1. După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: a) Are valoarea unei declarații politice; b) Va fi un act cu o forță juridică obligatorie. 2. Tratatul de la Lisabona este cunoscut şi sub numele de: a) Tratatul de Restructurare; b) Tratatul de Reformă; c) Tratatul de Modificări. 3. Printre elementele novatorii ale Tratatului de la Lisabona figurează dotarea Uniunii Europene cu: a) personalitate juridică deplină; b) personalitate juridică restrânsă; c) personalitate fizică deplină. 4. În art. 15 alin. 1 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede: a) Consiliul European oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia şi îi defineşte orientările şi priorităţile politice generale. Acesta nu exercită funcţii legislative; b) Consiliul European oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia şi îi defineşte orientările şi priorităţile politice generale. Acesta exercită funcţii legislative; c) Consiliul European oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia şi îi defineşte orientările şi priorităţile economice generale. Acesta exercită funcţii legislative. 5. Teritoriul principatului Monaco este integrat în teritoriul vamal, deși acest stat nu aparține UE: a) Adevăr; b) Fals. 6. Uniunea vamală s-a realizat la: a) 01 iulie 1968; b) 12 iulie 1969; c) 28 august 1970. 7. Recuperarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent acestora se efectuează pe plan: a) Normativ; b) Fiscal; 8. Stabiliți libertățile de circulație existente în spațiul Uniunii Europene: a) libera circulaţie a mărfurilor, a capitalurilor, a serviciilor şi a persoanelor; b) doar libera circulaţie a mărfurilor şi a persoanelor; c) doar libera circulaţie a capitalurilor și a serviciilor. 9. Determinați, ce presupune libera circulați a mărfurilor în interiorul Uniunii Europene: a) interzicerea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent între statele membre; adoptarea unui tarif vamal comun în schimburile comerciale dintre statele membre și țările terțe; eliminarea restricțiilor cantitative și a măsurilor cu efect echivalent și reorganizarea monopolurilor de stat; b) doar interzicerea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent între statele membre; c) doar adoptarea unui tarif vamal comun în schimburile comerciale dintre statele membre și țările terțe; eliminarea restricțiilor cantitative și a măsurilor cu efect echivalent și reorganizarea monopolurilor de stat. 10. Determinați, ce stabilește libera circulație a serviciilor în interiorul Uniunii Europene: a) interzicerea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent între statele membre; adoptarea unui tarif vamal comun în schimburile comerciale dintre statele membre și țările terțe; eliminarea restricțiilor cantitative și a măsurilor cu efect echivalent și reorganizarea monopolurilor de stat; b) se elimină restricțiile privind libertatea de a presta servicii în cadrul Uniunii cu privire la resortisanții statelor membre stabiliți într-un alt stat al Uniunii decât cel al beneficiarului serviciilor; c) se elimină restricțiile privind libertatea de a presta mărfuri în cadrul Uniunii cu privire la resortisanții statelor membre stabiliți într-un alt stat al Uniunii decât cel al beneficiarului serviciilor. 11. Determinați, ce stabilește libera circulație a persoanelor în interiorul Uniunii Europene: a) eliminarea tuturor discriminărilor între cetățenii unui stat membru și cetățenii celorlalte state membre, ce stau sau muncesc pe teritoriul statului respectiv; b) eliminarea tuturor discriminărilor între cetățenii unui stat membru și cetățenii celorlalte statelor nemembre, ce stau sau muncesc pe teritoriul statului respectiv; c) eliminarea doar discriminărilor rasiale între cetățenii unui stat membru și cetățenii celorlalte state nemembre. 12. Stabiliți, la ce condiții se referă libera circulație a persoanelor în interiorul Uniunii Europene: a) intrare, deplasare, recunoașterea pe bază de reciprocitate a calificărilor și a diplomelor dobândite pe teritoriul statului ai cărui cetățeni sunt, precum și condițiile de muncă, angajare sau remunerație; b) doar intrare, deplasare și ședere; c) doar recunoașterea pe bază de reciprocitate a calificărilor și diplomelor dobândite pe teritoriul statului ai cărui cetățeni sunt. 13. Politica europeană în domeniul concurenţei (PDC) trebuie să: a) împiedice acele intervenţii ale guvernelor statelor membre care pot falsifica regulile jocului liber al pieţei, prin discriminări în favoarea întreprinderilor de stat sau prin acordarea de ajutoare către anumite firme din sectorul de stat/privat (ajutoarele de stat); b) faciliteze situaţiile în care una sau mai multe firme caută să exploateze de o manieră abuzivă puterea lor economică în raport cu alte firme mai puţin puternice (abuz de poziţie dominantă); c) împiedice acele intervenţii ale guvernelor statelor nemembre care pot falsifica regulile jocului liber al pieţei, prin discriminări în favoarea întreprinderilor de stat sau prin acordarea de ajutoare către anumite firme din sectorul de stat/privat (ajutoarele de stat). 14. Politica europeană în domeniul concurenţei (PDC) urmărește să: a) împiedice situaţiile în care una sau mai multe firme caută să exploateze de o manieră abuzivă puterea lor economică în raport cu alte firme mai puţin puternice (abuz de poziţie dominantă); b) faciliteze situaţiile în care una sau mai multe firme caută să exploateze de o manieră abuzivă puterea lor economică în raport cu alte firme mai puţin puternice (abuz de poziţie dominantă); c) majoreze veniturile prin orice tip de colaborare. 15. Politica europeană în domeniul concurenţei (PDC) trebuie să: a) garanteze unitatea pieţei interne şi să evite realizarea de înţelegeri între firme, de natură să afecteze comerţul intracomunitar şi manifestarea liberă a concurenţei (înţelegeri şi practici concertate); b) garanteze unitatea pieţei internaționale; c) garanteze unitatea pieţei interne şi internaționale. 16. Ce cuprinde Piaţa relevantă a produsului? a) toate produsele şi/sau serviciile pe care consumatorul le consideră similare, substituibile, în funcţie de caracteristici, preţ şi utilizarea preconizată (produsele substituibile sunt cele către care se pot îndrepta preferinţele consumatorilor atunci când preţul sau calitatea produsului de bază s-au modificat, deoarece răspund aceleiaşi nevoi sau unor nevoi similare; exemplu: unt şi margarină, cafea măcinată şi ness etc.); b) doar unele produse şi/sau servicii pe care consumatorul le consideră similare, substituibile, în funcţie de caracteristici, preţ şi utilizarea preconizată; c) doar serviciile pe care consumatorul le consideră substituibile, în funcţie de caracteristici, preţ şi utilizarea preconizată.
NOTĂ: La subiectul 5 în răspunsul cărora varianta aleasă de Dumneavoastră este