin
rinde
deri,
ri, dec
deci!i
i!iilo
ilorr sau cate
cateorii
oriilor
lor de deci!
deci!ii
ii ale asoci
asocia%i
a%iilo
ilorr de
întreprinderi, practicilor concertate sau cateoriilor de practici concertate, atunci când acestea
îndeplinesc cumulativ următoarele condi%ii8

aA co
contr
ntribu
ibuie
ie la îmbună
îmbunătă%
tă%ire
ireaa pro
produc
duc%ie
%ieii sau distrib
distribu%i
u%iei
ei de mărfuri
mărfuri ori la pro
promov
movare
areaa
 proresului te"nic sau economic, asiurând, în acelai timp, consumatorilor un avanta(
corespun!ător celui reali!at de păr%ile la respectiva în%eleere, deci!ie ori practică concertatăL
 bA impun întreprinderilor în cau!ă doar acele restric%ii care sunt indispensabile pentru
atinerea acestor obiectiveL
cA nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concuren%a de pe o parte substan%ială a
 pie%ei produselor în cau!ă.
cau!ă.
@0A Cateoriile de în%eleeri, deci!ii i practici concertate, e'ceptate prin aplicarea
 prevederilor alin. @&A, precum i condi%iile i criteriile de încadrare pe cateorii sunt cele

stabilite în reulamentele Consiliului 9niunii 7uropene sau ale Comisiei 7uropene cu privire
la aplicarea prevederilor art. 11 alin. @0A din ratatul privind func%ionarea 9niunii 7uropene
anumit
anumitor
or ca
cate
teori
oriii de în%
în%ele
eleer
eri,i, deci!i
deci!iii ale aso
asocia
cia%ii
%iilor
lor de întrep
întreprin
rinder
derii sau practi
practici
ci
conc
concer
erta
tate
te,, de
denu
numi
mite
te re
reu
ula
lame
ment
ntee de e'ce
e'cept
ptar
aree pe cate
cateo
orii
rii,, care
care se apli
aplică
că în mo
modd
corespun!ător.
@<A #n%eleerile, deci!iile i practicile concertate prevă!ute la alin. @1A, care îndeplinesc
condi%iile prevă!ute la alin. @&A sau se încadrea!ă în cateoriile prevă!ute la alin. @0A, sunt
considerate leale, fără a fi necesară notificarea acestora de către păr%i i emiterea unei deci!ii
de către Consiliul Concuren%ei.

@4A
@4A /a
/arc
rcin
inaa pr
prob
obei
ei unei
unei încă
încălc
lcări
ări a prprev
eved
eder
eril
ilor
or alin
alin.. @1A
@1A revi
revine
ne Co
Cons
nsili
iliul
ului
ui
Concuren%ei. #ntreprinderii sau asocia%iei de întreprinderi care invocă beneficiul prevederilor 
>
 

alin. @&A sau @0A îi revine sarcina de a dovedi că sunt îndeplinite condi%iile prevă!ute de aceste
alineate.
@FA *ri de câte ori Consiliul Concuren%ei aplică prevederile alin. @1A în%eleerilor,
deci!iilor sau practicilor concertate, în măsura în care acestea pot afecta comer%ul între statele
membre, acesta aplică, de asemenea, prevederile art. 11 din 97.”

olitica co0unitar' cu privire la 2n3ele1erile dintre $ir0e 8 art% .-. TFUE

Comisia 7uropeană a sus%inut i consolidat func%ionarea pie%ei unice, ac%ionând asupra
structurii pie%elor i urmărind sever practicile anticoncuren%iale. ;racticile anticoncuren%iale
de afaceri, cunoscute sub denumirea de „practici de restric%ionare a afacerilor”, au fost
enun%ate pentru prima dată cu F de ani în urmă, prin Carta de la 5avana din 1><?. #ncepând
cu 1>4, reulile comunitare de concuren%ă au constituit un instrument indispensabil pentru
reali!area pie%ei unice europene i pentru arantarea acesteia.
#n cadrul statelor membre, se aplică atât leisla%ia na%ională, cât i cea comunitară cu

 privire la carteluri. #n ceea ce privete leisla%ia europeană, dispo!i%ii relevante sunt cuprinse
în artico
articolul
lul 11 al rat ratatu
atului
lui privin
privindd un
unc%i
c%iona
onarea
rea 9n
9niun
iunii
ii 7u
7urop
ropene
ene.. 2e
2eula
ulamen
mentul
tul
Consiliului nr. 1B&0 con%ine reulile de implementare privind procedurile de aplicare, care
înlocuiete 2eulamentul Consiliului 1?B1>F&. )rticolul 11 se poate aplica i în%eleerilor 
înc"eiate de către firme care sunt locali!ate în afara 9niunii 7uropene, dar a căror ac%iune
afectea!ă pia%a comună.
)rt. 118
12 unt incompati3ile cu pia+a comună şi sunt inter#ise orice acorduri 4ntre 4ntreprinderi,
orice deci#ii ale asocia+iilor de 4ntreprinderi şi orice practici concertate care pot afecta

comer+ul 4ntre statele mem3re şi care au ca o3iect sau ca efect 4mpiedicarea, restr*ngerea
 sau distorsionarea concuren+ei 4n interiorul
interio rul pie+ei comune, şi mai ales ce
cele
le care constau 4n5
a2 fi6area directă sau indirectă a pre+urilor de cumpărare sau de '*n#are sau a altor condi+ii
de tran#ac+ie,
3 limitarea sau controlul produc+iei, a desfacerii, a de#'oltării tehnice sau a in'esti+iilor,
c2 reparti#area pie+elor sau a surselor de apro'i#ionare,
d2 aplicar
aplicarea
ea unor condi+ii
condi+ii inegale
inegale la pr
pre+ur
e+urii echi'al
echi'alent
entee fa+ă de partener
partenerii
ii comerc
comerciali
iali,,
cre*ndu%le astfel un de#a'antaj concuren+ial,
e2 condi+ionarea 4ncheierii contractelor de acceptare de către parteneri a unor presta+ii

 suplimentare, care,
ca re, prin natura lor sau conform u#an+elor comerciale, nu au nici o legătură
cu o3iectul acestor contracte.

1
 

72 8cordurile sau deci#iile inter#ise 4n 'irtutea pre#entului articol sunt nule de drept.
92 Totuşi, dispo#i+iile paragrafului 1 pot fi declarate inaplica3ile5
% oricărui acord sau categorii de acorduri 4ntre 4ntreprinderi :
% oricărei deci#ii sau categorii de deci#ii ale asocia+iilor de 4ntreprinderi:
% oricăr
oricărei
ei practici
practici concertat
concertatee care
care contri3u
contri3uie
ie la amelior
ameliorar
area
ea produc
produc+iei
+iei sau distri3u
distri3uirii
irii

 produselor, la promo'area progresului tehnic sau economic, re#er'*nd 4n acelaşi timp

 produselor,
utili#atorilor o parte echita3ilă din profitul reali#at şi fără5
a2 să impună 4ntrep
4ntreprinderil
rinderilor
or interesate
interesate restric+i
restric+iii care nu sunt indispensa3il
indispensa3ilee pentru
atingerea acestui o3iecti',
32 să dea 4ntrep
4ntreprin
rinder
deril
ilor
or posi3
posi3ili
ilitat
tatea
ea de a elimi
elimina
na concur
concuren
en+a
+a pentru
pentru o parte
parte
 su3stan+ială a produselor 4n cau#ă.
ca u#ă.
Articolul 9. @fost art. 4A al ratatului 97 @97A introduce principiul inter!icerii
acordurilor între firme, deci!ii i practici concertate, care au ca obiect sau efect împiedicarea,
restrâ
restrâne
nerea
rea sau den
denatu
aturar
rarea
ea con
concur
curen%
en%ei
ei în int
interi
erioru
orull spa%i
spa%iulu
uluii com
comuni
unitar
tar i car
caree sun
suntt

susceptibile de a „afecta comer%ul între statele membre”.

)rt. 1 include trei pararafe8

1. primul introduce principiul inter!icerii acordurilor între firme, a deci!iilor de asociere i a

 practicilor concertate, care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrânerea sau
falsificarea (ocului concuren%ei în interiorul spa%iului comunitar, i care sunt susceptibile de a
„afecta comer%ul între statele membre”L

&. pararaful al doilea prevede nulitatea acordurilor sau deci!iilor care fac obiectul acestor 
interdic%iiL

0. pararaful al treilea prevede posibilitatea includerii anumitor acorduri, care se dovedesc

utile, în cateoria de e'cep%ii de la reulă enun%ată în primul pararaf.

)cestea trebuie să îndeplinească patru condi%ii8

a. acordul contribuie la ameliorarea produc%iei sau a distribu%iei produselor sau la promovarea
 proresului te"nic i
i economicL

 b. re!ervă utili!atorilor o parte ec"itabilă

ec"itabilă din profitului re!ultat datorită unor pre%uri mai mici,
o calitate superioară, structură diversificată a ofertei etc.L

c. nu impune restric%ii care nu sunt indispensabile pentru atinerea acestor obiectiveL

d. nu creea!ă condi%ii pentru eliminarea concuren%ilor

concuren%ilor..

11
 

$in punct de vedere economic, acordurile se clasifică în8

M acorduri orizontale, care privesc aen%ii economici situa%i la acelai nivel al proceselor 
economice @de e'emplu, acorduri între producători, acorduri între distribuitoriAL
M acorduri verticale, care privesc aen%ii economici situa%i la niveluri diferite ale aceluiai

 proces economic
economic @de e'emplu, aacorduri
corduri între producăto
producătorii
rii i distribuitorii aceluiai produsA.
produsA.
)cordurile dintre aen%ii economici intră sub inciden%a interdic%iilor prevă!ute de articolul
4 al Heii Concuren%ei atunci când e'istă probabilitatea de a avea un impact neativ
substan%ial asupra formelor de manifestare a concuren%ei pe pia%ă, cum ar fi concuren%a prin
 pre%, prin calitatea i cantitatea produselor, prin inova%ie, prin diversitatea i noutatea ofertei.
)cordurile pot avea asemenea efecte prin reducerea considerabilă a competi%iei între păr%ile
în%eleerii sau între păr%ile acesteia i ter%i.

Acordurile orizontale

Cooperarea ori!ontală între firme presupune operarea la acelai nivel al lan%ului de

 produc%ie E între producători, anrositi sau detailiti. 9nele cooperări ori!ontale încalcă
reuli
reulile
le politi
politicii
cii de con
concur
curen%
en%ăă eur
europe
opene8
ne8 în%
în%ele
eleer
erile
ile e'pli
e'plicit
citee de cre
crete
tere
re a pre
pre%ul
%ului,
ui,
re!ervarea unor arii particulare pentru anumite firme @în special atunci când pie%ele sunt
împăr%ite în interiorul frontierelor na%ionaleA sau instalarea unor bariere la intrare pentru
firmele din afara în%eleerii. #nainte de ratatul de la 2oma, multe state membre de%ineau un
control asupra cartelurilor i colu!iunilor considerate ileale. Cartelurile erau obliate să fie
înreistrate la uvern i puteau fi subiectul unei ac%iuni leale dacă se descoperea că acestea
se comportă într-un mod contrar interesului public. $atorită contrastului dintre aceste politici
de neli(are i interdic%ia clară a articolului 11, nu este surprin!ător că cele mai flarante
e'emple de în%eleeri din istoria leisla%iei de concuren%ă europeană, au apărut în primii ani ai
Comunită%ii, înainte ca afacerile să fie adaptate la noul climat leal.
9n e'emplu în acest sens este în%eleerea franco-(apone!ă privind fabricarea de
rulmen%i.>  2epre!entan%i ai asocia%iilor de comer% din 6aponia i ran%a i producătorii de
rulmen%i s-au întâlnit la ;aris în anul 1>?& unde au stabilit ca firmele din 6aponia să crească
 pre%ul lor pe pia%a europeană de la un nivel de 14D la mai puțin de 1D sub pre%ul firmelor 
europene. 2epre!entan%ii ran%ei au întocmit procese verbale asupra discu%iilor purtate care
au a(uns, în cursul investia%iilor la Comisia europeană care a observat încălcarea articolului

9 Jurnal Oficial 343, 21.12.74: 19-26

1&
 

11.
$irectorii care manifestau un interes sporit pentru evitarea rivalită%ii viuroase, au
evitat să lase asemenea dove!i cu privire la colu!iune, ceea ce a creat o mare dificultate
 pentru politica de concuren%ă, deoarece atunci când numărul de firme ofertante pe pia%ă este
relativ mic, acetia pot teoretic să ob%ină re!ultate colu!ive @restrânerea produc%iei, creterea

 pre%urilorA, fără să se ana(e!e într-un comportament ileal. )utorită%ile de concuren%ă pot

observa efecte ale pie%ei care reflectă o în%eleere, dar pentru a avea succes o ac%iune leală
trebuie să de%ină probe leale și concludente cu privire la ac%iunea comună.
$eci!ia Cur%ii europene de (usti%ie, cu privire la ca!ul ;ood (ulp1<
#n perioada acoperită de investiare, comunitatea europeană era aprovi!ionată cu
materie primă necesară produc%iei de "ârtie, de către firme locali!ate în )merica de 3ord i
7uropa
7uropa de 3ord.
3ord. Com
Comisi
isiaa eur
europe
opeană
ană s-a ba!at
ba!at pe anumi%
anumi%ii fac
factor
torii pentr
pentruu a-ș
a-șii (us
(ustif
tifica
ica
conclu!iile8 firmele implicate în acest ca! au încălcat articolul 11 @1A al ratatului C7, fiind
implicate în practici concertate. 9nii dintre producătorii din /9) erau membri ai unui cartel
11
de e'port.
e'port.   9n anumit număr de firme erau membre a unei asocia%ii de comer%, cu sediul în
7lve%ia, care repre!enta forumul pentru întâlniri reulate la care acestea sc"imbau informa%ii
cu privire la pre%uri i formulau politicile de pre%. ;re%urile stabilite de diferite firme urmau, în
acelai timp, o evolu%ie în cretere sau descretere, deși acestea aveau sediul în %ări diferite.
„aptul că adresarea acestei deci!ii a coordonat comportamentul lor pe pia%ă contrar cu
articolul 11 @1A din ratatul C77, este dovedit de comportamentul lor paralel între anii 1>?4
i 1>1, care, în lumina condi%iilor ob%inute pe pia%ă @...A nu poate fi e'plicat ca fiind
independent, aleând o conduită paralelă, într-o situa%ie precisă de oliopol.” 1& 
;entru Curte, dovada pre%urilor paralele, în combina%ie cu al%i factori, poate (ustifica o

descoperire a concentrării, dar în acest ca! celelalte dove!i adunate de către Comisie nu au
fost suficiente.
suficiente. )cesta
)cesta este un e'emplu
e'emplu al probl
problemei
emei eneral
eneralee privin
privindd olio
oliopolul
polul cu care se
confruntă autorită%ile de concuren%ă8 în situa%ia în care o pia%ă este caracteri!ată de o structură
de oliopol, firmele pot ob%ine re!ultate colu!ive @produc%ie limitată, pre%uri ridicateA fără să
se ana(e!e într-un comportament neapărat ileal. otuși, c"iar dacă firmele de pe o pia%ă
oliopolistă se în%ele în sens leal, poate fi dificil să se ob%ină dove!i suficiente ale

10Ca!ul ). )"lstrom *N versus Comisia 7uropeană *6H 4B1, &F.0.4, 1-4&.

11Colu!iunile care au ca %intă pia%a /9) sunt ileale prin /"erman )ntitrust )ct, dar ca urmare a Oebb-
;omerene )ct din 1>1 este leal ca firmele să se în%eleaă cu privire la pie%ele de e'port. ratatul C7 nu
acoperă cartelurile de e'port care nu afectea!ă sc"imbul între statele membre. otui, Comisia europeană a
fost sceptică cu privire la posibilitatea ca firmele care sunt ana(ate într-un cartel de e'port nu au ca re!ultat
un efect asupra pie%ei interne.
12 Ca!ul ). )"lstrom *N versus Comisia 7uropeană, *6H 4B1, &F.0.48 1F.

10
 

în%eleerii. irmele din industriile caracteri!ate de oliopol vor fi capabile să restrână

concuren%a dintre ele fără să se în%eleaăL ec"ilibrul pie%ei de oliopol în care firmele nu se
în%ele poate fi apropiat de cel al monopolului. /tructura de pia%ă este determinată de for%ele
de pia%ă i e'istă unele industrii pentru care ec"ilibrul de pia%ă se ob%ine într-o structură de
oliopol. $eoarece e'istă dificultă%i practice în influen%area conduitei afacerilor pe pie%ele

oliopoliste, autorită%ile de concuren%ă trebuie să fie prudente în ceea ce privete structura

 pie%ei.

Tipuri de acorduri de cooperare orizontal'

cercetare-dezv oltare pot prevedea e'ecutarea anumitor activită%i de
 Acordurile de cercetare-dezvoltare
cercetare i de!voltare, de îmbunătă%ire în comun a te"nicilor e'istente sau o cooperare în
materie de cercetare, de!voltare i comerciali!are de produse noi. Cooperarea în materie de
cercetare i de!voltare reduce costurile ini%iale, permite un sc"imb consensual de idei i
favori!ea!ă de!voltarea mai rapidă a produselor i a te"nicilor. #n anumite ca!uri, aceste

acorduri pot antrena efecte restrictive asupra concuren%ei la nivelul pre%urilor, al produc%iei,
inova%iei, diversită%ii sau calită%ii produselor.
 Acordurile de producţie  se distin prin următoarele trei cateorii8
 )cordurile de produc%ie în comun @păr%ile fabrică anumite produse în comunAL
 )corduri de speciali!are unilaterală sau reciprocă @păr%ile acceptă să cede!e fabricarea
unui produs dat i să îl cumpere de la altă firmăAL
 )cordurile de subproduc%ie @o parte - ordonator cere unei alte păr%i - subproducător,
fabricarea unui anumit produsA.
 Acordurile de achiziţionare în comun rupea!ă produsele care pot fi reali!ate prin

mi(loc
mi(locire
ireaa un
unei
ei so
soci
ciet
etă%
ă%ii cont
contro
rola
late
te în comu
comunn sa
sauu a unei
unei soci
societ
etă%
ă%ii în care
care ma
maii mu
mult
ltee
întreprinderi de%in o mică participare, pe ba!a unui acord sau unei alte forme de cooperare.
$in punct de vedere concuren%ial, aceste acorduri sunt deseori înc"eiate de întreprinderi mici
i mi(locii, cu scopul de a le permite cumpărarea unor cantită%i de produse i ob%inerea de
rabaturi similare cu cele ob%inute de concuren%ii lor mai mari, fiind în enere favorabile
concuren%ei.
comercializa re sunt îndreptate spre o cooperare între concuren%i în ceea
 Acordurile de comercializare
ce pri
prive
vete
te vân
vân!ar
!area
ea,, dis
distrib
tribu%i
u%iaa sau pro
promov
movare
areaa pro
produs
duselo
elorr. )ce
)ceste
ste acord
acorduri
uri pot ave
aveaa
obiective foarte diferite în func%ie de elementele de comerciali!are asupra cărora se îndreaptă

cooperarea. ;rintre acordurile de comerciali!are se numără acordurile de vân!are rupată care

1<
 

impl
implic
icăă o de
dete
term
rmin
inar
aree în comu
comunn a tutu
tuturo
rorr aspe
aspect
ctel
elor
or come
comerc
rcia
iale
le lea
leate
te de vân!
vân!ar
area
ea
respectivului produs, adică pre%ul de vân!are, care are efecte restrictive asupra concuren%ei.
/e numără i acordurile îndreptate numai asupra unui aspect particular al comerciali!ării,
cum
cum ar fi se
serv
rvic
icii
iile
le de publ
public
icit
itat
ate.
e. )c
)cor
ordu
duri
rile
le de dist
distri
ribu
bu%i
%iee sunt
sunt tot
tot acor
acordu
duri
ri de
comerciali!are, dar au caracter vertical.

 Acordurile de normalizare au ca obiectiv principal definirea e'ien%elor te"nice sau

de calitate pe care produsele, procesele sau metodele de produc%ie trebuie să le îndeplinească.
7ste necesar să se verifice ca acest en de acord să nu fie utili!at pentru alte scopuri care au
ca re!ultat restrânerea concuren%ei pe pia%ă.
 Acordurile cu privire la mediul înconjurător  sunt
  sunt acorduri în virtutea cărora păr%ile
se ana(ea!ă să reducă poluarea conform leisla%iei privind mediul încon(urător. Comisia
acceptă, în principiu, acest en de acorduri, însă atunci când acordurile ascund practici
anticoncuren%iale, trebuie să se aplice reulile în materie.
Linii directoare privind acordurile de cooperare orizontal'

Hini
Hiniile
ile di
dire
rect
ctoa
oare
re a(ută
a(ută într
întrep
eprin
rinde
deril
rilee să eval
evalue!e in concre
ue!e concreto
to  compatibilitatea
acordurilor de cooperare înc"eiate fa%ă de reulile de concuren%ă, furni!ând un cadru analitic
 pentru tipurile cele mai frecvente de cooperare care enerea!ă în mod poten%ial câtiuri de
eficie
eficien%ă
n%ă,, cum ar fi acordu
acordurile
rile de cerce
cercetar
tare,
e, pro
produc
duc%ie
%ie,, ac"i!
ac"i!i%i
i%iona
onare,
re, comer
comercia
ciali!
li!are
are,,
normali!are sau protec%ie a mediului încon(urător. )lte tipuri de acorduri ori!ontale între
întreprinderi concurente îndreptate, spre e'emplu, asupra sc"imburilor de informa%ii sau
asupra participării minoritare, nu sunt tratate.
)rt. 11 @1A se aplică acordurilor de cooperare ori!ontală care au ca scop sau ca efect
împiedicarea, restrânerea sau denaturarea (ocului concuren%ei. #n cadrul unei anali!e, nu este

suficient doar ca acordul să limite!e concuren%a între păr%i, trebuie, de asemenea, să fie
susceptibil să afecte!e concuren%a pe pia%ă într-o astfel de măsură, încât să poată avea efecte
neative asupra pre%urilor, produc%iei, inova%iei, varietă%ii sau calită%ii produselor. Capacitatea
acordului de cooperare de a cau!a efecte neative depinde de conte'tul economic. rebuie să
se %ină cont de natura acordului, de puterea de pia%ă cumulată de către păr%i i de al%i factori
str
struct
uctura
urali.
li. 3atura
3atura acord
acordulu
uluii de coo
cooper
perare
are este
este defini
definită
tă pri
prinn int
interm
ermedi
ediul
ul uno
unorr ele
eleme
mente
nte
 precum domeniul i obiectivul cooperării, raporturile de concuren%ă între păr%i i întinderea
activi
activită%
tă%ii
ii lor com
combin
binate
ate.. )ce
)ceste
ste ele
eleme
mente
nte con
consti
stitui
tuiee ind
indici
iciii pri
privin
vindd pro
probab
babilit
ilitate
ateaa une
uneii
coordonări pe pia%ă a comportamentului păr%ilor. )numite tipuri de acorduri, printre care cele

de cercetare-de!voltare sau de normali!are-ameliorare a condi%iilor de prote(are a mediului

încon(urător, riscă să con%ină restric%ii referitoare la pre%uri sau la produc%ie. 7ventualele
14
 

efecte neative care le pot avea aceste tipuri de acorduri sunt îndreptate în special asupra
inovării sau diversificării produselor.
;e de altă parte, alte tipuri de cooperare, cum ar fi acordurile asupra produc%iei sau
ac"i!i%ionării, con%in o anumită împăr%ire a costurilor totale. )tunci când costurile sunt
importante, iar păr%ile combină într-o mare măsură activită%ile lor în domeniul vi!at de

cooperare, este facil să coordone!e pre%urile i produc%ia i să încalce reulile de concuren%ă.

i
iec
ecar
aree acor
acordd de coop
cooper
erar
aree tr
treb
ebui
uiee să fie anal
anali!
i!at
at in concre to, fiind
concreto fiind nec
necesa
esară
ră
identificarea acordurilor de cooperare care8
1. 3u cont
contravin
ravin reulilor
reulilor de co
concur
ncuren%ă
en%ă E cooperă
cooperări
ri care nu impl
implică
ică nici
nicioo coordo
coordonare
nare a
comportamentului concuren%ial al păr%ilor pe pia%ă, precum8
 cooperări între întreprinderi care nu sunt concurenteL
 cooperări între întreprinderi care nu pot conduce independent proiectul sau activitatea
vi!ată prin cooperareL
 coop
cooper
erar
area
ea îndr
îndrep
epta
tată
tă asup
asupra
ra un
unei
ei activ
activit
ită%
ă%ii care
care nu influ
influen
en%e
%ea!
a!ăă para
parame
metr
trii
ii
concuren%ei.
&. Co
Cont
ntra
ravi
vinn reu
reuli
lilo
lorr de conc
concur
uren
en%ă
%ă E acor
acordu
duri
rile
le de coop
cooper
erar
aree care
care au ca ob
obie
iect
ct
restrânerea concuren%ei prin fi'area pre%urilor, limitarea produc%iei sau reparti!area
 pie%elor sau a calită%ii.
calită%ii.
0. /unt su
suscep
sceptibile
tibile de a contrave
contraveni
ni reuli
reulilor
lor de con
concuren
curen%ă
%ă E acordu
acordurile
rile care nu in
intră
tră în
cateoriile pre!entate anterior i trebuie să facă obiectul unei anali!e cu privire la
 puterea de pia%ă i
i la structura ace
acesteia.
steia.
#n ceea ce privete anali!a puterii de pia%ă i a structurii pie%elor, punctul de plecare
este po!i%ia păr%ilor pe pie%ele afectate, pentru a determina dacă acestea sunt susceptibile de a
men%ine, de a dobândi sau de a consolida puterea de pia%ă ra%ie cooperării, adică dacă au
capacitatea de a produce efecte neative pe pia%ă în ceea ce privete pre%ul, produc%ia,
inova%ia, varietatea sau calitatea bunurilor i a serviciilor. ;entru a anali!a po!i%ia păr%ilor,
trebuie să se definească pie%ele relevante i să se calcule!e partea de pia%ă cumulată de către
fiecare. $acă aceasta este scă!ută, este pu%in probabil ca în%eleerea să producă efecte
restrictive pe pia%ă. rebuie să se ia în considerare, ca un element suplimentar pentru
aprecierea efectelor cooperării asupra concuren%ei, concentrarea pie%ei prin po!i%ia i numărul
de conc
concuren
uren%i.
%i. )l%i fact
factori
ori de anal
anali!at
i!at sunt8 stab
stabilitate
ilitateaa cotel
cotelor
or de pia%ă, barie
barierele
rele la intra
intrare,
re,
 puterea compensatoare
compensatoare a cumpărătorilorBfurni!orilor i natura produselor @omoenitatea,
maturitateaA.

1F
 

)cordurile
)cordurile de coop
cooperare
erare pot bene
beneficia
ficia de o e'ce
e'ceptare
ptare @prin art. 11 @0AA atun
atunci
ci când
sunt întrunite condi%iile următoare8
)vanta(e economice E ameliorarea produc%iei sau distribu%iei produselor, promovarea
 proresului te"nic sau economic, care pot contrabalansa efectele restrictive asupra
concuren%ei. ;ăr%ile trebuie să facă dovada că în%eleerea este susceptibilă de a enera

câtiuri de eficien%ă care nu pot fi ob%inute prin mi(loace mai pu%in restrictive. ;artea
ec"itabilă re!ervată utili!atorilor, căci nu numai păr%ile implicate trebuie să profite de
avanta(ele economice enerate prin acest acord. Caracter indispensabil8 dacă e'istă mi(loace
mai pu%in restr
restrictiv
ictivee pentru
pentru ob%inerea
ob%inerea unor avanta(e
avanta(e comp
comparab
arabile,
ile, avan
avanta(el
ta(elee econ
economic
omicee
 pre!entate nu pot servi pentru (ustificarea restric%iilor de concuren%ă. )bsen%a eliminării
conc
concure
uren%
n%ei
ei88 în ca!
ca! de po!i
po!i%ie
%ie do
domi
mina
nant
ntă,
ă, un acor
acordd ori!
ori!on
onta
tall care
care prod
produc
ucee efec
efecte
te
anticoncuren%iale nu poate fi e'ceptat. Combinarea competen%elor poate enera câtiuri de
eficien%ă importante, unele acorduri fiind e'ceptate până la un anumit pra de pia%ă de%inut
 prin reulamente de e'ceptare pe cateorie
cateorie în materie de cercetare-de!voltare i în materie de
10
speciali!are.
speciali!are.
)cordu
)co rdurile
rile de cer
cerce
cetar
tare-d
e-de!v
e!volt
oltare
are înc
încura
ura(ea
(ea!ă
!ă coo
coope
perare
rareaa înt
între
re înt
întrep
reprin
rinde
deri
ri în
materi
materie,
e, me
men%i
n%inân
nândd o con
concur
curen%
en%ăă efe
efecti
ctivă
vă în int
interi
erioru
orull pie
pie%ei
%ei com
comune
une.. 2e
2eul
ulame
amentu
ntull
&F4>B&,1<  se abate de la abordarea tradi%ională a reulamentelor de e'ceptare ba!ate pe o
listă de clau!e e'ceptate în mod e'pres, în beneficiul unei abordări fondate pe o e'ceptare
enerală a tuturor condi%iilor în care întreprinderile înc"eie acorduri de cercetare-de!voltare,
abordare care se înscrie în procesul de simplificare i de clarificare leislativă, început de
Comisie în anul 1>>?. Huând în considerare faptul că ac%iunea de cooperare contribuie la
 promovarea sc"imbului de noJ-"oJ i de te"noloie, la facilitarea proresului te"nic i

econo
economic
mic,, la ra%
ra%ion
ionali
ali!ar
!area
ea fab
fabrică
ricării
rii i uti
utili!
li!ări
ăriii de pro
produs
duse,
e, în spe
specia
ciall în ben
benefic
eficiul
iul
consumatorilor, pre!entul reulament nu e'ceptea!ă numai acordurile care au ca obiectiv
 principal cercetarea i de!voltarea, dar toate acordurile leate în mod ddirect
irect i necesare pe
pentru
ntru
 punerea în aplicare a unei cooperări în domeniul cercetării-de!voltării, cu condi%ia ca partea
de pia%ă cumulată de păr%ile contractante să nu depăească &4D din pia%a relevantă, care este
calculată fie asupra volumului de vân!ări reali!ate pe pia%ă, fie pe ba!a unei estimări a
acesteia în raport cu anul precedent. $acă praul de pia%ă depăete după un timp praul de

13Regul
Regulamentu
amentull (CEE) nr. 221
221!71
!71 al C"n#iliului,
C"n#iliului, $in 2% $ecem&rie
$ecem&rie 1971, 'riin$ a'lica
a'licarea
rea art. 1 (3) al
tratatului a#u'ra un"r categ"rii $e ac"r$uri, $e $eciii *i $e 'ractici c"ncertate (Jurnal "ficial + 2 $in
29.12.1971)
14Reg
Regulam
ulament
entul
ul (CE
(CE)) nr. 26
269!2
9!2%%%
%%% al C"m
C"mi#i
i#iei,
ei, $in 29 n"iem&
n"iem&rie
rie 2%%%,
2%%%, 'riin
'riin$
$ a'lica
a'licarea
rea art.
art. 1 (3),
(3), al
tratatului anumit"r categ"rii $e ac"r$uri $e cercetare *i $e $e"ltare (Jurnal "ficial + 3%4 $in %.12.2%%%)

1?
 

&4D, dar rămâne inferior 0D, e'ceptarea continuă să se aplice încă & ani. #n sens contrar,
dacă praul de 0D este depăit, e'ceptarea se aplică numai un an.
Ha 1< decembrie &1, Comisia a adoptat noi reuli i orientări pentru evaluarea
acordurilor de cooperare ori!ontală ccare
are prevăd două reulame
reulamente
nte aplicabile de e'ceptare
e'ceptare pe
cateorii privind acordurile de cercetare i de!voltareL acordurile de speciali!are i produc%ie
14
în comun,  precum i orientările ori!ontale aferente. $ouă dintre aspectele esențiale ale
reformei includ introducerea unui nou capitol privind sc"imburile de informații și o revi!uire
substanțială a capitolului referitor la acordurile privind standardi!area
standardi!area.. Cel de-al doilea aspect
clarifică, în special, condițiile esențiale de asiurare a proceselor competitive de stabilire a
standardelor și contribuie la reali!area obiectivului privind crearea unui sistem mai eficient
 pentru 7uropa, astfel cum se arată în inițiativa emblematică „* politică industrială interată
 pentru era lobali!ării” din strateia 7uropa &&. ;re!entul reulament nu trebuie să se
aplice acordurilor care nu sunt indispensabile pentru ob%inerea efectelor po!itive men%ionate
mai sus. )numite restric%ii rave asupra concuren%ei @ e.g.  fi'
fi'are
areaa pre
pre%ul
%ului
ui de vân!a
vân!are,
re,

limitarea produc%ieiA continuă să fie inter!ise.

)cordurile neacoperite de e'ceptare sunt cele care au ca obiect8
 restrâ
restrâne
nerea
rea lib
libert
ertă%i
ă%iii înt
întrep
reprind
rinderi
erilor
lor par
partic
ticipa
ipante
nte de a urm
urmări
ări o cerce
cercetar
taree i o
de!voltare, odată ce activitatea prevă!ută în acord a fost reali!atăL
 inter!icerea de a contesta validitatea drepturilor de proprietate intelectuală de%inute de
către păr%i, atunci când acestea sunt e'ploatate în scopurile cercetării-de!voltării sau
când decur din re!ultatele de cercetare-de!voltareL
cercetare-de!voltareL
 limitarea produc%iei sau a vân!ărilorL
 fi'area pre%ului de vân!areL

restrânerea livrării produsului către o clientelă la încetarea perioadei de ? ani plecând
de la prima punere în vân!areL
 inter!icerea de a practica o vân!are pasivă pe teritoriul destinat altor păr%iL
 inter!icerea de a comerciali!a produse pe teritoriul destinat altor păr%i la înc"eierea
unei perioade de ? ani, începând cu punerea în aplicare a vân!ărilorL
 ob
obli
lia
a%ia
%ia de a nu ceda
ceda ter%i
ter%ilo
lorr lice
licen%
n%el
elee de fabr
fabric
icar
aree a prod
produs
usel
elor
or atun
atunci
ci când
când
e'ploatarea re!ultatelor de cercetare-de!voltare nu este e'aminată sau efectuatăL

14 2eulamentul @97A nr. 1&1?B&1 al Comisiei din 1< decembrie &1 privind aplicarea articolului 11
alineatul @0A din ratatul privind funcționarea 9niunii 7uropene anumitor cateorii de acorduri de cercetare și
de!voltare
&1 privind@6* H 004, articolului
aplicarea 1.1&.&1,11p. alineatul
0FA și 2eulamentul @97A
@0A din ratatul nr. 1&1B&1
privind al Comisiei
funcționarea din 1< decembrie
9niunii 7uropene anumitor 
cateorii de acorduri de speciali!are @6* H 004, 1.1&.&1, p. <0A.
1
 

 oblia%ia de a nu satisface cererile clientelei sau a pie%ei comuneL

 oblia%ia de a restrâne distribu%ia, de e'emplu, cu o utili!are improprie a proprietă%ii
intelectuale.
2etraerea e'ceptării se poate face de către Comisie atunci când acordul limitea!ă
 posibilitatea ter%ilor de a derula aceeai activitate sau de a pătrunde pe pia%ă, când re!ultatele
acordului nu sunt e'ploatate de către păr%i, când produsele provenite nu sunt supuse (ocului
de concuren%ă pe ansamblul pie%ei sau pe o parte substan%ială a sa sau atunci când acordul
elimină e'isten%a unei concuren%e efective în pe o anumită pia%ă.

Acordurile verticale
Huând
Huând în consi
consider
derare
are volumul
volumul cres
crescut
cut al vân!ă
vân!ărilo
rilorr ce au loc pri
prinn int
interm
ermedi
ediul
ul
internetului, precum și numărul semnificativ ridicat al tran!acțiilor trans-frontaliere ce au loc
în 9niunea 7uropeană, Comisia 7uropeană a adoptat o nouă relementare, i.e. 2eulamentul
nr. 00B&1 din & aprilie &1, în vioare de la 1 iunie &1, privind e'ceptarea pe
cateorii a acordurilor înc"eiate între furni!ori si distribuitori pentru vân!area de produse si
servicii @denumit in continuare P3oul 2eulament”A.
)cordurile verticale repre!intă acorduri de furni!are și distribuție înc"eiate între
societăți ce își desfășoară activitatea la niveluri diferite ale lanțului de producție și distribuție,
întâlnite destul de des în situația vân!ărilor pe interenet sau în tran!acțiile trans-frontaliere
între statele 9niunii 7uropene 1F. 7'em
7'emple
ple în ace
acest
st sens sunt cele dintre fabricanțiB
fabricanțiB furni!
furni!ori
ori
vân!ătorii anrositi sau cu amănuntul, ori, între vâ
vân!ătorii
n!ătorii anrositi i detailiti.
detailiti.
#n acordurile ce au loc între aenții economici se reăsesc deseori o serie de restricții
verticale, care, în ma(oritatea ca!urilor, se dovedesc a fi de!avanta(oase, atât pentru o parte

dintre aenții economici, cât și pentru consumatori. #n acest sens, se individuali!ea!ă restricții
verticale
verticale care se pot referi la teritorii e'clusiv
e'clusive,
e, situația în care un fabrica
fabricant
nt autori!e
autori!ea!ă
a!ă
numai un distribuitor pentru o anumită !onăL ac"i!i%ionări e'clusive, ca!ul distribuitorului
care consimte să ac"i!ițione!e toată cantitatea dintr-un anumit bun de la un fabricantBfurni!or 
specific sau men%inerea pre%ului de vân!are, distribuitorul este de acord să vândă la pre%ul
stabilit de către fabricant sau la unul mai mare. /ituațiile e'emplificate au scopul de a pune în
lumină efectele neative,
neative, re!ultat al restricțiilor verticaleL crete
creterea
rea barierelor la intrarea ppee
 pia%ă, îndepărtarea distribuitorilor rivali, împiedicarea interării
interării pe piață.
7fecte
7fectele
le posib
posibil
il avanta
avanta(oa
(oase
se su
sunt
nt redate
redate de con
contro
trolul
lul calit
calită%i
ă%iii i pro
promov
movare
areaa

16 "ttps8BBeconomie."otneJs.roBstiri-consumator-?<>&-de!voltari-recente-leislatia-europeana-materia-
concurentei-afectea!a-romania."tm, accesat ultima dată la 1&.0.&1>.
1>
 

eforturilor de vân!are a distribuitorilor, într-o manieră ce are drept scop creterea concuren%ei
între mărci, dar, și intra-marcă. irmele care produc produse diferen%iate de!voltă aceste
 produse i astfel se concurea!ă prin intermediul mărcii, inter-marcă aadar @spre e'emplu8
Coca-Cola versus ;epsi-ColaA. Cumpărătorii pot fi fideli uneia sau alteia dintre mărci, fiind
ata să plătească pre%uri mai mari sau să cumpere mai des produsele fabricate sau distribuite
1?
sub o anumită marcă doar datorită numelui . Concuren%a intra-marcă @intra-brandA apare între
distribuitorii sau maa!inele cu vân!are endetail ale aceleiai mărci. 2ivalitatea dintre ei se
 poate manifesta prin intermediul pre%ului sau al altor factori. 9nii producători caută să
men%ină pre%uri de vân!are cât mai uniforme pentru produsele pe care le oferă i, în acest fel,
limitea!ă concuren%a intra-marcă. $e e'emplu, o perec"e de
 (eans HeviQ
HeviQss poate fi vanduta la un pret mai sca!ut intr-un maa!in care ofera
ra
raba
bat,
t, fa
fata
ta de un mare
mare ma
maa
a!i
!in,
n, dar
dar, ades
adesea
ea,, fara
fara faci
facili
lita
tati
tile
le de serv
servic
icii
ii ofer
oferit
itee
de cel din urma1.
)cordurile verticale restrictive, cum ar fi aran(amentele de distribu%ie e'clusivă sau

men%inerea pre%ului de revân!are, previn, restric%ionea!ă sau distorsionea!ă concuren%a intra-

marcă. /ă presupunem, de e'emplu, că un produs de marcă din ran%a dorete să intre pe
 pia%a Rreciei, care este dominată de câteva fir
firme
me mari, a căror mărci sunt foarte cunoscute.
/trateia noului concurent france! poate fi aceea de a selecta un sinur distribuitor din Rrecia
care, în sc"imb, poate alee un număr limitat de detailiti i poate să le acorde acestora o
 protec%ie teritorială @un monopol pentru acea marcă în aria de vân!are i o inter!icere pentru
al%i detailiti de a vindeA. #n sc"imb, aceti aen%i vor crea i vor men%ine o imaine de
calitate
calitate supe
superioară
rioară,, ara
aran%ii
n%ii i servicii
servicii post
post-vân!
-vân!are
are supe
superioare
rioare.. Inves
Investi%iile
ti%iile în stand
standarde
arde,,
certificări i pre!entări, precum i costurile post vân!are nu vor fi reali!ate cu uurin%ă de

către proprietarii de maa!ine, cunoscând preten%iile care e'istă în rândul consumatorilor 

 privind mărcile mari de pe pia%ă. $acă fabricantul din ran%a dorete să investească în
continuare, ar dori să fie asiurat că randamentele acestor investi%ii nu vor fi erodate de
vân!ătorii „free-ridin,” care e'ploatea!ă reputa%ia fără să ofere de fapt calitate i servicii
corespun!ătoare
corespun!ătoare @dar cu siuran%ă din aceste motive pot să ofere la pre%uri mai scă!uteA. )cest
e'emplu arată că restrânerea concuren%ei intra-marcă poate fi o strateie pentru creterea
concuren%ei inter-marcă. $acă se întâmplă acest lucru, poate a(uta la întărirea interării

17 Hiviana )ndreea 3iminet, &urs Uni'ersitar (rețuri )i &oncurență

&oncurență, p.&1, apud *7C$ Rlossar: on Industrial
*rani!ation 7conomics and Competition HaJ
18 "ttp8BBJJJ.euroavocatura.roBdictionarB004&&BConcurentaKintramarca, accesat ultima dată la 1F.0.&1>.

&
 

europene1>.
2estric%iile verticale limitea!ă concuren%a dintre comercian%ii unei sinure mărci. 9n
fabricant consideră că este profitabil să restrână concuren%a dintre comercian%ii mărcii sale,
deoarece consideră că restric%iile îi vor determina pe acetia să se comporte într-un mod care
să promove!e concuren%a dintre marca sa i alte mărci. In asemenea ca!uri, restric%iile

verticale au atât efecte anticoncuren%iale, cât i efecte proconcuren%iale, iar impactul net pe
care îl au asupra pie%ei este ambiuu.
2ecen
2ecent,t, ec
econo
onomi
mitii
tii au a(u
a(uns
ns la un oareca
oarecare
re conse
consens
ns pri
privin
vindd ana
anali!
li!aa acord
acorduri
urilor 
lor 
verticale în special referitor la două aspecte8 - importan%a structurii pie%ei în determinarea
impac
impactul
tului
ui pe car
caree eve
eventu
ntuale
alele
le acord
acorduri
uri vertic
verticale
ale lar put
putea
ea ave
aveaa asu
asupra
pra con
concur
curen%
en%ei8
ei8
restric%ionarea concuren%ei este un pericol doar în ca!ul unei insuficiente concuren%e inter-
marcă @i.e. dacă e'istă un anume rad de putere pe pia%a respectivăAL - restric%iile verticale
sunt, în eneral, mai pu%in periculoase decât restric%iile ori!ontale precum fi'area pre%urilor 
sau împăr%irea pie%ei. Ceea ce ne arată anali!a economică este că acordurile verticale pot avea

o amă lară de efecte asupra firmelor implicate cât i asupra pie%ei pe care acestea operea!ă.
;roblema formulării politicii concuren%ei presupune luarea în calcul atât a considerentelor de
ordin economic, dar i aleerea obiectivelor de politică în eneral, efectul asupra costurilor de
aplica
aplicare
re a le
leisl
isla%i
a%iei,
ei, efecte
efectele
le as
asupr
upraa sta
stabil
bilită
ită%ii
%ii le
leisl
islati
ative
ve în anu
anumite
mite ind
indust
ustrii
rii etc
etc.. #n
continuare ne vom concentra doar asupra efectelor restric%iilor verticale aa cum sunt ele
deduse din teoria economică&.

For0e de restric)ii verticale

 Impunerea unei mărci unice E aceasta are loc în momentul în care o clau!ă din

contract impune cumpărătorului să se aprovi!ione!e e'clusiv de la un sinur furni!or.

Hucrul acesta nu înseamnă faptul că acel cumpărător este obliat să se aprovi!ione!e
strict de la acel furni!or, însă, el nu va cumpăra, nu va vinde i nu va intera în produsele sale
 bunuri sau servicii
servicii pe care concuren%ii le-ar putea furni!a&1.
concuren%ii
 Distriuţia exclusivă  E Cupri
Cuprinde
nde acele acor
acorduriBc
duriBclau!e
lau!e având ca eleme
element
nt princ
principal
ipal
vân!area
vân!area de cătr
cătree fabric
fabricaa unui număr limita
limitatt de cump
cumpărăto
ărători.
ri. 2est
2estric%ia
ric%ia poate vi!a numă
numărul
rul
distribuitorilor în cadrul unui spa%iu eorafic sau tipul cumpărătorilor. $acă ofertantul îi

19 "ttp8BBJJJ.scriroup.comBistorie-politicaBstiinte-politiceB;olitica-privind-inteleerile-&4F>0.p"p,
"ttp8BBJJJ.scriroup.comBistorie-politicaBstiinte-politiceB;olitica-privind-inteleerile-&4F>0.p"p, accesat
ultima dată la 14.0.&1>.
20 Hiviana )ndreea 3iminet, op. cit., p.&0.
21"ttp8BBJJJ
"ttp8BBJJJ.scriroup.comBistorie-politicaBstiinte-politiceB;olitic
.scriroup.comBistorie-politicaBstiinte-politiceB;olitica-privind-inteleerile-&4F>0
a-privind-inteleerile-&4F>0, accesat ultima
dată la 10.0.&1>.
&1
 

limitea!ă vân!ările la un anumit cumpărător pentru o !ona eorafică sau cateorie de clien%i,
atunci vorbim despre distribu%ie e'clusivă i alocare e'clusivă a clien%ilor. $acă se include în
contract obliativitatea sau o sc"emă de stimulente pentru a-l face pe cumpărător să vândă
doar pe o pia%ă anume sau unui consumator anume, atunci vorbim despre ofertă e'clusivă i
for%are cantitativă. )ceste tipuri de acorduri au în principal două efectele neative asupra

concuren%ei. 7le duc la e'cluderea anumitor cumpărători de pe pia%ă iar în ca!ul produselor 
finale de vreme ce produsul respectiv va fi oferit de mai pu%ini distribuitori, ele conduc la
reducerea concuren%ei intra-marcă&&.
 !xclusivitatea clientelei   E în cadr
cadrul
ul un
unui
ui acor
acordd de e'cl
e'clus
usivi
ivita
tate
te a clie
client
ntel
elei
ei,,
furni!orulBfabricantul acceptă să nu mai vândă produsele sale decât unui sinur distribuitor, în
scopul de revân!are la o cateorie de clien%i determina%i. #n această situa%ie, vân!ătorul
impune cumpărătorului o anumită restric%ie privind pre%ul de revân!are al produsului oferit,
fie privind nivelul minim sau ma'im, fie pur i simplu fi'ând pre%ul. $eoarece cea mai mare
 parte sau totalitatea furni!orilor aplică e'clusivitatea clientelei, aceasta poate facilita

colu!iunile @înțeleeri secrete între părțiA atât la nivelul lor, cât i la nivelul distribuitorilor
distribuitorilor..
 Distriuţia selectivă "împăr#irea pie#ei$  E acordurile de distribu%ie selectivă restrân,
 pe de o parte, numărul distribuitorilor area%i i, pe de altă parte, posibilitatea acestora de a
revinde produsele. Contrar la ceea ce se întâmplă pentru distribu%ia e'clusivă, limitarea
numărului de revân!ători area%i nu depinde de numărul de teritorii, ci de criterii de selec%ie
leate de natura produsului. * altă diferen%ă constă în faptul că restric%ia în materie de
revân!are nu privete vân!ările active efectuate în e'teriorul teritoriului, ci toate vân!ările
reali!ate cu distribuitorii nearea%i, revân!ătorii area%i i consumatorii finali, acetia fiind
astfel sinurii cumpărători poten%iali. $istribu%ia selectivă este utili!ată pentru a distribui

 produse de marcă. #n ceea ce privete concuren%a, acest tip de distribu%ie riscă să slăbească
concuren%a intra-marcă, în special atunci când are efect cumulativ, de i!onire a unuia sau
mai multor distribuitori i de facilitare a ccolu!iunilor
olu!iunilor între furni!ori sau cumpărători.
%ranchiza  E acordurile de franc"i!ă con%in o licen%ă de drepturi de proprietate
intele
intelectu
ctuală
ală fa%
fa%ăă de măr
mărci,
ci, de sem
semne
ne dis
distin
tincti
ctive
ve sau
sau de cuno
cunotin
tin%e,
%e, pentr
pentruu uti
utili!
li!are
areaa i
distribuirea bunurilor i serviciilor. #n afara licen%ei drepturilor de proprietate intelectuală
franc"i!orul furni!ea!ă, pe timpul aplicării acordului, o asisten%ă comercială sau te"nică.
ranc"
ranc"i!o
i!orul
rul apl
aplică
ică o red
redev
even%
en%ăă pentru
pentru uti
utili!
li!are
areaa met
metode
odeii com
comerc
ercial
iale.
e. ra
ranc"
nc"i!a
i!a poa
poate
te
 permite franc"i!orului de a pune în aplicare o re%ea uniformă pentru distribu%ia produselor 

22 Hiviana )ndreea 3iminet, op. cit., p.&&.

&&
 

sale.
sale. #n ce
ceea
ea ce pri
prive
vete
te concu
concuren
ren%a,
%a, conces
concesiun
iunea
ea met
metode
odeii comer
comercia
ciale
le i acord
acorduri
urile
le de
franc"i!ă con%in, în eneral, o combinare de restric%ii verticale asupra produselor distribuite,
în parti
particula
cularr distri
distribu%ia
bu%ia sele
selectivă
ctivă,, e'cl
e'clusiv
usivitatea
itatea mărcii, distr
distribu%ia
ibu%ia e'clusiv
e'clusivăă sau forme
îndulcite ale acestor restric%ii.
%urnizarea exclusivă E furni!orul nu poate vinde în interiorul comunită%ii un produs

final decât unui sinur cumpărător. ;entru bunurile sau serviciile intermediare, furni!area
e'clusivă semnifică că nu e'istă în interiorul comunită%ii decât un sinur cumpărător pentru
un u! dete
determina
rminat.t. #n cee
ceeaa ce privete concu
concuren%a
ren%a,, furni!area
furni!area e'clus
e'clusivă
ivă riscă să conducă la
eliminarea altor cumpărători.
&'nzările legate E vân!are leată atunci când un furni!or subordonea!ă vân!area
vân!area unui
 produs de cumpărarea unui alt produs distinct, de la furni!or sau de la o persoană desemnată
de el. ;rimul produs este denumit bun sau serviciu „liant,” iar cel de-al doilea „leat”. )tunci
când vân!ările leate nu sunt (ustificate în mod obiectiv de natura produsului sau de folosirea
lui comercială, ele pot constitui un abu! de putere dominantă. #n ceea ce privete concuren%a,

acest e
acest enn de ac
acord
ord vi!
vi!ea!
ea!ăă su
subor
bordon
donare
areaa vân!ă
vân!ării
rii unu
unuii pro
produs
dus de cum
cumpă
părare
rareaa altuia
altuia,,
încălcând reulile de concuren%ă.
v'nz are recomandate sau maxime  - riscă să func%ione!e ca un punct de
 (reţurile de v'nzare
converen%ă pentru revân!ători i să fie urmate de ma(oritatea sau c"iar totalitatea dintre ei,
riscând să facilite!e colu!iunea. ;ractica constă în recomandarea către un revân!ător a unui
 pre% de vân!are
vân!are sau impunerea unui pre
pre%% de vân!are ma'im.
ma'im.

Linii directoare privind restric3iile verticale

7fectele neative pe care restric%iile verticale sunt susceptibile să le aibă pe pia%ă i pe

care reulile de concuren%ă comunitare vi!ea!ă să le împiedice sunt următoarele8 e'cluderea

altor furni!ori sau a altor cumpărători prin punerea în aplicare a barierelor la intrareL
reduce
reducerea
rea co
concu
ncuren
ren%ei
%ei inter
inter-ma
-marcă
rcă înt
între
re întrep
întreprin
rinder
derile
ile pre
pre!e
!ente
nte pe o pia%ăL
pia%ăL red
reduce
ucerea
rea
concuren%ei intra-marcă între distribuitori sau atinerea libertă%ii consumatorilor de a cumpăra
un anumit bun sau serviciu dintr-un alt stat membru&0.
otu
otui,
i, res
restric
tric%ii
%iile
le ver
vertic
ticale
ale au deseo
deseori
ri efe
efecte
cte po!
po!itiv
itive,
e, în partic
particula
ularr înc
încura
ura(ân
(ândd
concuren%a din alte punct de vedere decât pre%ul i incitând la ameliorarea calită%ii serviciilor.
#n consecin%ă, aplicarea anumitor restric%ii verticale este (ustificabilă pentru o durată limitată
atunci când8

23"ttp8BBJJJ.scriroup.comBistorie-politicaBstiinte-politiceB;olitica-privind-inteleerile, accesat ultima dată la

10.0.&1>.
&0
 

 un di
dist
stri
ribu
buito
itorr po
poat
atee detu
deturn
rnaa în pr
prof
ofit
itul
ul său
său efor
efortu
turil
rilee prom
promo%i
o%ion
onal
alee ale
ale altu
altuii
distribuitorL
 un fabricant care dorete să intre pe o pia%ă nouă e'portând pentru prima oară
 produsele către alte %ări, suportă anumite „investi%ii de plecare” pentru distribuitor cu
scopul de a instala marca pe acea pia%ăL

anumite investi%ii specifice către un client determinat sunt reali!ate fie de către
furni!or, fie de către cumpărătorL
 furni!
furni!oru
orull de compet
competen%
en%ăă pro
profes
fesion
ională
ală nu dor
doret
etee ca ace
aceas
asta
ta să fie uti
utili!
li!ată
ată în
 beneficiul concuren%ilor sau de către acetia, deoarece odată transmisă ea nu poate fi
redobândităL
 fabric
fabricant
antul,
ul, fol
folosi
osind
nd eco
econom
nomiile
iile sa
sale
le pen
pentru
tru red
reduce
ucerea
rea pre
pre%ul
%ului
ui de vân!ar
vân!aree cu
amănuntul la produsul său, poate dori încredin%area revân!ării lui la un număr limitat
de distribuitoriL
  băncile sau pie%ele de
de capital furni!ea!ă în co
condi%ii
ndi%ii de!avanta(oase ccapitaluri
apitaluri pentru că
ele dispun de informa%ii imperfecte cu privire la solvabilitatea celui care solicită
împrumutul sau pentru că împrumutul nu este arantat într-o manieră adecvatăL
 un fabricant mărete vân!ările și impune norme de calitate distribuitorilor săi, ceea ce
îi pe
permit
rmitee ob%ine
ob%inerea
rea un
unei
ei ima
imain
inii de mar
marcă
că superi
superioar
oaree i cre
crete
terea
rea inte
interes
resulu
uluii
consumatorului @e'. distribu%ia selectivă i franc"i!aA.
)precierea unei restric%ii verticale cuprinde, în eneral, următoarele etape8
Intreprinderile implicate trebuie să definească pia%a relevantă în scopul stabilirii cotei
de pia%ă a furni!orului sau cumpărătorului, în func%ie de acord. Cota de pia%ă se calculea!ă
luând în considerare pia%a produsului în cau!ă @care cuprinde toate produsele sau serviciile pe
care consumatorul la consideră ca fiind ec"ivalenteA i pia%a eorafică relevantă @care
cuprinde teritoriul pe care întreprinderile implicate sunt ana(ate în oferta i cererea de
 bunurile i serviciile în cau!ăA.
$acă cota de pia%ă relevantă nu depăete praul de 0D, acordul vertical beneficia!ă
de e'ceptare pe cateorie, cu re!erva de a satisface condi%iile fi'ate prin 2eulamentul nr.
&?>B1>>>. Ha & aprilie &1, Comisia a adoptat un reulamentul de e'ceptare pe cateorii
revi!uit&<  i ori
orientări&4  privin
entări privindd acord
acorduril
urilee vertic
verticale
ale,, adi
adică
că acord
acorduril
urilee înt
între
re fur
furni!
ni!ori
ori i

&< 2eulamentul @97A nr. 00B&1 al Comisiei din & aprilie &1 privind aplicarea articolului 11 alineatul
@0A din
@6* ratatul
H 1&, privindpp.
&0. <.&1, funcționarea
1-?A. 9niunii 7uropene cateoriilor de acorduri verticale șI practici concertate
25 Comunicarea Comisiei E *rientări privind restricțiile verticale @6* C 10, 1>.4.&1, pp. 1-<FA.

&<
 

cumpărători care operea!ă la diferite niveluri ale lan%ului de produc%ie i de distribu%ie pentru
furni!area i distribuirea de produse i servicii.
;rincipiul de ba!ă al reulilor revi!uite rămâne acela că întreprinderile cu putere
limitată pe pia%ă sunt libere să decidă asupra modului în care îi distribuie produsele, cu
condi%ia să nu înc"eie acorduri care să con%ină restric%ii privind stabilirea pre%urilor sau alte

restric%ii rave. 2eulile au fost însă revi!uite pentru a %ine seama de puterea pe care o pot
avea pe piață atât cumpărătorii, cât i vân!ătorii, astfel încât toate păr%ile acordului să de%ină
fiecare o cotă de pia%ă sub 0D, pentru ca e'ceptarea pe cateorii să poată fi aplicată.
$acă cota de pia%ă relevantă depăete praul de 0D, trebuie verificat dacă acordul
vertical denaturea!ă sau nu concuren%a. #n acest ca!, factorii care trebuie lua%i în considerare
sunt8 po!i%ia furni!orului, concuren%ii, po!i%ia cumpărătorului pe pia%ă, barierele la intrare,
natura produsului, etc. $acă acordul vertical îndeplinete condi%iile de e'ceptare, el trebuie să
contribuie la îmbunătă%irea produc%iei, a distribu%iei produselor, la promovarea proresului
te"nic
te"nic sau economic
economic i la re!
re!erv
ervare
areaa une
uneii păr
păr%i
%i ec"ita
ec"itabil
bilee din pro
profit
fitul
ul care
care a re!
re!ult
ultat
at

utili!atorilor.
Condi%iile de e'ceptare pentru anumite acorduri verticale au fost pre!entate, pentru
nr. 1>BF4,&F  care abilitea!ă Comisia să e'cepte!e anumite
 prima dată, în 2eulamentul nr.
cateorii de acorduri e'clusive între două întreprinderi care au ca scop revân!area produselor
produselor..
)plicarea acestui reulament nu privete i acordurile înc"eiate între mai mult de două
întreprinderi, nici acordurile de distribu%ie e'clusivă, de livrare sau cumpărare de servicii sau
de produse destinate a fi transformate.
#n cursul anilor, sfera de cuprindere avută în vedere de pre!entul reulament s-a
dovedit a fi prea riidă în raport cu conte'tul economic i cu te"nicile de distribu%ie actuale.

)stfel,, 2e
)stfel 2eula
ulamen
mentul
tul nr
nr.. 1&1
1&14B1
4B1>>>
>>> i-
i-aa e't
e'tins
ins câm
câmpul
pul de aplic
aplicare
are pen
pentru
tru inc
includ
ludere
ereaa
acordurilor verticale. Comisia poate e'cepta, pe calea 2eulamentului, anumite cateorii de
acorduri sau practici concertate8
 acordurile între două sau mai multe întreprinderi cu privire la condi%iile de cumpărare,
de vân!are i de revân!are de bunuri sau serviciiL
 acordurile între două întreprinderi care implică limitări în procesul de cumpărare sau
utili!are a drepturilor de proprietate intelectuală i a noJ-"oJ-ului.
2eulamentele de e'ceptare definite de Comisie pot fi aplicabile pentru o durată
limitată de timp, pot fi modificate sau abroate i au un efect retroactiv cu scopul de a e'tinde

262eulamentul @C77A nr. 1>BF4 al Consiliului din & martie 1>F4, privind aplicarea articolului 1, pararaful 0,
 privind tratarea cateoriilor de acorduri i de practici
practici concertate @6urnal *ficial H 0F din F.0.1>F4A
&4
 

aplicarea lor asupra acordurilor care, în momentul intrării în vioare a reulamentului,

îndeplineau condi%iile de e'ceptare.
;re!
;re!en
entu
tull 2e
2eu
ula
lame
ment
nt se aplic
aplicăă as
asup
upra
ra acor
acordu
duri
rilo
lorr între
între do
două
uă sau
sau ma
maii mu
multe
lte
întreprinderi care operea!ă la un nivel diferit al lan%ului de produc%ie sau de distribu%ie,
urmărind să nu fie depăit
depăit praul de pia%ă de 0D.

Condi%ii suplimentare trebuie îndeplinite atunci când8

- un acord este înc"eiat între o asocia%ie de întreprinderi i membrii săi sau între o asocia%ie i
furni!orii săi, ca! în care cifra de afaceri anuală totală a fiecărui membru individual al
asocia%iei nu poate să depăească praul de 4 milioane euroL
- un acord con%ine dispo!i%ii privind drepturile de proprietate intelectuală, acesta nu trebuie să
facăă obi
fac obiect
ectul
ul pri
princi
ncipal
pal i tre
trebui
buiee să fie ind
indisp
ispens
ensabi
abill pentr
pentruu uti
utili!
li!are
area,
a, vân
vân!ar
!area
ea sau
revân!area bunurilorL
-un
-un ac
acoord este
ste înc
înc"eia
"eiatt într
întree într
întreepr
prin
inde
deri
ri con
concure
curennte,
te, iar
iar furn
furni!
i!oorul
rul este
ste un
 producătorBdistribuitor de bunuri i servicii, c"iar dacă cumpărătorul este un distribuitor care

nu fabrică bunurile concurente, cifra de afaceri anuală totală a cumpărătorului nu trebuie să

depăească 1 milioane euro.
7'cep
7'ceptar
tarea
ea nu se aplică
aplică acord
acorduri
urilor
lor ver
vertic
ticale
ale atu
atunc
ncii când
când pro
produc
ducăto
ătorul
rul imp
impune
une88
 pre%urile de revân!are a produselor propriiL restric%ii privind teritoriul sau clientelaL restric%ii
 privind vân!ările în cadrul
cadrul unei distribu%ii selective.
selective.

I0ple0entarea
I0ple0entarea re1le0ent'rilor 2n practic'% uterile Co0isiei
;rincipala aen%ie de implementare a politicii privind cartelurile rămâne Comisia
europeană, prin intermediul $irectoratului IS, însă articolul 11 poate fi aplicat i de către

cur%ile na%ionale de (usti%ie.

;rin Heea nr. &1B1>>F, republicată, modificată prin *9R nr. ?4B&1 i prin leisla%ia
secundară emisă în aplicarea acesteia a fost asiurat un rad înalt de compatibilitate referitor 
la modul de tratare i relementare a în%eleerilor i practicilor concertate. ;revederile art.
11 din ratatul privind unc%ionarea 9niunii 7uropene se reăsesc în art. 4 alin @1A din
Heea concuren%ei, care inter!ice în%eleerile, deci!iile i practicile concertate care au ca
obie
obiect
ct sa
sauu ca ef
efec
ectt rest
restrâ
rân
ner
erea
ea,, îm
împi
pied
edic
icare
areaa ori
ori dena
denatu
tura
rare
reaa conc
concur
uren
en%e
%eii pe pia%
pia%aa
romanească sau pe o parte a acesteia.
 Heisla%ia europeană sanc%ionea!ă numai firmele, în timp ce cur%ile na%ionale pot

sanc%iona i indivi!ii, atunci când ei participă la încălcarea articolului 11 al tratatului C7.
Companiile care suferă pre(udicii, ca urmare a comportamentului de tip cartel, pot cere
&F
 

despăubiri în fa%a cur%ilor na%ionale de (usti%ie. Comisia este cea care investi"ea!ă ca!urile
de cartel, iar deci!ia finală se ia de către un Coleiu al comisionarilor. impul care se scure
de la începerea investia%iei i până la deci!ia finală este de câ%iva ani. Ha deci!iile luate de
către Comisie se poate face recurs la Curtea de ;rimă Instan%ă din Hu'embur, care are
 puterea de a revedea lealitatea i motiva%iile care stau la ba!a luării deci!iei finale i care

 poate reevalua suma amen!ilor

amen!ilor..
)tunci când evolu%ia sc"imburilor dintre statele membre, riiditatea
r iiditatea pre%urilor sau alte
circumstan%e determină presupunerea că este restrânsă sau deformată concuren%a în interiorul
 pie%ei comune, Comisia poate iniția o anc"etă asupra unui sector economic sau asupra unui
tip particular de acorduri din diferite sectoare.
#n cadrul acestei anc"ete, Comisia poate cere întreprinderilor8
- info
informa
rma%ii
%ii nece
necesa
sare
re de la u
uve
vern
rne,
e, auto
autori
rită
tă%i
%i de conc
concur
uren
en%ă
%ă a stat
statel
elor
or me
memb
mbre
re,,
întrep
întreprin
rinder
derii i aso
asocia
cia%ii
%ii de întrep
întreprin
rinder
deri,i, pentru
pentru înd
îndepl
eplini
inirea
rea obl
oblia
ia%ii
%iilor
lor sta
stabili
bilite
te de
2eulament, iar persoanele fi!ice sau (uridice susceptibile că dispun de informa%ii utile sunt

obliate să le furni!e!eL
- strânerea declara%iilor8 poate interoa toate persoanele fi!ice sau (uridice care acceptă
să fie interoateL
;rin reali!area unei inspec%ii asupra întreprinderilor i asocia%iilor de întreprinderi,
aen%ii Comisiei sunt investi%i cu următoarele puteri8 accesul la locurile, terenurile, mi(loacele
de transport ale întreprinderilorL controlul reistrelor i a tuturor documentelor profesionaleL
copierea sau e'traerea documentelor controlateL aplicarea de siilii asupra tuturor locurilor 
sau documentelor profesionale pe timpul duratei inspec%ieiL cererea de informa%ii de la to%i
repre!entan%ii sau membrii de personal ai întreprinderilor i înreistrarea răspunsurilor.

)en%ii mandata%i de către Comisie e'ercită puterile lor ca urmare a unui mandat
scris, ca
scris, care
re ind
indică
ică obi
obiec
ectul
tul i sc
scopu
opull ins
inspec
pec%ie
%iei,i, pre
precum
cum i san
sanc%i
c%iuni
unile
le pos
posibi
ibile.
le. Com
Comisi
isiaa
informea!ă autoritatea de concuren%ă a statului membru cu privire la teritoriul în care va avea
loc inspec%ia. )utoritatea de concuren%ă poate să reali!e!e asupra teritoriului său o anc"etă în
aplicarea dreptului na%ional, în numele i pentru autoritatea de concuren%ă a unui alt stat
membru sau pentru Comisie, cu scopul de a stabili o infrac%iune asupra art. 11 sau 1&.
Comisia poate aplica următoarele sanc%iuni întreprinderilor8
 )men!i8 Hiniile directoare pentru calculul amen!ilor &?  ilustrea!ă criteriile utili!ate de
către Comisie în scopul definirii sumei amen!ilor la care sunt supuse firmele care încalcă

27 6urnal *ficial C din 1<.1.1>>

&?
 

reulile de concuren%ă. ransparen%a (oacă aici un rol important8 este vorba de a informa
firmele
firmele cu privir
priviree la imp
implic
lica%i
a%iile
ile fin
financ
anciar
iaree ale inf
infrac
rac%iu
%iunil
nilor
or rave
rave asupr
asupraa con
concur
curen%
en%ei.
ei.
rebuie de amintit că a fost pus pe rol, de către Comisie, un sistem de clemen%ă, prevă!ând o
imunitate totală sau o reducere a sumei amen!ilor, în favoarea firmelor care furni!ea!ă
dove!ile privind e'isten%a unei în%eleeri.&

Getoda utili!ată de către Comisie pentru stabilirea sumei amen!ilor con%ine definirea
unei sume fi'e de ba!ă în func%ie de ravitatea i de durata infrac%iunii. /uma astfel ob%inută
 poate să fie supusă unei ma(orări sau unei diminuări de la ca! la ca!. /uma de ba!ă este
stabilită în func%ie de ravitatea i de durata infrac%iunii, iar în acest sens, Comisia recunoate8
Infrac%iuni mai pu%in rave - restric%iile verticale care vi!ea!ă să limite!e sc"imburile,
dar care nu au un impact pe pia%a rămasă limitată la o parte relativ mică din pia%a comunitară.
In$rac3iuni 1rave - este vorba de restric%iile ori!ontale sau verticale de aceeai natura
ca i în ca!ul precedent, dar al căror impact pe pia%ă este mai mare8 comportamente abu!ive
ca urmare a de%inerii de po!i%ii dominante. /ume între 1 milion i & milioane euro.
In$rac3iuni $oarte 1rave Erestric%ii ori!ontale de fi'are a pre%urilor i a cotelor de
reparti!are a pie%elor sau alte practici care cau!ea!ă atinerea bunei func%ionări a pie%ei
interne sau înc"iderea pie%elor na%ionale. ;oate fi vorba i de abu! de po!i%ie dominantă a
unei firme aflate în po!i%ie de cvasi-monopol. /ume peste & milioane euro.&>
Comisia propune luarea în considerare i a altor obiective date cum ar fi capacitatea
economică efectivă a autorilor infrac%iunii, avanta(ul economic sau financiar eventual ob%inut.
$ei suma amen!ilor trebuie să (oace un rol de descura(are pentru firme, ea nu trebuie să
depăească 1D din cifra de afaceri la nivel mondial a firmelor implicate. #n ca!ul unui acord
care implică participarea mai multor firme @de tip cartelA sumele amen!ilor trebuie să fie

 ponderate în func%ie de partea de%inută de fiecare firmă în interio

interiorul
rul acordului.
Comisia distine trei nivele de durată a infrac%iunii8
1. infrac+iuni de durată scurtă @în eneral mai mică de 1 anA8 fără o sumă adi%ionalăL
&. infrac+iuni de durată medie @în eneral de la 1 la 4 aniA8 suma amen!ilor poate crete
infrac+iuni
 până la 4D din suma re%inută pentru ravitatea infrac%iuniiL
0. infrac+iuni de durată lungă  @mai mare de 4 aniA8 suma poate crete pentru fiecare an
 până la 1D din suma re%inută pentru ravitatea infrac%iunii.
/uma de ba!ă poate fi mărită în ca! de circumstan%e aravante8 recidivă a firmei cu

28
 Comunicarea
&> #n ca!ul ticlăComisiei
auto din7uropene
anul &,dinComisia
1>.&.&&
a impus cea mai mare amendă pentru un cartel până în pre!ent,
aceasta ridicându-se la 1.00 de milioane 792.
&
 

aceeai infrac%iuneL refu!ul total de colaborareL rolul (ucat de firmă în interiorul acorduluiL
măsuri de retorsiune asupra altor firme.
/uma de ba!ă poate fi redusă în ca! de circumstan%e atenuante8 rolul pasiv al firmei
fir mei în
cau!ăL
cau!ăL neaplicar
neaplicarea
ea efect
efectivă
ivă a acord
acorduluiL
uluiL susp
suspenda
endarea
rea infrac
infrac%iuni
%iunilor
lor odată cu dema
demararea
rarea
anc"eteiL infrac%iuni comise din neli(en%ăL cooperarea efectivă a firmei.
fir mei.

 (enalită+i 8
Comisia poate impune penalită%i de până la 4D din cifra de afaceri
medie !ilnică reali!ată în cursul e'erci%iului financiar precedent, pe !i de întâr!iere fa%ă de
data fi'ată în deci!ia sa, pentru a constrâne întreprinderile8
- să pună
pună capă
capătt un
unei
ei in
infr
frac
ac%i
%iun
uniL
iL
- să res
respec
pecte
te o dec
deci!i
i!iee ca
care
re oordo
rdonă
nă m
măsu
ăsuri
ri pprov
rovi!o
i!oriiL
riiL
- să re
resp
spec
ecte
te uunn an
ana
a(a
(ame
ment
nt oobl
bli
iat
ator
oriuL
iuL
- să furni!e
furni!e!e
!e în
într-o
tr-o manieră
manieră co
complet
mpletăă i e'ac
e'actă
tă in
informa%
forma%ia
ia ca
care
re le
le-a
-a fo
fost
st ce
cerutăL
rutăL
- să se ssupu
upună
nă une
uneii in
inspe
spec%i
c%iii ca
care
re a fos
fostt or
ordon
donată
ată..
9niunea 7uropeană a introdus în anul 1>>F ro1ra0ul de cle0en3' în urma căruia

firmele, care cooperea!ă pe deplin cu Comisia, aducând dove!i decisive cu privire la

e'isten%a unui cartel, vor primi o „reducere foarte substan%ială” a amen!ii, de ?4-1D. $acă
firmele aduc dove!ile după începerea investia%iilor reducerea va fi de 4-?4D, iar dacă
firmele furni!ea!ă dove!i mai pu%in substan%iale reducerea va fi de 1-4D.
Ha data de 1<.&.&&, a intrat în vioare noua „ =otă a &omisiei >uropene pri'ind 
imunitatea
imunitatea şi reducere
reducerea amen#ilor 4n ca#urile de cartel ”,
a amen#ilor ”, care o înlocuiete pe cea din 1>>F.
ostul comisar european pentru concuren%ă, Gario Gonti, a declarat că8 „ politica de clemen+ă
din 1??$ a jucat un rol important 4n descoperirea şi sanc+ionarea cartelurilor secrete din
ultimii cinci ani. =oua politică 4n acest domeniu 'a stimula şi mai mult denun+area acestor 

 practici prin care companiile reali#ea#ă profituri ilicite pe

p e seama consumatorilor .”0
#ncepând cu anul &>, politica de clemen%ă se aplică i în%eleerilor verticale foarte
rave, cum sunt cele referitoare la8  fi6area pre+urilor: 4mpăr+irea pie+elor care conduce la
 protec+ie teritorială a3solută.
a3solută .
Comisia consideră că o contribu%ie decisivă la desc"iderea unei investia%ii sau la
descoperirea unei încălcări poate (ustifica acordarea imunită%ii în ceea ce privete aplicarea
uneii ame
une amen!i
n!i,, sub con
condi%
di%ia
ia îndepl
îndeplini
inirii
rii anumi
anumitor
tor cer
cerin%
in%ee sup
suplim
liment
entare
are.. $e aseme
asemenea
nea,,
cooperarea unuia sau mai multor aen%i economici poate (ustifica o reducere, dar aceasta
trebuie să reflecte contribu%ia aentului economic respectiv în ceea ce privete calitatea

30Con
Consil
siliul
iul Concur
Concuren% en%ei,
ei, tu
tudiu
diu de ca#5
ca#5 cartel
carteluri
urile
le din dom
domeni
eniul
ul 'it
'itami
aminelor , apărut
nelor  apărut în revist
revistaa „;rofi
„;rofill
concuren%a”, nr. 1, &0, p. 0
&>
 

informa%iei furni!ate i momentul furni!ării ei. $e remarcat este faptul că, potrivit acestei noi
relementări, vor beneficia de reduceri ale amen!ilor acei aen%i economici care furni!ea!ă
Comisiei dove!i care au o valoare semnificativă în raport cu cele aflate de(a în posesia sa.
#n ceea ce privete imunitatea de la aplicarea unei amen!i, ea va fi acordată unui aent
economic atunci când8

-acesta este primul care transmite dove!i prin care Comisia poate adopta o deci!ie de
declanare a unei investia%ii, în sensul art. 1<@0A din 2eulamentul Consiliului nr. 1?B1>F&,
în leătură cu un eventual cartel ce afectea!ă Comunitatea. Imunitatea va fi acordată numai
sub condi%ia ca, la momentul transmiterii dove!ilor, Comisia să nu aibă în posesie suficiente
 probe pentru a adopta
adopta o deci!ie de
de declanare a unei investia%iiL
-acesta este primul care transmite dove!i prin care Comisiei poate descoperi o
încălcare a art. 1 din ratatul C7, în leătură cu un eventual cartel ce afectea!ă Comunitatea.
Imunitatea va fi acordată numai dacă Comisia nu de%ine suficiente probe pentru a descoperi o
încălcare a art. 1 i dacă nici unui aent economic nu i s-a acordat imunitate conform

 primului pararaf.
#n plus fa%ă de condi%iile men%ionate, pentru ca un aent economic să se bucure de
imunitate, a va trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condi%ii8
-să co
coope
opere!
re!ee în mod tot
total,
al, con
contin
tinuu
uu i e'ped
e'peditiv
itiv pe parcu
parcursu
rsull desfă
desfăur
urării
ării pro
proce
cedur
durii
ii
administrative a Comisiei i să îi furni!e!e acesteia toate probele care intră în posesia sa, sau
care îi sunt disponibileL
-să pună capăt implicării sale în practica suspectă a constitui o încălcare, dar nu mai târ!iu de
momentul transmiterii probelorL
-să nu fi făcut pai pentru a fi
f i obliat al%i aen%i să participe la săvârirea practicii ileale.

;riv
;rivin
indd reducerea unei a0enzi,  aen%ii economici care nu îndeplinesc condi%iile
 pentru a beneficia de imunitate pot beneficia de reducerea amen!ii prevă!ute pentru
săvârirea practicii anticoncuren%iale în cau!ă. #n acest sens, un aent economic trebuie să
furn
furni!
i!e!
e!ee Co
Comi
misie
sieii dove
dove!i
!ile
le încă
încălc
lcăr
ării
ii su
susp
spec
ecta
tate
te care
care tre
trebu
buie
ie să aibă
aibă o „val
„valoa
oare
re
suplimentară”01  semnificativă în raport cu dove!ile aflate de(a în posesia sa. Gai mult,
aentul economic respectiv trebuie să pună capăt implicării sale în practica suspectată nu mai
târ!iu de momentul informării Comisiei cu privire la practica respectivă. #n deci!ia finală,
Comi
Comisi
siaa va prec
preci!
i!aa dacă
dacă do
dove
ve!i
!ile
le fu
furn
rni!
i!at
atee de un aen
aentt econ
econom
omic
ic pre!
pre!in
intă
tă valo
valoar
aree
01C"nce'tul $e al"are #u'limentar/ #e refer la m#ura 0n care $"eile furniate $e agentul ec"n"mic 0ntre#c
caa'citatea C"mi#iei $e a $"e$i fa'tele 0n cau. n efectuarea ace#tei analie, C"mi#ia a lua 0n c"n#i$erare, 0n
general, $"ei #cri#e "riginare $in 'eri"a$a $e tim' 0n care #-au #r*it fa'tele, $"ei care au " al"are mai
mare $ect $"eile #ta&ilite #u&#ecent. n m"$ #imilar,'r"&ele $irect releante 'entru $"e$irea fa'tel"r "r fi
c"n#i$erate ca an$ " al"are mai mare $ect cele care au " relean in$irect.

0
 

suplimentară semnificativă fa%ă de cele aflate de(a în posesie i nivelul reducerii amen!ii de
care va beneficia acesta. ;entru a determina nivelul reducerii, Comisia va lua în considerare
momentul la care au fost transmise probele care întrunesc condi%iile stabilite i măsura în care
acestea pre!intă o valoare suplimentară semnificativă. Comisia poate %ine cont i de durata i
continuitatea cooperării aentului economic respectiv.

Cazuistic' relevant'

Consiliul Concurenței a investiat pia%a serviciilor medicale nedecontate de Casa

 3a%ională )siurări de /ănătate i plătite direct de consumatori. Investia%ia se referă la o
 posibilă în%eleere anticoncuren%ială între /ocietatea 3a%ională de Gedicina amiliei i
edera%ia 3a%ională a ;atronatelor Gedicilor de amilie @inclusiv filialele (ude%ene afiliate
acestoraA pentru stabilirea în comun a tarifelor pentru diverse servicii medicale nedecontate
de C3)/ i care sunt plătite direct de consumatori. /-au efectuat inspec%ii inopinate la sediile

/ocietă%ii 3a%ionale de Gedicina amiliei @/3GA i ale edera%iei 3a%ionale a ;atronatelor 

Gedicilor de amilie din municipiul +ucureti i din %ară. Inspec%iile inopinate constituie o
etapă
etapă pre
prelim
limina
inară
ră a inv
invest
estia
ia%ie
%iei,i, iar efe
efectu
ctuare
areaa lor nu repre!
repre!int
intăă o ant
antep
epron
ronun%
un%are
are a
Consiliului Concuren%ei în ceea ce privete e'isten%a unei încălcări a Heii concuren%ei.
/uspiciunile au apărut în urma unei anc"ete sectoriale pe care autoritatea de concurență a
efectuată pe piața serviciilor de asistență medicală i a activită%ilor cone'e acestora. #n acest
sens,, Cons
sens Consiliul
iliul Concure
Concurență
nță a finali
finali!at
!at un stud
studiu
iu și a elabo
elaborat
rat o serie de reco
recomand
mandări
ări pent
pentru
ru
de!voltarea acestui sector i îmbunătă%irea concuren%ei în domeniu. )stfel, autoritatea de
concuren%ă consideră că trebuie revi!uite prevederile referitoare la stabilirea unui număr 

minim
mini m de pepers
rsoa
oane
ne as
asi
iur
urat
atee însc
înscri
rise
se pe list
listel
elee me
medi
dici
cilo
lorr de fami
familie
lie,, prec
precum
um i a
relementărilor care vi!ea!ă denun%area unilaterală de către Casa de )siurări de /ănătate a
contractelor înc"eiate cu cabinetele de medicină de familie, întrucât acestea pot conduce la
eliminarea de pe pia%ă a unor entită%i care desfăoară o activitate liberală.
Concuren%a între cabinetele de medicină de familie se manifestă cu oca!ia aleerii de
către pacient a medicului de familie, în func%ie de op%iunile proprii, leate, în principal, de
elemente ce vi!ea!ă reputa%ia medicului i po!i%ia eorafică a cabinetului i ca urmare
stabilirea unui număr ma'im de persoane asiurate și înscrise la un medic de famile ar fi
 (ustificat. Conform relementărilor în vioare, Casa de )siurări de /ănătate poate denun%a

unilateral contractul înc"eiat cu un medic de familie orani!at sub forma unui cabinet
medical individual în ca!ul în care numărul de persoane asiurate înscrise pe lista acestuia se
01
 

men%ine timp de F luni consecutiv la un nivel mai mic cu &D din numărul minim stabilit pe
unit
unitat
atee ad
admi
mini
nist
stra
rati
tivă
văB!
B!on
onăă ur
urba
bană
nă.. Ca ur
urma
mare
re,, stab
stabil
ilir
irea
ea unui
unui numă
numărr mi
mini
nim
m de
asiura%iBmedic de familie poate repre!enta restric%ionarea, pe o perioada mare de timp, a
dreptului de acces la e'ercitarea profesiei pentru medicii de familie care vor să intre în
sistem
sistem.. $en
$enun%
un%are
areaa uni
unilat
latera
erală
lă de căt
către
re casele
casele de sănăta
sănătate
te a con
contra
tracte
ctelor
lor înc
înc"ei
"eiate
ate cu

cabinetele medicale care timp de F luni consecutiv au un număr de persoane asiurate mai
mic de &D din numărul minim stabilit, repre!intă eliminarea de pe pia%ă a unor entită%i care
desfăoară o activitate liberală. Consiliul Concuren%ei recomandă modificarea prevederilor 
 privind componen%a
componen%a Comisiei care stabilete
stabilete numărul minim de persoane asi
asiurate
urate înscrise pe
listele medicilor de familie din mediu rural i care decide, în fapt, intrarea pe pia%ă a unor noi
medici de familie. #n pre!ent, Comisia are în componen%ă i repre!entan%i ai patronatelor 
 (ude%ene ale medicilor de familie,
familie, respectiv asocia%iilor profesio
profesionale
nale (ude%ene ale medicilor
medicilor de
familie0&. )utoritatea de Concuren%ă consideră că din această comisie trebuie să facă parte
doar repre!entan%ii caselor de asiurări de sănătate i ai direc%iilor de sănatate publică,

orani!a%iile profesionale urmând să aibă doar un rol consultativ

consultativ..
#n urma anali!ei modalită%ilor de contractare a serviciilor medicale de către furni!ori
cu Casa de )siurări de /ănătate, Consiliul Concuren%ei a constatat că, dei în conformitate
cu prevederile leale, furni!orii pot neocia contractele, în fapt neocierea reali!ată nu
asiur
asiurăă o fle
fle'ib
'ibili
ilitat
tatee ade
adecv
cvată
ată,, as
astfel
tfel înc
încât
ât ace
aceast
astaa să vin
vinăă în înt
întâm
âmpin
pinare
areaa nev
nevoil
oilor 
or 
furni!orilor.. )stfel, contractele înc"eiate sunt contracte cu clau!e prestabilite de către Casa de
furni!orilor
)siur
)siurări
ări de /ănăta
/ănătate,
te, po
posib
sibilit
ilitate
ateaa furni!
furni!ori
orilor
lor de a neoc
neocia
ia cla
clau!e
u!ele
le re!
re!umâ
umându
ndu-se
-se la
 pre!entarea unei
unei documenta%ii și la an
anali!a
ali!a acesteia
acesteia..
Ca urmare, )utoritatea de Concuren%ă recomandă modificarea actelor normative ce se

referă la condi%iile acordării asisten%ei medicale în cadrul sistemului de asiurări sociale de

sănătate, în sensul asiurării unei fle'ibilită%i a neocierilor astfel încât aceasta să vină în
întâmpinarea nevoilor furni!orilor. Ha ora actuală, cel mai mic tarif neociat cu unită%ile
speciali!ate private pentru consulta%iile de uren%ă devine tariful la care se contractea!ă
consulta%iile de uren%ă la domiciliu cu to%i furni!orii. )cceai procedură se aplică i pentru
serviciile de transport sanitar neasistat acordate de către unită%ile speciali!ate private, cel mai
mic tarif neociat devenind tariful la care se contractea!ă serviciile de transport sanitar 
neasistat cu to%i furni!orii. Consiliul Concuren%ei recomandă ca neocierea tarifelor să se facă
cu fiecare furni!or, având la ba!a costurile atât pentru consulta%iile de uren%ă la domiciliu,

32 "ttps8BBJJJ.cotidianul.roBconcurenta-suspectea!
"ttps8BBJJJ.cotidianul.roBconcurenta-suspectea!a-un-cartel-al-medicilor-de-familie
a-un-cartel-al-medicilor-de-familie,, accesat ultima dată la
&.0.&1>.
0&
 

cât i pentru serviciile de transport sanitar neasistat acordate de unită%ile speciali!ate private.
Cabinetele de liberă practică care oferă asisten%ă medico-balneară i de recuperare îi pot
desfăura activitatea numai în acele localită%i în care nu e'istă spitale care au în ambulatoriul
astfel de cabinet de specialitate. Consiliul Concuren%ei consideră că aceste relementări
creea!ă o barieră ma(oră la intrarea pe pia%ă i repre!intă o posibilă restrânere a concuren%ei

i recomandă eliminarea acestora @alin. @0A i @<A ale art. 1<1 din *.R. nr. 1>B&A. * altă
recomandare importantă se referă la elaborarea unor relementări prin care să se stabilească,
la nivel na%ional, o listă e'"ausivă care să cuprindă serviciile medicale pe care un cabinet
medical le poate desfăura contra cost.
$eci!ia ;lenului Consiliului Concurenței nr. < din &<..&1? a fost constatată
încălcarea art. 4 alin. @0A lit. dA de
de către /C „7cose
„7cosem
m RrupT /2H, /C „Irinda ;rimT /2H și
„HitarcomT /2H prin participarea cu oferte trucate la licita%ia nr. 1<B1< din &0.>.&1<
oran
orani!a
i!ată
tă și desfăș
desfășura
urată
tă de #./
#./.. „)d
„)dmin
minist
istraț
rația
ia de /ta
/tatt a $ru
$rumur
murilo
ilorT.
rT. #nt
#ntrep
reprind
rinderi
erile
le
„HitarcomT /.2.H., /.C.
/.C. „7cosem RrupT /.2.H. și /.C. „Irinda ;rimT /.2.H. au înc"eiat un
acordd antic
acor anticoncu
oncurenția
rențiall ori!ontal
ori!ontal de tip cartel dur în cadrul proced
procedurii
urii nr
nr.. 1<B1<
1<B1< din
&0.>.&1< privind ac"i!iționarea lucrărilor de reparație a drumului public cu îmbrăcăminte
rutierăă din beton asfaltic
rutier asfaltic H &<.&, dru
drum
m de acces spre s. $oltu, fapt pen
pentru
tru care au fost
aplicate
aplicate următ
următoarel
oarelee amen!i8 „7co
„7cosem
sem RrupT /.2.H
/.2.H.. - 4 0&,1F lei, „Irinda
„Irinda ;rimT /.2.H. -
>1? ?<>,>? lei și „HitarcomT /.2.H.- 1 >> <&>,1 lei. )menda stabilită urmea!ă să fie
ac"itată în decurs de F !ile în buetul de stat.

#n &1<, Consiliul Concurenței a dat amen!i totale de 0,& milioane euro unor aenții
acu!ate că au orani!at un cartel, acestea atacând deci!ia în instanță @GcCann 7ricson,
Initiative Gedia, Uenit" Gedia, 9nited Gedia /ervices, +rand ;rorammin 3etJor, *pti
Gedia, /tarcom Gediavest Rroup, Rroup G, Gediaede, Ginds"are si Gediacom, arata
;aina de GediaA. Cartel în industria media privind un atac frontal contra cancerului.
Consiliul Concurenței a sancționat, în toamna anului &1<, 11 aenții de media cu
amen!i totale de aproape 0,& milioane euro astfel8 +rand ;rorammin 3etJor /.).8
&.&>F lei @F&.4 euroA, +.S. GcCann-7ricson /.2.H.8 0.&1.?44 lei @?1?.?1> euroA,
Rroupm
Rroupm Ged
Gedia
ia *pe
*perat
ration
ionss /.2
/.2.H.
.H.88 &0
&0.1
.111 lei @41.&
@41.& euroA
euroA,, Ini
Initia
tiative
tive Ged
Gedia
ia /.
/.).8
).8
&.<>.<<0 lei @44?.1< euroA, Gediacom 2omania /.2.H.8 1.0&.?&? lei @&>F.& euroA,
Gediae
Gediaede
decia
cia 2omani
2omaniaa /.2
/.2.H.
.H.88 >F?.&
>F?.&&F
&F lei @&1
@&14.F
4.F?&
?& eur
euroA,
oA, Gin
Ginds"
ds"are
are Ged
Gedia
ia /.2
/.2.H.
.H.88
><>.F?
><>.F?&& lei @&11.?
@&11.?4
4 eur
euroA,
oA, *pt
*ptii Ged
Gedia
ia /.2
/.2.H.
.H.88 4>>
4>>.F0
.F0FF lei @10
@100.?
0.??
? eur
euroA,
oA, /ta
/tarco
rcom
m
Gediav
Gediavest
est Rroup
Rroup /.2
/.2.H.
.H.88 1.
1.<>.
<>.<0
<0 lei @<1&.<
@<1&.<?>
?> euroA,
euroA, 9ni
9nited
ted Ged
Gedia
ia /er
/ervic
vices
es /.2
/.2.H.
.H.88

00
 

<>.?< lei @111.&11 euroA, Uenit" Gedia Communications /.2.H.8 &.1<F.1>> lei @<?.4F
euroA.

Comisia 7uropeană a amendat 11 transportatori aerieni cu ?>>.<<4. V pentru

formarea unui cartel la nivel mondial care a afectat serviciile de transport marfă în /pa%iul
7conomic 7uropean @/77A. imp de peste ase ani, din decembrie 1>>> - 1< februarie &F,
membrii cartelului s-au în%eles în privin%a pre%urilor la combustibili i c"eltuielilor referitoare
la asiurarea securită%ii !borurilor. ;rintre cele 11 companii amendate se află )ir Canada, )ir 
rance
rance-=H
-=HG,
G, +ritis"
+ritis" )irJa:
)irJa:s,
s, Cat
Cat"a:
"a: ;ac
;acific
ific,, Car
Carol
olu',
u', 6apan
6apan )irlin
)irlines,
es, H)3 C"ile,
C"ile,
Gartinair, /)/, /inapore )irlines i Wantas. Huft"ansa @i subsidiara sa din 7lve%iaA a primit
imunitate deplină la amendă în cadrul proramului de clemen%ă al Comisiei, fiind prima care
a furni!at informatii despre cartel.

Concluzii

Cartelurile nu sunt compatibile cu leisla%ia 97 în domeniul concuren%ei, cu alte

cuvinte sunt ileale. Comisia 7uropeană aplică amen!i foarte mari întreprinderilor care
înc"eie astfel de în%eleeri. $eoarece sunt ileale, aceste acorduri sunt în eneral secrete, iar 
dove!ile privind e'isten%a lor sunt reu de ăsit.
Comisia aplică o „politică de clemen%ă” prin care încura(ea!ă întreprinderile implicate
în carteluri să aducă dove!i. )stfel, întreprinderile care oferă primele informa%ii nu sunt
amendate. )ceastă abordare a dat re!ultate i multe carteluri au putut fi astfel eliminate.
Hupt
Huptaa îm
împo
potr
triv
ivaa cart
cartel
elur
uril
ilor
or es
este
te es
esen
enți
țial
alăă în scop
scopul
ul asi
asiur
urăr
ării
ii acce
accesu
sulu
luii
consumatorilor finali la beneficiile
beneficiile unui reim concu
concurențial
rențial funcțional într-o anumită
anumită piață de
 produse sau servicii. Cartelurile constituie una dintre cele mai rave încălcări ale leislației
în domeniul concurenței. )cestea își prote(ea!ă membrii
membrii împotriva concurenței, permițând
permițându-
u-
le astfel să crească
crească prețurile,
prețurile, să restricți
restricțione!
one!ee prod
producția
ucția și să împartă piețe
piețele
le în !one de
influență. )stfel, banii a(un la alte destinații, ceea ce afectea!ă interesele consumatorilor 
 prin prețuri ridicate și reduce
reduce opțiunile de produse
produse și servicii.

:i4lio1ra$ie selectiv'

0<
 

1. Consiliul Concuren%ei, /tudiu de ca!8 cartelurile din domeniul vitaminelor, apărut

în revista „;rofil concuren%a”, nr.
nr. 1, &0.
&. 6urnal *ficial C din 1<.1.1>>L
0. Comunicarea Comisiei 7uropene din 1>.&.&&
<. )urel +ăieșu, $umitrița +oloan, 9nele reflecții referitoare la definirea termenului
de „cartel”, p.1., 2evista 3ațională de $rept, 3r.
3r. 11, &14
&14LL
4. 5ardin C., 6os"ua 6. 2eulatin Cartels in 7urope. *'ford8 *'ford 9niversit:
;ress, &1L
F. 2eulamentul @97A nr. 1&1?B&1 al Comisiei din 1< decembrie &1 privind
aplicarea articolului 11 alineatul @0A din ratatul privind funcționarea 9niunii 7uropene
anumitor cateorii de acorduri de cercetare și de!voltare @6* H 004, 1.1&.&1, p. 0FAL
 ?. 2eulamentul @97A nr. 1&1B&1 al Comisiei din 1< decembrie &1 privind
aplicarea articolului 11 alineatul @0A din ratatul privind funcționarea 9niunii 7uropene
anumitor cateorii de acorduri de speciali!areL

. 2eulamentul @C7A nr. &F4>B& al Comisiei, din &> noiembrie &, privind
aplicarea art. 1 @0A, al tratatului anumitor cateorii de ac
acorduri
orduri de cercetare i de de!voltare
de!voltare
@6urnal oficial H 0< din 4.1&.&AL
 >.Hiviana )ndreea 3iminet, Curs 9niversitar ;rețuri și ConcurențăL
 1.*7C$ Rlossar: on Industrial *rani!ation 7conomics and Competition HaJL
11.2eulamentul @97A nr. 00B&1 al Comisiei din & aprilie &1 privind aplicarea
articolului 11 alineatul @0A din ratatul privind funcționarea 9niunii 7uropene cateoriilor 
de acorduri verticale șI practici concertate @6* H 1&, &0. <.&1, pp. 1-?AL
 1&.Comunicarea Comisiei E *rientări privind restricțiile verticale.
;ite(uri <e4
"ttp8BBJJJ.oecd.orBdataoecdL
"ttp8BBJJJ.scriroup.comBisto
"ttp8BBJJJ.scriroup.comBistorie-politicaBstiinte-politiceB;olitica-privind-intele
rie-politicaBstiinte-politiceB;olitica-privind-inteleerile
erile
"ttps8BBro.Jiipedia.orBJiiB$ilemaKpri!onierului  
"ttps8BBro.Jiipedia.orBJiiB$ilemaKpri!onierului
"ttps8BBeconomie."otneJs.roBstiri-consumator
"ttps8BBeconomie."otneJs.roBstiri-consumator-?<>&-de!
-?<>&-de!voltari-recente-leislatia-
voltari-recente-leislatia-
europeana-materia-concurentei-afectea!a-romania."tm
"ttp8BBJJJ.euroavocatu
"ttp8BBJJJ.euroavocatura.roBdictionarB004&&BCo
ra.roBdictionarB004&&BConcurentaKintramarca
ncurentaKintramarca
"ttps8BBJJJ.cotidianul.roBconc
"ttps8BBJJJ.cotidianul.roBconcurenta-suspectea!
urenta-suspectea!a-un-cartel-al-medicilor
a-un-cartel-al-medicilor-de-familie
-de-familie
"ttp8BBJJJ.consiliulconcu
"ttp8BBJJJ.consiliulconcurentei.roBroBdocumente-oficia
rentei.roBroBdocumente-oficialeBconcurentaBdec
leBconcurentaBdeci!iiBdeci!ii-
i!iiBdeci!ii-

sc."tml

04