I.

INTRODUCERE
II. DEFINIREA TRAFICULUI DE FIINE UMANE
a.Procesul de traficare
1. Recrutarea
2. Transportarea
3. Exploatarea
b.Obiectul juridic
1. Obiectul juridic generic
2. Obiectul juridic special
3. Obiectul material
c.Subiecii infraciunii
1. Subiectul activ
2. Subiectul pasiv

III. BUNE PRACTICI JURIDICE IN COMBATEREA TRAFICULUI DE

FIINE UMANE
1. Belarus
2. Moldova
3. Romania
4. Ucraina
IV.INSTRUMENTAREA CAZURILOR DE TRAFIC
1. Urmrirea penal
2. Judecata

V. BIBLIOGRAFIE

I. INTRODUCERE
Traficul de fiine umane a devenit in ultimii ani unul dintre cele mai abordate
subiecte atit pe agendele politice, cit i in mass-media internaional. Nu exist ar
care s nu fi e afectat de acest fenomen. Se estimeaz c anual sunt traficate pin la
patru milioane de persoane. Dintre acestea, majoritatea sunt femei i copii.
Cu toate acestea, numrul bieilor i brbailor care devin victime ale
traficului in scopul muncii forate i a altor practici exploatatoare este in cretere.
Ultimele rapoarte ale Organizaiei Internaionalea Muncii cu privire la munca
forat indic o cifrde 2,5 milioane de persoane traficate, dintre care o treime, in
scopuri economice. Traficul de fiine umane se situeaz printre infraciunile care se
extind cel mai rapid, fiind o exemplificare a globalizrii, ce reflect schimbrile
economice, culturale i sociale. Rutele de transit i tendinele fenomenului respectiv
sunt in permanent schimbare.
Trafi cul de fiine umane, impreun cu trafficul de droguri i de arme,
reprezint cele trei mari activiti criminale aductoare de profituri enorme i
constituie totodat sursa de finanare pentru alte activiti criminale.
Conform raportului Uniunii Europene cu privire la Crima Organizat, traficul
este o afacere care se cifreaz la nivel global intre 8,5 i 12 milioane de Euro anual.2
Recent, intr-un raport al Organizaiei Internaionale a Muncii a fost estimat profitul
global generat de exploatarea prin munc a femeilor traficate, a copiilor i a
brbailor, indicand cifra de 32 miliarde de dolari SUA in fi ecare an.
Spre deosebire de alte tipuri de activiti criminogene, traficul de fi ine umane
se bazeaz pe practice de violen i de exploatare.Victimele prinse in reelele de
trafic sunt obligate s munceasc pentru proprietarii lor, fiind private de drepturile
fundamentale ale omului.
Legislaia internaional definete clar rolul organe lor de drept, precizind c
acestea ar trebui s protejeze victima, asigurind dreptul la aprare, securitate i confi
denialitate. In vederea aplicrii unor asemenea prevederi, cooperarea, precum i
coordonarea activitilor de ctre organele de drept este necesar

II. DEFINIREA TRAFICULUI DE FIINE UMANE

Fenomenul trafi cului de fi ine umane nu este unul nou. Dezbateri pe marginea
acestuia au aprut inc in secolul XIX, fi ind cunoscut sub denumirea sclavia alb.
In 1904, la Paris, dousprezece state au convenit asupra primei Convenii impotriva
sclaviei albe. Aceast Convenie avea drept obiectiv combaterea comerului abuziv cu
fete i femei pentru utilizarea in scopuri imorale peste hotare.
Mai tarziu, Convenia a inclus i conceptul de trafi c de fi ine umane in cadrul
frontierelor naionale,iar mai apoi - a traficului de biei. In 1933, a fost elaborat o
alt Convenie numit Convenia cu privire la Suprimarea Traficului de Femei
majore. In 1949, Convenia Naiunilor Unite pentru Suprimarea Trafi cului de
Persoane i a exploatrii prostiturii altora a inlocuit toate conveniile ante rioare.
In perioada postbelic, subiectul trafi cului de fiine umane a disprut de pe
agenda internaional i a aprut abia in anii 90, cand la Conferina Mondial a
Drepturilor Omului de la Viena din 1993, s-a pus problema migraiei din Europa de
Est i din Balcani i, implicit, a traficului de fiine umane.
In 2000, prin Protocolul de la Palermo, comunitatea internaional a cazut de
acord cu privire la definiia traficului de fiine umane.

Procesul de traficare:
Trafi cul de fiine umane nu este o activitate spontan i sporadic, ci una
foarte bine organizat. Dei procesul de traffic are difer de la caz la caz, in
dependen de nivelul de organizare a activitii criminale, de permisivitatea cadrului
legislativ, de premisele locale care favorizeaz infraciunea, acesta cuprinde mereu
trei etape, iar cei implicai in realizarea aciunilor de trafic au un rol bine deter minat.
Cele trei etape ale traficului sunt:
1. Recrutarea potenialelor victime
2. Transportarea victimelorla locul exploatrii
3. Recepia victimelor i exploatarea

Fiecare etap este insoit de o serie de aciuni care determin dependena

victimei fa de traficant i susine realizarea procesului trafi cului.
Recrutarea:
Recrutarea este prima etap a procesului de trafic, indispensabil pentru
realizarea celorlalte dou. Deseori aceast etap poate fi contracarat prin campanii
de informare bine dezvoltate i accesibile publicului larg, precum i politici sociale i
economice care au drept scop asigurarea unor oportuniti pentru grupurile de risc.
Formele de recrutare pot fi clasifi cate in trei categorii, in dependen de
modalitatea de inelciune utilizat: a) recrutare prin inelciune total; b) recrutare
prin inelciune parial; c) recrutare forat.
Prima form de recrutare se refer la cazurile cind persoanei i se face o
promisiune fals de angajare in cimpul muncii sau o promisiune fals de cstorie.
Persoana recrutat este convins c va lucra intr-un anumit domeniu, ins este plasat
forat in alt tip de activitate.
A doua form de recrutare, de obicei, cuprinde cazurile cind persoana, dei
cunoate specifi cul activitii pe care il va indeplini, este inelat cu privire la
condiiile in care va desfura activitatea respectiv. Recrutarea forat include
cazurile de rpire, atunci cind victima nu ii poate exprima voina in nici un fel.
Recrutarea poate fi realizat de indivizi necunoscui, fi e de persoane care sunt
prieteni sau membri ai familiei victimei, prin anunuri publicate in mass-media, sau
chiar prin intermediari legali, cum ar fi fi rmele turistice, ageniile private de angajare
peste hotare, ageniile de mariaj sau care ofer oportuniti de studii peste hotare.
Cazurile analizate de trafi c arat c procesul de recrutare poate avea loc atit in
ara de origine a victimei, cit i in ara de destinaie.
Cel mai adesea este utilizat recrutarea in statul de origine i apoi transportarea
victimei in alt stat pentru a fi exploatat. Sunt cazuri cind victima este recrutat in
statul de origine i exploatat tot in statul de origine, ins in alt localitate.

Exist cazuri, cind migranii care au ajuns in statul de destinaie pe cont

propriu, ajung victime ale trafi cului din cauza vulnerabilitii generate de statutul
nereglementat.
Acetia sunt traficai fi e in statul de destinaie, fi e sunt transportai de ctre
traficani in alte state. Indiferent de metodele de recrutare, victimele nu tiu cror
riscuri vor fi supuse, in ce condiii vor lucra, salariile pe care le vor incasa, precum
nici faptul c actele sau documentele lor de cltorie vor fi confi scate de ctre trafi
cani, iar libertatea de circulaie va fi limitat. Ele nu cunosc cror violene vor fi
supuse i nici consecinele unor asemenea experiene.

Transportarea:
Transportarea este a doua faz a procesului trafi cului i se produce pe rute,
determinate de factorul cerere-ofert. Victimele vor fi direcionate spre state unde
exist cerere pentru serviciile lor i unde preul acestora este inalt.
Astfel, circulaia se va realiza pe vectorul state mai puin dezvoltate - state inalt
dezvoltate. Intrarea victimelor in statul de exploatare poate fi legal sau ilegal.
Adeseori, acestora li se inmineaz de ctre traficani documente i vize false.
Sunt multiple cazurile cind victimele intr in statul de destinaie cu acte in regul.
Victimele pot cltori impreun cu alte victime sau pot face parte din grupuri
de migrani nereglementai. Documentele victime lor sunt deinute de traficant, cu
excepia momentului cind sunt verificate de poliia de frontier.

Exploatarea:
Exploatarea este elementul de baz al trafi cului. Trafi canii recruteaz i
transport victimele in scopul exploatrii i obinerii de profi turi. Exploatarea
victimei incepe fi e in statul de tranzit, fi e in scurt timp de la sosirea acesteia in statul
de destinaie.

Una dintre cele mai cunoscute forme de exploatare este exploatarea in scopuri
sexuale. Cu toate acestea, exist date recente care ne vorbesc despre cazuri de
exploatare a muncii forate in diverse sectoare ale economiei: sex comercial (servicii
de escort i companie, bordeluri, apartamente etc.),
Studiile realizate demonstreaz c, in afara industriei sexului, domeniile in care
exploatareamuncii este cel mai des utilizat sunt construciile i agricultura.
Un studiu al Organizaiei Internaionale a Muncii asupra migranilor reintori,
realizat in patru state ale Europei de Sud-Est, relev urmtoarele date. Din 300 de
victime exploatate, 23% au fost trafi cate in industria sexului, 21% - in industria
construciilor i 13% - in agricultur. Celelalte 43% dintre victime au fost exploatate
in astfel de domenii ca procesarea alimentelor, restaurante i catering, manufactur,
menaj etc.

Obiectul juridic
1. Obiectul juridic generic reprezint totalitatea re la ii lor sociale care se
fundamenteaz pe valori ca viaa, libertatea, onoarea i demnitatea persoanei,
sntatea i integritatea social.
2. Obiectul juridic special este format din totalitatea relaiilor sociale a cror
bun desfurare depinde de respectarea unor valori ca libertatea de exprimare,
libertatea de circulaie, inviolabilitatea sexual, integritatea corporal, viaa i
demnitatea.
3. Obiectul material al infraciunii de trafi c il constituie corpul victimei asupra
cruia au fost svirite acte de violen sau de constringere i care au avut consecine
asupra sntii i integritii corporale a persoanei trafi cate

Subiecii infraciunii
1. Subiect activ al infraciunii este persoana fi zic, cu virsta cerut de lege, capabil
i liber de a aciona i de a hotri in momentul sviririi faptei. In cazul infraciunii

de trafic de fiine umane, subiectul activ este traficantul. Din definiie este clar c
traficant nu este doar persoana care a exploatat victima, ci i cel care a recrutat-o
i/sau a transportat-o.
2. Subiectul pasiv al infraciunii este persoana impotriva creia a fost indreptat
infraciunea de trafic i care poate fi minor, major, femeie sau brbat. Astfel, este
vorba despre victima infraciunii de trafic de fiine umane.

Coninutul infraciunii
Latura obiectiv
Trafi cul de fi ine umane este un proces complex, care se desfoar in timp i
parcurge mai multe etape. Elementul material al infraciunii se reali zeaz prin
urmtoarele aciuni: recrutarea, transportarea, transferarea, gzduirea sau primirea
unei persoane. Aceste aciuni au ca scop exploatarea i obinerea in cele din urm a
profitului material. Comiterea oricrei din aceste aciuni este sufi cient pentru ca
fapta s fi e considerat infraciune. In cazul in care aceeai persoan svirete dou
sau mai multe aciuni, nu va exista un concurs de infraciuni, ci o singur infraciune.
Pentru existena infraciunii de trafi c este, de asemenea, important ca faptele
mai sus menionate s fi e svirite prin urmtoarele mijloa ce: ameninare cu
violena, violen, rpire, fraud, inelciune, abuz de autoritate sau a poziiei
de vulnerabilitate ori prin darea sau primirea de bani sau benefi cii de alt gen pentru a
obine consimmintul persoanei care deine controlul asupra victimei sau alte metode
de constringere.
Latura subiectiv
Infraciunea de trafi c de persoane este svirit doar cu intenie. Aciunea are
ca fi nalitate scopul exploatrii persoanei i obinerea de profi t, scop care trebuie s
existe in momentul sviririi faptei, dar nu neaprat i realizat. Trafi cantul este

contient de ilegalitatea aciunilor sale, prevede consecinele pe care le poate produce

fapta i dorete producerea acestora.
Dac se reine i intenia trafi cantului de a provoca moartea sau sinuciderea
victimei, acesta va fi tras la rspundere pentru svirirea infraciunii de trafi c in
concurs cu cea de omor sau determinarea sinuciderii.
III. BUNE PRACTICI JURIDICE IN COMBATEREA TRAFICULUI DE
FIINE UMANE

Moldova:
Pin in 2001, infraciunea de trafic de fiine umane nu a fost reflectat n nici
un act legislativ. Prin legea 450-XV privind completarea Codului Penal i a Codului
de Procedur penal a fost introdus articolul 1131 traficul ilicit de fiine umane.
Articolul, dei nu in conformitate cu standardele internaionale, cuprindea
unele aspecte cu privire la traficul de fi ineumane. Contientizind gravitatea
problemei i a consecinelor acesteia, precum i necesitatea intreprinderii unor msuri
de combatere a traficului de fiine umane, Guvernul Republicii Moldova a decis in
2001, infiinarea unui Comitet Naional pentru Prevenirea i combaterea Traficului
de fi ine umane. Comitetul avea in sarcin elaborarea i implementarea unui plan de
aciuni in acest domeniu.
In 2005, Republica Moldova a ratificat cele dou Protocoale le Conveniei
Naiunilor Unite impotriva crimei transfrontaliere, a adoptat legea cu privire la
prevenirea i combaterea traficului de fiine umane, ajustindu-le pe deplin normelor i
standardelor internaionale de combatere a fenomenului.
Planul de aciuni care cuprindea activiti de prevenire, de tragere la rspundere
a fptuitorilor i msuri de reintegrare a victi melor trafi cului a fost prelungit pe o
durat de inc 2 ani, implicind actori statali i organizaii neguvernamentale in
implementarea aciunilor programate. Din punct de vedere instituional in cadrul

comisariatelor de poliie a fost desemnat un ofier responsabil pe cazuri de trafic, iar

in cadrul procuraturilor un procuror specializat.
In cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost creat un organ specializat in
combaterea traficului de fiine umane, numit Centrul pentru Combaterea Traficului
de Persoane, responsabil pentru investigarea cazurilor de trafic.

Romania:
Prin adoptarea legii nr. 678/2001, legiuitorul roman a urmrit s reglementeze
prevenireai combaterea traficului de fiine umane, care constituie o violare a
drepturilor persoanei i o lezare a demnitii i integritii acesteia, precum i
protecia i asistena social a victimelor unui astfel de trafic.
Pe de alt parte, i necesitatea armonizrii legislaiei penale naionale cu cea
internaional a determinat elaborarea unor reglementri juridice care s corespund
cerinelor la care Romania este parte, de exemplu Convenia Consiliului Europei
privind lupta impotriva trafi cului de fi ine umane, Convenia Naiunilor Unite
impotriva crimei organizate transfrontaliere i Protocolul su adiional de prevenire,
eliminare i sancionare a trafi cului de persoane, in special de femei i copii, acte
care sint instrumente internaionale, standarde, principii, proceduri i modaliti de
cooperare in materia trafi cului de persoane, pe care Romania le-a ratificat.
Adoptarea in ultimii ani a unor instrumente internaionale de ctre guverne
reprezint un indicator al creterii gradului de contientizare a faptului c trafi cul de
fi ine umane reprezint o ameninare grav i este nevoie ca reaciile s fi e intrite i
coordonate.

Ucraina:
In 1998, Ucraina a recunoscut faptul c trafi cul de fiine umane este una dintre
cele mai grave infraciuni impotriva persoanei, introducnd pentru prima dat in
Codul Penal art. 124-1, care incrimina aceste aciuni antisociale. Ulterior, articolul a

suferit o serie de modifi cri pentru a fi ajustat la standardele internaionale.

Incriminarea traficului de fiine umane i stabilirea unei sanciuni serioase pentru
comiterea acestei fapte a constituit un pas important in combaterea fenomenului.
Mai mult decit atit, Ucraina a fost primul stat post sovietic care a inclus in
legislaia sa naional toate aspectele traficului de fiine umane.
In 2001, legislatorul ucrainean a adoptat un nou cod penal, care a intrat in
vigoare in acelai an i care a modificat articolul cu privire la traficul de fiine umane.
Noul articol 149 cu privire la trafic a aprut intr-o nou abordare de trafic de
persoane i alte tranzacii ilegale cu privire la trasferul unei persoane, fiind mutat din
seciunea infraciunilor impotriva vieii i sntii persoanei in seciunea
infraciunilor impotriva voinei, onoarei i demnitii persoanei.
IV. INSTRUMENTAREA CAZURILOR DE TRAFIC

Instrumentarea cazurilor de trafic

Cele dou faze ale procedurii judiciare de instrumentare a cazurilor de trafi c
sunt urmrirea penal i judecata. Fiecare faz implic participani cu diverse
atribuii, drepturi i obligaii, prevzute de legislaia naional procesual a fi ecrui
stat.

Urmrirea penal
Faza de urmrire penal se realizeaz, de obicei, de organul de urmrire penal
i de procuror, care efectueaz orice aciune in numele statului.
Organul de urmrire penal va incepe urmrirea penal, dac sesizarea ofer
informaii sigure cu privire la comiterea infraciunii sau pregtirea comiterii
infraciunii.
Scopul urmririi penale este de a colecta probele necesare pentru a dovedi
existena infraciunii, a descoperirii fptuitorilor i, in final, de a trimite dosarul in

instana de judecat, dac este cazul. Probele colectate ar trebui s reflecte

componentul geografic, structural i comercial al infraciunii de trafic.
Componentul geografic i structural se refer la recrutare, care are loc in statul
de origine, transportarea care are loc in statul de destinaie i exploatarea care are loc
in statul de destinaie.
Componentul comercial implic aciuni de publicitate atit in procesul de
recrutare, cit i exploatare, aciuni de inchiriere, de tranzacii financiare, comunicare
i transportare.
Astfel, aceste aciuni pe care le intreprinde traficantul pentru a obine in cele
din urm profi t reprezint punctul slab pe care organul de urmrire penal ar trebui
s-l exploreze in procesul de investigare i de colectare a probelor.
Investigaia poate fi de doua feluri:
1. Investigarea proactiv
2. Investigarea reactiv
De asemenea, exist o serie de tehnici care, utilizate in cadrul procedurii de
urmrire penal, pot contribui la rezultate pozitive. Este vorba despre investigrile
financiare i cele realizate de echipe formate din reprezentani ai organelor de drept
din statul de origine i de destinaie. In cadrul procesului de urmrire penal de o
importan crucial sunt informaiile operative, mrturiile martorilor, dar i
convingerea fptuitorilor de a colabora cu organele de drept. Toate acestea, ins,
trebuie s se realizaze cu stricta respectare a drepturilor victimei traficate.

Investigarea reactiv
Investigarea reactiv incepe de la plingerea/ interpelarea fcut de victim. In
cazul acestuitip de investigare, aciunile organului de urmrire penal sunt
direcionate spre salvarea i protecia persoanei.

Dac riscurile pentru viaa i integritatea victimei persist sau exist pericolul
ca probele s fi e distruse, atunci se impune msura arestului. In cazul arestrii
fptuitorului se aplic urmtoarele principii:
1. Dac exist probe sufi ciente impotriva unui suspect, indiferent de msura
implicrii acestuia in svirirea infraciunii, el va trebui arestat.
2. Arestul suspectului va trebui pus in aplicare rapid, ca s nu pun in pericol
viaa victimei sau a investigatorilor sub acoperire. De aceea este foarte important
ca, inainte de arest, s se elaboreze un plan de aciuni care s prevad toate detaliile
operative i riscurile pe care le implic aceast procedur.
3. Procedura arestului trebuie bine pregtit i coor do nat, astfel ca prin
intermediul unei sin gure msuri operative s fi e arestai cit mai muli suspeci i s
fi e eliberate cit mai multe victime.

Investigarea proactiv
In cazul investigrii proactive sesizarea are loc din ofi ciu. In acest caz organul
de urmrirepenal desfoar operaiunile, fr participarea victimei.
Adesea, investigarea proactiv a fost declarat ca fi ind cea mai efi cient
opiune de a investiga nu numai trafi cul de persoane in scopul exploatrii sexuale,
dar i in alte scopuri.
Acest tip de investigare nu submineaz importana mrturiei victimei, ins
adesea un caz construit doar pe declaraiile victimei are anse mai mari s eueze.
Din pcate, acest tip de investigare nu poate fi utilizat de toate statele pentru c
in unele cazuri procedura de urmrire penal se poate declana doar la plingerea
victimei. Aceast form de investigare poate fi scump i solicita atit resurse
financiare, cit i umane bine pregtite. inind cont de dimensiunea traficului, de
efectele negative asupra individului, cit i a societii, in general, toate aceste eforturi
sunt justificate.

Judecata
Examinarea cauzei de trafi c in instana de judecat reprezint a doua faz a
procesului penal situat intre urmrirea penal i punerea in executare a hotririi
penale. In cadrul judecii se vor administra probele i se vor desfura dezbaterile
judiciare pentru a stabili adevrul cu privire la infraciunea svirit i pedepsirea
inculpatului, prin aplicarea pedepsei prevzute de legea penal sau achitarea acestuia
in condiiile prevzute de lege.
Cercetarea sub toate aspectele a probelor prezentate de pri sau administrate
la cererea acestora, inclusiv audierea inculpailor, a prilor vtmate, a martorilor,
cercetarea corpurilor delicte, a rapoartelor de expertiz, a proceselor verbale i a
altor documente, precum i examinarea altor probe prevzute de prezentul cod
const in cercetareaacestor probe nemijlocit in edina de judecat, cu participarea
prilor, astfel incit atit completul de judecat, cit i prile s poat pune intrebri i
s primeasc rspuns in cadrul examinrii probelor, dind o apreciere cuvenit fi
ecrei probe cercetate. In acest scop, instana de judecat are obligaia de a crea
prii acuzrii i prii aprrii condiii necesare pentru cercetarea deplin a
circumstanelor cauzei.
Sentina dat de instan poate fi atacat pe cile ordinare (apel, recurs) sau pe
cile extraordinare. inind cont de specifi cul cazurilor de trafi c, legislaiile penale
ale unor state au declarat c edinele de judecat nu sunt publice, ceea ce constituie o
excepie pentru edinele de judecat.
In alte legislaii, judectorul decide, la cererea victimei sau a procurorului, cu
privire la publicitatea edinelor. In cazul edinelor, in cadrul crora se judec
cazurile de trafic de minori, acestea sunt mereu inchise.

VI. BIBLIOGRAFIE:
1. UNODC (2006), Toolkit to Combat Trafficking in Persons. Global
Programme against Trafficking in Human Beings, Viena.
2. EU/IOM (2003), A Guide foe Members of Law Enforcement, Jdiciarz and
NGOs/Ios on Best Practices in Combating Traffi cking in Persons, Trainer Manual
3. MOM (2005), Plany identifi katsiy izajhity jertv torgovly lyudmy v Evrope,
Sposobz i luchjsie prakticheskie narabotky, Brussels.
4. ICMPD, UNDP, Romania (),Law enforcement manual for Combating traffi
cking in Human Beings, Romania.
5. CPTF (2006), Prevederi legislative privind combaterea trafi cului de fiine
umane, Chiinu.
6. CPTF (2006), Drepturile victimei traficului de fiine umane
7. Codul de Procedur Penal al Republicii Moldova
8. Igor Dolea, Dumitru Roman, Tatiana Vizdoag, Iurie Sedlechi, Valeria
terbe, Vasile Rotaru, Raisa Botezatu, Adrian Cerbu, Sergiu Ursu, Ecaterina Erjiu
(2005), Codul de Procedur Penal.
Comentariu