Sunteți pe pagina 1din 42

DRAGOS ALEXANDRU SITARU

3-oct-2006 Curs 1

DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

Definitie si Principii

Definitie-este o materie pluridisciplinara avand ca obiect de reglementare comertul


international
Exista doua acceptiuni in definirea comertului internaional:
I-o acceptiune restransa care corespunde sensului traditional al notiunii de
comert
II-o conceptie larga care include si formele moderne de cooperare
internationala
I-Cuprinde totaliratea operatiunilor de import-export cu marfuri lucrari si servicii
care se desfasoara persoane fizice sau juridice subiecte ale dreptului comercial
international care isi au sedile in state diferite sau poarta asupra unor marfuri aflate in
tranzit international.
Raporturile juridice de comert international sunt raporturi de drept privat si se desfasoara
intre persoana fizice sau juridice si intre subiectii de drept privat.Per a contrario,disciplia nu se
ocupa de raporturile comerciale inte state sau organizatii internationale acestea fiind de
apanajul dreptului international public.
Raporturile de comert international se caracterizeaza prin doua elemente:
1-de comercialitate-este comun cu dreptul comercial
2-de internationalitate-este elementul care particularizeaza ,exista un raport juridic
International atunci cand in cuprinsul acelui raport juridic apare un element de
extranietate.Notiunea de internationalitate nu este aceias drept comercial privat si in
drept internatiomal privat.In drept international privat raportul juridic devine
international atunci cand in cuprinsul lui apare orice element de extranietae.In
drepul comertului international elementele de extranietate sunt calificate numai
anumite elemente de extranietate determina ca acel raport juridic sa devina
international in sensul dreptului international:-A-ca partile sa isi aiba sediile(persanel
e juridice),domiciliile(persoanele fizice)in state diferite ,acesta este elementul
esential(apare in Conventia de la Viena ’80-Conventia Natiunilor Unite asupra
contractelor de vanzare de marfuri intre parti care isi au sediile in state diferite)
-B-este element de materie obiectiva
-marfa care face obiectul contractului sa fie in tranzit international in drumul ei de la
Vanzator la cumparator ea trebuie sa treaca cel putin o frontiera
Prima problema pusa in practica este daca aceste doua elemente trebuie intrunite
concomitent sau alternativ .Practica a stabilit ca elementele sunt alternative,oricare dintre ele
este suficient ca sa confere caracter international raportului juridic.
II-In sens larg include operatiuni de cooperare economica internationala,un ansamblu de
relatii de conlucrare intre persoanele fizice sau juridice,apartinand unor state diferite ,relatii
care nu imlica neaparat o legatura cu o marfa ci care constau in punerea in comun de catre
participanti a unor marfuri ca prin eforturile lor conjugate sa aduca profit ce urmeaza a fi
impartit intre ei.
Cooperarea ecoomica se poate realiza in sfera productiei,serviciilor,comertului,a
cercetarii stintifiice si tehnologice,in sistemul bancar si de asigurari.
Acordurile de cooperare internationala la care Romania este parte sunt de doua tipuri:
-comerciale
-de cooperare economica internationala.

CARACTERISTICILE POLITICI ROMANESTI IN DOMENIU

I-Principiul libertatii comertului international-


Este antagonic principiului monopolului de stat (dreptul exclusiv al statului prin
intreprinderile sale specializate de a desfasura intreaga activitate comerciala internationala a
Romaniei) a fost printre primele principii inlaturate dupa 1990.
Primul act normativ adoptat dupa revolutie a fost decretul lege 54/1990,a fost
desfasurarea activitatii economice inlocuita de legea societatiilor comerciale 31/1990 si apoi
pentru persoane fizice prin legea 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati de
catre persoanele fizice.Un alt act normativ e fost decretul lege 96/1990 privind unele masuri
privind atragerea de investitii a capitalului strain ,abrogat prin legea 35/1991 privind regimul
investitiilor straine.
Acest principiu este o specie a principiului mai general al liberalitatii comertului,isi are
temeiului in Constitutie si a fost modiicat si completat prin lege in 2003(art.135 alin.1)
Isi are temeiul si intr-o alt act normativ,Tratatul dintre Statele Membre ale U.E. si
Romania si Bulgaria semnat la Luxemburg in 25 aprilie2005,ratificat de Romania prin legea
157/2005.Sunt cuprinse ratificari in anexa nr.7 care priveste libera circulatie a persoanelor
,serviciilor si capitalurilor,cele trei libertatii fundamentale ale U.E. .
Un temei important al acestui principiu este acordul de la Marackash privind constituirea
organizatiei mondiale a comertului .Romania este parte din 1994,este acordul prin care s-a
instituit la nivel de organizatii internationale acest principiu.
Poate fi privit:1-de la comerciantii romani catre piata internationala
2-de la comercianti straini la piata romaneasca
1-principiul exprima capacitatea recunoscuta de legea romana persoanelor fizice
Si juridice de a fi subiecte ale dreptului comertului international,de a participa in
mod liber la relatiile comerciale internationale,exista o singura conditie ca
persoanle fizice sau juridice sa aiba calitatea de comercianti,odata dobindita
aceasta calitate participarea este implicita
2-liberul acces al subiectiilor de drept straini pe piata romaneasca pot participa
Pe piata romana in multiplele forme,prin infintarea de filiale,reprezentante,agentii
Acest principiul nu este nelimitat,statul prin anumita parghi economice directioneaza intr-
un anumit sens activitatea economica a subiectilor de drept roman in strainatate si invers.Exista
Multiple parghi prin care statul intervine cum ar fi:-politica vamala
-politica financiar bancara
-regimul licentelor
-regimul autorizariilor de import-export

REGIMUL JURIDIC AL INVESTITIILOR STRAINE IN ROMANIA

Primul act normativ care a permis accesul liber al acestora a fost decretul lege 96/1990
Privnd unele masuri pentru atragerea investitiile de capital strain in Romania,a fost abrogate
prin legea 35/1991 privind regimul investitiilor straine,a fost abrogate prin ordonanta de urgenta
a guvernului nr.31/1997 cu acelas titlu,in 1997 a fost abrogate prin ordonanta 92/1997 privind
stimularea investitiilor directe,a fost abrogate prin legea 241/1998.
Dupa aprobarea ordonantei 31/1997 s-au conturat doua pachete de acte normative care au
conturat doua tipuri de investitii straine:-directe-(ordonanta 92/1997)
-investitiile de portofoliu,au ca principal temei ordonanta
Guvernamentala 66/1997 privind regimul investitiilor
Straine din Romania realizat prin cumpararea de titluri de
Stat si legea 297/2004 privind piata de capital
Este reglementat si de o serie deConventii internationale .Romania este parte la peste 80 de
Acorduri bilaterale de promovare si protejare a investitiilor straine.Romania este parte la
Conventia de Constituire a Agentiei Multilaterale de Garantare a Investitiilor de la
Seoul(Romania este parte din 1992) cu sediul la Washinton.

DEFINITIA NOTIUNILOR DR BAZA

-INVESTITIE STRAINA-se face o subdistinctie in forma de investitia directa sei cea de


portofoliu.Ordonanta 92/1997 defineste investitia directa prin enumerarea formelor acesteia:
-participarea investitorului strain la constituirtea sau
Extinderea unei societati comerciale in Romania
-dobindirea de catre investitorul strain de actiuni sau
Parti parti la o societate comerciala
-infintarea si extinderea unei sucursale de catre o societate
Comerciala straina
O alta definitie a investitiilor directe este data de regulamentul B.N.R. nr.4/2005 privind
regimul valutar in anexa 1 este o investitie de orice natura efectuata in scopul stabilirii sau
mentinerii de legaturi economice durabile si care se realizeaza prin:
-constituirea sau extinderea unei sucursale,entitati
Apartinand integral investitorului strain
-participarea intr-o entitate noua sau intr-una existenta
In scopul stabilirii sau mentinerii de legaturi economice
Durabile
-acordarea de credite si imprumuturi pe termen mai
Mare de 5 ani in acelasi scop
-reinvestirea profitului in acelasi scop
Legaturile economice durabile,relatiile stabilite ca urmare a detinerii unei participatii de
minimum 10% la capitalul social al unei entitati sau care sa permita participarea efectiva la
administrarea sau controlul entitatii respective.
Spre deosebire de investitiile de portofoliu care implica vanzarea-cumpararea de actiuni
prin intermediul pietei de capital ,operatiuni prin care investitorul nu are de gand sa creeze o
relatie de stabilitate ci sa speculeze si sa obtina profit.
INVESTITIILE DIRECTE-sunt.-1-in forma de societate
-2-in forma exclusiv contractuala
-1-sunt investitiile care au ca scop constituirea sau
Majorarea capitalului social al unei societati
Comerciale .Ordonanta 92/1997 se aplica numai
la investitiile sociale,legislativul roman a dorit sa impuna
aceasta investitie ca regula
-2-a fost reglementata prin acte normative speciale
nu duce la modificarea societatii ci pur si simplu la
intr-un contract comercial(contract de inchiriere,de
concesiune etc.,ex legea petrolului 238/2004,legea
gazelor 351/2004,legea privind regimul zonelor
libere –sunt 7-8 astfel de zone in Romania in care nu se
platesc taxe)

Curs 2 10-oct.-2006

INVESTITIA DE PORTOFOLIU

Articolul 2 O.U.G.92/1997
Dobandirea de valori mobiliare pe pietele de capital organizate si
reglementate si care nu permite participarea directa la administrarea societatii
comerciale.
Spre deosebire de investitia directa,care are ca scop generarea unei relatii
stabilite intre investitor si societate,investitia de portofoliu are scop speculativ –
investitorul urmand sa cumpere partile sociale cu scop de revanzare si castig din
diferenta de pret,nu participa la administrarea societatii comerciale.
O.U.G. 66/1997 privind realizarea investitiei de portofoliu prin cumpararea
de titluri de stat(inscrisuri care constituie datorii publice ale Romaniei sub forma de
bonuri sau certificatte de trezorerie,obligatiuni si alte asemenea instrumente,emise de
stat in moneda nationala si valuta.
Dobandirea de asemenea titluri de stat se poate face de pe piata fie prin
intermediari primari(dealeri),banci,institutii de credit ,intermediari ai pietii secundare.
In materie este aplicabila legea 297/2004 privind piata de capital care
reglementeaza modul de organizare si functionare a organismelor implicate in
materie.Autoritatea competenta pentru a exercita controlul asupra desfasurarii
activitatii pe piata de capital este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare-emite
ordine si instructiuni,regulamente.
INVESTITOIRII STRAINI
Art. 2 O.U.G. 92/1997,defineste investitorii straini ca fiind orice persoana fizica
sau juridica nerezidenti si cu domiciliul sau sediu in strainatate si care investesc in
Romania in una din formele de investitie prevazute de lege.Aceasta ordonanta se
completeaza cu prevederile regulamentul B.N.R. .Regulamentul 4/2005 care
defineste nerezidentii astfel- pentru persoane fizice sunt nerezidenti cei care au
domiciliul in strainatate ,indiferent daca sunt cetateni romani,straini,apatrizi,pentru
persoanele juridice sunt totate persoanele cu sediul in strainatate.
Un cetatean strain cu domiciliul in Romania nu este socotit investitor strain,iar
un cetatean roman cu domiciliul in strainatate poate fi investitor strain.

PRINCIPIILE APLICATE REGIMULUI INVESTITORILOR


STRAINI IN ROMANIA

1-Principiul libertatii formelor si modalitatiilor de investire are doua elemente


-A-libertatea formelor de investire
-B-libertatea modalitatiilor de investire
-A-se exprima prin ideea ca investitorii straini pot investi in tara in
oricare dintre formele de societate comerciala prevazuta de legea romana.Investitorii
straini pot investi in orice forma de asociatie in participatie reglementata de art.251-
256 Cod Comercial.
-B-problema felurilor aporturilor investitorilor straini la o societate
romaneasca este reglementata de O.U.G. 92/1992 aporturile pot fi:
-a-aporturi financiare(in numerar)
-b-aporturi in natura
-c-orice alt mod legal de finantare
-a-aporturile pot fi in valuta convertibila sau in moneda nationala.
Valita este o regula in ceea ce privest investitia straina,ea poate
Proveni di strainatate dar si din activitati pe care le-a desfasurat in
Tara(dividente in valuta pe care investitorul le-a obtinut de la
Societati romane,pret in valuta pe care l-a obtinut din vanzarea
Unor bunuri sau in urma prestarii de servicii catre o persoana
Romana etc..La 1 sept.2006 ca urmare a abrogarii normei B.N.R.
5/2005 ,aportul valutar este liberalizat complect investitorul putand
Cumpara si investi pe piata romaneasca.
-b-1-bunurile incorporale–drepturi de proprietate intelectuala(brev
e,licente,know-how,desene si modele industriale,drepturi de autor)
-2-bunuri corporale-mobile pentru realizarea investitiilor
Aportul in drepturi de creanta se face doar la societatiile la care
Aportul de creante este permis
-c-pot aduce servicii precum:cunostinte,metode de organizare si
Conducere,nuele comercial,obligatii de a face-aducerea,punerea la
Dispozitie a unor surse de materie prima,piete de desfacere,o anumit
-a clientela,informatii de marketing ,de public relations,retele de
Aprovizionare si desfacere, obligatia de a nu face :de a nu face conc
-urenta pe o anumita piata.
Aporturile investitorilor straini la o societate romana pot imbraca
Forma oricarei valori exprimate in bani.
2-Principiul liberului acces al investitorului strain in toate domeniile pietei
economice din Romania
O.U.G. 92/1997 investitorii straini pot efectua investitii in orice vomeniu al
vietii economice in industrie,in agricultura,exploatarea resurselor naturale,transport
etc.Nu exista domenii in care investitiile straine sa nu fie permise,chiar si in cele
bancare.
3-Principiul egalitatii de tratamente nediscriminatorii aplicabile investitorilor
straini,are doua aspecte:- egalitatea intre investitorii romani si straini
-egalitatea de tratament intre investitorii straini
Legea 35/1991privind regimul investitorilor straini in Romania,a functionat
principiul regimului mai favorabil investitorului straini fata de romani.In ideea de a
incuraja investitiile straine care aveau mai multe drepturi,avantaje si facilitatii,a fost
abrogata prin ordonanta 31/1997,abrogata de asemenea de ordonanta 92/1997.
La nivelul dreptului comun nu exista nici un fel de discriminare intre intre
investitorilor straini.Exceptie facand legea mai favorabila care este prevazuta in
acordurile bilaterale pe care Romania le-a incheiat cu diferitele state-daca este un
regim mai favorabil acesta se aplica.

GARANTIILE ACORDATE INVESTITORLOR STRAINI

1-Garantia impotriva indisponibilitatii investitiei straine,are temeiul in textul


Constitutie cat si in acte normative speciale.Constitutia din 1991 prevedea ca nimeni
nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica stabilita potrivit legii cu
dreapta ,prealabila despagubire.Despagubirea se stabileste de comun acord cu
proprietarii sau prin justitie.2003 s-a adaugat altor potrivit carora sunt interzise
nationalizari sau orice alte masuri de trecere in proprietetea publica a unor bunuri pe
criteriul discriminarii,a introdus interdictia nationalizarii prevedere care vizeaza
investitiile straine.
Actele normative speciale O.U.G. 92/1997 –prevede ca investitiile straine
nu pot fi nationalizate,expropriate sau supuse unor masuri cu efect ,exceptand
cazurile in care astfel de masuri intrunesc cumulativ urmatoarele conditii:
-a-sunt necesare pentru cauza de utilitate publica
-b-sunt nediscriminatorii
-c-se efectueaza in conformitate cu prevederile exprese ale legii
-d-se face cu plata unei despagubiri prealabile efective
Exproprierea pentru utilitate publica este reglementata in legea
33/1994.exproprierea se face conform O.U.G. 92/1997 a legii 33/1994 pe baza unor
despagubiri.O.U.G.92/1997 prevede conditile de acordare a despagubirilor:
-a- despagubirile trebuie sa fie echivalente cu valoarea justa de piata a
Investitilor expropriate “dezdaunari”integrale la valoarea de piata
Prevederile O.G.92/1997,valoarea investitiei se va calcula la momentul
imediat anterior exproprierii sau inainte ca exproprierea iminenta sa devina
cunoscuta,intr-un mod care sa nu afecteze valoarea investitiei.
-b-despagubirea trebuie sa fie prealabila,sa fie platita inainte ca indisponi
-bilizarea sa opereze efectiv si adecvata cu natura si volumul de piata a
Investitiei disponibilizate
-c- efectiva –lichida,exproprierea in bani,fie in lei,valuta convertibila
Investitorul strain are dreptul sa transfer aceasta investitie in tara sa
Modalitatea de determinare a despagubirilor,se poate face prin:
-acordul partilor-statul roman si investitor-O.U.G. 92/1997 arata ca
Investitorul afectat are dreptul la o examinare prompta a cazului sau de
Catre o autoritate judecatoreasca sau o alta autoritate independenta si
Competenta potrivit tratatelor internationale la care Romania este parte
In principiu litigiile intre stat si investitorul strain sunt solutionate de
Instanta de judecata nationala sau curtea de arbritaj
2-Garantia stabilitatii regimului juridic al investitiei.Consta in faptul ca
investitia straina trebuie sa beneficieze de legea in vigoare in momentul in care
investitia a fost efectuata pe toata durata de existenta a acelei investitii.
Practic daca dupa constituirea investitiei intrervine o lege noua care restrange
regimul juridic aplicabil acelei investitii,investitia ramane supusa regimului existent
in momentul efectuarii ei.Exceptie facand legea mai favorabila “melior lex”-dupa
efectuarea investitiei intervine o lege noua mai favorabila aceasta se aplica imediat.

DREPTURILE DE CARE BENEFICIAJA INVESTITORUL STRAIN

1-Dreptul la asistenta privind parcurgerea formalitatiilor administrative pentru


constituirea si functionarea investitiilor straine.(Agentia Romana pentru Investitorii
Straini-ARIS)prin legea 390/2002,prganul specializat al Administratiei Publice
>Centrale in subordinea guvernului.ARIS este afiliata la Asociatia Mondiala a
Agentiilor de promavare a invedtitiilor,cu sediul laGeneva,din 2004.
2-Dreptul la conversia in valuta,transferul in strainatate a profitului obtinut in
Romania.O.U.G. 92/1997-art.10-pervede ca investitorii straini au draptul la conversia
in valuta a venitului in lei obtinut ,transferul in strainatate fara dupa plata impozitelor
si taxelor.
Se pot transfera:-dividentele-societatii comerciale romane
-veniturile-vanzarea actiunilor sau a partilor sociale
-sumele obtinute-din lichidarea investitiei
-sumele obtinute ce titlu de despagubiri(expropriere)
-orice alt venit
3-Dreptul de proprietate al investitorului strain asupra bunurilor din tara
In cea ce priveste bunurile mobile regimul national prevede ca straini pot
dobandi pe acestea in tara intocmai ca si cetateni romani.
Bunurile imobile se impart in: -ternuri
-alte imobile(constructii)-strainii pot dobandii
Dreptul de proprietate intocmai cetatenilor
Romani
Art.44 alin.2 din constitutie prevede ca cetatenii straini sau apatrizii pot
dobandi dreptul de proprietete privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate
din aderarea Romaniei laU.E.si alte tratate internationale la care Romania este
parte,pe baza de reciprocitate,in conditiile prevazute din legea organica precum .
Schimbarea consta in faptul ca a intervenit o modificare la nivelul capacitatii
de folosinta a strainilor.
Distingem doua categorii de dobandire a dreptului de proprietate:
-A-dobandirea prin acte juridice-inter vivos
-mortis causa
-B-dobandirea prin mostenire legala
A-trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii- se aplica in scara:-p
osibilitatea dobandirii de terenuri in baza constitutiei si a tratatelor la
care romania este parte
B –sa existe reciprocitate sub aspect reciproc al dreptului de proprietate
Asupra teritoriului intre Romania si statul caruia ii apartine persoana
Respective.Exista trei feluri de reciprocitate:
-legislativa-in tara exista norme juridice care prevad
Persoanelor romane asupra teritoriului in acea tara
-diplomatica-izvoraste din tratatele la care Romania este
Parte
-reciprocitatea de fapte-in practica anterioara competente
Din statele respective,practica instantelor judecatoresti
C-in conditiile prevazute in legea organica. Legea 32/2005 privind d
obandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii
straini si apatriziprecum si de catre persoane juridice straine ce intre in
vigoare la data intrarii Romaniei in U.E.
17-0ct-2006 Curs 3

DREPTURILE INVESTITORILOR STRAINI


(CONTINUARE)

Legea 312/2005,legea dreptului de proprietate privata privind dreptul dobandirii


de teren al strainilor si al apatrizilor.Nu se aplica si in cazul mostenirii legale.
Legea distinge intre:-a-cetatenii statelor membre U.E.sau ai spatiului economic
European
-b-cetatenii straini ai statelor membre
-a-legea stabileste o prevedere generala si doua prevederi speciale
-cetateanul unui stat membru si persoanele juridice constituita in
Conformitate cu legislatia unui asemenea stat poate dobandi dreptul de
Proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cetateni romani
,aplicandu-se regimul national
-legile speciale-terenurile avand drept scop constituirea de resedinte
Pentru persoanele fizice si sedii secundare pentru
Persoanele juridce (art. 4) se poate dobandii dreptul de
Proprietate asupra terenului dupaimplinirea unui termen
De 5 ani de la aderarea Romaniei la U.E.
-terenurile destinate agriculturii,padurile si terenurile
Forestiere,termenul este de 7 ani pana la aplicarea
Regimului national,aceasta prevedere nu se aplica
Fermierilor care desfasoara activitatii independente
-b-se poat dobandi in conditiile reglementate prin tratate internationale pe baza
de reciprocitate ,cetateanul si persoanele dintr-un stat strain nemembru,nu poate
obtine conditii mai favorabile decat cele aplicabile persoanelor din statele membre.
-4-Dreptul privina efectuarea de operatiuni valutare-regulamentul B.N.R.
4/2005 este un act normativ in continuarea procesului de liberalizare,proces inceput
in mod efectiv in 2000,regulamentul din 1995 prevede dreptul strainilor de a dobandi
si detine integral si de a utiliza active financiare(numerar,sau alte instrumente de
plata) exprimate in valutra sau in moneda nationala.
Regulamentul B.N.R. a permis strainilor sa deschida si sa mentina conturi in
valuta si instrumente de credit romanesti (conturi curente sau de depozit)
1-sept-2006- a fost abrogata norma B.N.R. 7/2005 privind autorizarea
operatiunilor valutare de B.N.R.,fiind eliminata si ultima restrictie pentru investitorii
straini privind dreptul de a efectua si operatiuni cu instrumente financiare pe piata
monetara.
-5- Dreptul de a angaza personal strain-ordonanta 92/1997 cand a prevazut acest
drept a adus un lucru nou pentru ca pana atunci in temeiul legii 5/1991 prevedea ca
investitorii straini nu puteau angaza personal strain in mod liber ein puteau fi angazati
decat in posturi de conducere si de specialitati nu si de executie
-6-Dreptul de a-si alege instantele competente pentru solutionarea litigiilor in
care sunt implicati in Romania-ordananta 92/1997 se refera mai ales la litigiile dintre
investitorul strain si statul roman generat cel mai frecvent de indisponibilizari.El se
poate adresa:-instantelor judecatoresti de contencios administrativ(legea 554/2004
Coroborata cu prevederile legi 105/1992 cu privire la reglementarea
Raporturilor de drept international privat
-pot apela la o procedura de conciliere sau de arbitraj institutional
Desfasurat sub egida centrului international pentru reglementarea
Diferendelor relative la investitie,cu sediul la Washinton si functioneaza
In temeiul Conventiei pentru reglementerea diferendelor relative la
Investitiile intre state si persoane ale altor state,Conventie incheieata in
1965,la care Romania a aderat in 1975.
-la un arbitraj ad-hoc conform regulamentului de arbitraj al Comisiei
Natiunilor Unite pentru Comert International
Prevederile ordanantei 92/1997 prevede dreptul de a-si alege instantele este
prevazut si in acordurile la care Romania este parte privind promovarea si protejarea
reciproca a investitorilor straini(exista peste 80 de astfel de acorduri).

FACILITATILE DE CARE BENIFICIAZA


INVESTITORII STRAINI DIN ROMANIA

1-Facilitati cu caracter normativ


2-Facilitati cu caracter normativ
1-Legea numarul 332/2001 prevede promovarea investitilor directe cu impact
semnificativ in economie,s-a dorit a favoriza investitiile mai mari,prima conditie e ca
valoarea investitiei sa depaseasca 1 milion $ S.U.A., sa fie vorba despre capital lichid
si sa creeze locuri de munca.Principala facilitate este aceea de a fi exonerat de plata
taxelor vamale pentru importuri de utilaje,masini,materie prima etc.
-Ordonanta de urgenta numarul 24/1998privind regimul zonelor defavorizate
(cuprinde 20 de zone stabilite prin hotarare de urgenta-ex-zonele miniere)cei ce
investesc in acele zone beneficiaza de un pachet de facilitati(scutire de plata taxelor
vamale pentru materia prima,echipamentele importate in vederea realizarii productiei
in acele zone)
-legea petrolului,minelor,gazului,aveau facilitati acordate deBanca Mondiala
acestea au fost interzise fiind permise doar ajutorul de stat
2-Pana in 2000 au fost date foarte multe de astfel de facilitati (Dacia-
Renault)prin lage dupa 2000 s-a interzis acoradrea de facilitati individuale

GARANTAREA INVESTITIILOR STRAINE IN ROMANIA PRIN


INTERMEDIUL AGENTIEI MULTILATERALE A INVESTITIILOR
Conventia de constitire a Agentiei s-a semnat la Seoul in 1985,Romania este parte
din 1992 ,adoptata sub egida Banci pentru Reconstructie si Dezvoltare cu sediul la
Washinton (157 de state membre).Orice investitor intr-un stat strain poate apela la
Agentie (functioneaza ca o banca) pentru a-si acoperi riscurile pe care investitia le-ar
putea suferi.Se garanteaza urmatoarele riscuri:
-riscul de transfer valutar(statul unde investitorului ii interzice
transferul profitului in alt stat)
-riscul de expropriere sau alte forme de indisponibilizare
-riscul de incalcare a contractului de catre statul cu care l-a
Incheiat
-riscul de razboi sau alta tulburari in statul de investitie

REGIMUL GENERAL AL EXPORTURILOR SI


IMPORTURILOR IN ROMANIA

LICENTELE DE IMPORT SI EXPORT

Hotararea guvernametala 1526/2003 privind regimul general de export si import


in si din Romania este liberalizat,se realizeaza fara nici un fel de autorizatie
exceptie,in scopul protezarii economiei nationale ,prevede posibilitatea instituirii
unor masuri de control si supraveghere,prin instituirea acestor masuri nu trebuie sa se
incalce prevederile acordului de la Marrachesk privind Conventia Mondiala a
Comertului ,dintre instrumentele de realizare a controlului cele mai importante sunt
licentele.
Hotararea Guvernamentala 1527/2003 privind regulile si procedurile in materie
de licente de export-import.
Principiile care guverneaza regimul licentelor:
-Principiul aplicarii regimului juridic al licentelor in mod neutru just si
Echitabil,acest regim este acelas indiferent de solicitant,de tara,de destinatie
Sau de provenienta marfii ce face obiectul licentei
-Principiul liberalizarii exportului si importului-licentele constituie o
Exceptie regula este aceea ca operatiunile se efectueaza fara licenta,este de
Stricta interpretare,ori de cate ori legea nu prevede in mod expres ca este
Ceruta licenta pentru acea marfa
Exista doua tipuri de licente :
-1-licenta automata –are numai scop statistic(de inregistrare) o quantificare
a anumitor operatiuni de catre Ministerul Economiei si Comertului
-2-licentele neautomate-sunt numai de import,au ca scop sa administreze
restrictiile cantitative la import(contingentele tarifare)
Licentele constituie o conditie a treceri marfi peste frontiere,fara acest document
toate celelalte aspecte ce tin de import pot fi facute inainte de obtinerea
licentei,exceptie facand trecerea peste frontiera.
Procedura de eliberare a licentelor:
-1-generala-intra in competenta Ministerului Economiei si Comertului
-2-proceduri de licenta realizate de catre alte autoritati-marfurile care fac
obiectul acestor licente sunt diferite-arme,munitii,materiale explozibile,marfuri
privind activitatea nucleara,marfuri care fac obiectul finantarilor
nerambursabile,drogurile si alte substante psihotropice).-Agentia Nationala de control
al Exporturilor subordonata Ministerului AfacerilorExterne (produse strategice cu
dubla utilizare civila si industriala)
-1-incepe cu o cerere intocmita pe un formular tipizat in trei exemplare cu cate
o culore si destinatie proprie,primul exemplar verde ramane la agentul economic
solicitant, al doilea exemplar rosu ramane la vama,al treilea exemplar albastru ramane
in arhiva Ministerului Economiei si Comertului.In cuprisul cererii agentul trebuie sa
completeze datele sale de identificare,marfacare face obiectul licentei,tara de inde
provine sau este destinata.
Sunt aplicabile prevederlie Conventiei privind sistemul armonizat de
denumire si codificare a marfurilor de la Bruxell din 1983,la care Romania este parte
din 1996,eleborata sub auspiciile Consiliului de Cooperare vamala,organizatie
neguvernamentala cu sediul la Bruxell.
Exista un sistem de codificare de optcifre a tuturor marfurilor.
Cererea se depune la Ministerul Economiei si Comertului la directia de
politici comerciale si Ministerul trebuie sa raspunda in termen de cinci zile din
momentul depunerii cererii sau in cazul in care cererea este incompleta din momentul
completarii.
Licentele au caracter intuitu personae,agentul economic nu poate transfera
licenta catre o alta persoana.
Licentele sunt limitate din punct de vedere al valabilitatii sub trei aspecte:
-temporal-se elibereaza pana la sfersitul anului calendaristic in
Care sunt emise
-spatial-se emit pentru o singura tara si un singur partener extern
-material-se refera la o singura marfa foarte rar la un grip de
Marfuri inrudite
In cazul refuzului licentei nici un act normativ nu prevede cazurile de
refuzare,de aceea sunt desprinse din practica:
-cazul in care solicitantul nu este comerciant
-cand solicitantul a fost sanctionat cu refuzul eliberarii licentei
Pentru o anumita perioada
-cand marfa este supusa controlului si supravegherii si aceste
Conditii nu sunt indeplinite
-cand este interzis exportul si importul
Cand marfa este contingentate si contingentul a fost…..
Ministerul Economiei si Comertului poate refuza eliberarea licentei si
atunci cand considera ca eliberarea ei poate produce dezechilibru pietei interne(la
dumping,la concurenta neloiala a unui comerciant roman)
24-oct-2006 Curs 4
REGIMUL JURIDIC AL LICENTELOR

REFUZUL JURIDIC AL LICENTELOR

Ministerul Economiei si comertului emite licentele.In cazul in care sunt refuzate


licentele apar anumite probleme:
-1-Atunci cand solicitantul nu indeplineste toate conditiile legale pentru
efectuarea actelor de comert international
-2-Atunci cand agentul economic a fost sanctionat cu decaderea din dreptul de
a primi licente
-3-Cand marfurile sunt contingentate
-4-Cand marfurile sunt supuse contrilului si supravegherii
-5-Cand nu sunt indeplinite conditiile acestea
-6-Cand marfa este interzisa la import sau la export
Atunci cand importatorul produce o perturbare pe piata interna prin dumping
(vanzarea sub pretul de cost al produsului).

CAILE DE ATAC IN CAZUL REFUZULUI ELIBERARII LICENTELOR

Hotararea guvernamentala 1527/2003 nu enunta prevederi speciale pentru caile de


atac.
Legea 554/2004 prevede ca agentul economic caruia i s-a refuzat eliberarea
licentei trebuie sa faca o contestatie la organul de catre care i s-a refuzat licenta in
termen de 30 de zile de la refuz.
In cazul in care Ministerul respinge contetatia agentului economic,solicitantul
trebuie sa se adreseze instantei de fond competente.instanta competenta este sectia de
contencios administrativ in circumscriptia careia se afla domiciliul solicitantului

RASPUNDEREA AGENTULUI ECONOMIC CU PRIVIRE LA LICENTE

Intreaga raspundere in regimul licentelor(corectarea datelor din cererile de licenta)


cad in sarcina agentului economic solicitant.
In cazul in care agentul economic incalca regimul licentelor (risca sanctiuni
penale,civile sau administrative) sanctiunea specifica ar fi decaderea agentului
economic din dreptul de a primi licente intre 2-10 ani de la data savarsirii faptei sau
publicitetea negativa sunt publicate in brosura Ministerului Economiei si Comertului
aceasta afectand clientela.

NATURA JURIDICA A LICENTELOR

Sunt acte administrative cu caracter individual.


Normele juridice sunt norme imperative de aplicatie imediata cu prioritate.
Conventii internationale :
a-Acordul adoptat sub egida GATT(1979)-privind procedura in materie de
autorizare a actelor de import-1-statele sunt obligate sa reglementeze regimul
licentelor in asa masura sa nu deregleze regimul licentelor
-2-regimul licentelor sa fie neutru just si echitabil in
Aplicarea lui
-3-trebuie sa fie public si orice modificare a lui trebuie
Publicata in timp util pentru ca toti comercianti sa o
Cunoasca
-4-procedurile pentru obtinerea licentelor sa fie simple
-5-cererile pentru licente nu trebuie sa fie refuzate pentru
.erori minore in continutul lor iar in cazul in care exista
.amenzi acestea nu trebuie sa depaseasca suma necesara
.pentru a servi drept un simplu avertisment
b-Conventia de la Viena-privind substantele psihotropice la nivel international
-protectia stratului de ozon

EFECTELE LICENTELOR ASUPRA CONTROLUILUI


COMERTULUI INTERNATIONAL

Un contract se poate incheia fara ca sa existe licenta la momentul incheierii lui.


Obligatia de a obtine licenta revine partii romane din acel contract,aceasta
obligatie de a obtine licenta este o obligatie de mijloace (diligentelor)
Daca agentul economic a depus toate diligentele si nu a obtinut
licenta,exonereaza agentul roman de raspundere.
Obligatia de obtine licenta poate fi si o obligatie de rezultat ,poate rezulta din
contract ,aceasta obligatie de rezultat izvoreste dintr-o lege sau alt document
(exemplu-caietul de sarcini).

IZVOARELE DE DREPT INTERNATIONAL COMERCIAL

Izvoarele interne;izvoarele specipice O.U.G.92/1997,1527/2003,1526/2003


Izvoare nespecifice :materie multidisciplinara
CONVENTIILE INTERNATIONALE
In materia vanzarii de marfuri –Conventia Natiunilor Unite
-Conventia de la Viena 1970
-Conventia de la New York
Romania este parte in materia transportului de marfuri.
Conventia O.N.U. privind tranportul marfurilor pe mare sau Regulile de la
Hamburg la care Romania este parte din 1981.
Conventia referitoare la transportul international de marfuri pe sosele privind
transporturile rutiere din 1972.
Reguli uniforme privind contractul de tranportare a marfurilor feroviar din 1980.
Alte forme de uniformizare a comertului international:
-Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul comertului
International
-Camera de comert international de la Paris
-Institutia internationala pentru unificarea dreptului
.privat-se ocupa cu propuneri,legi model,adoptarea de
.ghiduri,contrtracte cadru si tip
PRINCIPII UNIDROIT
1994-modificat in 2004
Incheierea contractului confera drapturi si obligatii partilor,forta majora.Se
aplica in special in cazul in care partile trec la ele sau in cazul in care judecatorii
considera ca ele constituie o uzanta-exemplu un izvor de drept specific –uzantele
comerciale internationale –Codul civil-uzante cutume.In comertul international
formula contractelor este uzanta.
UZANTA INTERNATIONALA-DEFINITIE-sunt practici in general interzise
care prezinta un anumit grad de vechime,repetabilitate,stabilitate aplicabile intre un
numar nedefinit de comercianti intr-o anumita zona geografica sau activiatate
comerciala,care in functie de natura lor pot sau nu sa constituie izvoare de drept.
-FORMA-uzantele contin un element obiectiv –
practica sociala(ansamblu de acte si fapte juridice).Dobandirea caracterului de
pracrica se datoreaza aplicabilitatii lor repetete intre participantii la comert intr-o
anumita de timp.Este caracterizat prin vechime,repetabilitate si prezenta unui caracter
de stabilitate
-ELEMENTE-de colectivitate sau general si
impersonal.Numar nedefinit de perteneri comerciali,legea este generala si
impersonala si este produsul unei autoritati statale pe cand uzantele sunt produsul
comerciantiilor.Din punct de veder al caracterului colectiv aceasta poate fi mai mult
sau mai putin extins :uzantele –locale
-speciale
-PROBLEM FORTEI LOR JURIDICE-uzantele
sunt –normative(cutume) si uzante conventionale .Uzantele si obisnuintele stabilite
intre parti:-a-uzante ale partilor –obisnuinte ale partilor-se stabilesc intre un numar
.determinat de parteneri comercianti atunci cand in urma unor acte
.repetat intre acei parteneri se creaza practici care nu sunt exprimate in
.contracte.
-b-uzantele comerciale
Deosebirea esentiala intre obisnuinta si uzante este ca acestea nu au un caracter de
colectivitate si se aplica intr-un numear redus.Conventia de la Viena se refera in mod
repetat la obisnuinte.Obisnuintele stau la baza uzantelor .Practica incepe printr-un
numar redus de parteneri comerciale .Rolul obisnuintelor este acela de a interpreta si
a completa contractul.
-CLASIFICAREA UZANTELOR-
-dupa sfera de aplicare-1-uzante locale-anumite zone geografice(uzantele
.porturilor ,pietele comerciale,regimul comerciale)
-2-uzante speciale-intr-un anumit domeniu de
.activitate comerciala :cereale,lemn,fructe,uzanta
.agentilor de bursa,uzanta burselor
-3-uzantele generale-care se aplica la nivelul tuturor
.relatiilor internationale comerciale
-dupa forta lor juri –uzante normative (cutume)-au primele doua elemente ale
.tuturor uzantelor,au caracter si elemente obiectiv-practica este
.mai veche ,mai bine conturate,elementul de colectivitate si
.generalitate ,elemente de natura subiectiva,ele se aplica de
.catre comerciant care intra sub incidenta lor,ca acele uzante se
.impun ca si lege,elementul subiectiv nu este necesar pentru
.uzante.Legea trebuie sa accepte existenta unui izvor de drept
.care se numeste cutuma.Sunt state care admit forta juridica a
.uzantelor si state care nu accepta,nu ofera un caracte normativ
Rolul juridic al uzantelor normative-1-reglementeaza raportul
.juridic pe care legea nu le prevede -2-rolul interpretativ si
,completiv al uzantelor(secundium lege)
-3-uzanta care inlatura
.legea se aplica impotriva unor dispozitii legale.Uzantele
.normativa prevaleaza asupra legii cu exceptia legii imperarive
.pentru ca au caracter de legii speciale.Uzantele normative pot
.fi inlaturate prin conventia partilor.uzantele normative au fost
.inserate in legi,deci devin lege(solidaritatea pasiva sau a
.codebitorului comerciali a fost o uzanta care a devenit lege,
.anatocismul conturilor bancare,punerea de drept in intarziere a
.codebitorilor societatii,efectul suspensiv al fortei majore,
.principul colaborarii intre parti-exemple uzante)
-uzante conventionale-nu au forta de lege
31-oct-2006 Curs 5

CATEGORII DE UZANTE
UZANTELE CONVENTIONALE

Exista doua elemente definitorii ale tuturor uzantelor


-elementeobiective
-caracteristici de colectivitate
Sunt lipsite de forta juridica,nu au caracter de izvoare de drept
Au totusi forta juridica (clauzele contractuale).
Temeiul acestror uzante este acordul de vointa al partilor .Acest acord poate fi de
mai multe feluri:-acordul expres al partilor-prin contract partile trimit la uzantele din
domeniul de activitate.Se poate face trimitere la uzantele codificate (regulile
INCOTERMS adoptate de Connventia de la Paris) sau la conditii generale diferite
forme de codificare a uzantelor .In acest caz uzantele la care partile au facut trimitere
este contraactuala,incorporata in contract si partile o vor aplica (clauze contractuale).
Conventia din 1980 face trimitere la uzante in articolul 9 alineat 1 care prevede ca
partile sunt legate prin uzantele la care au consimtit.Partile pot trimite prin vointa
tacita sau implicita .Aceasta vointa se deduce de catre organul de jurisprudenta din
imprejurarile cauzei,din diferite atitudini,comportari ale partilor,rationament similar
prezumtiei.Se considera ca partile au facut trimitere tacita la o uzanta.Articolul 9
alineat 2 al Conventiei de la Viena prevede ca “in afara de conventia contrara a
partilor,acestea sunt considerate ca s-au referit in mod tacit in contract la uzanta pe
care o cunosteau sau ar fi trebuit sa o cunoasca si care in comertul international este
larg cunoscuta si in mod regulat raspandita de catre partile la contracte de acelas tip
in ramura comerciala avuta in vedere.
ROLUL UZANTELOR COMERCIALE
Determina in mod specific drepturile si obligatiile parti contractante.Uzantele
conventionale se pot referi la orice etapa din existenta unui contract.Uzantele privesc
faza negocieri ,anterior incheieri contractului,(in temeiul uzantei se considera ca
dintr-un anumit comportament al partilor rezulta consintamantul acestora,
tacerea=consintamant).Uzanta conventionala se refera la continutul
contractului(drepturi si obligatii,completarea si interpretarea drepturilor si
obligatiilor.Se refera si la faza incetarii contractului,la rezolutiune.
RAPORTUL DINTRE UZANTA
CONVENTIONALA,LEGE SI CONTRACT
Legea-uzantelor conventionale prevaleaza asupra legii suplesive,exprima un
acord de vointa al partilor,legea supletiva se aplica daca acordul nu exista.
Contractul-partile sunt libere sa excluda aplicarea uzantelor conventionale,in
contract pot aparea anumite obligatii neconcordante cu uzantele,in acest caz
contractul prevaleaza.
CAUZELE CARE EXPLICA ROLUL UZANTELOR IN
COMERTUL INTERNATIONAL
-1-Dinamica relatiilor comerciale internationale,face ca reglementarea legi
nationale sa ramana in urma,de aici rezulta aplicarea uzantelor
-2-Specificul relatiilor comertului international-legiuitorul intentioneaza sa intre in
aceasta sfera,reglementand aspecte generale,dar elementele particulare fiecarei
categorii comerciale sunt supuse uzantelor.
PROBA UZANTELOR
Exista practici nescrise si practici scrise,codificate cum sunt regulile ICOTERMS
ce prevede conditii cadru,generale.
Existenta uzantelor nescrise poate fi dovedita prin :-Certificate de cutuma;C.C.I.
din statele lumi,bursele de marfuri,valori,alte organisme ce emit certificate de cutuma
ce atesta existenta unei cutume in domeniu lor de activitate
-Hotarari judecatoresti sau
arbitrare daca a facut referire in motivarea hotararii la uzanta,sau mijloc de proba in
acest dosar cu privire la existenta uzantei.Poate fi folosit ca mijloc de proba orice
element de fapt
SITUATIA UZANTELOR IN DREPTUL ROMAN
Dreptul civil vorbeste despre uzante folosind termenul de obicei.
Romania parte la Conventia de la Vienain articolul 9,Convevtia de Arbitraj pentru
Comert International din 1961 de la Geneva (Romania este parte din 1963) prevede
ca arbitrii atunci cand judeca tribunalul va tine seama de stipulatia contractului si de
uzantele comerciale.
Regulile de procedura arbitrale ale C.A.C.I.Bucuresti repeta dispozitiile
Conventiei de la Geneva,arbitrii sunt obligati sa tina seama de uzantele comertului
international.
REGULA-sunt admise uzantele conventionale,uzantele normative,de regula nu
sunt recunoscute in dreptul roman.Este o conceptie a legiuitorului roman din normele
adoptate,Codul Comercial din 1887 care este o copie a codului comercial italian din
1882,Codul Civil 1874 si Codul lui Napoleon.Legea romana a preluat o parte din
textul model al codului italian,astfel in 1887 prevedea ca in comert se aplica legea de
fata in cazul in care nu se dispune altfel.Legea romana nu a dorit sa confere uzantei
caracter de lege,la nivel de principiu.
EXCEPTII-legea romana speciala,recunoaste forta juridica a uzantei,anumite acte
normative fac trimitere la uzante.In materia titlurilor de valoare legea 58 si 59/1934
asupra cambiei,biletului la ordin si a cecului prevede ca sunt aplicabile uzantele
locului de plata,uzantele porturilor,uzantele burselor de marfuri sau de valori.

SUBIECTELE DE DREPT COMERCIAL INTERNATIONAL

-1-subiecte de nationalitate romana


-2-subiecte straine
-1-Subiecte de nationalitate romana-conform clasificarii pot fi persoane fizice
sau juridice.Persoana fizica,ca si comerciant individual,nu mai este o prezenta
importanta in comertul international.Societate comerciala de nationalitate romana
poate fi si o societate cu participatie straina.
-Societatea comerciala cu participatie
straina-definitie-conform ordonantei de urgenta 92/1997 stimularea investitiei directe
a societatii cu participatie straina,sau a filialelor si sucursalelor constituite fie cu
capital integral strain fie cu capital romanesc si strain.Elementul de extraneitate
relevant pentru ca o societate sa se numeasca a fi cu participatie straina este
participarea la capital a asociatului strain,in consiliul de administratie sau presedentie.
Pozitia societatii cu participare straina in categoria generala a societatii comerciale de
nationalitate romana,nu constituie o categorie distincta de societatiile comerciale de
nationalitate romana,se incaderaza in categoria mare a societatiilor comerciale de
nationalitate romana.Societatea cu participatie straina prezinta multe din elementele
societatii in general,particularitatiile sunt date de existenta elementului de extraneitate
care face ca acestor societati sa li se aplice regulile privind regimul investitiilor
straine si legea 105/1992 privind reglementarea raportulilor dreptului international
privat,articolul 280 al legii 31/1990 republicat in 2004,constituirea societatiilor
comerciale cu participatie strain in asociere cu persoane fizice sau juridice romane
sau capital integral strain se efectueaza cu respectarea dispozitiilor legii 31/1990 si
cea a investiilor straine.
Capacitatrea societatii romane cu participatie straina de a face acte si fapte de
comert international rezulta din dispozitiile Constitutiei privind libertatea comertului
international,din legea 31/1990 unde articolul 1 confera societatii comerciale
capacitatea de a face acte de comert fara a distinge intre comertul intern si cel
international.
Se pot constitui in orice fel de domeniu,inclusiv in domeniul bancar si de
asigurari.
Pot avea ca obiect de activitate orice acte si fapte de comert,orice activitate
ciprinsa in codul CAEN . Tratatul de la Paris din 1997 prevede ca trebuie mentionat
expres in actul constitutiv ca se fac acte de comert international.Codul CAEN
prevede ca daca este aleasa o activitate,aceasta poate fi facuta pe plan intern si
international.Totusi este recomandabil sa fie mentionat expres ca societatea poate sa
faca acte de comert intern si international potrivit specialitatii persoanei juridice.
Constituirea societatii straine cu participatie straina,cunoaste urmatoarele
etape:-etapa intocmiri actului constitutiv
-etapa inregistrari la Registrul Comertului.Particularitatile care apar in etapa
constituiri societatii sunt legate atributele de identificare ale asociatului strain,la
madul cum se subscrie si se varsa capitalul social si la organizarea societatii.
Personalitatea juridica ale societatii care isi are sediul pe teritoriul roman este
cea a persoanei juridice romane,atributele de identificare sunt sediul care este criteriul
principal de determinare a nationalitatii unei persoane juridice.Conventia de la
Washinton prevede reglementari ale diferendelorrelative intre state di persoane ale
altor state.Conventia din 1965 prevede ca o societate chiar daca are sediul pe
teritoriul unui stat poate avea nationalitatea altui stat,daca este controlata din acel stat.
Capitalul social al societatii cu participatie straina se poate realiza prin:
-subscriptie
-varsare
Capitalul social poate fi subscris si varsat in valuta.In ceea ce priveste
subscriptia reglementarea nationala,legea 82/1991 impune exprimarea capitalului in
moneda nationale,lei,dar se poate exprima si in valuta.Filiala sau sucursala unei
societati straine face contabilitatea in moneda in moneda interna.Exista si
posibilitatea de subscriptie si varsare a capitalului in valuta.
Asociati straini pot sa subscrie in valuta cu echivalentul in lei,poate sa verse
in valuta.Asociatilor romani le este permisa subscriptia in valuta,nu este un
impediment legal obligatia de a face,de a varsa in viitor aportul subscris.
Varsarea capitalului capitalului social se poate face de catre romani numai in
moneda nationala,in baza Regulamentului B.N.R. 4 / 2005 care impiedica platile in
valuta intre rezidenti,acestea se fac numai in lei.
Patrimoniul societatii romane cu participatie straina,este reglementat in
articolu 65 al legeii 31/1990 care prevede ca “bunurile aduse la societate ca aport sunt
aduse in proprietatea societatii.Ordonanta guvernamentala de urgenta 92/1997
prevede ca societatile cu participare straina pot dobandi dreptul de proprietate asupra
terenurilor ca orice societate romana insa cu doua conditii:
-in legatura cu obiectul lor social
-in masura necesara derularii activitatii societatii.Dobandirea
terenului fara indeplinirea acestor conditii este sanctionata cu nulitatea absoluta a
actului.
Organizarea societatii cu participatie straina se face in baza legii societatiilor
31/1990 care cuprinde reguli generale,cum ar fi si cea conform careia in societatiile
pe actiuni asociatii unei societati cu participatie straina,pot stabili pentru acea
societate un alt sistem de organizare decat cel cuprins in aceasta lege.Legea 31/1990
este o copie fidela a Codului Comercial al lui Carol al II-lea,din 1938,care nu a intrat
niciodata in vigoare.Dupa 1990 capitolul din Codul lui Carol al II-lea privind
societatile comerciale a fost transpus in legea 31/1990,preluand bagajul informational
al unei legi antebelice.Exista doua legi in Europa postbelica:
-legea germana,din 1965,a societatilor pe actiuni
-legea franceza,din 1966,a societatilor comerciale.Legea 31/1990
prevede un singur sistem de organizare pentru societatea pe actiuni cu administrator
general,consiliu administrativ,presedinte,directie generala,dupa sistemul clasic
francez.S-a adoptat si sistemul german care prevede adunarea generala,directorat,
consiliu de supraveghere,partile putand alege intre cele doua sisteme,acesta din urma
extinzandu-se in Europa,sistem care reduce competentele adunarii generale dandu-i
atributii de informare nu de decizie,fata de sistemul francez,lucru rentabil pentru
societatiile mari,decizia este luata de directorat care este un manager de profesie nu
asociati,ci specialisti in domeniul respectiv,activitatea directoratului se desfasoara sub
supravegherea consiliului compus din mari actionari care au interes direct.Insa in tara
noastra sistemul german nu este reglementat in legea 31/1990.Raspunsul daca am
putea adopta legea germana definde de forta juridica conferita legi 31/1990,legea
societatii pe actiuni,partile nu pot deroga de la prevederile de ordine
publica.Organizarea nu este de ordine publica,deci nu exista temei legal.

7-Nov-2006 Curs 6

SOCIETATIILE COMERCIALE CU PARTICIPATIE STRAINA

Functionarea societatiilor cu participatie straina urmeaza regulile societatilor


comerciale de nationalitate romana,in general,particularitatiile privesc schimbul
valutar.:-societatiile cu participatie straina pot efectua operatiuni valutare in temeiul
Regulamentului B.N.R. 4/2005 privind regimul valutar.
OPERATIUNILE VALUTARE-DEFINITIE- “in rem”-dupa criteriul material
sunt operatiuni valutare acele operatiuni de incasari si plati care se efectueaza in
valuta -dupa criteriul subiectiv
,impersonal,sunt socotite operatiuni valutare care se efectueaza in lei dar intre
rezidenti si nerezidenti
REGULI CE GUVERNEAZA OPERARIUNILE VALUTARE EFECTUATE
DE SOCIETATIILE COMERCIALE CU PARTICIPATIUNE STRAINA
-1-Trebuie sa se efectueze prin conturi bancare per a contrario operatiunile cash
sunt extrem de limitate ele se desfasoara in zonele libere,in porturi,aeroporturi dar
fara semnificatie in comertul international
-2-ele se efectueaza in principiu in banci cu sediul in Romania(persoane de
nationalitate romana cu sediul in Romania si sucursalele bancilor straine autorizate sa
functioneze pe teritoriul Romaniei).Dupa liberalizarea regimului valutar in
2005,liberalizarea a fost completa in 2006.Societatiile comerciale cu participatie
straina pot deschide in mod liber si conturi in banci straine fara autorizarea B.N.R.
-3-Societatiile comerciale sunt libere sa detina si sa utilizeze activele lor in valuta,
nu exista nici o obligatie sa utilizeze activele in valuta
PERSONALUL SOCIETATII CU PERTICIPATIE STRAINA
Pot angaza in mod liber personal roman sau strain.Codul Muncii,legea 53/2003 se
aplica nediscriminatoriu cetatenilor romani si straini incadrati cu contract individual
de munca care presteaza munca pentru un angazator roman pe teritotiul Romaniei.
Esential aplicarii legii romane este locul desfasurarii muncii.
Personalul strain se imparte in:-1-personalul cu atributii in conducerea si
administrarea societatii(personalul societar are atributii prin actul constitutiv)pentru
ei intrarea pe teritoriul Romaniei este mult mai usor de obtinut,ei obtin viza de lunga
sedere pentru desfasurarea activitatii si nu este nevoie de permis de munca fiind in
raport de natura societara
-2-personalul angazat in munca-pentru ei este nevoie
de permis de munca,legea 203/1999 privind permisele de munca prevede ca permisul
de munca este documentul care se elibereaza de catre o autoritate specializata-Oficiul
pentru Migratia Fortei de Munca-este in subordinea Ministerului Muncii ,strainilor
care indeplinesc conditiile prevazute de legea romana cu privire la incadrarea in
munca care au aplicata pa documentul de trecere a frontierei viza de lunga sedere
pentru incadrarea in munca
Exista categorii de personal strain scutit de obtinerea permiselor de munca:
-personalul din tarile membreU.E. si ale spatiului economic european
-straini cu domiciliul in Romania
-alte categorii de straini scutiti de obtinerea permisului de munca in temeiul
acordurilor bilaterale incheiate cu statele terte din care face parte si Romania
Numarul permiselor de munca eliberate anual se stabileste prin Hotarare
Guvernamentale si este cuprins intre 1000-1500 de permise eliberate anual.
SALARIZAREA-personalului strain al societatii comerciale cu participatie
straina-poate primi salariul in valutain baza raportului juridic care se creeaza intre el
si societate este un raport intre un rezident si un nerezident,nu este supus
reglementarii B.N.R.
-personalul roman-nu poate fi salarizat in valuta pentru ce este o
plata intre rezidenti si potrivit RegulamentuluiB.N.R.,trebuie facuta in lei.EXCEPTII-
in zonele libere-legea 84/1992-prevedeposibilitatea personalului roman sau strain sa
fie platiti in lei si valuta in functie de prevederile contractuale
-personalul reprezentantelor societatiilor straine in Romania
poate fi platit in valuta
ASPECTELE FISCALE
Societatiile comerciale cu participatie straina avand sediul pe teritoriul Romaniei
platesc impozitele pe care le platesc toate societatiile de nationalitate romana,platesc
impozit pe profit si pe dividente.
Se pune problema de dubla impunere aceasta problema find rezolvata de
acordurile bilaterale de evitare a dublei impuneri(acord incheiat cu peste 80 de state).
INSOLVENTA
Romania a adoptat legea 637/2002-privind reglementarea raporturilor de drept
international privat in domeniul insolventei aceasta lege are doua mari titluri:
-1-privind raporturile cu statele straine in general si care a avut ca
.model legea model a UNCITRAL privind insolvabilitatea
.internationala din 1997
-2-raportul cu statele memgre U.E.si a avut ca model Regulamentul
Consiliului Uniuni nr.1346/2000 privind procedurile de insolventa
.intrat in vigoare in 2000
SOLUTIONAREA LITIGIILOR IN CARE SUNT IMPLICATE
SOCIETATIILE COMERCIALE CU PARTICIPATIE STRAINA
Exista posibilitatea de a-si alege jurisdictia litigiilor la care participa.Se pot adresa
instantelor judecatoresti ordinare,legea 105/1992 cu privire la reglementarea
raporturilor de drept intern privat si legea 187/2003 competenta de
jurisdictie,recunoasterea si executarea in Romania a hotarariilor in materie
comerciala aplicate in statele membre U.E.
Sau a se adresa arbitrajului ad hoc sau institutional. In foarte multe cazuri
societatiile cu participatie straina la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe
langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei are un regulament de organizare si
functionare si are reguli de procedura arbitrara in vigoare de la 1-ianuarie-2000.
Cand partile nu se inteleg si nu admit solutionarea de catre Curtea de la Bucuresti,
societatea romana apeleaza la competenta Curtii Internationale de Arbitraj a Camerei
Internationale din Paris,are propriile reguli de arbitraj in vigoare de la 1998.
In cazul arbitrajului ad hoc se apeleaza la regulile de arbitraj ale Comisiei
Natiunilor Unite pentru Dreptul Comertului International(UNCITRAL) in vigoare din
1976.
ACTIVITATEA COMERCIALA A PERSOANELOR
STRAINE IN ROMANIA
Persoanele straine pot desfasura in Romania activitati comerciale in trei forme
prin deschiderea in Romania de entitatii exogene de-1-filiale
-2-sucursale
-3-reprezentante
-1-Filialele din Romania ale societatiilor comerciale straine este acea societate
comerciala cu persoanalitate juridica romana distincte de personalitatea juridica a
societarii mama din strainatate care se afla sub controlul societatii mama de aici
rezulta elementele esentiale ale filialei-are personalitate juridica proprie distincta de
personalitatea juridica a societatii mama din strainatae ceea ce confera calitatea de
subiect de drept de sine statator distinct de societatea mama.Cea mai importanta
consecinta a personalitatii juridice proprii ea filialei este faptul ca are un patrimoniu
propriu diferit de cel al societatii mamasi poate actiona in raport juridic ci tertii in
nume propriu si pe seama ei insasi.Pe planul dreptului international privat consecinta
directa a personalitatii juridice a filialei este faptul ca statutul organic al filialei este
supus legii statului pe al carei teritoriu isi are propriul sediu.Societatea mama exercita
asupra filialei un control si acest control a dat sensul etimologic al cuvantului filiatie-
filius-filii=fiu,este controlul pe care parintele il exercita asupra copilului
sau.Controlul consta in exercitarea de exercitarea de regula a capitalului
social,societatea mama detine majoritatea capitalului social al filialei mergand pana la
10%din capitalul sau,societatea mama detine majoritatea dreptului de vot in
organismele de conducere si administratie ale filiatiei.
Relatiile dintre filiala si societatea mama-sub aspect juridic-relatia dintre
societatea mama si filiera este o relatie complexa specifica deoarece filiala este
autonoma pentru ca are personalitate juridica dar pe de alta parte societatea mama
exercita asupra ei mijloace de control adica ele se mentioneaza in actul constitutiv
-din punct de vedere economic-filiala
este dependenta pe de o parte deoarece coordonatele economice ale filialei sunt
stabilite de societatea mama,pe de alta parte filiala are o viata economica proprie,
intocmeste documente contabile proprii,are bilant propriu,cont de profit si pierderi si
este obligata sa plateasca impozite in Romania ca orice societate romaneasca.
Filiala se constituie ca orice alta societate romaneasca,in oricare din formele
prevazuta de legea 31/1990.Ca sa se deosebeasca totusi in actul constitutiv al filialei
trebuie prevazut in mod explicit caracterul de filiala si in ce consta controlul pe care
societatea mama il are asupra filialei.
Filialele functioneaza ca orice persoana juridica romana,sunt inregistrate in
tara,regulanentulB.N.R. 4 /2005 le incadreaza in categoria persoanelor juridice
rezidente,o persoana juridica straina care are o filiala in tara devine rezidenta din
punct de vedere valutar.
-2- Sucursalele-definitie-este un sediu(stabiliment) secundar al societatii mama
din strainatate lipsita de personalitate juridica proprie care beneficiaza insa de un
capital ce ii este afectat in intregime de societatea mama si care poseda o anumita
autonomie juridica si economica fata de societatea mama.elementele definitorii sunt:
-nu are personalitate juridica proprie,nu este un subiect distinct de
societatea mama din strainatate neavand personalitate juridica proprie sucursala nu
are nici un patrimoniu propriu,totusi sucursala are un capital propriu,are o masa de
bunuri care ii este afectata in exclusivitate de cocietatea mama.Sucursala poate face
acte juridice numai pe seama societati mama,efectele patrimoniale ale actelor sale se
produc in patrimoniul societatii mama.Sucursala poate actiona in numele societatii
mama ca un mandatar al ei.Pe planul dreptului international privat consecinta lipsei
umei personalitati juridice proprii este aceea ca statutul organic al sucurslei este
supus legii societatii mama.Sucursala este supusa lex societatis a societatii mama din
strainatate
-este dependenta din punct de vedere juridic si economic de
societatea mama fata de care beneficiaza totusi de o anumita autonomie.
Relatiile dintre sucursala si societatea mama sunt-de dependenta a sucursalei
fata de societatea mama din punct de vedere juridic si economic mult mai pronuntata
decat cea a filialei,deoarece sucursala nu are personalitate juridica proprie.Capitalul
social al sucursalei este format 100%din capitalul societatii mama.Societatea mama
in actul constitutiv al sucursalei ii stabileste coordonatele juridice si
economice,obiectul de activitate,bunuri ce formeaza capitalul etc. .
-sucursala are elemente de
autonomie juridica si economica,din punct de vedere juridic exista cel putin doua idei
care exprima autonomia societatii.Sucursala are o capacitate de subiect de drept
limitata,adica adica ea poate actiona si poate fi actionata in justitie in nume propriu
pentru operatiunile pe care le efectueaza in Romania.Legea 105/1992 cu privire la
reglementerile dreptului international privat care prevede ca o persoana juridica
straina este socotita ca avand sediul in Romania,in cazul in care are pe teritoriul
Romaniei o sucursala,filiala sau reprezentanta.Instantele juridice romane sunt
competente sa judece litigiile privind actele si faptele juridice ale sucursalei.
Cocontractantul roman daca are litigiu cu sucursala poate sesiza instanta romana de la
sediul sucursalei din tara nefiind obligat sa se duca la instanta de la sediul societatii
mama din strainatate.
Sucursala poate fi supusa unei proceduri de dizolvare si lichidare inclusiv
prin faliment propriu cu privire la bunurile care le are in tara fara ca aceasta sa aiba
vreo consecinta asupra personalitatii juridice a societatii mama din strainatate ea
pastrandu-si personalitatea juridica chiar daca sucursala ei din tara se dizolva.
Reciproca nu e valabila,daca se dizolva societatea mama se dizolva si toate
sucursalele ei oriunde ar fi.
Autonomie economica avand capital propriu o masa de bunuri beneficiaza
de o autonomie gestionara ele trebuie sa respecte legiile contabile romane,intocmeste
bilantul de venituri si cheltuiele,cont de profit si pierderi pe care trebuie sa la
inregistreze la autoritatiile fiscale romane.Contabilitatea sucursalei se centralizeaza la
societatea mama.
Constituirea sucursalei de catre o societate mama din strainatate,pentru a fi
posibila trebuie ca legea straina sa-i permita acest lucru.Daca ii permite infintarea
sucursalei aceasta va fi supusa legii romane,actul ei constitutiv se inregistreaza la
Registrul Comertului.In ceea ce priveste denumirea articolul 37 al legii 26/1990
privind Registrul Comertului,prevede ca in denumirea sucursalei trebuie mentionat si
sediul principal al societatii mama din strainatate.

14-nov-2006 Curs 7

REGIMUL JURIDIC AL SUCURSALEI


Capacitatea de folosinta a sucursalei si conditia ei juridica ca persoana juridica in
Romania-Categoriile de acte juridice pe care sucursala le poate face in Romania se
determina prin aplicarea corelativa asupra sucursalei a doua sisteme de drept:
-sistemul de drept strain al societatii mama-care guverneaza
.statutul organic al societatii mama
-legea romana –deoarece sucursala isi desfasoara activitatea pe
.teritoriul Romaniei
Pe capul sucursalei se intrunesc doua sisteme de drept fiecare influenteaza
regimul juridic al sucursalei :
-A-actiunea legii nationale a societatii mama-avand urmatoarele consecinte
-a-sucursala nu poate face in Romania mai multe acte si fapte
.juridice decat face societatea mama in propria ei tara
-b-activitatea sucursalei in Romania i-a sfarsit in cazul in care
.existenta societatii mama inceteaza in tara sa de origine
-B-sucursala isi desfasoara activitatea pe teritotiul Romaniei si ca atare ea
este supusa pachetului de acte normative care constituie institutia conditiei juridice a
persoanei juridice straine in Romania.Sunt mai multe acte normative pe care
sucursala trebuie sa la respecte:
-a-regulamentul contabil-sucursala trebuie sa respecte legiile
.contabile romane legea 82/1991 legea contabilitatii prevede ca
.este aplicabila si entitatiilor din Romania ale persoanelor juridice
.straine
-b-regimul valutar-din punct de vedere al regimului valutar
.regulamentul B.N.R. 4/2005 prevede ca sucursalele sunt rezidenti
.din punct de vedere valutar.Societatea mama in cazul in care are o
.sucursala in Romania devine rezidenta din punct de vedere valutar
.pe teritoriul Romaniei putand face operatiuni cu alti rezidenti
.numai in moneda nationala
-c-regulamentul fiscal si vamal-sucursalele sunt supuse legilor
.fiscale romane.Codul fiscal mentioneaza sucursala in articolul 8
.in categoria sediilor permanente ale persoanei juridice straine in
Romania,sucursalele trebuie sa platewasca impozit pe profitul
Obtinut in Romania
-3-REPREZENTANTELE-Definitie-sediul secundar al societatii mama din
strainatate,lipsit de personalitate juridica proprie care nu are un capital distinct de cel
al societatii mama si care poate efectua numai operatiuni de reprezentare a societatii
mama fata de partenerii sai cumerciali din Romania.
-Caracteristici-a-reprezentanta nu are personalitate
juridica proprie ele constituie o prelungire a personalitatii societatii mama din
strainatate,ele nu au calitate de subiect de drept distinct de societatea mama iar din
punct de vedere al dreptului international privat ele sunt supuse lui lex societatis al
societatii mama,din acest punct de vedere reprezentanta se aseamana cu sucursala dar
se deosebeste esential de filiala care au personalitate juridica proprie
-b-reprezentantele pot efectua numai acte
juridice in calitate de reprezentant al societatii mama adica in calitate de intermediar
declarat intre societate si partenerii oficiali din Romania,reprezentantele pot actiona
numai in numele si pe seama acesteia in calitate de mandatar al acesteia,din acest
punct de vedere reprezentantele se aseamana cu sucursalele,numai ca sucursala poate
face in mod exceptional si acte in nume propriu dar pa seama csocietatii mama,filiala
avand personalitate juridica proprie incheie acte in nume si pe seama ei insasi.
-c-reprezentantele nu au capital propriu
distinct de cel al societatii mama,totusi ele au o masa de bunuri care este afectata de
catre societatea mama pentru a-si putea desfasura activitatea in tara dar nu constituie
un capital social,de aceea reprezentanta nu constituie o forma de investitie straina in
Romania.
Lipsa capitalului social propriu este cea mai importanta distinctie intre
sucursala si reprezentanta
- Temeiul juridic al reprezentantei-legea 31/1990 cu ocazia
republicarii in 1998 a mentionat reprezentantele si agentiile in articolul 44 in
categoria sediilor secundare ale persoanelor juridice straine in Romania
-decretul lege 122/1990-cu
privire la autorizarea si functionarea in Romania a reprezentantelor societatiilor
comerciale straine in Romania
-hotararea guvernamentala
1222/1990 privind regimul impozitelor si taxelor aplicabile reprezentantelor din
Romania a societatilor comerciale straine si drepturile si obligatiile salarizarii
personalului roman.
Din punct de vedere terminologic notiunea de reprezentanta este una generica
dar de foarte multe ori ele se numesc agentii sau birouri.
-Constituirea si autorizarea functionarii reprezentantelor-
constituirea reprezentantelor societatiilor comerciale straine in Romania este supusa
legii romane-procedura este prevazuta de legea romana in decretul lege 122/1990
prevede ca procedura se declansaza la cererea societatii mama,este posibil ca mai
multe societatii straine sa ceara deschiderea unei singure reprezentante.Cererea
trebuie sa contina :-denumirea si sediul societatii mama din strainatate
-obiectul ei de activitate precum si cel al reprezentantei,
.reprezentanta poate face mai putin dar nici o data mai mult decat
.societatea mama
-durata de functionare a reprezentantei
-numarul si functiile persoanelor care urmeaza a fi incadrate in
.reprezentanta.
-trebuie anexate o serie de documente dintre care cele mai
Importante sunt-o atestare din partea Camerei de Comert sau din
.partea altui organ competent din care sa rezulte ca
.societatea mama are o existenta legala in acel stat
.si obiectul de activitate al societatii mama
-o confirmare din partea banci din care sa rezulte ca
.societatea mama isi desfasoara in mod curent
.afacerile si nu este in stare de faliment sau de
.incetare a platilor(certificat de bonitate)
-o imputernicire autentificata de societatea mama
.persoanei care o va reprezenta in Romania. Cererea
se va adresa Ministerului Economiei si Comertuilui care are un departament special
ce se ocupa de reprezentantelor societatiilor straine.Ministerul este obligat sa
raspunda in 30 de zile de la data inregistrari cereri.In cazul respingerii ,aceasta trebuie
motivata.Daca insa este admisa cererea,se emite autorizatia de functionare de catre
Minister care are cateva mentiuni obligatorii-denumirea si sediul societatii din
Societatii mama din strainatate
-obiectul de activitate al reprzentantei din tara
-conditii pentru exercitarea activitatii din tara
-durata reprezentantei si sediul ei din Romania.In
termen de 15 zile de la data eliberarii autorizatiei,reprezentanta este obligata sa se
inregistreze la administratia financiara in a carei raza isi are sediul,are rol de
inregistrare fiscala.Reprezentanta trebuie sa plateasca impozit,pana in 1997 se
prevedea obligativitatea reprezentantei sa se inregistreze cu scop statistic si la Camera
de Comert si Industrie a Romaniei,din 1997 nu mai exista aceasta obligatie dar
majoritatea reprezentantelor se inregistreaza la Camera de Comert si Industrie care
emite un catalog cu reprezentantele inregistrate,fiind o forma de publicitate pentru
acestea.
-Obiectul de activitate al reprezentantelor-pot efectua in
numele si pe seama societatii mama mai multe acte juridice-pot emite sau primi
.oferte si comenzi catre si de la partenerii
.comerciali,ai societatii mama,din Romania
-pot purta negocieri si incheia contracte pe baza
.unei procuri de la societatea mama
-poate face reclama,publicitate informari pentru
.societatea mama
-poate acorda asistenta tehnica si service pentru
.masinile si utilazele pe care societatea mama le
.vinde in Romania
-pot face prestari de servicii similare celor pe care
.societatea mama le efectueaza in tara de origine
(reprezentante societatiilor de transport si expeditie
.internationala sau ale societatiilor aviatice)
-pot deschide birouri de turism sau de presa straine
-pot face ori ce acte si fapte juridice in scopul
.promavarii si sprijinirii activitatii societatii mama
.in Romania
-Capacitatea de folosinte a reprezentantelor si conditia lor juridica
in calitate de persoana juridica straina in Romania-pe capul reprezentantelor se
intrunesc doua legi:-A-legea straina care guverneaza statul societatii mama straine
-a-reprezentanta nu poate face in romania mai multe acte si
.fapte juridice decat poate face societatea mama in propria
.ei tara
-b-reprezentanta actioneaza in numele si pe baza societatii
. mama
-c-incetarea activitatii societatii mama atrage automat
.incetarea activitatii reprezentantei
-B-legea romana care guverneazaconditia juridica a strainului
persoana juridica in Romania.Reprezentantele sunt supuse pachetului de acte
normative privind conditia juridica a strainului cu urmatoarele consecinte:
-a-reprezentanta nu poate face in Romania decat acele acte
.juridice mentionate in autorizatia ei de functionare
-b-raspunderea reprezentantei si raspunderea societatii
.mama pentru actele reprezentantei este supusa legii romane
-c-reprezentantele trebuie sa respecte si ele legile contabile
.romane,legea 82/1991-legea contabilitatii
-d-reprezentantele sunt si ele rezidenti din punct de vedere
.valutar,regulamentul B.N.R. 4/20005 le enumera precum
.rezidenti
-e-reprezentantele nu pot primi licente de import-export
.pentru ca sunt persoane straine
-f-din punct de vedere al regimului fiscal ele sunt supuse
unui impozit anual de 4000 euro,pervede Codul Fiscal,
Reprezentantele nu sunt mentionate in categoria sediilor
permanente ,totusiin lumina articolului 8 din Codul fiscal “in cazul in care
reprezentanta incheie contracte si primeste tarife,preturi pentru bunurile pe care le
vinde sau pentru serviciile pe care le presteaza in numele societatii mama,pentru
aceste venituri se plateste impozit pe profit.Daca insa reprezententa face numai
operatiuni de reclama,publicitate ramane impozitul fix de 4000 de euro.
-Personalul reprezentantelor-pot angaza cetateni romani sau straini.
Pentru straini este necesar sa obtina permise de munca,ei sunt supusi ordonantei de
urgenta a guvernului numarul 194/2002 privind reglementarea streinilor.Contractele
de munca ale angajatilor romani ai reprezentantei trebuie sa se inregistreze la
Inspecotoratul Teritorial de Munca de la sediul reprezentantei.Straini pot cere si ei
acest lucru daca vor,nefiind obligatoriu.Straini ca si romani pot primi salariul in
valuta in baza hotararii de guvern 1222/1990 care prevede acest lucru.
-Raspunderea civila a reprezentantelor-decretul lege 122/1990 prevede
o raspundere directa a societatiilor mama din strainatate pentru actele si activitatea
angajatilor reprezentantei pentru daunele produse ca urmare a faptelor ilicite savarsite
de reprezentanta din Romania,apare ca raspunderea comitentului pentru fapta
prepusului,raspunderea este solitara.
-Litigiile in care sunt implicate reprezentantele-ele se pot prezenta in
fata instantelor romane si in fata unui tribunal arbitrar romanesc in numele si pe
seama societatii mama pe seama unei procure.Reprezentatul fi chemate in judecata
prin reprezentanta sa din Romania,in fata instantei romane in cazul in care litigiul
izvoraste dintr-un act juridic savarsit de reprezentanta in tara(articolul 149 din legea
105/1992-privind regimul de drept international privat).

III-TEORIA GENERALA A CONTRACTELOR


COMERCIALE INTERNATIONALE
Este cea mai importanta institutie a dreptului comercial
international,deoarece prin reglementarile sale se realizeaza operatiunile comerciale.
Are doua elemente definitorii:-de comercialitate comun cu cel din dreptul
.comercial
-de internationalitate

CONTINUTUL CONTRACTELOR
COMERCIALE INTERNATIONALE

Contractele comerciale internationale sunt supuse principiului libertarii, partilor


in stabilirea continutului contractului partile sunt libere sa incheie sau nu un contract
comercial international,fiind pe picior de egalitate juridica,daca il incheie pot sa
prevada in mod liber continutul sau,de la acest principiu nu exista limite,reglementari
imperative care limiteaza vointa partilor,limitele sunt stabilite prin acte
normative,legi imperative incorporate in contract.
Acesti termeni se refera la protectia consumatorului,la disciplina contractuala,la
reprimarea clauzelor contractuale.
In sectoare foarte importante precum cel bancar si al asigurarilor,contractele se
incheie pe baza de clauze prestabilite,pe clauze de adeziune.
Clauzele se clasifica in doua categorii:
I-Clauze generale pe care le intalnim in toate contractele comerciale
.internationale cu ……..
II-Clauze specifice in anumite contracte(clauze comerciale internationale
.incheiate pe termen lung)

21-nov-2006 Curs 8

I CLAUZE GENERALE IN CONTRACTELE


COMERCIALE INTERNATIONALE

Practica internationala a relevat existenta unui fond comun de clauze generale


inserate in contractele comerciale internationale.
-1-Preambulul contractului –partile insereaza de regula imprejurarile care au
dus la incherea contractului,ratiunile care au determinat partile sa-l incheie,precum si
obiectivele esentiale pe care partile si le propun sa le realizeze prin incheiereasi
executarea contractului.
-2-Clauze privind partile contractante si alte elemente de identificare ale
acestora.Individualizarea partilor contractante reprezinta o conditie de validitate a
oricarui act juridic.In contract sunt introduse atributele de identificare ale partilor
(pentru persoanele juridice-denumirea complecta,nationalitatea persoanei
juridice,sediul,acesteia,numarul de inregistrare in registrul comertului,capitalul social,
contul bancar,numele reprezentantului societatii,cetatenia acestuia,domiciliul sau
rezidenta,calitatea reprezentantului.-pentru persoana fizica-
numele,cetatenia,domiciliu sau rezidenta acesteia)
-3-Clauze privind obiectul material al contractului:
-A-Clauze privind marfa,lucrarea sau serviciul ca obiect material al
contractului.Contractul trebuie sa cuprinda denumirea complecta a marfi si toate
elementele necesare pentru determinarea precisa a acestora (tip,culoare,serie) in cazul
in care obiectul este numai determinabil partile trebuie sa indice elemente certe si
suficiente pentru determinarea lui pe parcursul executarii,in cazul bunurilor viitoare
partile trebuie sa indice criterii precise de determinare a caracteristicilor marfi astfel
incat sa fie posibila punerea in fabricatie sau procurarea lor de catre vanzator.
-B-Clauze privind cantitatea ,partile vor preciza in contract unitatea de
masura,locul,momentul,modul de determinare al cantitatii si documentul care atesta
cantitatea,in cazul in care se prevede o receptie cantitativa a marfi,partile trebuie sa
stipuleze termenele si conditiile de efectuare a receptiei si locul acesteia.Se pot insera
clauze de toleranta cantitativa sau perisabilitate.
-C-Clauze privind calitatea marfurilor,lucrarilor sau serviciilor
.Metodologia de determinare a calitatii:
-a-partile care vor stipula in contract clauze privind:
-natura acestor specificatii
-termenele si modalitatiile de avizare a lor de catre
.cealalta parte
-consecintele pe care le vor avea asupra contractului
.eventualele modificari ale specificatiilor,ulterioare
.momentului incheierii contractului
-specificatiile de calitate pot aparea sub denumirea de
.standarde de calitate,specificatii tehnice incluse in carti
.tehnice,certificate de garntie etc.
-b-clauze privind procedura de constatare a lipsurilor calitative,
partile vor stipula clauze privind controlul si receptia calitativa a marfurilor,
modalitatea tehnica si actele de control,documentele pe baza carora oricare dintre
parti pot sa-si fundamenteze pretentiile,locul unde se va efectua receptia calitativa.
-c-clauze privind raspunderea pentru calitate se vor preciza in
contract clauze privind: -obligatia de garantie pentru calitate ce incuba furnizorului
.marfi
-termenul de garantie
-modalitatiile de remediere o lipsurilor calitative care pot
.consta in reducerea pretului,predarea unor marfuri
.corespunzatoare
-sanctiunile aplicabile furnizorului in cazul unor lipsuri
.calitative
-intinderea,data inceperii si modul de calcul al termenelor
.de garantie
-obligatiile partilor in cadrul acestor termene
-se va preciza cui ii revine dreptul de a opta intre
.acordarea de bonificatii,repararea si inlocuirea precum si
.conditiile in care se potate refuza inlocuirea
-d-Clauze de asistenta tehnica si service atunci cand pentru
aceste operatiuni nu se incheie contracte speciale ,partile vor indica conditiile de
acordare a asistentei tehnice si service-ului si conditii de livrare de piese de schimb
-e-Clauze privind procedura de reclamare a lipsurilor calitative si
cantitative -se vor indica conditiiletermenelor si modalitatilor de
.solutionare a reclamatiilor
-se indica de asemenea cuprinsul pe care trebuie sa il
.aiba reclamatia,documentele doveditoare care trebuiesc
.anexate,eventualele obligatii ale cumparatorului pana la
.solutionarea reclamatiei,procedura de comunicare a
.reclamatiei,termenele si modalitatiile in care vanzatorul
.urmeaza sa comunice cumparatorului raspunsul la
.reclamatie
-se va indica efectul pe care aceasta reclamatie il va
.avea asupra obligatiei cumparatorului de a plati pretul
.precum si consecintele nerespectarii termenelor de
.comunicare a reclamatiei si a raspunsului la aceasta
-f-Clauze privind ambalajul si marcarea,partile vor insera in
contract felul marcajului,continutul acestuia si limita in care se efectueaza,se va
preciza de asemenea si regimul juridic al ambalajului (daca se transmite proprietatea
asupre ambalajului sau doar se inchirieaza).
-4-Clauze privind livrarea marfii si transmiterea riscurilor si a dreptului
de proprietate asupra marfii,partile vor stabili termenele de livrare prin fixarea unei
anumite date sau a unei perioade de timp indicand careia dintre parti ii revine dreptul
de a fixa data exacta a livrarii,in cadrul perioadei de timp indicate.Se pot indica
termene intermediare de livrare si un termen final,termenul de livrare poate fi stabilit
ulterior incheierii contractului insa partile vor indica in contract modalitatile de
determinare al acestuia,se poate preciza sau stabili un termen sa fie esential si ca
pentru efectuarea livrarii sa se formuleze o cerere expresa de catre celalalta parte.Se
prevad sanctiunile aplicabile in cazul nerespectarii termenelor de livrare.Din contract
nu vor lipsi clauzele referitoare la modalitatea de livrare,locul livrarii si suportarea
cheltuielilor livrarii.Riscurile contractelor vor fi transmise partilor in conditiile
stipulate in contract,in cazul in care partile nu stipuleaza in mod expres momentul
transferurilor riscurilor vor fi aplicabile prevederile Conventiei de la Viena din 1980.
O clauza importanta este si cea vizand momentul transferului dreptului de
proprietate asupra marfurilor.Partile vor trimite la uzanta internationala se impune a
se preciza faptul ca INCOTERMS si Conventia de la Viena nu cuprind stipulatii
referitoare la transmitarea proprietatii asupra marfurilor.
-5-Clauze privind conditiile de expeditie,incarcare,descarcare,transport si
asigurare,aceste clauze pot fi stipulate in mod direct sau prin referire la INCOTERMS
sau la o uzanta comerciala internationala (Free Alow Seal Ship-INCOTERMS 2000).
-6-Clauze privind obligatia de preluare a marfii.Se vor preciza conditiile
in care cumparatorul poate refuza preluarea marfii.
-7-Clauze privind pretul –va fi stipulat atat pe unitatea de produs cat si pe
valoarea totala,daca partile nu determina pretul in contract ele vor fi obligate sa
convina asupra modalitatii de determinare a acestuia in viitor,astfel acestea vor indica
criteriile pentru calculul pretului si eventual limite maxime si minime ale acestuia.In
cazul in care partile se limiteaza sa precizeze faptul ca operatiunea se incheie pe
adevaratul pret,pretul curent sau o alta formula echivalenta vor fi aplicabile
prevederile articolului 40 din Codul Comercial,daca dreptul roman este aplicabil in
cauza,conform caruia pretul se va determina dupa listele bursei Mercuriale locului in
care contractul a fost incheiat sau in lipsa locului cel mai apropriat sau dupa orice alt
mijloc de proba.
-8-Clauze privind obligatia de plata a pretului-obligatia de plata a pretului
constituie o conditie esentiala a contractului.In determinarea obligatiei partile vor
indica modalitatea de plata a pretului,locul platii pretului,momentul platii pretului si
instrumentul de plata,partile vor putea introduce si clauze vizand imputatia platii prin
indicarea ordinii de stingere a debitelor
-9-Clauze asiguratorii impotriva riscurilor valutare sau nevalutare si
clauze de continuare a raporturilor contractuale –apar in special in contractele pe
termen lung care sunt supuse riscurilor devalorizarii monedei de plata dintre clauzele
asiguratorii sunt clauze de revizuire a pretului (clauza clientului cel mai
favorizat,clauza ofertei concurente,clauza aur).Partile pot insera in contract si clauze
de prelungire sau extindere a relatiilor dintre acestea si la alte contracte.

28-nov-2006 Curs 9

CLAUZE CONTRACTUALE
SPECIFICE CONTRACTELOR CARE AU IN
CONTINUTUL LOR OBLIGATII DE A FACE
In aceste contracte se inserteaza o clauza prin care partile se obliga sa depuna
toate eforturile pentru a realize prestatia la care se obliga .
Clauza se numeste “best efforts”,instituie o obligatie de mijloace si este
introdusa in contractile de consignatie,de concesiune,de agentie,de publicitate
comerciala,service,etc. .
CLAUZE PENTRU RASPUNDEREA CONTRACTUALA
-1-In contract pot fi inserate clause penale,prin care se limiteaza la anumita suma
raspunderea patrimoniala a debitorului obligatiei neexecutate.
-2-clauze exonerante de raspundere (clause de forta majora)
CLAUZE SALVE ET REPETAE
Debitorul unei prestatii caracteristice,mai ales debitorul pretului,se angazeaza san
u puna in miscare o actiune in rezolutia contractului,sau sa opuna exceptii bazate pe
neexecutarea obligatiilor corelative a celorlalte parti atat timp cat el insusi nu si-a
indeplinit obligatia de plata a pretului. Mai apoi sa ridice exceptii bazate pe
neexecutarea contractului,sa ceara rezolutia contractului si restituirea pretului
platit..Se urmareste ca debitorul pretului san u refuse plata acestuia pentru simplul
motiv ca ar fi formulat obiectiuni in ceea ce priveste conditia calitativa sau cantitativa
a marfii
CLAUZE PRIVIND PREANTAMPINAREA
SI SOLUTIONAREA LITIGIILOR
In vederea preantampinarii litigiilor,partile introduce in contract clause prin care
se obliga sa se intalneasca sis a discute in mod amiabil problemele ivite in executarea
contractului,solutii amiabile.
Daca partile nu se inteleg vor proceda la sesizarea instantei judiciare
ordinarem,la instanta arbitrara sau vor apela la un mediator.
CLAUZE PRIVIND DETERMINAREA DREPTULUI
APLICABIL CONTRACTELOR
In contractile comerciale internationale partile pot proceda la alegerea sistemului
de drept al legii aplicabile contractelor fie in integralitatea lor fie cu privire la
anumite aspecte ale acestora (lex voluntatis).Partile pot desemna ca fiind aplicabil
contractului,chiar doua sau mai multe legii,in situatia in care partile nu au ales legea
aplicabila contractului se va apela la normele conflictuale ale sistemului de drept
pentru care exista “lex fori”care v desemna aceasta lege.
CLAUZE PENTRU LICENTE SAU ALTE AUTOTRIZATII
LEGALE DE IMPORT-EXPORT
Fiecare parte isi va obtine licenta in propria sa tara,insa partile pot sa prevada
altfel.Obligatia de a obtine licenta este o obligatie de mijloace,daca nu au prevazut ca
ar fi obligatie de rezultat.
CLAUZE DE CONFIDENTIALITATE
Prin aceasta partile convin ca informatiile obtinutye in timpul negocierii
contractului sau executarea acestuia sa aiba un character confidential,neputand fi
dezvaluit tertilor si utilizat in interes propriu fara consintamantul celeilalte parti.
In acest scop partile trebuie sa indice informatiile sau documentele considerate
confidentiale si persoanele considerate terte.Documentele confidentiale pot fi
stampilate ,pe ele urmand a se mentiona confidential sau secret.Partile pot sa indice
informatii pe care nu la considera confidentiale precizand ca toate celelalte vor fi
considerate ca avand character confidential sau secret.Se va indica si durata in care
confidentialitatea trebuie sa fie pastrata,aceasta durata putand fi cea a derularii
contractului sau o perioada mai mare decat aceeasta.Se va preciza si sanctiunea
aplicabila in cazul invcalcarii acestei obligatii.
CLAUZE DE EXCLUSIVITATE
Este frecvent intalnita in contractile de prestarii servicii.de agentie,de
concesiune,de franciza,etc. .
In contractul de agentie,exclusivitatea reprezinta un monopol conferit
agentului de a incheia contracte in numele sip e seama principalului,intr-un anumit
domeniu de activitate,pe un anumit teritoriu sau fata de o anumita clientele.
Exclusivitatea conferita agentului poate fi :
--absoluta-atunci cand principalul nu poate efectua operatiuni
comerciale prin alti agenti
-relativa-atunci cand principalul poate efectua operatiuni
comerciale prin alti agenti,dar agentul nu-l poate
reprezenta doar pe acel principal
CLAUZA DE NECONCURENTA
Contine anganjamentul pe care si-l asuma debitorul obligatiei de a nu efectua intr-o
anumita perioada de timt si intr-o anumita zona geografica delimitata o operatiune
determinate de aceiasi natura cu cea efectuata de catre cealalta parte.Aceasta clauza
se intalneste in contractile de prestarti servicii,de concesionare exclusive,de
franciza,etc. .
Obligatia de neconcurenta este limitate in timp,ea neputand fi stipulate pe
perioade nedeterminate sau foarte lungi si neputand fi absoluta.
CLAUZE GENERALE FINALE IN CONTRACTELE
COMERCIALE INTERNATIONALE
Partile vor mentiona clauze privind modificarea contractelor,incetarea
contractului,clauze privind preluarea unor eventuale uzante,clauze pentru exemplarul
de contract care va fi considerat drept exememplar de referinta in caz de conflict intre
parti,clauze de interzicere a vanzarii marfii catre terti, clauze pentru limba in care este
redactat contractul,numarul de exemplare, data si locul incheierii acestuia.

CLAUZELE SPECIALE IN CONTRACTELE


INTERNATIONALE-PE TERMEN MEDIU SAU LUNG

Contractele pe termen mediu sau lung sunt supuse riscului ca intre momentul
incheierii si momentul executarii sa survinaimprejurarii independente de culpa
partilor,imprejurari de natura a perturba echilibru contractual stabilit de parti la
momentul incheierii contractului si care pot face imposibila sau sensibil mai oneroasa
prestatia uneia sau ambelor parti contractante.Riscul trebuie sa indeplineasca anumite
conditii:
-1-Sa constea intr-un eveniment,imprejurare
-2-Imprejurarea sa fie posibila,probabila
-3-Sa fie independenta de culpa partilor
-4-Sa aiba drept urmare o ingreunare a executarii obligatiilor de
catre una dintre parti,sau chiar imposibila executarea acestora
-5-Evenimentele sa intervina intre momentul incheierii
contractului si executarea acestuia
CLASIFICAREA RISCURILOR
-1-Riscuri comerciale-valutare-variatia cursului de schimb,a monedei de
plata a pretului contractual
-nevalutare-schimbarea pretului materiei prime,
schimbarea pretului materialului sau fortei
munca,schimbarea tarifelor da transport,
comisioanelor,primelor de asigurare ,etc.
-2-Riscuri necomerciale-politico-administrative-exemple-embargoul,
razboiul,modificarea regimului politic,
schimbarea regimului de import-export,etc.
-naturale-inundatii,calamitati
CLASIFICAREA CLAUZELOR ASIGURATORII
-1-Dupa felul riscurilor la care se refera:
-a-clauze impotriva riscurilor valutare-clauza aur,clauza de
optiune a monedei libere,etc.
-b-clauze impotriva riscurilor nevalutare-clauze de revizuire a
pretului,clauza de post-calculare a pretului,clauza ofertei
concurentei
-c-clauza de forta majora-se evita riscurile politicii administrative
si cele ce tin de calamitati naturale
-2-Dupa obiect:
-a-clauze de mentinere a valorii contractelor-clauza aur
-b-clauze de adoptare a contractului-clauza ofertei concurente,
clauza clientului mai favorizat,clauza de hardship
-3-Dupa modul in care opereaza:
-a-clauze care opereaza automat-contin un mecanism de adaptare
a contractului astfel incat oricare dintre parti,singura va putea sa
procedeze la adoptarea contractului fara a fi nevoie negocieri cu
cealalta parte contractanta,fara interventia organelor juridice
(exemplu-factura telefonului mobil)
-b-clauze care nu au o actiune automata-implica renegocierea
contractului

CLAUZELE ASIGURATORII VALUTARE


-1-Clauza aur-In 1944,Acordul de la Breton-Woods prin care s-a instituit Fondul
Monetar International cuprinde doua principii:
-a-Principiul paritatiilor-fixe in aur ale monedelor statale
membre ale Fondului Monetar International (un dolar reprezinta
888 miligrame de aur)
-b-Principiul convertibilitatii in aur-pana in 1971 aurul a jucat
.rolul de numitor comun.Pretul contractual era exprimat intr-o
.moneda ce avea o paritate fixa in aur.Daca intre momentul
.incheierii contractul si momentul executarii lui schimba
pretul modificandu-l corespunzator
5-nov-2006 Curs 10

CLAUZELE ASIGURATORII VALUTARE

In contractele internationale comerciale incheiate pe termen mediu si lung,sunt


mai multe decat contractele civile, pot aparea riscuri care sunt de natura a perturba
echilibrul contractual stabilit intre parti.Pentru a evita aceste consecinte ale riscurilor
partile trebuie sa prevada in contracte clauze asiguratorii.Deoarece in sistemul nostru
de drept nu este reglementat legal,principiul rebus sic standibus (teroia impreviziunii)
,partile trebuie sa prevada in contract aceste clauze asiguratorii impotriva efectelor
negative ale riscurilor.
CLASIFICAREA CLAUZELOR ASIGURATORII
-I-dupa natura riscurilor care sunt vizate:
-1-clauze asiguratorii impotriva riscurilor valutare
-2-clauze asiguratorii impotriva riscurilor nevalutare
-3-clauze de forta majora care acopera celelalte categorii de riscuri
administrative si comerciale,riscurile politico-administrative
-1-A-clauza aur-a-clauza valoare aur se utilizeaza in cazul in care pretul
.contractual este exprimat intr-o valuta care se raporteaza
.la aur ca element de referinta
-b-clauza moneda aur-in care pretul contractual este platit
.direct in aur
-a-Clauza valoare aur a fost des folosita dupa al doilea razboi mondial cat au
functionat principiile stabilite la Bretton-Woods care au pus bazele Fondului Monetar
International,care avea doua principii fundamentale:
-principiul paritatiilor fixe in aur al valutei statelor membre
.ale Fondului Monetar International,fiecare moneda a
.statelor membre ale F.M.I. avea echivalentul in aur
-principiul convertibilitatii in aur( 1$ SUA =888 mg aur
.fin).
Clauza aur a functionat foarte bine pana in 1971 cand Franta condusa de
Generalul Charles de Gaulle a solicitat conversia in aur a tuturor rezervelor de $ din
Banca Frantei,s-a produs febra aurului din trezoreria americana de la Fort-Knox s-a
produs prima lovitura data sistemului,s-a interzis convertibilitatea in aur si a
intervenit fluctuatia monedei.Din 1978 Acordul Kingston-Jamaica s-a renuntat la cele
doua principii in aur si s-a trecut la fluctuatia libera,aurul a pierdut proprietatea de
denominator,el avea un pret fix pe piata,in jurul lui se rotea intregul sistem,era tinut la
un pret oficial.Cand s-a renuntat la paritatea fixa in aur,aurul a devenit marfa,
crescand pretul aurului extraordinar.Clauza nu s-a mai putut folosi,nu exista nici un
impediment pentru folosirea clauzei referindu-ne la pretul unciei de aur.
-2- S-a trecut la clauzele valutare,ele se caracterizeaza prin faptul ca partile
stabilesc in contract doua categorii de monede,o moneda de plata a debitorului
(cumparatorului) si este o moneda mai slaba,a doua moneda este o moneda de
referinta care este mai stabila si la care se reporteaza moneda de plata.Scopul
clauzelor valutare este aceea de a evita riscul variatiei ratei de schimb a monedei de
plata fata de moneda din contract,intre momentul incheierii si executarii contractului
putand apare fluctuatii ale monedei de plata,valoarea pretului se regleaza prin
raportare la moneda de cont.
-A-clauze monovalutare
-B-clauze multivalutare bazate pe un cos valutar stabilit de parti
-C-clauze multivalutare bazate pe un cos valutar institutionalizat
-A-Clauza monovalutara este acea prevedere contractuala prin care
partile prevad ca pretul contractual exprimat in moneda de cont se va plati in moneda
de plata la cursul de schimb dintre cele doua monede la data platii( exemplu-partile
prevad in contract ca pretul tonei de grau este de 1000$ iar acest pret urmeaza a fi
platit in lei la cursul BNR din ziua platii,din aceasta cauza partile au avut in vedere
faptul ca la data incheierii contractului cursul de schimb al leului fata de dolar a fost
de 2,7 lei per dolar,in cazul in care in momentul platii respective cursul s-a
preschimbat cu plus sau minus un anumit procent ,pretul contractului va fi cel indicat
de cursul din ziua platii,daca in ziua platii se va devaloriza atunci ,se va platii la
cursul din ziua incheierii contractului .Clauza monovalutara este foarte des
folosita,foarte mult timp prin raportare la $,azi prin raportare la €,rolul acestei clauze
este acela de a evita fluctuatiile monedei nationale.
-B-Clauze multivalutare bazate pe un cos valutar stabilit de parti,se
foloseste mai rar ea este utilizata atunci cand pe piata mondiala exista o mare
fluctuatie a tuturor monedelor.motiv pentru care nu poate fi folosita ca moneda de
cont o singura moneda de plata,se raporteaza la media mai multor valute care
formeaza un cos valutar,cuvantul “cos”provine din traducerea din limba engleza a
cuvantului”bascket”,moneda de plata se raporteaza la monedele din cos(intre 3 si 5
monede)pe care partile le aleg prin contract,se face o medie a lor ceea ce implica un
calcul,iar pretul se va raporta la acea medie.
-C-Clauzele multivalutare bazate pe un cos monetar institutionalizat.
Unele organisme multinationale calculeaza o moneda fictiva,care nu are circulatie pe
piata si este data de cursul mai multor monede(dreèturile speciale de tragere ale FMI,
calculat zilnic de FMI si constituie media ponderata a dolarului SUA,€,yen japonez si
lira sterlina.
CLAUZE ASIGURATORII IMPOTRIVA RISCURILOR
NEVALUTARE

Pot consta in modificari ale pretului materiei prime,a fortei de munca,in


pretul energiei,in dobanzile bancare,pretul transportului international de marfa etc. ,
aceste riscuri sunt acoperite printr-o serie de clauze :
-1-Clauza de revizuire a pretului-partile stabilesc faptul ca oricare dintre ele
este indreptatita sa procedeze la o recalculare a pretului contractului in cazul in care
intre momentul incheierii contractului si executarea acestuia au intervenit modificari
semnificative ale ale unor elemente nevalutare care au concurat la stabilirea pretului
contractului .Se foloseste foarte des in contractele de antrepriza internationala,
contractele de furnizare de masini si utilaje.Clauzele de revizuire sunt:
-A-in functie de complexitatea elementului de referinta
-a-clauze de indexare unica cand pretul contractului este
raportat la pretul unui singur element de referinta(vanzarea
de benzina la 1000$ tona,in momentul incheierii contractului
pretul barilului de titei este de 60$,daca pretul acestuia
creste sau scade in momentul exeutarii contractului pretul se
va modifica in mod corespunzator,aluminiu cu pretul tonei
tonei de carbune sau al kilovatului/ora ).Pretul cursului de
de referinta este dat de cotatia bursiera a burasei de marfuri
-b-clauza cu indexare cumulativa cand pretul contractului
este raportat la mai multe elemente de referinta
-c- clauza cu indexare generala-pretul contractului este raportat
la un indice statistic publicat de Biroul National de Statistica
-2-Clauza ofertei concurente-O parte contractanta,beneficiarul,dobandeste
dreptul ca in cazul in care pe parcursul executiei contractului un tert ii face o oferta
de contractare in conditii mai favorabile decat cele existente in contractul in curs de
executare dobandeste dreptul sa obtina adaptarea contractului in spiritul ofertei
tertului sau daca cealalta parte,promitentul clauzei nu o accepta,contractul da fie
suspendat sau reziliat in temeiul unei hotarari judecatoresti sau arbitrale.
Este o clauza intre beneficiarul si promitentul clauzei.In temeiul acestei
clauze beneficiarul obtine un drept ca in cazul in care pe parcursul executatii
contractului in care clauza este inserata,un tert ii face o oferta mai favorabila
beneficiarul clauzei poate sa provoce o adaptare a contractului in spiritul ofertei
tertului.
Conditia definitorie a clauzei ofertei concurente este ca un tert sa faca
beneficiarului clauzei o oferta mai favorabila decat cea din contract,un pre mai
bun,conditii mai favorabile de livrare,conditii mai favorabile de livrare,de plata sau o
calitate mai buna a marfii.

12-decembrie-2006 Curs 11
CLAUZE ASIGURATORII IMPOTRIVA RISCURILOR
NEVALUTARE(CONTINOARE)

Efectele clauzei ofertei concurente-poate actiona in doua moduri,dupa cum


stabilesc partile:-in mod automat-nu este nevoie ca partile sa se intalneasca pentru
renegocierea contractului,ci oricare dintre ele (parte interesata) poate sa aplice clauza
de una singura aplicand mecanismul pe care acea clauza o prevede
-partile pot sa prevada ca clauza respectiva nu opereaza automat,ci
prin renegocierea contractului,ele trebuie sa se intanlneasca pentru a renegocia
clauza,produce pentru ambele parti obligatia de a renegocia.In cazul in care se
intalnesc se poate ca : -promitentul clauzei sa accepte faptul ca a intervenit o situatie
mai favorabila si sa accepte sa adapteze respectivul contract in
in functie de oferta concurenta a tertului
-promitentul clauzei sa refuze readaptarea contractului
considerand ca oferta concurenta este necesara,fie nu exprima
realmente o modificare de conjunctura pe piata internationala,
se poate prevedea de catre parti ca aceste posibilitati se vor
aplica de catre un judecator,sau arbitru,el poate respinge
cererea de readaptare in care nu sunt intrunite conditiile,poate
admite cererea si sa procedeze la reasezarea contractului in
spiritul ofertei tertului,poate sa modifice pretul contractual,
arbitrul poate suspenda executarea contractului pe o perioada
de timp daca el considera ca oferta concurenta este legata de un
anumit moment sau perioada(suspenda pe o perioada de un an,
timp in care partea interesata poate sa incheie un contract in
conditii mai favorabile cu tertul ofertant)
-promitentul rezilieaza contractul cu efect”ex nunc”,acest lucru
va fi facut cu prudenta si va fi pronuntata de arbitru numai in
cazul in care el considera ca acel contract nu mai poate fi salvat
-3-Clauza clientului celui mai favorizat-este o aplicatie a dreptului privat
la nivelul contractelor comerciale internationale.
Definitie-Prin aceasta clauza o parte contractanta (proclamantul clauzei)
se obliga ca in ipoteza in care pe parcursul executarii contractului, pe termen mediu
sau lung ,va incheia cu un tert un contract similar prin care va acorda tertului conditii
mai favorabile decat cele existente in contractul in curs de executie,se obliga sa aplice
aceste conditii mai favorabile si celeilalte parti contractante.
Ca si clauza ofertei concurente este uzuala in contractele de vanzare-
cumparare de materii prime si materiale,in contractele de cesiune,in contractele de
fraciza si de transfer de tehnologie.
Asemanarile dintre clauza ofertei concurente si clauza clauza clientului
celui mai favorizat consta in scopul ambelor clauze de reasezare a contractului in
curs,in cazul in care intervin modificari de natura a schimba conjunctura produsului
ce face obiectul contractului.Deosebirea apare la clauza ofertei concurente,este vorba
despre o oferta mai favorabila unui tert facuta catre una din partile contractante,pe
cand la clauza clientului mai favorizat este vorba despre o oferta mai favorabila
facuta de catre una dintre partile contractante catre un tert.
Conditia definitorie pentru ca aceasta clauza sa functioneze este existenta
unei oferte mai favorabile facuta de una dintre partile contractante,unui tert.Termenul
“mai favorabil”desemneaza un pret mai bun sau orice alte elemente contractante mai
favorabile.
Efectele clauzei-partile pot conveni ca acea clauza produce efecte in mod
automat,partea interesata a aplica o poate face si singura fara a mai fi nevoie de
negociere cu cealalta parte,beneficiarul clauzei trebuie sa cunoasca faptul ca
cocontractantul sau a acordat conditii mai favorabile unui tert, in mod firesc
promitentul clauzei trebuie sa-l instinteze pe beneficiar.
-prin renegociere,exista obligatia de a se intalni pentru
renegociere,daca nu se inteleg se apeleaza la un arbitru care are aceleasi indatoriri ca
la clauza clauza ofertei concurente.
-4-Clauza de impreviziune(hard ship)-definitie-Este acea clauza prin care
partile prevad obligatia lor de a se intalni si de a renegocia contractul sau de a recurge
in subsidiar la un tert (expert sau arbitru) in acest scop,in cazul in care pe parcursul
executarii contractului se produce o imprejurare de orice natura,independenta de
culpa vreuneia dintre parti care afecteaza in mod grav echilibrul contractului
provocand o ingreunare substantiala a executarii contractului pentru cel putin una
dintre partile contractante,imprejurare de al carei efect negativ ar fi inechitabil sa fie
suportat numai de una dintre parti.
Este des folosita si necesara in cazul in care legea aplicabila contractului
este parte a unui sistem de drept care nu cansacra legislativ teoria impreviziunii
(exemplu-dreptul roman),partile pot prevedea aceasta clauza daca legislatia nu o
prevede.
In cadrul conventiilor mai vechi,cum ar fi Conventia de la Viena din
1980,nu este prevazuta Teoria impreviziunii,in reglementarile mai noi,Principiul Uni
droit din 2004,s-a introdus o sectiune speciala privind hard ship-ul,pentru ca dreptul
trebuie sa se adapteze vietii.Exista o clauza model de hard ship din 2003 a Camerei
de Comert International din Paris.
Conditile de aplicare a clauzei de hard ship:
-se cere ca dupa incheierea contractului sa fi intervenit o imprejurare
de natura a provoca o modificare,care a schimbat situatia existenta in contract (de
natura valutara,nevalutara sau de orice alta natura).Aceasta modificare fiind de orice
natura face ca aceasta clauza sa fie folosita foarte frecvent,acoperind orice
imprejurare.
-evenimentul care survine ulterior incheierii contractului,trebuie sa fie
independent de culpa vreuneia dintre parti,impreviziunea exclude culpa,daca este
culpa a vreuneia dintre parti atunci se pune problema raspunderii contractuale,nu a
riscului sau impreviziunii.Culpa se aprecieaza in mod obiectiv avand in vedere
atitudinea pe care ar fi avut-o un comerciant rezonabil aflat in aceasi imprejurare,
aceasta din punctul de vedere al dreptului anglo-saxon.Nu se aprecieaza in concreto
in functie de comerciantul respectiv.
-imprejurarea survenita sa fi afectat in mod grav echilibrul contractului
,sa fi ingreunat substantial executarea contractului pentru una sau ambele parti
contractante.Partile trebuie sa rezolve prin contract posibilitatile de quantificare,de
regula partile se raporteaza la pierderea lor,imprejurarea este substantiala si
declanseaza mecanismul.
-efectele prejudiciabile ale efectului de hard ship sa fie inechitabile,sa
fie suferite de o singura parte contractanta,ratiunea clauzei de hard ship este aceea de
balansare a pierderilor,aceasta urmeaza sa faca arbitrul in momentul sesizarii
lui,echilibrarea pierderilor de ambele parti.Cateva din elementele sale duc cu gandul
la forta majora ,doar ca hard ship-ul este o institutie de drept anglo-saxon extinsa si la
celelalte sisteme de drept,iar forta majora (force majore) este o institutie de drept
romanist.Ele se aseamana prin faptul ca ambele cazuri ,imprejurarile sunt
independente de culpa vreuneia din parti,forta majora si hard ship-ul exclud culpa.La
forta majoraevenimentul trebuie sa fie imprevizibil si insurmontabil,adica foarte
putine lucruri(cutremur,inundatii,accident naval etc.) pe cand la hard ship
imprejurarea nu trebuie sa fie imprevizibila si insurmontabila.
Clauza de hard ship produce un efect specific,atrage obligatia partilor de a
renegocia,ea nu opereaza niciodata automat.
Efectul primordial al hard ship-ului este obligatia partilor de a renegocia,
este obigatia ca partea care a suferit hard ship-ul sa notifice acest lucru celeilalte
parti,intr-un anumit timp si mod,ea trebuie sa fie probata in functie de imprejurare.
In momentul notificarii partile sunt obligate sa de intalneasca pentru
renrgociere putand –sa se inteleaga,sa readapteze contractul in functie de imprejurare,
o balansare a pierderilor conventionala intre parti
-daca renegocierea nu da rezultate,cealalta parte nefiind de acord
cu renegocierea se poate prevedea posibilitatea beneficiarului clauzei de a suspenda
executarea contractului,posibilitatea beneficiarului de a rezilia unilateral contractul
sau posibilitatea beneficiarului contractului ca oricare dintre ele sa apeleze la un
tert,care poate fi un organ nejurisdictional-expert,sau un organ jurisictional- judecotor
sau arbitru,,pentru solutionarea diferendelor,partile pot stabili prin contract puterile
pe care le confera arbitrului,acesta putand fi imputernicit sa se pronunte doar la
existenta sau neexistenta imprejurarii nu si la efectele ei asupra contractului,se poate
in cazul in care constata ca nu exista hard ship sa respinga cererea,contractul
ramanand in litera lui initiala,sau daca este prezent hard ship-ul se readapteaza
contractul reducand pretul,imbunatatind conditiile de livrare,poate suspenda
contractul pe o perioada de timp pana se termina evenimentul de hard ship,sau poate
rezilia contractul cand considera ca acea imprejurare a perturbat atat de grav
echilibrul contractului incat nu mai poate fi salvat.

RASPUNDEREA CONTRACTUALA IN
COMERTUL INTERNATIONAL

Neexecutarea culpabila a aontractului de catre una dintre parti atrage raspunderea


contractuala a acelei parti.
Exista principiul executarii in natura a obligatiilor dar practic este mai putin
intalnit,de regula neexecutarea se transforma in daune interes,evaluarea lor poate fi
facuta : -judiciar-de catre instanta de judecata sau arbitraj,prevederile articolelor
1084-1086 Cod Civil,se aplica cu particularitati si in comertul international,
functioneaza principiul repararii integrale a prejudiciului,debitorul va suporta si
prejudiciul suferit de creditor-debitorul sa raspunda pentru daunele previzibile la
.momentul incheierii contractului,pentru cele
.imprevizibile raspunde decat daca a existat dol,in acest
.caz raspunderea fiind de delictuala
-debitorul raspunde pentru prejudiciile directe
-debitorul raspunde pentru prejudiciile certe chiar daca
.ele sunt viitoare,in comertul international se vand in
.general bunuri viitoare,daca prejudiciul este viitor si
.cert,debitorul il va suporta,o modalitate specifica de
.determinare a prejudiciului in comert international este
.vanzarea compensatorie sau cumpararea de inlocuire,
.executarea coactiva,daca vanzatorul nu a livrat marfa
.si cumparatorul a cumparat o marfa de inlocuire de la
.un tert la un pret mai mare vanzatorul va fi obligat sa
.suporte diferenta de pret.
-legala-a despagubirilor ,se pune problema dabanzii legale in materie de
comert international