Drept penal. Partea specială. Proiectul didactic al seminarului nr.

8
(24.03.2020)
Tema: Infracțiunile prevăzute la art.164, 165, 166 și 1661 CP RM

Activităţi de predare-învăţare
A. Sarcini de nivelul I – cunoaştere şi înţelegere

– A.1. Identificaţi rolul juridic pe care persoana, care acţionează cu titlu oficial, îl are în
contextul infracțiunilor prevăzute la art.1661 CP RM;
Rolul juridic pe care îl are persoana ce acționează cu titlu oficial poate fi:
- o persoană publică străină (în sensul prevederilor alin. (1), art. 1231)
- un funcționar internațional (în sensul prevederilor de la alin. (2), art. 1231 CP RM.)

– A.2. Definiţi noţiunea „dependenţa fizică” (lit.g) alin.(2) art.165 CP RM);

Dependență fizică - starea psihică sau fizică ce rezultă din interacţiunea organismului victimei cu
substanţe narcotice ori psihotrope, utilizabile sau inutilizabile în scopuri medicale, stare caracterizată prin
modificări de comportament şi alte reacţii, însoţite întotdeauna de nevoia de a lua asemenea substanţe în
mod continuu sau periodic, pentru a le resimţi efectele psihice şi, uneori, pentru a evita suferinţele.

– A.3. Interpretați sintagma „alt factor”, utilizată la lit.c) alin.(2) art.166 CP RM;
Prin intermediul conceptului de alt factor în sensul lit.c) alin.(2) art.166 CP RM înțelegem:
- Vîrsta fragedă;
- Nefuncționarea totală sau parțială a conștiinței;
- Victima se află sub influența substanțelor narcotice ori psihotrope;
- Somnul;
- Starea de ebrietate;
- Handicap fizic sau psihic;
- Forța fizică vădit disproporțională în raport cu cea a făptuitorului

– A.4. Identificaţi ipotezele în care este aplicabilă prevederea de la lit.c) alin.(4) art.1661 CP
RM;
Ipotezele în care este aplicabilă prevederea de la lit.c) alin.(4) art.1661 CP RM sunt:
1. Acțiunea este săvârșită de doi sau mai mulți coautori;
2. Acțiunea este săvârșită de către o persoană care întrunește semnele subiectului infracțiunii, în
comun cu una sau mai multe persoane, care nu întrunesc aceste semne (nu a atins vârsta
răspunderii penale, este irespondabilă);
3. Acțiunea este săvârșită de către o persoană care întrunește semnele subiectului infracțiunii,
prin intermediul unei persoane, care nu întrunește aceste semne (nu a atins vârsta răspunderii
penale, este irespondabilă).

– A.5. Definiţi noţiunea „mamă-surogat”, utilizată în alin. (1) art.165 CP RM;

Mama-surogat este o femeie care acceptă în urma unui acord să rămână însărcinată cu obiectivul de a
da naștere unui copil care va fi crescut de o altă familie sau persoană.

– A.6. Identificați exemple care intră sub incidența noțiunii „deosebită cruzime”, utilizată
la lit.g) alin.(2) art.165 CP RM;
Cruzimea deosebită demonstrează intenția făptuitorului de a-I cauza victimei suferințe – de
ordin fizic sau psihic – care sunt intense, inutile și prelungite în timp.
Exemple:
Torturare;
Maltratre;
Privarea de mâncare, apă, somn, de alte necesități vitale;
Utilizarea curentului electric;
Smulgerea unghiilor.

– A.7. Definiți noțiunea „obiecte folosite în calitate de armă” (lit.g) alin.(2) art.164 CP RM).

Prin obiecte folosite în calitate de armă se are în vedere în primul rând, obiectele care
îndeplinesc cumulativ următoarele două condiții:
1. nu se consideră arme în sensul Legii privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație
civilă:
2. sunt utilizabile în vederea anihilării victimei sau a a altor persoane (de ex. Persoanelor care au
încercat să împiedice răpirea victimei ori să o elibereze).
Din această categorie de obiecte care pot fi folosite în calitate de armă fac parte:
- Briceagul;
- Toporul;
- Ranga;
- Bâta;
- Foarfecele;
- Cuțitul de bucătărie;
- Garota
- Obiecte animate (câini dresați).
Din categoria obiectelor folosite în calitate de armă pot face parte:
- Armele dezactivate;
- Armele de recuzită;
- Armele de panoplie;
- Armele inutilizabile;
- Machetele de arme;
- Obiectele asemănătoare cu armele, dar doar în acele cazuri când obiectele menționate
sunt aplicate ăn vederea anihilării victimei sau a altor persoane.

B. Sarcini de nivelul II – aplicare

– B.1. Analizaţi legăturile dintre agravanta, consemnată la lit.e) alin.(2) art.165 CP RM, şi
noţiunea „abuz de putere” (lit.g) alin.(1) art.165 CP RM);
La lit.g) alin. (1) art.165 prin abuz de putere se are în vedere că funcţionarul public, care
reprezintă o autoritate publică şi care nu este o persoană cu funcţie de răspundere, își folosește intenţionat
situaţia de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite
de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

– B.2. Argumentați dacă la art.166 CP RM este prevăzută o infracțiune complexă;

Pornind de la ideea că o formă prin care se prezintă infracțiunea complexă constituie a cea
infracțiune, în componenţa agravantei căreea intră în calitate de semn agravat (calificativ) o altă
infracţiune, susțin că la art. 166 CP avem o infracțiune complexă, deoarece la alin. (3) avem ca
consecință o altă infracțiune, prevăzută la art. 157.

– B.3. Demonstrați dacă este corect a se afirma că răpirea unui minor, care este nepot în
raport cu făptuitorul, trebuie calificată conform lit.c) alin.(2) art.164 CP RM;
La calificarea conform art. 164 are importanță relația de rudenie precum și intenția
făptuitorului.
În cazul în care făptuitorul este rudă apropiată în raport cu victima fapta se va califica
conform art. 1641, și nu conform lit.c) alin.(2) art.164 CP RM.
Din categoria rudelor apropiate conform art alin (4), art. 134 Cod Penal fac parte urmatoarele
categorii de persoane:
- Părinții în raport cu copii;
- Înfietorii în raport cu copii înfiați;
- Frații în raport cu surorile;
 - Bunicii în raport cu nepoții lor.
Astfel dacă între nepot și făptuitor există relația bunici-nepoți, fapta va fi calificată conform
art. 1641.
În cazul în care însă victima și făptuitorul nu sunt rude apropriate (în sensul definiției oferite
de CP) cum ar fi relația dintre mătușă-nepot, unchi-nepot, atunci fapta poate fi calificată conform
prevederilor lit.c) alin.(2) art.164 CP RM;

– B.4. Argumentați dacă munca unei persoane condamnate poate fi considerată exemplu de
muncă forțată în sensul alin.(1) art.165 CP RM;
Prin ,,muncă sau servicii forțate” se înțelege obținerea muncii de la o persoană împotriva
voinței ei, prin contrângere sau înșelăciune, dacă această acțiune nu întrunește elementele
traifuclui de ființe umane sau ale traficului de copii.
Munca unei persoane condamnate nu poate fi consider drept exemplu de muncă forțată,
deoarece, potrivit alin.(5), art. 7 din Codul Muncii al Republicii Moldova, adopat de Parlamentul
Republicii Moldova la 28.03.2003, nu se consideră muncă forțată:
,,… b) munca unei persoane condamnate prestată în condiţii normale în perioada de detenţie sau
de liberare condiţionată de pedeapsă înainte de termen;
…”.

– B.5. Demonstrați dacă este corect a se afirma că sintagma „cu sau fără consimţământul
acesteia”, utilizată în dispoziţia de la alin.(1) art.165 CP RM, se referă la exploatarea
victimei;
Sintagma cu sau fără consimţământul acesteia” utilizată în dispoziţia de la alin.(1) art.165 CP
RM se referă la consimțământul victimei la recrutarea, transportarea, transferul adăpostirea sau
primirea ei, în scop de exploatare. Legiuitorul nu are în vedere consimțământul victimei la
exploatare, din moment ce exploatarea propriu-zisă depășește cadrul infracțiunii prevăzute la
alin.(1) art.165 CP RM, deci este irelevantă infracțiunii date.

– B.6. Argumentați care trebuie să fie soluția de calificare: dacă intenţia de a priva victima
de libertate a apărut până la „invitarea” ei în locul în care se află făptuitorul / dacă o
asemenea intenţie apare la făptuitor în momentul aflării victimei în locul amintit?;
Dacă intenția de a priva victima de libertate a apărut până la ,,invitarea ” ei în locul în care se
află fîptuitorul, fapta se califică drept răpire a unei persoane art.164, dacă însă o asemenea
intenție apare la făptuitor în momentul aflării victimei la locul amintit, fapta trebuie calificată în
baza alin.(1) art.166 CP RM

– B.7. Dezvoltați ideea enunțată în art.118 CP RM cu referire la art.164 CP RM;

  În conformitate cu prevederile  art.118, este prevăzută modalitatea de calificarea
infracţiunilor în cazul concurenţei dintre o parte şi un întreg
Astfel conform alin. (1) art. 118 ,,concurenţa dintre o parte şi un întreg reprezintă existenţa a
două sau mai multor norme penale, una din ele cuprinzînd fapta prejudiciabilă în întregime, iar
celelalte – numai unele părţi ale ei”.
Iar conform alin. (2) art. 118 ,,calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei dintre o parte şi
un întreg se efectuează în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei
prejudiciabile săvîrşite”.
În acest sens în cazul în care a fost săvârșită o infracțiune de privare de libertate a persoanei,
a posibilității acesteia de deplasare benevolă, de a acționa conform propriei sale voințe, fapta
urmează a fi calificată nu în conformitate cu art. 164, dar calificarea se va face conform acelui
art. care va cuprinde în întregime toate semnele infracțiunii care a fost comise.
De exemplu:
În cazul în care răpirea unei persoane este însățită de cererea făptuitorului de a i se transmite
bunurile proprietarului, posesorului sau ale deținătorului, ori dreptul asupra acestor bunuri, sau
de a a fi săvârșite în folosul lui acțiuni patrimoniale, fapta urmează a vi calificată în conformitate
cu prevederile alin. (4), art.189 CP RM și se exclude calificarea suplimentară conform art. 164
deoarece norma prevăzută la alin. (4), art.189 CP RM cuprinde în întregime toate semnele
faptei prejudiciabile săvîrşite.
De asemenea în cazul recrutarii, transportarii, transferului, adăpostirii sau primirii unei
persoane adulte, cu sau fără consimţămîntul acesteia, în scopul exploatării sexuale comerciale
sau necomerciale, al exploatării prin muncă sau servicii forţate, al practicării cerşetoriei, al
însuşirii ajutoarelor, indemnizaţiilor sau prestaţiilor sociale, al folosirii ilegale în testări sau
experimente medicale ori ştiinţifice, al exploatării în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, al
folosirii în conflicte armate ori în activităţi criminale, al prelevării organelor, ţesuturilor şi/sau
celulelor umane, precum şi al folosirii femeii în calitate de mamă-surogat ori în scop de
reproducere, săvîrşită prin răpire, fapta umrează a fi calificată conform lit. b, alin. (2), art. 165
CP RM, cu excluderea calificării suplimentare conform art. 164 datorită regulei stabilite la art.
118 CP RM.

– B.8. Stabiliți deosebirile dintre infracțiunea prevăzută la alin.(1) art.1661 CP RM și

infracțiunea prevăzută la alin.(3) art.1661 CP RM.
Infracțiunile pot fi deosebite după:
După intensitatea:
- În cazul infracțiunii prevăzute la alin.(1) art. 1661 durerea sau suferința fizică sau psihică
nu poate fi puternică. Pe când în cazul infracțiunii prevăzute la alin. (3) art.1661 persoanei
i se provoacă o durere sau suferință fizice sau psihice puternice.
!După obiectul juridic secundar lezat:
- În cazul infracțiunii prevăzute la alin.(1) art. 166 1 obiectul juridic secundar îl formează
relațiile sociale cu privire la integritatea fizică și psihică a persoanei, apărate împotriva
tratamenului inuman ori degradant;
- În cazul infracțiunii prevăzute la alin. (3) art.166 1 obiectul juridic secundar îl formează
relațiile sociale cu privire la integritatea fizică și psihică a persoanei, apărate împotriva
torturii.
! După modalitățile faptice stabilite de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
tratamentul imunam sau degradant se realizează prin:
1. Lovirea unui deținut, menținerea lui într-o celulă neîncălzită și întunecată, cu o bandă pe ochi,
în așa fel încât i-au rămas urme de răni pe corp.
2. Aplicarea pedepselor corporale într-o școală unei eleve în vârstă de 16 ani de cître un bărbat,
în prezența unui altui bărbat, și provocarea astfel, a unei răni vizibile timp de mai multe zile.
3. obligarea unui deținut să rămână mai mult de două luni pe tempt foarte călduros într-o
celulăfără ferestre și fără aerisire, în care temperature devine insuportabilă.
4. Neacordarea îngrijirilor medicale adecvate unei persoane deținute de către personalul de
detenție care cunoștea starea acelei persoane.
Modalitățile faptice ale torturii se caracterizează prin:
1. Spânzurtoarea palestiniană;
2. Forme grave de bătaie;
3. Lovituri grave, combinate cu refuzarea îngrijirii medicale;
4. Șocuri electrice;
5. Falaka.
După motiv:
1. Motivele infracțiunii prevăzute la alin.(1) art. 1661 pot fi: intersul material, răzbunare,
gelozie, ură, ură socială, națională, rasială sau religioasă, motive sadice.
2. Infracțiunea prevăzute la alin. (3) art.1661 presupune un scop special și un motiv special
de exemplu:
- Obținerea de la persoana efectiv torturată sau de la o persoană terță a informațiilor sau
marturisirilor.
 - Pedepsirea persoanei efectiv torturate pentru un act pe care acesta sau o persoana terță l-a
comis ori este bănuită că l-a comis.
- Intimidarea sau exercitarea de presiuni asupra personei efectiv torturate sau asupra unei
persoane terțe.

C. Sarcini de nivelul III – integrare

– C.1. Estimaţi dacă este oportun ca alin.(2) și (4) art.1661 CP RM să fie completate cu
circumstanța agravantă „cu deosebită cruzime, precum şi din motive sadice”;
După părerea mea consider că nu este oportun oportun ca alin.(2) și (4) art.166 1 CP RM să
fie completate cucircumstanța agravantă „cu deosebită cruzime, precum şi din motive sadice”
deoarece cazuri particulare de manifestare a cruzimii deosebite pot fi considerate chiar și tortura
ori tratamentul inuman sau degradant.
În general prin „deosebită cruzime” se are în vedere torturarea, maltratarea, molestarea sau
altă asemenea influențare asupra victimei, care-I cauzează victimei suferințe de ordin fizic sau
psihic.
Prin „motive sadice” se înțelege tendința anormală spre cruzime, o plăcere bolnăvicioasă de a
vedea pe cineva suferind sau de a pricinui suferințe
Conceptul de „tratament inumat” este definit ca acele acte prin care se provoacă victimei
leziuni sau vii suferințe fizice și morale....
Prin „tratament degradant” se are în vedere tratamentul care-I provoacă victimei sentimente
de teamă, de neliniște și de inferioritate, de natură de a o umli, a o înjosi și eventual, de a-I
înfrânge astfel rezistența fizică și morală.
Astfel dacă facem legătură intre conceptul de deosesită cruzime și motive sadice cu
tratament inuman sau degradant putem să observăm că însăși tratamentul inuman și degradant
este o formă a deosebitei cruzimi și are ca scop provocarea provocarea unei dureri sau suferințe
de ordin fizic și psihic.
Prin „tortură” se înțelege o suferință psihică sau fizică intenționată, sistematică și sălbatică
săvârșită de una sau mai multe persoane acționând în numele unor ordine, cu scopul de a forța
anumite persoane să dezvăluie informații, să facă confesiuni sau pentru alte motive.
Astfel atât tortuta cât și tratamentul inuman și degradant, se realizează prin provocarea la
victimă a unor suferințe a unor suferințe de ordin fizic sau psihic, și nu este necesară includerea
circumstanța agravante „cu deosebită cruzime, precum şi din motive sadice”.

– C.2. Consideraţi oare fundamentată incriminarea traficului de fiinţe umane şi a traficului

de copii în două capitole distincte şi în două articole distincte?
Traficul de ființe umane se conțite în capitolul III ,, Infracțiuni contra libertății, cinstei și
demnității personei, asfel normele prevăzute în acest capitol sunt destinate să apere relațiile
sociale cu privire la libertatea, cinstea și demnitatea persoanei, atunci când ne referim la traficul
de copii este prevăzut în capitolul VII „Infracțiuni contra familiei și minorilor” având drept
scopul principal de ocrotire a minorilor.
Consider că incriminarea traficului de fințe umane și a traficului de copii în două capitole
disctincte este fundamentată din mai multe motive:
În cazul traficului de ființe umane obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu
privire la libertatea fizică a persoanei.
Pe când în cazul traficului de copii obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu
privire la dezvoltarea fizică, psihică spirituală și intelectuală a minorului, iar obiectul juridic
special îl constituie relațiile sociale cu privire la libertatea fizică a minorului.
 De asemenea un alt element de fundamentează incriminarea în două capitole disticnte este
însăși victima. Întrucât în cazul traficului de ființe umane victimă poate fi numai persoana care
la momentul comiterii faptei a atins vârsta de 18 ani, iar în cazul traficului de copii victima are o
calitate specială, ea nu poate fi decât persoana care la momentul săvârșirii infracțiunii nu a atins
vârsta de 18 ani. Anume prin aceasta infracțiunea de trafic de ființe umane se deosebește de
infracțiunea prevăzută la art. 165 CP RM.
În cazul în care în același timp sunt traficate persoane minore și personae adulte, vom fi în
prezența concursului ideal dintre dintre infracțiunile prevăzute la art. 165și art. 206 CP RM.

Din această speță consider că urmează a fi trași la răspundere Căldare,Voicu, Secăreanu și

Mustafa în conformitate cu prevederile art.165 CP RM pentru trafic de ființe umane.
Aceștea urmează să răspundă pentru lit.g) alin. (1), art 165, pentru abuz de pozitie de
vulnerabilitate deoarece s-au folosit de starea specială în care se afla victima astfel aceasta s-a
supus exploatării datorită faptului că făptuitorii au beneficiat de starea de sănătatea a copilului lui
Oprea.
De asemenea aici putem invoca si prevederile lit. f) alin (1), art .165 deoarece victima a fost
dusă în eroare despre împrejurări ale faptei.
Fapta acestora urmează a fi calificată și în conformitate cu acestora conform lit.d, alin.(2) art
165 CP RM, deoarece la săvârșirea infracțiunii au participat în comun mai multe persoane care
împreună au contribuit la realizarea laturei obiective a infracțiunii.

Calificarea în situația în care lui Oprea i se va preleva pe lândă rinichiul stâng, și o porțiune
din ficat fără știrea lui nu va duce la modificarea calificării din considerentul că în dispoziția
normei prevăzute la art. 165 este menționată sintagma„ cu sau fără consimțământul acesteia”,
ceea ce presupune că chiar dacă nu există consimțământul persoanei, oricum aceasto componență
de infracțiune poate fi săvârșită, și existența consimțământului nu ănlătură răspunderea penală a
făptuitorului. Sintagma „cu sau fără consimţământul acesteia” utilizată în dispoziţia de la alin.(1)
art.165 CP RM se referă la consimțământul victimei la recrutarea, transportarea, transferul
adăpostirea sau primirea ei, în scop de exploatare. Legiuitorul nu are în vedere consimțământul
victimei la exploatare, din moment ce exploatarea propriu-zisă.