DCI curs 1 09.02.2011 Dpdv al sediului materiei, disciplina e supusa unei fluctuatii legislative-> actualizare permanenta.

Examen: 10 sb scurte din intreaga materie

Notiunea de CI ca ob de studio al DCI Notiunea CI- susceptibila de 2 acceptiuni: 1. acceptiunea restransa: CI= totalit uri, lucrari si servicii care se desfas intre sb ale DCI care isi au sediile in state dif sau care indica tranzitul peste frontiera al resp marfi, lucrari, serviciu operatiunilor de import-export de marfa CI e strans legat de notiunea de marfa(= produs destinat schimbului) -natio Merx, mercium commercium= operatiune care se effect cu marfa, comertul este acelasi fie ca se desfas in pl intern sau internat. Operatiunile cu marfa se desfas la niv internat in DCI-> tb sa fie intrunit 1 din cele 2 criterii esentialenationalit dpdv al DCI. Nu orice elem de extraneit face ca rap sa dev international. - 2 elem de extr relevante care fac ca un rap jur sa dev internat in senul CI: A. Partile rap jur sa isi aiba sediile in state diferite (sediu- pj): domiciliu profesional sau resed obisnuita (roma 1, Roma2) B. Marfa care face obiectul contractului tb sa fie in tranzit international-> in drumul ei de la vanzator catre cumparator tb sa treaca cel putin o frontiera. Cele 2 criterii nu sunt cumulative, ci alternative. Rap jur e internat in sensul DCI dc oricare din aceste 2 criterii este intrunit. Ex: Ctr in care partile sa aiba sediile in ac stat, dar marfa sa fie in tranzit international-> ctr de transport international in sensul DCI. -acceptiunea istorica 2. lato sensu: Notiunea de comert a caatat o notiunea mai larga: au intrat si opertiuni care nu implica in mod dir o operatiune cu marfa. Sunt operatiuni specifice care se subsumeaza: cooperarea economica internationala(= ansanmblu de raporturi, relatii de conlucrare intre 2/mai m sb ale DCI care nu implica in mod dir o rel cu o marfa ci au ca obiect punerea de cate participanti in comun a unor valori economice in vederea efctuarii unor operatiuni juridice comune, de cooperare al caror scop il constituie obtinerea de profit. (finis mercatorum est lucrum- scopul comerciantilor este acela de a obtine profit), chiar dc nu se refera direct la o marfa. Cel mai usor ex e constituirea unei SC cu elem de extraneitate- o operatiune de cooperarea ec internat indif de ob de activitate. Principiile care guverneaza relatiile comerciale internationale ale Romaniei Sunt guv de pp libertatii comertului international. Comp intre pp libertatii Ci si pp monopulului de stat asupra CI Monopulu. de stat implica in esenbta ideea ca ac operatiuni pot fi efectuate doar intre intreprinderi de stat, singurele care puteau efectua operatiuni de Ci. A fost unele din primele pp de esenta totalitatra abrogate dupa Revolutie. A fost adoptat un pachet de lg: desfiint monopulului de stat: decr lg 54/1990 priv desfacs unor activit de stat pe bz liberei initiative si decr lg 96/1990-I act careprivit in mod dir CI, lg 15/90 transf in regii autonome, LSC 31/1990. Cu ocazia intrarii in vig a tratatului de aderare la UE Rom a aderat la cele 3 pp majore: libera circ a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor PP libertatii CI: 1. In primul rand implica posibilitatea sb de dr romane ale CI(=intreprinderile care desfas o activit comerciala, o activit profesionala, inregistrare in Reg Comertului cf NCC) posib oricarei intrep inreg sa efect operatiuni de CI 2. Dreptul sb straine de dr al DCI de a participa la opertaiuni de Ci pe terit Romaniei. Aceste 2 laturi ale not de libertate a CI se vor reflecta in DCI. Pp libertatii CI alre limite care constau in mai m aspecte:

a. O limita o reprez autorizatia de export si import; anumite oprerat ec internat sunt supuse unor forme de autorizare care exp un ctrl al statului asupra respectivelor activitati. Sac ctrl e generat de natura specifica a operatiunilor respective. E o forma dir de limitare. b. Fie prin operatiuni adm: taxe, impozite, fie prin operatiuni valutare ( ctrl BNR) Regimul juridic al investitiilor straine in Romania Un embrion a existat si inainte de 1989: decr lg 424 si 425 din 1872 priv constit, organiz si functioare de soc mixte in Rom(=soc mixta cu capital roman si strain) Decret lg 96/1990- priv unele masuri pt atragerea de capital strain in Romania. DecretulLg 35/1991- abrogata prin OUG 31/1997 abrogata prin OUG 32/1997 modificata major prin lg 241/1998 cu modificari ulterioare. Investitiile straine mai ales dupa adopt OUG 92/97: clasificabile in 2 categ: 1. Investitii directe: sunt reglem explicit prin OUG 92/97 priv stimulare I directe 2. Investitii de portofoliu Investitie straina= potrivit celor 2 forme: Directa: OUG 92/97 sunt mentionate mai m forme de i straina directa Particip unui investitor strain la constutiurea/extinderea unei SC pe terit Rom Dobandirea de catre un investitor strain de titluri de valoare participativa la o SC rom Constituirea de un investitor strain de filiale/ sucursale pe terit tarii Regulam BNR nr 4/2005 privind regimul valutar da o def a notiunii de I dir prin prisma conceptului de legat economica durabila. Ac regulam prevede ca o I straina dir are un scop de a crea o leg ec durabila intre investitorul strain si soci rom pe care o constituie/l care participa. Investotorul d=strain participa dir cu min 10 % din capit social si participa efectiv a conducerea si adm acelei societati. Prin prisma acestui concept, reg BNR introd in ac notiune si I straine in forma nesocietara. - I straine dir se subclasif: In forma societara: regula. Sunt cele pe care OG 92/97 le prevede. - Latura institutionala - Latura contractuala Forma exclusiv contractuala: si acordarea de imprumuturi si credite pe termen> 5 ani de invest strain unei soc rom in vederea stab si mentinerii de legat ec durabile. (forma exclusiv contractuala) 2. I de portofoliu. Og 92/1997: in dobandirea de valori mobiliare pe pietele de capital organizate si reglementate si care nu implica participarea directa a investitorului strain la administrarea Sc respective - Regulam BNR 4/2005: implica particip investitorului strain la o Sc romaneasca care nu are ca scop crearea de legaturi ec durabilee. In esnta I de portofoliu o implica piata de capital. - I speculativa pe care o fac cei care cumpara act la o Sc nu pt a participa la functionarea ei ci pt a le revinde dupa o prioada de timp ( operatiune cu risc: castigul nu se realiz intotdeauna) - Pt I de portofoliu: lg pietei de capital!! Exista o multit de lg speciale: cumpararea de titluri de stat, care sunt emise de autorit pb care presupun de obicei un ctr de imprumut, de finantare in care investitorul strain cumpara acele titluri de stat, deci finanteaza institutia pb cu o anumita dobanda pe care instit pb tb sa o plateasca.Marimea dobanzii este definitia ratingul-ui de stat Investitor strain e def in OG 92/97 ca fiind orice pers fiz sau jur nerezidenta care investeste in tara in una din formele I directa/ de portofoliu. O norma de trimitere pt ca se refera la notiunea de nerezident(regulam 4/2005: pf-acea pers cu dom in strainatate, pj care isi are sediul in strainatate) Elem de extraineitate definitorii: sediul-pj, domicilu pt pf, NU CETATENIA!! 1. a. b. c. -

PP CARE GUVERNEAZA REGIMUL INVESTITIILOR STRAINE 1. PP libertatii formelor si modalitatilor: A. Formelor: un Investitor strain poate investi in orice forma: de pers, de capitaluri, cu rasp limitata si in cz in care participa la o asociatie in participatiune care nu implica nast unei pj romane ci numai punerea in comun cu un roman a unei val ec B. Modalitailor: probl formelor de aport: i. In numerar: valuta: o moneda straina. Se aduc bani de catre investitorul strain, care poate fi obt in orice mod legal, indif dc provine din strainatate sau din surse de valuta din tara(ex> dividende in valuta pe care le primeste de la o participare pe care deja o are). Poate varsa si aporturi in lei: din surse interne/ venituri obtinute in strainatate. Leul a cunoscut un proces progresiv de liberalizare. Leul a devenit o moneda integral convertibila din sept 2006 ii. In natura: in bunuri corporale, mai ales b mobile. In ceea ce priveste bunurile imobile se pune pb regimului jur al imobilului intara supus unui proces progresiv de liberalizare, incepand cu tratatul de aderare a Rom la UE. iii. In drepturi: in bunuri incorporale. Mai ales dr de proprietate intelectuala In creante, la acele tipuri de Sc care permit aporturi in creante iv. In alte valori economice: in servicii care se exprima mai ales in aporturi in management, aporturi in conducere si organizare, in oblig de a face sau a nu face (de a nu se opune ca produsele pe care soc rom la care el participa le va realiza sa aiba posib de a participa pe o anumite piata pe care el are monopol.) Orice lucru cuantificabil in bani poate face ob unui aport. - Deumirea comerciala (valoare patrimoniala) - In reputatie 2. PP liberului acces al investitorului strain in toate domeniile vietii economice din Romania. Nu exista restrictii p capital strain in niciun domeniu In alte state exista mai ales in sfera banacara si a asigurarilor. - In industrie, agricultura, exploatarea resurselor naturale, in infrastructura, comunicatii etc - Dc in anumite domenii exista anumite conditii: ex-domeniu bancar: exista un plafon de capital social - nediscriminatoriu 3. PP egalitatii de tratament, al nediscriminarii aplicabil investitorului strain. A. pp nediscriminarii intre invest rom si straini. Oug 92/97:a postulat pp nediscr de tratament intre investitorii romani si straini. Anterior era un regim mai favorabil aplicat investitorilor straini in Romania B. pp egalit de tratam intre investitorii straini. O nuanta tb mentionata: e posibil ca prin acorduri builat sa se acorde un regim mai fav unor invest dintr-o anum tara fata de invest dintr-o alta tara. Dar pp ramane acelasi, al egalit de tratam, indif de unde provin - In UE notiunea de strain nu e fol pt participantii din SM UE. Este o piata ec libera Lg romana prevede notiunea de strain pt cei care nu sunt participanti din SM UE. Garantiile acordate investotorilor straini 1. Garantia impotriva indisponibilizarii investitiei straine 2. Garantia stabilitatii regimului juridic al investitiilor straine in tara

Curs 2, DCI 16.02.2011 Regimul investitiilor staine in tara cu garantiile acordate investotorilor straini 1. G Impotriva indisponibilizarii investitiei: temei juridic se regas in constitutie, art. 44 In aplicarea acestui text de maxima generalit se adopta reglm in art 4 OUG 92/97 stimularea investitiilor curente care prevede ca investitiile straine in tara nu pot fi nationalizate, expropriate sau supuse altor masuri cu effect echivalent, exceptand cz in care indeplinesc cumulativ urmat cdt: - Necesare pt o cauza de utility pb - Sunt nediscrimanatorii - Se interpret in cf cu disp lg - Despag prealabile adecvate si efective Aceste cdt care sunt explicuite sunt de stricta interpretare. Pp pe care lg il stab: pp dezdaunarii integrale, iar modlitatile dee aplicare a ac text sunt prevaz prin corob cu disp lg 33/94-exproprierea pt cauza de utilit pb, potrivit careia despagubirea se stab in I rd prin acordul partilor, iar in cz in care ele nu s-au inteles, pe cale judecat. OG 92/97 prevede si posibilitatea ca despag sa fie stAbilita sip e cale arbitrala potrivit conv la care Rom e parte 2. G stabilitatii regimului jur al investitiei: tempus regit actum-> ideeAa este aceea ca o investitie care a fost effect sub incidenta unei anumite lg care a prevaz pt ea un anumit regim jur: o anumita facilitae, cum ar fi scutirea dee impozit pe profit pe o per de tp, facilitate vamale. In cz in care investitia s-a nasc sub incid ac lg, va fi aplicata pe per pevaz de lg chiar dc lg se modifica. O exc de la ac pp: melior lex(lg mai favorabila)

DR SPECIFICE DE CARE BENEF INVESTITORII STRAINI OG 92/97 corob cu alte preved legale 1. Dr invest straini de a primi asistenta priv parcurgerea asisit straine adm pt constit si functionarea..... Agentia romana pt invest straine. In mom de fata in mod egal si pt invest nationali ag. nat pt investitii, subord Guv. Ac ag este afiliata unei ag mondiale de promovare:Asociatia Ag mondiala a agentiilor de promovare a investitiilor cu sediul la genneva 2. Dr la conversie in valuta a profiturior pe care ei le obtin de pe terit tarii si dr la liberul transfer al profiturilor in strainatate. Og 92/97 enumera categ : dividende obt de la soc romaneasca pe care au constutit-o, venituri din vanz actiunilor, beneficiul de lichidare si orice alte asemenea venituri dupa plata impozitelor si taxelor prevaz de lg romana(profit net) 3. Dr de proprietate asupra bunurilor din tara. Distinctie intre: B mob:se aplica regimul national, ei pot sa dob dr asupra b mob din tara. Ac lucru se intampla si in privinta cladirilior. Dr asupra terenurilor din tara: Constitutia Rom (2003) a prevaz o schimbare majora de pol legislativa -> spre deoseb de varianta initiala (nu pot dob dr de propr asupra terenurilor- incapacit de folosinta), din 2003: cetat straini si apatrizii pot dob dr de propr priv in anum cdt rezultate din aderarea Rom la UE si din alte tratate internat la care Rom e parte pe bz de reciprocitate, in cdt prevaz prin lg organica precum si prin mostenire legala. Se obs modif la niv capacit de fol a strainilor de a dob dr de propr asupra terenurilor din tara- au dob vocatia de a dob ac terenuri

Regimul dobandirii: -pt pers fizice- dob prin most leg pt care nu exista nicio cdt legala; sau altfel decat prin most legala: prin aj inter vivos sau mortis causa(testament). Pt a doua situatie sunt 3 cdt: a. in cdt care rezulta din aderarea Rom la UE/alte conv la care Rom e parte b. pe bz de reciprocitate: 1. legislativa 2. diplomatica 3.de fapt c. in cdt rezultate din lg organica- lg 312/2005 priv dob dr de propr priv asupra terenurilor de catre cetat straini/ apatrizi si pj straine. ( a intrat in vig la 1 ian 2007) Ac lg face o distinctie in ceea ce priv dob dr deupra terenur propr asupra terenurilor: intre SM si state terte. In ce priv SM exista 3 categ de situatii: 1. o prevedere generala: art 3 lg 312/2005: investitorii pf, pj din alte SM pot dob dr de propr in ac cdt ca si romaniipotriv regimului national. 2 reglem speciale: 2.- art 4: terenuri cu scop de constutuire de resed/ sedii secundare- moratoriu de 5 ani 3.-Pt terenuri agric, paduri si terenuri forestiere- moratoriu de 7 ani In ce priv statele terte textul prevede ca strainii pot dob dr de propr pe bz de reciprocitate. Nu pot dob dr de propr in cdt mai fav decat cele acordate pers dintr-un SM. 4. Dr privind efectuarea operatiunilor valutare. La niv anului 1997 pb era extrem de importanta. Nerezidentii benef integral de posib de a efect operat valutare pe terit tarii. Pot deschide si utiliza liber conturi in valuta, pot obt linii de credit si achizitiona instrumente financiare pe piata de capital(liberalizare completa la 1 ian 2006) Angajarea presonalului strain: OG 92/97 a liberalizat ac posibiliate a invest straini sa angajeze personal strain. Anterior, pt anum categ de functii nu puteau angaja decat personal roman. In mom de fata nu exista niciun fel de restrictii.

5. Dr privind solutionarea litigiilor. Este vb mai ales de litigiile cu statul roman, care decurg din cump de act din soc cu capit rom. OG prevede 3 posib majore la care investitorii straini pot apela, optand pt una din ele: 1. Pot apela la o procedura interna: contencios adm (554/2004) corob cu disp de DIP din NCC, care au abrogat preved lg 105/92. 2. Procedura de conciliere si arbitraj institutional desfas sub egida centrului internat pt reglem diferendelor refer la investitii (ISID) contit ca urm a Conv pt reglem diferendelor def la invest intre state si pers ale altor state, Washington, 1965. Arbitrii sunt pers numite de state, Rom a numit 4 arbitri. De pp nu pot patricipa la litigiile in care e implicata propria tara.

3. Posib de a aplela la o proced de arbitraj ad-hoc potriv regulam de arbitraj al UNCITRAL (comisia nat Unite pt dr CI)organism specializat al Nat Unite, Comisia pt dr CI, sub egida careia s-au adoptat numeroase conv internat. (conv de la Viena, Conv de la ilor) e pp for de legiferare York priv prescriptia, in mat titlurilor de valoare, asigur. FACILITATILE ACORDATE INVESTITORILOR STRAINI Se clasifica in 2 categ: 1. Cu caract normativ: sunt prevaz fie in acte normative generale sau in dif legi speciale. Lg generala in vig in mom de fata: lg 85/2008 priv stimularea investitiilor. Adoptata dupa aderarea Rom la UE. Ac lg : ajutor de stat. Dar ajut de stat intra sub ctrl strict al Comisiei Europene. Prevaz in lg speciale: OUG 24/1998 priv regimul zonelor defavorizate.

2. Cu caract individual: nu se mai acorda astazi. S-au acordat si au fost esentiale: investitia Coca-Cola, la incep anilor 90, Automobile Dacia Pitesti, in dom turismului. Beneficiaza de ele cat tp li s-au acordat. Dupa intrarea in UE nu se mai pune pb de acordare a altor investitii de ac tip.

GARANTAREA INVESTITIILOR STRAINE IN ROM PRIN AGENTIA MULTILATERALA DE GARANTARE A INVESTITIILOR Ag a fost constituita in tem Conv de la Seul, 85 la care Rom a aderat in 1992. Ag are sediul la Washington, ea a jucat un rol major in garantarea investitiilor straine in statele din est pana la caderea comunismului, prevedea disp priv indisponibilizarea investitiilor. Legislatia interna de dupa rev s-a aderat standaredelor internat-> prevaz in Costit a imposibilit nationalizarii Ac ag si-a invesat rolul. E utilizata de invest rom care investesc in tari cu risc. Riscuri acoperite:

1. R de transfer valutar: sit in care e interzis sa iti repatriezi profitul din tara respectiva, fie ca sunt restricii valutare, de schimb valutar, de export al banilor 2. R de expropriere sau alte mas echiv 3. R de incalcare a ctr de catre st unde investesti 4. R de razboi/ de tulburari civ majore in tr respective REGIMUL IMPOTRURILOR SI EXPORTURILOR IN/DIN ROMANIA- PB AUTORIZATIILOR Caract exceptional al autoriz de import/ export: constituie exceptii care sunt prevaz de lg, sunt de stricta interpretare. Orice marfa care nu e prevaz ca fiind supusa uni astfel de autorizatii e libera la CI. Mecanisme prin care st ctrl operat de ctrl internat: licente de import- export. Erau emise de Ministeul ec si comertului. In ultimii ani compet MEC s-a redus major, f putine au ramas in compet min de resort: arme, munitii si marfuri contingentate la import ( a caror intrar in tr e restrictionata cantitativ prin ratiuni de protectie interne)

Au aparut alte ag care adm reg autoriz de impo- export. Aceste agentii actioneaza de regula in dom strict al compet lor. Rman sub autorizare: produse alimentare, produse periculoase pt sanatatea populatiei si mediului inconj, produse modif genetic, tutun etc Ex de agntie: preia o p din autoriz operat complexe cu regim milit: Ag nat de ctrl al exporturilor, din 2005 in subordinea Min af ext. Toate marfurile care fac ob Ci sunt incluse in sist armonizat de denumire si codificare a marfurilor, adoptat prin conv vamala in 1983, la Bruxelles. In aplic ac conv s-au adoptat reglem la niv UE: regulam din 1987, Regulam 2658/97 priv nomenclatura tarifara si priv tariful vamal comun. Ori de cate ori se incrie o marfa intr-un doc se incrie nr ei... REFUZUL ELIBERARII AUTORIZATIEI

Tb motivat indif de cine il elibereaza Se poate prod cd nu esti un ag ec autoriz sa efect operat de CI, marfa e contingentata si contingentul e. Epuizat, cd marfa e interzisa la import/ export, cd marfa e susupa unei proced de supraveghere Cai de atac: lg 554/2004- refuz explicit sau direct ori dc nu se rasp la solicitare: plangerea prealabila care in cz de respingere se adreseaza inst jud.- Curtea de apel cu recurs la ICCJ. Instanta de jud are dr depline de decizie-> poate dispune obligarea la oblig de a face: sa emita autorizatia/ oblig la despag pt neemitere/ intarziere in emiterea autorizatiei. Conv internat care reglem reg autoriz anum categ de marfuri:

1. Ref la regimul licentelor: Acord incheiat sub egida Acordului general pt tarife si Comert, 1979. Acord priv procedurile in materie de autorizatii de import. A instituit cele cateva pp majore ale regimului de autorizare. Rom a aderat in 1980. Pp s-au apliat pana in 1989: a. Pp egalit de tratam intee solicitantii de autorizatii b. Pp potriv cariua procedurile de autorizare tble ec inte sa fie simplificate ai sa nu deregleze schimburile ec intetnat c. Sa fie adm in mod just si echitabil d. Procedurile tb sa fie publice si intrarea lor in vig sa se prod la un tp rezonabil dupa publicare ai destinatarii sa aiba posib sa ia act de acea proced e. Compet sa apartina de regimul unei sg autoritati adm f. In cz in care se prevad sanctiuni pt o eroare in documentatie, aceste sanctiuni sa nu depaseasca nivelul care sa aiba efectul unei simple atentionari cu exc ipotezei in care e vb de intentie frauduloasa sau culpa grava Autorizatiile de i-e : acte adm cu caract individual. Regimul lor jur dpdv al DIP- norma de aplicatie imediata-> se aplica cu prioritate fata de orice conflict de legi Nat jur a oblig de a obt autorizatiei: obl incumba p romane din ctr, de pp. Dar dc prin aplic unei rg inco terms, care plaseaza autoriz in sarcina p straine, cocontractantul local are oblig de a il sprijini pt obt ei. 2 feluri

a. Obl dupa cum partile prevad in ctr

b. Dupa cum se prevede in caietul de sarcini: ce nat jur are obl, ce nat jur poate avea: de rezultat->dc p oblig nu o obt din orice motiv e rasp de daune de mijloace-> cd partea careia ii revine oblig va fi exonerata de rasp dc dem ca desi a depus toate diligentele, totusi autoriz nu e emisa. In ac ip in care nu se poate retine o culpa se considera ca refuzul elib autorizatiei e asimilat unui caz de forta maj care e exoner de rasp pt p careia ii revenea obligatia.