Sunteți pe pagina 1din 39

PARTEA I TEMA I ACTIUNEA CIVIL I.ACTIUNEA CIVILA I.1.

Noiune

Aciunea civil este definit n literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se urmrete protecia drepturilor subiective civile sau a situaiilor juridice ocrotite de lege1. Exercitarea aciunii civile este o facultate, o libertate a oricrui subiect de drept cruia i se ncalc sau contest un drept subiectiv sau un interes legitim. Este necesar a nu se confunda cererea de chemare n judecat cu aciunea civil, ntruct cererea de chemare n judecat reprezint doar una din formele de manifestare a aciunii civile, cea prin care se pune n micare aciunea civil, ns, aciunea civil exist anterior cererii, chiar i atunci cnd titularul dreptului subiectiv civil nu sesizeaz instana. (de asemenea, pe lng cererea de chemare in judecata, actiunea civila se poate realiza si prin formularea intampinarii sau a cererii reconventinale de catre parat, etc). I.2.Conditiile de exercitare a actiunii civile Pentru a fi parte in proces se impun a fi indeplinite urmatoarele conditii, care sunt i condiii de exercitare ale aciunii civile: 1.afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice pentru a carei realizare poate fi folosita calea justitiei. 2.existenta unui interes 3.calitatea procesuala 4.capacitatea procesuala I.2.1.Afirmarea unui drept Acesat condiie presupune existena unui drept subiectiv civil ce se cere a fi protejat sau a unui interes legitim care trebuie ocrotit. I.2.1.1.Dreptul subiectiv civil afirmat, pentru a se bucura de protecie juridic, trebuie s ndeplineasc anumite condiii: a. s fie recunoscut i ocrotit de lege; b. s fie exercitat n limitele sale externe ( care pot fi de ordin material sau juridic) i n limitele sale interne (adic numai potrivit scopului economic i social pentru care a fost stabilit sau creat de lege). c. s fie exercitat cu bun credin d. s fie actual adic s nu fie supus unui termen sau unei condiii suspensive. n legtur cu aceast ultim condiie, a actualitii dreptului, se impun anumite precizri: dac, n urma probelor administrate i a dezbaterilor contradictorii, instana constat c dreptul subiectiv pretins de reclamant nu exist sau c, dei exist, acesta nu ndeplinete condiiile de validitate impuse de lege pentru a putea fi exercitat (altele dect cerina de a fi actual), atunci cererea de chemare n judecat va fi respins ca nentemeiat (nefondat, netemeinic); ns, dac se constat c dreptul subiectiv pretins nu este actual, mijlocul procesual de invocare a lipsei acestei condiii fiind excepia de prematuritate a cererii (excepie de fond, absolut i peremptorie), cererea de chemare n judecat va fi respins ca prematur (soluie generic de inadmisibilitate).

V.M.Ciobanu, G.Boroi,Drept procesual civil, Curs selectiv, Ed.CH Beck, 2009, p.1

Mijlocul procesual de invocare a prematuritatii cererii este exceptia de prematuritate, care este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie, putand fi invocata de oricare dinte parti, de procuror, daca participa sau de catre instanta din oficiu. I.2.1.2. Exceptii de la cerintaactualittii dreptului Exista insa anumite situatii, expres prevazute de lege, in care, desi dreptul subiectiv civil nu este actual, cererea este admisibila. Astfel, exista excepii de la cerina actualitii dreptului in urmatoarele situatii expres prevzaute de dispozitiile art.110 C.proc.civ.: - cererea pentru predarea unui imobil, la mplinirea termenului de locaiune, poate fi fcut chiar nainte de mplinirea acestui termen(alin.1); - se poate solicita, nainte de termen, executarea la termen a unei obligaii alimentare sau altei prestaiuni periodice (alin.2) - preedintele instanei poate ncuvina, n general, nainte de mplinirea termenului orice cereri pentru executarea la termen a unei obligaii, dar numai cnd socotete c cererile sunt ndreptite pentru ntmpinarea unei pagube nsemnate (alin.3). De mentionat este faptul ca hotararea obtinuta in conditiile art.110 C.proc.civ nu va putea fi pusa in executare decat la momentul la care dreptul subiectiv civil va deveni actual. I.2.2.Interesul I.2.2.1.Noiune Interesul reprezint folosul practic urmrit de cel care a pus n micare aciunea civil. Interesul poate fi: material, de natur patrimonial (de exemplu: atunci cnd se urmrete revendicarea unui bun, recuperarea unei creane, repararea unui prejudiciu, obligarea prtului la restituirea unui mprumut sau a unui bun etc.) moral, de natur nepatrimonial (de exemplu: n cazul punerii sub interdicie etc.). I.2.2.2.Condiiile interesului: s fie legitim s nu vin n contradicie cu legea; s fie personal i direct n folosul practic, s-l vizeze pe cel ce recurge la forma procedural i nu pe altcineva; i n cazul n care acioneaz alte persoane sau organe n locul titularului, folosul se resfnge asupra lor; s fie nscut i actual s existe la momentul la care se exercit aciunea, n sensul c, dac cel care actioneaz s-ar abine, s-ar expune unui prejudiciu. I.2.2.3.Sanciunea lipsei interesului: Lipsa interesului sau a uneia dinte condiiile acestuia se invoc pe calea excepiei, care dac va fi admis, va conduce la respingerea aciunii ca lipsit de interes. Excepia lipsei de interes este o excepie: - de fond (vizeaz lipsuri referitoare la exerciiul dreptului la aciune) - peremptorie/dirimant (duce la respingerea sau stingerea procesului) - absolut (privete nclcarea unor norme cu caracter imperativ). Respingerea aciunii pentru lipsa de interes nu poate fi invocat cu autoritatea de lucru judecat ntr-o alt aciune promovat ntr-un moment n care interesul s-a nscut i ndeplinete i celelalte cerine. I.2.3.Capacitatea procesuala I.2.3.1.Noiune Noiune general constituie aptitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea drepturi i obligaii pe plan procesual (capacitate procesual de folosin), respectiv aptitudinea de a-i valorifica singur drepturile procesuale i de a-i ndeplini obligaiile procedurale, de a sta n judecat (capacitate procesual de exerciiu).

I.2.3.2.Capacitatea procesuala de folosinta Noiune - consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual. n privina persoanelor fizice, capacitatea procesual de folosin reprezint aptitudinea general i abstract a acestora de a avea, n principiu, orice drepturi i obligaii de natur procesual. n privina persoanelor juridice, capacitatea procesual de folosin reprezint aptitudinea general i abstract a acestora de a avea, potrivit principiului specialitii capacitii de folosin, acele drepturi i obligaii necesare realizrii scopului declarat, n condiiile legii, prin actul de nfiinare, autorizare sau constituire. Lipsa capacitii procesuale de folosin este sancionat cu nulitatea absolut a actului de procedur fcut cu nclcarea acestei condiii; -Mijlocul procesual de invocare a lipsei acestei condiii de exerciiu a aciunii civile l constituie excepia lipsei capacitii procesuale de folosin (excepie de fond, absolut i peremptorie). -Soluia instanei n cazul n care va admite excepia ca fiind ntemeiat, va fi anularea cererii ca fiind introdus de o persoan care nu are capacitatea procesual de folosin sau mpotriva unei persoane fr capacitate procesual de folosin. I.2.3.3.Capacitatea procesuala de exercitiu Noiune - consta in aptitudinea unei persoane care are folosinta drepturilor sale, de a le valorifica in justitie singura, exercitandu-le personal si indeplinind tot astfel obligatiile procesuale. Altfel spus, prin capacitate de exercitiu se intelege capacitatea unei persoane de a sta in judecata. n funcie de ntinderea capacitii civile de exerciiu, vom distinge: lipsa capacitii procesuale de exerciiu pentru: minori, pn la mplinirea vrstei de 14 ani, i interziii judectoreti (persoane n privina crora s-a pronunat o hotrre irevocabil de punere sub interdicie judectoreasc; capacitate procesual de exerciiu restrns pentru minorii cu vrstele cuprinse ntre 14 i 18 ani ; capacitate procesual deplin de exerciiu pentru: persoanele care au mplinit 18 ani sau, n mod excepional, dac legea prevede, chiar anterior mplinirii acestei vrste. Potrivit art.42 C.proc.civ.: persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor. Prin urmare, articolul citat, face referire la trei situatii: A.Reprezentarea intervine n cazul minorilor sub 14 ani i a persoanelor puse sub interdicie judectoreasc (lipsa total a capacitii de exerciiu). Aceste persoane nu stau personal n judecat, ci prin reprezentanii lor legali. Art. 44 C. proc. civ. dispune c instana poate numi un curator special care s reprezinte interesele celui lipsit de capacitate de exerciiu pn la numirea reprezentantului legal, ori de cte ori exist urgen n soluionarea pricinii sau exist contrarietate de interese ntre reprezentant i cel reprezentat. B.Asistarea intervine n cazul minorilor de la 14 la 18 ani (capacitate de exerciiu restrns). Acetia vor sta personal n proces, vor fi citai i vor fi asistai de ocrotitorul legal (citat, la rndul su), care vor semna alturi de minori actele de procedur i n cazul persoanelor cu capacitate procesual de exerciiu restrns instana poate numi un curator special n condiiile art. 44 C. proc. civ. Sanciunea nerespectrii normelor privind autorizarea este nulitatea relativ a actului de dispoziie astfel ncheiat C.Autorizarea intervine n cazul actelor procesuale de dispoziie (renunare la judecat sau la dreptul pretins, achiesare, tranzacie etc.). i presupune autorizarea special a acestor acte, ncheiate de minori sau interzii i reprezentanii sau ocrotitorii legali ai acestora, de ctre organul competent (autoritatea tutelar ). Capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice se dobandeste in temeiul legii de la data infiintarii lor si sfarseste odata cu incetarea persoanelor juridice. Este, de asemenea, limitata de principiul specializarii, persoana juridica neputand sa exercite drepturi si sa-si asume obligatii care exced scopului in vederea caruia a fost creata. Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile procesuale prin intermediul organelor sale, in limita puterilor ce le-au fost conferite, aceste organe fiind reprezentantii legali ai persoanei juridice. Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale

Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta este o exceptie de fond, absolut si peremptorie. Ea poate fi ridicata de oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu in orice stare a pricinii. Ca urmare a admiterii exceptiei, cererea introdusa de o astfel de persoana sau impotriva unei asemenea persoane va fi respinsa ca fiind introdus de o persoana fara capacitate procesuala de exercitiu sau impotriva unei persoane fara capacitate de exercitiu. Actele de procedura facute de o persoana fizica sau juridica fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa sunt anulabile. Conform art.43 C.proc.civ.: lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a pricinii.Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte. Asadar, nulitatea nu intervine in mod automat, potrivit art.161 alin.1 C.proc.civ.: instanta putand acorda un termen pentru ca partea sau reprezentantul sau sa faca dovada capacitatii de exercitiu. Daca lipsurile nu se implinesc in termenul acordat de instanta in acest sens, judecatorul va anula cererea (art161 alin.2 C.proc.civ.). I.2.4.Calitatea procesuala Noiune. Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care se pretinde (este) titular al dreptului subiectiv in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala activa) si intre persoana paratului si cel obligat in acel raport juridic (calitate procesuala pasiva). Regul: reclamantul este cel care trebuie s justifice att calitatea sa procesual activ, ct i pe cea pasiv; ulterior sesizrii, la rndul su, instana trebuie s verifice ex officio, ndeplinirea condiiei calitii procesuale Regula determinarii calitatii juridice procesuale a partilor cu ajutorul raportului juridic litigios nu este exclusiva, existand si o serie de exceptii. Astfel, legea recunoaste legitimare procesuala activa sau pasiva si altor categorii de organe sau persoane care nu figureaza ca subiecte in raportul juridic litigios. Exemple: A. Calitate juridica procesuala activa: - autoritatea tutelara; - procurorul conform art.45 C.proc.civ. - creditorii chirografari pe calea actiunii oblice art.974 c.civ. B. Calitatea procesuala pasiva: - raspunderea pentru altul art.1000 C.civ.; - raspunderea fidejusorului - art.1663 C. civ. Justificarea calitatii procesuale. Reclamantul, in cuprinsul cererii de chemare in judecata, prin expunerea motivelor de fapt pe care isi intemeiaza cererea si, uneori, prin anexarea unor acte doveditoare, trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa cat si pe cea pasiva. I.2.4.1Transmiterea calitatii procesuale. Drepturile si obligatiile ce intra in raportul juridic dedus judecatii pot fi transmise in cursul procesului, avand loc in acest caz o transmisiune a calitatii procesuale active sau pasive. Transmisiunea poate fi legala sau conventionala. A.Transmisiunea legala: se realizeaz prin efectul succesiunii, n cazul persoanelor fizice sau prin reorganizarea sau transformarea persoanei juridice parte n proces. Succesorii prilor preiau drepturile i obligaiile autorului lor i continu, n locul acestuia, litigiile referitoare acestea, dobndind, dup caz, calitatea de reclamant sau prt pe care a avut-o i autorul lor. ipoteze n care transmiterea calitii procesuale nu este posibil: n materia cererilor strict personale.Exemplu: atunci cnd n timpul unui proces de divor pendinte decedeaz unul dintre soi, cstoria va nceta prin deces, circumstan special de care instana va lua act, fiind inadmisibil continuarea procesului dintre soul supravieuitor i motenitorii celuilalt so. B.Transmisiunea conventionala : are loc ca efect al ncheierii anumitor categorii de acte juridice, n urma crora cel care preia calitatea procesual este subdobnditorul acelui drept sau bun litigios, cum ar fi: contractul de vnzare sau donare a dreptului litigios (cumprtorul sau donatarul dobndind calitatea procesual deinut n

proces de cel care a cedat dreptul su), cesiunea de crean (cesionarul prelund poziia procesual deinut de cedent) Din punct de vedere al intinderii, transmisiunea poate fi: - universala; - cu titlu universal; - cu titlu particular. Indiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesuala preia procesul in starea in care se gaseste in acel moment, actele procesuale savarsite de antecesorul sau fiindu-i opozabile. Sanctiunea lipsei calitatii procesuale Lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie (care este o excepie de fond, absoluta si peremptorie) de partea interesata, procuror sau instanta din oficiu, in orice stare a procesului, iar in caz de admitere atrage respingerea actiunii ca fiind introdusa de o persoan fara calitate procesual activ sau impotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv. Daca pentru a se stabili existenta sau inexistenta calitatii a fost nevoie sa se uneasca exceptia cu fondul, iar instanta constata ca dreptul exista, dar actiunea a fost pornita de o persoana fara calitate sau impotriva unei persoane fara calitate, nu o va respinge ca nefondata, ci ca urmare a admiterii exceptiei lipsei de calitate. In acest caz exista posibilitatea ca procesul sa fie redeschis de o persoana care ar justifica legitimarea procesuala sau impotriva persoanei care are calitate procesuala pasiva.

I.3.Clasificarea actiunilor civile Clasificarea actiunilor civile, are in vedere intelesul restrans al notiunii de actiune, acela de cerere de chemare in judecata. I.3.1.Clasificarea actiunilor in functie de scopul material urmarit prin introducerea cererii de chemare n judecat: In functie de acest criteriu actiunile sunt impartite in: -actiuni in realizarea dreptului, -actiuni in constatarea existentei sau inexistentei unui drept si -actiuni in constituire de drepturi. I.3.1.1.ACTIUNILE IN REALIZAREA DREPTULUI (in condamnare, in adjudecare, de executare) acelea prin care reclamantul, pretinzndu-se titularul unui drept subiectiv solicit instanei obligarea prtului la respectarea acelui drept, iar n cazul n care nu mai exist aceast posibilitate, la despgubiri pentru prejudiciul creat. Aceast categorie de aciuni conduce ntotdeauna la hotrri susceptibile de executare silit. Caracteristici: Restabilirea sau valorificarea interesului se pretinde a se face direct, iar daca acest lucru nu mai este cu putinta, prin echivalent; Solutionand o asemenea actiune, instanta il condamna pe parat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva; Hotararea instantei constituie titlu executoriu; Actiunea in realizare primeaza intotdeauna fata de o eventuala actiune in constatare (art.111 Cpc).
Exemple: In practica judiciara actiunile in realizare sunt cele mai numeroase (de exemplu: actiunea in revendicare, actiunea prin care se solicita predarea unei sume de bani, evacuarea dintr-un imobil, indeplinirea unor obligatii contractuale, rezilierea sau rezolutiunea unui contract, anularea unui act etc.).

I.3.1.2.ACTIUNILE IN CONSTATARE (in recunoastere, in confirmare) . acele cereri prin care reclamantul solicit aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoc, n scopul de a crea o situaie juridic nou ntre pri (se vizeaz schimbarea sau desfiinarea unui raport juridic existent i crearea unui nou raport juridic, ca efect al hotrrii ce se va pronuna). Astfel art 111 prevede ca: partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului. Caracteristici: Dispozitia de mai sus se aplica in cazul constatarii existentei sau inexistentei unui drept, nu si a unei stari de fapt Exemple de actiuni in constatare: constatarea calitatii de constructor de buna-credinta, actiunea unuia din soti in constatarea calitatii de bun propriu a unui bun dobndit de ambii soti in timpul cstorie (pentru motive temeinice), constatarea existentei consimtmntului prtului la efectuarea unor anumite imbunttiri de ctre reclamant la imobilul proprietatea prtului, etc. Nu trebuie confundat cererea in constatare existentei sau inexistentei unui drept cu cererea privind constatarea unei anumite situatii de fapt. In acest caz, cererea adresat instantei prin care se solicit constatarea unei situatii de fapt va fi respins ca inadmisibil. Sunt astfel de cereri: aceea prin care se solicit instantei s constate ca un inscris s-a pierdut n anumite imprejurri. Din obiectivul limitat - constatarea existentei sau inexistentei dreptului rezulta o particularitate a hotararilor, si anume ca ele nu constituie titluri executorii, nu pot fi puse in executare (este vorba numai de capatul de cerere principal, nu si de cele accesorii) Exemplu: daca debitorul anterior declansrii executrii silite solicit instanei s se constate prescriptia dreptului creditorului de a solicita executarea sa silit, iar in subsidiar, obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecat, captul principal de cerere privind constatarea prescripiei dreptului creditorului de a cere si obtine executarea silita nu constituie titlu executori, ins, captul accesoriu privind plata cheltuielilor de judecat, in caz de admitere, constituie titlu executori, si pe cale de consecint poate fi pus n executare silit. Actiunea in constatare are un caracter subsidiar aceasta cale nu este deschisa atata timp cat partea poate cere realizarea dreptului. Legiuitorul acorda preferinta realizarii dreptului pentru a inlatura definitiv neintelegerile cu privire la dreptul respectiv. Spre exemplu, in situatia in care reclamantul solicit instenei s se constate ca suprafata de 50 mp detinut de vecinul su este proprietatea sa, instana va respinge actiunea ca inadmisibil, reclamantul avnd posibilitatea ca pentru valorificarea drepturilor sale sa introduc o actiune n revendicare impotriva prtului i nu o actiune in constatare. Clasificarea actiunilor in constatare: 1.aciuni n constatare pozitive se solicit constatarea existenei unui drept (unui raport juridic ntre reclamant i prt); 2.aciuni n constatare negative constatarea inexistenei unui drept al prtului (de exemplu, s se constate inexistena unei anumite datorii a reclamantului fa de prt, creana acestuia din urm fiind stins prin prescripie sau prin compensare etc.)

- declaratorii se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic, pentru a se inlatura o situatie de incertitudine (spre exemplu, partile supun instantei interpretarea unei clauze contractuale in conformitate cu vointa lor; beneficiarul unui legat cere instantei sa constate caracterul ilicit al conditiei puse de testator etc.) interogatorii sunt acelea prin care reclamantul cheama in judecata o persoana care ar putea, eventual sa-i conteste dreptul, obligand-o imediat sa opteze pentru una din conduitele posibile, in situatia juridica data (actiunea prin care mostenitorii legali cer paratului sa exhibe testamentul in baza caruia el se pretinde legatar universal; actiunea prin care mostenitorii de un rang subsecvent il obliga pe cel de un rang preferabil sa declare daca accepta succesiunea sau renunta la ea; actiunea prin care partea dintr-un contract susceptibil de nulitate relativa cere celeilalte sa opteze intre a confirma cauza de nulitate sau a invoca nulitatea etc). provocatorii acelea prin care titularul unui drept cheama in judecata pe cel care ii cauzeaza o tulburare importanta in exercitarea dreptului sau aceasta persoana este astfel determinata sa-si valorifice dreptul pe care pretinde ca l-ar avea, sub sanctiunea de a nu-l mai putea invoca daca nu si-l demonstreaza. I.3.1.3.ACTIUNILE IN CONSTITUIRE DE DREPTURI (in transformare ) - sunt acele actiuni prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca, pentru a deduce consecintele ce se impun, in vederea crearii unor situatii juridice noi. Consecinte: tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si la crearea unor raporturi juridice noi intre parti; in principiu, hotararile pronuntate produc efecte numai pentru viitor, ex nunc (sunt exceptii, hotararile pronuntate in materie de desfiintare a casatoriei, stabilirea filiatiei fata de mama si fata de tata, tagaduirea paternitatii, declararea judecatoreasca a mortii etc.). I.3.2.Dup caracterul patrimonial sau nepatrimonial al dreptului ce se valorific cererile se impart in: I.3.2.1. cereri nepatrimoniale acelea prin care se valorific drepturi subiective fr coninut economic, legate indisolubil de persoana titularului lor. I.3.2.2. cereri patrimoniale sunt acelea al cror continut este evaluabil in bani Cererile patrimoniale, la rndul lor se subclasific in: A.cereri personale B.cereri reale C.cereri mixte A. Cererile personale sunt acele actiuni prin care se valorifica un drept personal, de creanta. Aceasta este categoria cea mai vasta a actiunilor civile intrucat drepturile de creanta sunt practic nelimitate ca numar, ele putandu-se naste din orice conventie a partilor, din lege, dintr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii etc Actiunile personale, la rndul lor se subclasific in: -actiuni personale mobiliare; -actiuni personale imobiliare A.1Actiunile personale mobiliare sunt acele actiuni in cadrul carora dreptul personal valorificat are ca obiect un bun mobil A.2.Actiuni personale imobiliare cand dreptul personal valorificat are ca obiect un bun imobil B.Cererile reale sunt cele prin care se urmareste valorificarea unui drept real sau dup caz, aprarea posesiei unui bun.
Exemple: -actiunea in revendicare;

-actiunea confesorie sau negatorie; -aciunea n grniuire -actiunea prin care vnztorul solicit rezolutiunea contractului de vnzarecumprare; -petitia de ereditate -actiunea de partaj, etc.

La rndul lor, actiunile reale se mpart n: B.1.Cereri reale mobiliare atunci cand dreptul real valorificat prin actiune are ca obiect un bun mobil Exemplu: -revendicarea bunului mobil de la posesorul de rea-credint B.2.Cereri reale imobiliare dreptul real valorificat are ca obiect un bun imobil. Pe lng clasificarea mai sus expus, cererile reale se mai mpart n: -cereri petitorii; -cereri posesorii. B.a.Cererea petitorie este aceea prin care se tinde la apararea unui drept real B.b.Cererea posesorie are ca obiect apararea posesiei asupra unui bun imobil impotriva oricaror tulburari de fapt sau de drept, ori, dupa caz, redobandirea posesiei, daca ea a fost pierduta. C.Cererile mixte sunt acele actiuni prin care se valorifica in acelasi timp un drept real si un drept de creanta, in cazul in care drepturile invocate au aceeasi cauza generatoare sau se afla intr-un raport de conexitat. In acest caz, cum s-a remarcat deja in literatura de specialitate, ne aflam practic in prezenta unui cumul obiectiv de actiuni: una personala si una reala. In mod conventional au fost incluse in aceasta notiune doua categorii de actiuni: actiunile in executarea unui act juridic prin care s-a transferat ori a fost creat un drept real imobiliar, dand nastere totodata unei obligatii personale (se considera ca in aceasta situatie reclamantul exercita doua drepturi, unul personal referitor la executarea obligatiei si altul real avand ca obiect remiterea bunului). actiunea in rezolutiune, in revocare, in resciziune, in reductiune si cea in anularea unui act translativ sau creator de drepturi reale imobiliare, daca reclamantul solicita si repunerea partilor in situatia anterioara, respectiv restituirea bunului I.3.2.2.1.Importana clasificrii cererilor patrimoniale Aceasta clasificare prezinta importanta n raport de trei aspecte, si anume: -calitatea procesual, - competenta teritorial; - prescriptia In ceea ce priveste calitatea procesuala, in cazul actiunilor pesonale nu poate fi chemat in judecata ca parat decat subiectul pasiv al raportului obligational, pe cand in cazul actiunilor reale, poate fi chemat in judecata orice detinator al lucrului, deoarece reclamantul urmareste dreptul asupra bunului sau chiar bunul in mainile oricui s-ar afla, titularul avand si dreptul de urmarire. Actiunea reala confera si un drept de preferinta fata de ceilalti creditori ai paratului, in timp ce actiunea personala nu exclude concursul celorlalti creditori privilegiati. Actiunea reala urmareste obtinerea bunului in natura, pe cand actiunea personala nu duce la acest rezultat decat atunci cand este vorba de executarea unei obligatii de a da; in cazul obigatiei de a face sau a nu face pentru neexecutarea obligatiei se pot obtine numai daune-interese. In ceea ce priveste competenta teritoriala, in cazul actiunilor personale se aplica in principiu, regula de drept comun, fiind competenta instanta de la domiciliul paratului (art.5). In cazul actiunilor reale imobiliare, competenta este instanta pe raza careia se afla imobilul (art.13). In ceea ce priveste actiunile mixte, acestora le sunt aplicabile dispozitiile art 10 pct.1 C.proc.civ, potrivit crora n afar de instana domiciliului prtului, mai sunt competente urmtoarele instane: 1. n cererile

privitoare la executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract, instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiunii In ceea ce priveste prescriptia dreptului de a obtine condamnarea paratului, termenul este diferit in functie de natura actiunii. Astfel, in cazul actiunilor personale termenul general de prescriptie este de 3 ani. Sub aspectul actiunilor reale, exista actiuni reale imprescriptibile extinctiv (de exemplu, actiunea in revendicare imobiliara sau actiunea avnd ca obiect iesirea din indiviziune), actiuni prescriptibile in 30 ani ( art.1890 c. civ. - actiunea in revendicare mobiliara introdusa impotriva posesorului de rea-credinta, a hotului sau a gasitorului), 1 an in cazul reglementat de art. 498 c.civ.etc. I.3.3 Dupa calea procedurala aleasa de parte pentru apararea dreptului, actiunile/cererile se clasific n: -principale, -accesorii si - incidentale. A.Cererile principale : cele prin care se declaneaz procesul (procedura judiciar). ns, nu ntotdeauna actul de procedur prin care este sesizat instana constituie cererea principal, n ntregul su, adesea fiind formulate cereri de chemare n judecat cu mai multe capete de cerere, din care una e principal i altele sunt accesorii
Exemplu: -cererea de chemare n judecat

B.Cererile accesorii : a cror rezolvare depinde de soluia din cererea principal, aflndu-se ntr-o relaie de subsidiaritate fa de aceasta. Trebuie, ns, precizat c o astfel de cerere ar putea fi formulat ulterior i pe cale separat, ca o cerere de sine stttoare.
Exemple: -repunerea prtilor n situatia anterioar incheierii contractului dac prin cererea principal s-a solicitat anularea contractului; -pstrarea numelui dobndit n timpul cstoriei de ctre cellalt sot n cadrul procesului de divort, etc.

C.Cererile incidentale acelea care pot avea o existen independent (precum cererea principal), dar care sunt formulate ntr-un proces deja iniiat.
Exemple: -cererea reconventional prin intermediul creia prtul invoc drepturi proprii impotriva reclamantului; -cererea de interventie voluntar; -cererea de chemare n garantie, etc

I.3.3.1.Interesul clasificrii Clasificarea prezinta interes sub mai multe aspecte: Sub aspectul competentei - actiunile accesorii si incidentale sunt in sarcina instantei care judeca cererea principala (art.17); Anumite actiuni se pot formula numai pe cale principala (de exemplu, actiunea in tagada paternitatii) sau numai pe cale accesorie (de exemplu, cererea de incuviintare a pastrarii numelui din casatorie dupa divort), alte actiuni se pot formula atat pe cale principala, cat si pe cale accesorie sau incidentala (incredintarea copiilor minori).

Exista actiuni accesorii sau incidentale care trebuie solutionate din oficiu de instanta investita cu solutionarea cererii principale (incredintarea copiilor minori intr-un proces de divort, pensia de intretinere, numele pe care sotii urmeaz s-l poarte dup desfacerea cstoriei); Persoana care formuleaza o actiune incidentala dobandeste calitatea de parte, astfel inct hotararea care se va pronunta ii va fi opozabila; Hotararea care se refera la actiuni accesorii sau incidentale este supusa acelorasi cai de atac si termene prevazute pentru actiunea principala, chiar daca in situatia in care ar fi exercitate separat ar fi supuse altor cai de atac sau altor termene. Rezumat Aciunea civil este definit n literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se urmrete protecia drepturilor subiective civile sau a situaiilor juridice ocrotite de Sunt conditii de exercitare ale actiunii civile: afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice ocrotite de lege, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual. I.4.ntrebri si exercitii: I.4.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme 1.Mentionati care este diferenta intre cererea de chemare in judecat si actiunea civil. 2.Enumerati conditiile de exercitare a actiunii civile. 3.Cnd o actiune in constatare va fi respins de ctre instana de judecat ca inadmisibil in temeiul art.111 C.proc.civ.? 4.Care sunt situatiile in care, desi dreptul subiectiv pretins de reclamant nu a devenit actual, instanta va solutiona cererea pe fond? 5.Enumerati dou cazuri de transmitere legala a calittii procesuale. 6. Actiunea prin care reclamantul solicit instantei s constate nulitatea contractului de vnzare-cumprare ncheiat intre el si parat, este o actiune in constatare sau in realizare? Argumentati. I.4.2. Rezolvati urmtoarele grile: 1. Excepia lipsei de interes a cererii de chemare in judecat: a.poate fi invocat doar de ctre instanta de judecat; b.este o exceptie relativ; c.poate fi invocat de oricare dintre prti, de procuror sau de instant din oficiu 2.Asistarea intervine: a.n cazul minorilor intre 14-18 ani; b.in cazul minorilor sub 14 ani; c.n cazul minorilor intre 16-18 ani 3.Sunt conditii de exercitare a actiunii civile: a. prtile, obiectul, cauza; b.afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual c. cauza, capacitatea procesual, calitatea procesual 4. Reclamantul poate solicita nainte de mplinirea termenului, executarea la termen a unei obligatii alimentare? a.da, ntruct reprezint o exceptie de la cerinta actualittii dreptului; b.nu, ntruct dreptul reclamantului nu este actual; c.da, dac prtul renun la invocarea exceptiei de prematuritate a cererii

5.Dac prtul invoc exceptia de prematuritate a cererii de chemare n judecat ntruct la momentul introducerii acesteia dreptul pretins de ctre reclamant nu era actual, ns pe parcursul solutionrii cauzei, acesta a devenit actual, instanta: a.va admite exceptia prematurittii cererii i va respinge actiunea ca fiind prematur introdus; b.va respinge exceptia de prematuritate, trecnd la solutionarea pe fond a pricinii; c.va admite exceptia de prematuritate i va anula cererea reclamantului I.4.3.Rezolvati urmtoarea spet X a solicitat n contradictoriu cu Y s se constate c imobilul apartament pe care l folosete n baza contractului de nchiriere ncheiat cu Primria Buftea reprezint o unica unitate locativ. n motivarea cererii X a artat c imobilul n cauz dei este folosit n baza a doua contracte de nchiriere, unul ncheiat cu reclamantul iar cellalt cu prtul, n realitate a fost conceput pentru a servi unei singure familii. Prtul a invocat inadmisibilitatea aciunii faa de prevederile art.111 C.proc.civ. Ce a decis instana cu privire la excepia invocat ?

TEMA II PARTICIPANII LA PROCESUL CIVIL II.1.Notiune Solutionarea litigiilor civile implica, cu necesitate, participarea la activitatea judiciara a unor autoritati statale si a unor persoane fizice. Autoritatile si persoanele care participa la activitatea de judecata se numesc participanti n procesul civil. In activitatea judiciara un rol central il ocupa instanta de judecata, n fata acesteia derulndu-se faza judectii procesului civil. ns, solutionarea cauzei nu poate fi conceputa fara participarea partilor intre care s-a ivit litigiul i anume reclamantul, care demareaz procesul-civil prin introducerea cererii de chemare n judecat si paratul. In cadrul si in cursul procesului civil pot interveni si alte persoane din proprie initiativ (in cazul interventiei voluntare principale si n cazul interventiei voluntare accesorii) sau din initiativa uneia din partile initiale (prin intermediul cererii de chemare n judecat a altor personae, cererii de chemare n garanie sau a cererii de artare a titularului dreptului formulat de ctre prt). In procesul civil pot participa si alte persoane, cum ar fi: martorii, expertii, interpretii etc. Acestia sunt insa participanti procesuali auxiliari; rolul lor este subsidiar si vizeaza doar lamurirea unor imprejurari de fapt ale cauzei. O pozitie aparte in procesul civil revine Ministerului Public, reprezentat prin procurori, care particip la solutionarea litigiilor in cazurile prevzute de art.45 C.proc.civ., precum si n celelalte situatii n care legea prevede expres participarea acestora.

II.2.4.Incidente procedurale privind compunerea i constituirea instanei II.2.4.1.Incompabilitatea Incompatibilitatea desemneaz situaia n care un judector este mpiedicat s ia parte la soluionarea unei pricini, in cazurile prevzute de lege. A.Cazurile de incompatibilitate Incompatibilitatea este reglementat n art. 24 C.proc.civ.fiind reglementate trei cazuri de incompatibilitate: a. Judectorul care a pronunat o hotrre ntr-o pricin nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n apel sau recurs. (presupune situaia n care un judector, dup ce a pronunat o hotrre n prim instan sau n apel, este avansat la o instan superioar, la care vine spre soluionare apelul, sau dup caz recursul declarat mpotriva hotrrii respective; este firesc ca judectorul s nu-i controleze propria hotrre, fiind puin probabil ca judectorul s fie dispus s revin asupra soluiei pe care a dat-o).

b. Judectorul care a pronunat o hotrre nu poate lua parte la judecarea aceleiai pricini n cazul n care s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare.(se presupune c judectorul care i-a exprimat o dat prerea asupra unei cauze, numai cu greu i-o va schimba i c de aceea nu este indicat s mai ia parte la judecarea ei). c. Judectorul care a fost martor,expert sau arbitru ntr-o pricin nu poate judeca acel proces. Toate aceste 3 cazuri sunt de strict interpretare i ca atare, nu pot fi extinse prin analogie. Nerespectarea dispoziiilor legale referitoare la incompatibilitate atrage nulitatea absolut a hotrrii, aceasta fiind reglementat de norme de ordine public. B.Procedura de soluionare a incompatibilitii Dac judecata este n curs de desfurare, mijlocul procesual de invocare a incompatibilitii este excepia de incompatibilitate, care este o excepie de procedur, absolut i dilatorie. Ea poate fi invocat de orice parte interesat, de procuror sau de instan din oficiu, n orice faz a judecaii. Excepia se judec de instana sesizat cu pricina respectiv, n a crei compunere va intra i judectorul aflat ntr-un caz de incompatibiliate. Dac excepia de incompatibilitate este respins, se va pronuna o ncheiere interlocutorie, care nu va putea fi atacat cu apel sau, dupa caz, cu recurs dect odat cu fondul. Admiterea excepie are drept consecin nlocuirea judectorului incompatibil cu un alt judeczor de la aceeai instan judectoreasc. n ipoteza n care nu s-ar mai putea constitui n mod valabil completul de judecata, la propunerea preedintelui respectivei instane din circumscripia acelei curi de apel, presedintele curtii de apel poate delega judecatori de la alte instane din circumscripia menionat, cu acordul scris al acestora. II.2.4.2.Abtinerea si recuzarea. A.Noiune Abinere : situaia n care un judector, cunoscnd c se afl ntr-unul din cazurile prevzute de lege, se abine de la judecata unei anumite pricini. Obligaiei judectorului de a se abine i corespunde dreptul prii care are motive s se ndoiasc de imparialitatea judectorului de a-l recuza pe acesta. Recuzare: situaia n care una dintre pri cere, n cazurile strict determinate de lege, nlturarea unuia sau mai multor judectori de la judecarea unei anumite pricini. Asemnri: 1) cazurile de abinere i cele de recuzare sunt identice; 2) procedura de soluionare a celor dou incidente procedurale este comun. Deosebiri: 1) n timp ce recuzarea este propus de pri, abinerea provine chiar de la cel aflat n vreunul din cazurile prevzute de lege; 2) caracterul normelor care reglementeaz cele dou instituii este de natur diferit: abinerea este reglementat de norme imperative, n timp ce recuzarea este reglementat de norme de ordine privat (partea interesat avnd facultatea de a-l recuza pe judector sau de a accepta s fie judecat de ctre acesta, exprimndu-i astfel ncrederea n imparialitatea sa) B.Cazuri: Judecatorul poate fi recuzat: 1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti; 2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane; 3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii; 4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator; 5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii; 6. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti; 7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;

8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri; 9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv. C.Reguli Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutore, curator sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judecarea pricinii. Nu se pot recuza toti judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia. Cererile de recuzare a instantelor ierarhic superioare formulate la instanta care solutioneaza litigiul sunt inadmisibile. Pentru aceleasi motive de recuzare nu se poate formula o noua cerere impotriva aceluiasi judecator. Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri. Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute. Judecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine. Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat. In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, cererea de recuzare se judeca de instanta ierarhic superioara. Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat. Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare. In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura. Daca recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii. Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate. Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa niciunei cai de atac. Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul. Dispozitiile care reglementeaz abtinerea si recuzarea, in afara de art. 24 si 27 pct. 7, se aplica si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor. II.3.1.PRILE A.Drepturile si obligatiile procesuale ale partilor. Abuzul de drept procesual Drepturi si obligatii procesuale Pentru a garanta exercitiul liber al actiunii civile, legea procesuala acorda partilor o serie de drepturi procesuale dintre care mentionam: Dreptul partilor de a adresa cereri instantei; Dreptul de a participa la judecarea pricinii, deci dreptul la citare; Dreptul la aparare; Dreptul de a recuza pe judecatori, grefieri, procurori etc.; Dreptul de a face acte de dispozitie; Dreptul de a exercita caile de atac; Dreptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata in cazul castigarii procesului etc. Legea prevede insa si o serie de indatoriri procesuale pentru parti dintre care mentionam cu titlu de exemplu: - indeplinirea actelor de procedura in conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii, perimarii, decaderii etc. - exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege (art.723 alin.1 C.proc.civ.). B.Abuzul de drept procesual Cel care nu respecta prevederile art. 723 C.proc.civ. savarseste abuz de drept procesual.

Formele acestuia de manifestare presupun existenta a doua elemente: - elementul subiectiv - exercitarea cu rea-credinta a dreptului procesual; - elementul obiectiv deturnarea dreptului procedural de la scopul socio-economic pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala. Cerine (pentru a caracteriza un act de procedur ca abuziv): - autorul actului s fie titularul dreptului procedural n cauz i s fie capabil s l exercite; - dreptul procedural s fie utilizat n limitele sale externe, fixate de lege, s respecte dispoziiile legale referitoare la condiiile n care se exercit dreptul procedural, la forma actului i la termenul n care trebuie efectuat acesta; - dreptul procedural s fie dirijat spre realizarea unui alt scop dect acela pentru care a fost acordat de lege; - dreptul procedural s fie exercitat cu rea-credin. Exemple: - introducerea cu rea-credinta a unei cereri vadit netemeinice, cu scopul de a-l sicana, de a-l discredita pe parat sau rezistenta cu rea-credinta a paratului in fata unei cereri a carei temeinicie este evidenta ; - introducerea unei cereri fara punerea in intirziere a paratului daca acesta recunoaste la primul termen pretentiile reclamantului; - introducerea cu rea-credinta a unei cereri de recuzare, de stramutare, de acordare a asistentei juridice gratuite, de verificare de scripte etc. -invocarea de ctre prt a exceptiei de neconstitutionalitate privind un text dintr-o lege sau ordonant doar in scopul obtinerii suspendrii cauzei, si, pe cale de consecint, a tergiversrii judecrii litigiului Aprecierea exercitarii abuzive a drepturilor procedurale revine judecatorului, respingerea unei cereri de chemare in judecata sau a unei cai de atac, a unei cereri de recuzare sau de stramutare neconducand automat la concluzia ca partea a exercitat abuziv dreptul procedural. Exercitarea cu rea-credinta a unor drepturi procesuale, atrage o serie de sanctiuni specifice: amenzi judiciare catre stat (art.108 C.proc.civ.) si, eventual, despagubiri la cerere pentru prejudiciul cauzat (art.1083,4 C.proc.civ.). C.Coparticiparea procesuala Notiune Legislatia noastra procesuala permite ca mai multe persoane sa fie reclamante sau parate in cadrul unui proces civil. Aceasta situatie in care procesul civil se desfasoara intre mai multi reclamanti si parati poarta denumirea de coparticipare sau litisconsortiu procesual. Sediul materiei: art. 47- 48 C.proc.civ. Potrivit art.47: mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. Felurile coparticiparii procesuale Dupa pozitia partilor coparticiparea procesuala poate fi: - activa: cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata, prin aceeati cerere un singur parat; - pasiva: cand un reclamant isi indreapta pretentiile prin aceeasi cerere impotriva mai multor parati; - mixta: daca mai multi reclamanti actioneaza in judecata prin aceeasi cerere mai multi parati. In functie de rolul vointei partilor in formarea sa, coparticiparea poate fi: - facultativa - necesara Din redactarea art.47 C.proc.civ. ar rezulta ca intotdeauna coparticiparea procesuala este facultativa, dar coroborand aceste dispozitii si cu alte texte din legislatia civila trebuie sa tragem concluzia ca exista si cazuri de coparticipare necesara, obligatorie. Efectele coparticiparii Efectele coparticiprii procesuale: - raporturile dintre coparticipanii procesuali sunt guvernate de principiul independenei procesuale; conform art. 48 alin. (1) C. proc. civ. actele de procedur, aprrile i concluziile unuia dintre coparticipani nu pot folosi, dar nici vtma celorlali. Excepie: cnd prin natura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii legale

efectele hotrrii se ntind asupra tuturor reclamanilor sau prilor, actele de procedur ndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele procedurale ncuviinate unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedur vor profita i celorlali; - dac actele de procedur ale unora dintre coparticipani sunt potrivnice actelor fcute de ceilali coparticipani, atunci se va ine cont de actele cele mai favorabile. Alte efecte ale coparticiprii procesuale: - atunci cnd coparticipanii au aceleai interese, ei pot avea un singur mandatar, caz n care se va comunica o singur copie de pe cererea de chemare n judecat [art. 113 alin. (2) C. proc. civ. ] sau de pe ntmpinare [art. 116 alin. (2) C. proc. civ.], dup cum coparticipanii sunt pri sau reclamani; - dac unii dintre coparticipani nu s-au prezentat naintea instanei ori nu au ndeplinit un act de procedur n termen, ei vor fi totui citai n continuare [art. 48 alin. (2) teza final C. proc. civ.]; - actele de procedur fcute n interes comun sau mpotriva coparticipanilor cu acelai interes sunt supuse unei singure taxe de timbru; - coparticipanii vor suporta cheltuielile de judecat, dac este cazul, n funcie de interesul fiecruia sau de natura raportului juridic dintre ei, fie n mod egal, fie proporional, fie solidar (art. 277 C. proc. civ.). II.3.2.PARTICIPAREA TERILOR LA JUDECAT Noiunea de teri are o dubl conotaie: - se refer la persoane complet strine de proces (penitus extranei); - desemneaz i persoanele introduse ntr-un proces pendente, devenind i ele pri; ns, pentru a nu fi confundate cu prile iniiale (reclamant i prt) sunt denumite fie intervenieni, fie teri intervenieni. Pentru ca hotrrea civil s i produc efecte i fa de alte persoane este necesar introducerea acestora n proces. Necesitatea atragerii unui ter la judecat poate s decurg din folosul practic pe care l-ar putea realiza una din prile iniiale (reclamantul sau prtul), care urmrete s i se recunoasc ori s i se stabileasc anumite drepturi i fa de terul respectiv. Interesul de a fi introdus ntr-un proces n curs de desfurare poate s aparin i terului, fie pentru a-i valorifica un drept al su, fie pentru a apra pe una din prile n litigiu, cu care se gsete n raporturi speciale i care fac ca hotrrea ce se va pronuna s fie folosit de parte pentru a formula pretenii mpotriva terului, innd cont i de faptul c, uneori, interesele legitime ale unei persoane pot fi afectate direct sau indirect de pronunarea unei hotrri la care nu a fost parte. Codul de procedur civila reglementeaz urmtoarele forme de participare a terilor la judecat: 1.Intervenia voluntar (art.49-art.56) intervenia voluntar principal; - intervenia voluntar accesorie 2.Intervenia forat chemarea n judecat a altor persoane (art.57-art.59); - chemarea n garanie(art.60-art.63); - artarea titularului dreptului(art.64-art.66) II.3.2.1.INTERVENIA VOLUNTAR Noiune Intervenia voluntar reprezint cererea unui ter de a intra ntr-un proces pornit de alte pri, pentru a-i apra un drept propriu sau pentru a apra dreptul unei pri din acel proces. Elemente definitorii: - existena unui proces civil n curs de judecat; - interventia unui ter, din propria iniiativ, n procesul respectiv. II.3.2.1.1.Intervenia voluntar principal A.Noiune Poart denumirea de intervenie voluntar principal cererea prin care un ter solicit introducerea sa ntr-un proces n curs de judecat, pentru a i se recunoate sau stabili un drept propriu. B.Natur juridic

Intervenia voluntar principal este o veritabil chemare n judecat, ndreptat mpotriva prilor iniiale, deci, att a reclamantului, ct i a prtului. Terul intervenient poate s i formuleze pretenia pe cale principal, declannd un proces distinct, n care el ar figura ca reclamant, iar prile din proces ar fi prte. Dac ns terul prefer s invoce pretinsul su drept n litigiul pendente, cererea sa dobndete caracter incidental, devenind o cerere care se grefeaz pe cererea principal, dar care poate fi soluionat i independent de aceasta. C.Termen de depunere Cererea de intervenie n interes propriu poate fi formulat numai n faa primei instane i nainte de nchiderea dezbaterilor. (art.50 alin.2 C.proc.civ.) Prin excepie, art.50 alin. final C.proc.civ. dispune c intervenia principal se poate face, cu nvoirea prilor, i n fata instanei de apel. n legtur cu nvoirea prilor, trebuie reinut c e necesar acordul persoanelor care au calitatea de parte n apel. Ca atare, dac n prima instan au figurat mai multe pri, dar apelul nu le privete pe toate, prilor care au avut aceast calitate numai n prim instan nu li se va mai cere acordul. ntrucat nu se prevede pn la ce moment poate fi formulat cererea de intervenie n interes propriu n apel, nseamn c se vor aplica dispoziiile de la judecata n prim instan, astfel nct i la etapa apelului cererea poate fi depus pn la nchiderea dezbaterilor. D.Procedura de judecat Fiind o cerere incidental, cererea de intervenie n interes propriu este de competena instanei care judec cererea principal. Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va respinge ca inadmisibil. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul. Cererea de intervenie voluntar principal se judec odat cu cererea principal, ns, dac ar duce la ntrzierea soluionrii acesteia, art 55 C.proc.civ. permite instanei s dispun disjungerea. Msura disjungerii se ia printr-o ncheiere care, avnd caracterul unui act pentru mai buna administrare a justiiei, nu este supus niciunei ci de atac. Cel care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei; actele de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. Astfel, terul nu va putea solicita refacerea unor acte de procedur ndeplinite anterior anterior momentului admiterii n principiu a cererii sale, readministrarea unor probe ori s invoce excepii de procedur relative ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei. E.Efectele admiterii n principiu a cererii de intervenie: - nvestirea instanei cu judecarea cererii de intervenie; - prorogarea legal de competen, cnd este cazul (art. 17 C. proc. civ.); - terul devine parte n proces, cu toate drepturile i obligaiile procesuale decurgnd din acest fapt; va avea o poziie independent fa de prile iniiale; - dreptul subiectiv dedus judecii de ter devine litigios; - ntreruperea prescripiei extinctive; - prile iniiale sunt puse n ntrziere fa de terul intervenient; - instana dispune comunicarea cererii de intervenie ctre prile iniiale i stabilete un termen n care poate fi depus ntmpinarea; - terul va lua procedura n starea n care aceasta se gsete la momentul ncuviinrii n principiu, iar, pe viitor, toate actele de procedur se vor ndeplini i fa de el; - hotrrea ce se va pronuna n cauz va avea putere de lucru judecat i fa de intervenientul principal; - intervenientul principal poate exercita cile de atac, indiferent dac prile iniiale au atacat sau nu hotrrea. II.3.2.1.2.Intervenia voluntar accesorie A.Noiune Reprezint intervenie voluntar accesorie cererea prin acre un ter ce justific un interes solicit introducerea sa ntr-un litigiu n curs de desfurare, pentru a apra drepturile uneia din prile iniiale. B.Natur juridic Intervenia voluntar accesorie este o simpl aprare fcut n favoarea prii pentru care a intervenit n proces.

C.Condiii Primind cererea de intervenie, instana va asculta prile i pe cel ce intervine i va verifica o serie de aspecte pentru a se putea pronuna asupra admisibilitii n principiu a acesteia. Astfel, instana va trebui s verifice: - dac intervenientul justific un interes propriu; - existena unei legturi ntre cererea principal i cererea de intervenie, care s justifice rezolvarea mpreun a celor dou cereri; - dac este admisibil intervenia voluntar principal n litigiul pendente, avnd n vedere natura acestuia. D.Termen de depunere Potrivit art.51 C.proc.civ., cererea de intervenie voluntar accesorie se poate face chiar naintea instanei de recurs. A fortiori, ea poate fi formulat i n faa instanei de apel. Soluia legislativ conform creia intervenia accesorie poate fi fcut nu numai naintea primei instane, ci n orice faz a judecii, chiar direct n cile de atac, este justificat de natura juridic a acestei forme de intervenie voluntar, de faptul c terul nu supune judecii o pretenei proprie, astfel nct, prin ipotez, nu se rpete prilor vreun grad de jurisdicie. E.Procedura de judecat Soluionarea cererii de intervenie voluntar principal: - se judec ntotdeauna mpreun cu cererea principal (fiind o simpl aprare); deci, nu poate fi disjuns niciodat de cererea principal; - instana pronun o unic hotrre, opozabil tuturor prilor, inclusiv intervenientului; - soluia ce se va da cererii de intervenie accesorie depinde de soluia dat n privina cererii principale, dup cum s-a intervenit n favoarea reclamantului sau a prtului. Fiind o cerere incidental, cererea de intervenie accesorie este de competena instanei care judec cererea principal. Instana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va respinge ca inadmisibil. ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul. Cel care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei; actele de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. Astfel, terul nu va putea solicita refacerea unor acte de procedur ndeplinite anterior anterior momentului admiterii n principiu a cererii sale, readministrarea unor probe ori s invoce excepii de procedur relative ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei. Terul are o poziie procesual subordonat prii pe care o apr i astfel nu poate face dect acele acte de procedur care profit prii respective. Cererea de intervenie voluntar accesorie fiind o simpl aprare n favoarea uneia dintre prile ntre care s-a stabilit raportul juridic procesual iniial, se judec ntotdeauna mpreun cu cererea introductiv de instan. F.Soluii cu privire la cererea de intervenie voluntar accesorie cnd intervenia voluntar accesorie este n favoarea prtului, distingem: cnd cererea principal se respinge, prtul nu a pierdut procesul, astfel c se va admite cererea de intervenie accesorie (aprarea terului fiind considerat util); cnd cererea principal se admite, prtul a pierdut procesul, astfel c se va respinge cererea de intervenie accesorie (aprarea terului nefiind considerat util); cnd intervenia voluntar accesorie este n favoarea reclamantului, distingem: cnd cererea principal se respinge, reclamantul a pierdut procesul, astfel c se va respinge i cererea de intervenie accesorie (aprarea terului nefiind considerat util); cnd cererea principal se admite, reclamantul a ctigat procesul, astfel c se va admite i cererea de intervenie accesorie (aprarea terului fiind considerat util). Stingerea judecii n privina cererii principale atrage automat i stingerea judecii cu privire la cererea de intervenie voluntar accesorie. Potrivit art. 56 C. proc. civ. apelul sau recursul declarat de intervenientul accesoriu se socotete neavenit dac partea n favoarea creia a intervenit nu a fcut ea nsi apel sau recurs.

II.3.2.2.INTERVENIA FORAT Interventia tertilor la judecarea pricinii poate avea loc att din proprie initiativ (ca n cazul interveniei principale si accesorie), ct i in mod fortat, prin introducerea acestora in proces de ctre una din prtile initiale (cererea de chemare n judecat a altor persoane, cererea de chemare n garantie, cererea de artare a titularului dreptului). II.3.2.2.1.Cererea de chemare in judecata a altor persoane A.Noiune Este o actiune introdusa de una din parti, in scopul preintampinarii unui litigiu viitor, impotriva tertilor care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul.Cererea de chemare n judecat a altor persoane poate fi formulat att de reclamant, ct i de prt. B.Conditiile chemarii in judecata a altor persoane - sa existe posibilitatea ca tertul vizat sa pretinda acelasi drept ca si reclamantul. C.Termen de depunere Difer dup calitatea prii ce a fcut cererea de intervenie forat: - dac e fcut de ctre prt se depune o dat cu ntmpinarea sau, cnd ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la prima zi de nfiare; - cnd e fcut de ctre reclamant se depune cel mai trziu pn la nchiderea dezbaterilor naintea primei instane. Prin excepie, nerespectarea termenului (legal peremptoriu) de depunere a cererii de chemare n judecat a altor persoane e nu atrage sanciunea decderii, art. 135 C. proc. civ. stabilind o sanciune specific, anume judecarea separat a cererii ntemeiate pe art. 57 C. proc. civ., exceptnd cazul cnd prile consimt ca aceasta s se judece mpreun cu cererea principal. D.Efectele cererii de chemare n judecat a altor persoane Efecte: - nvestirea instanei cu judecarea cererii de intervenie; - prorogarea legal de competen, cnd este cazul (art. 17 C. proc. civ.); - terul devine parte n proces, cu toate drepturile i obligaiile procesuale decurgnd din acest fapt; va avea o poziie independent fa de prile iniiale; - dreptul subiectiv dedus judecii de ter devine litigios; - ntreruperea prescripiei extinctive; - prile iniiale sunt puse n ntrziere fa de terul intervenient; - instana dispune comunicarea cererii de intervenie ctre prile iniiale i stabilete un termen n care poate fi depus ntmpinarea; - terul va lua procedura n starea n care aceasta se gsete la momentul introducerii sale n proces, iar, pe viitor, toate actele de procedur se vor ndeplini i fa de el; - hotrrea ce se va pronuna n cauz va avea putere de lucru judecat i fa de terul chemat n judecat; - terul chemat n judecat poate exercita cile de atac, indiferent dac prile iniiale au atacat sau nu hotrrea. II.3.2.2.2. Cererea de chemare in garantie A.Noiune - mijlocul procesual prin care una din prile iniiale solicit introducerea n proces a unei tere persoane mpotriva creia ar putea s se ndrepte cu o cerere n garanie sau n despgubire, dac ar cdea n pretenii n litigiul pendente B.Conditiile chemarii in garantie: - s existe un proces civil pendente, n prim instan;

- s existe o legtur suficient ntre cererea principal i cererea de chemare n garanie (de dependen i de subordonare ntre cele dou cereri, aa nct soluia ce se va da cu privire la cererea principal s poat influena soluia ce se va pronuna asupra cererii de chemare n garanie(2). C.Termen de depunere Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea, cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante. Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca intampinarea este obligatorie, va fixa termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie. Sanciunea nedepunerii cererii de chemare n garanie n termen potrivit art. 135 C. proc. civ., cererea de chemare n garanie tardiv formulat (de ctre prt) se va judeca separat de cererea principal afar de cazul n care reclamantul i prtul consimt ca aceste cereri s se judece mpreun. D.Procedura de judecat Efecte: - terul chemat n garanie devine parte n proces, dobndind toate drepturile i obligaiile procesuale prevzute de lege pentru prile principale; - hotrrea ce urmeaz a se pronuna va fi opozabil i chematului n garanie, dup cum i el se va putea prevala de hotrrea respectiv; - chematul n garanie se bucur de independen procesual, de unde rezult c acesta fie poate sprijini partea care l-a chemat n garanie, fie se poate apra i mpotriva acesteia. Soluionarea cererii de chemare n garanie: - se judec simultan cu cererea principal; - dac judecarea cererii principale ar fi ntrziat prin soluionarea cererii de chemare n garanie, instana poate s dispun disjungerea, iar n anumite cazuri judecarea cererii de chemare n garanie poate fi suspendat pn la rezolvarea cererii principale, n temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. Soluii posibile: cnd de chemare n garanie este formulat de prt, distingem: cnd cererea principal se respinge, prtul nu a pierdut procesul, astfel c cererea de chemare n garanie formulat de acesta se va respinge ca lipsit de obiect sau de interes; cnd cererea principal se admite, prtul a pierdut procesul, astfel c se va admite i cererea de chemare n garanie formulat de acesta, dac este ntemeiat; ns, terul chemat n garanie nu poate fi obligat direct fa de reclamant (ntre ei neexistnd nici un raport juridic procesual, iar eventuala insolvabilitate a terului chemat n garanie nu trebuie s fie suportat de ctre reclamant, ci de ctre prt); cnd de chemare n garanie este formulat de reclamant, distingem: - cnd cererea principal se respinge, reclamantul a pierdut procesul, cererea de chemare n garanie formulat de acesta, dac este ntemeiat, se va admite, avnd astfel dreptul s se ndrepte mpotriva celui pe care l-a chemat n garanie; - cnd cererea principal se admite, reclamantul a ctigat procesul, astfel c se cererea de chemare n garanie formulat de reclamant se va respinge ca lipsit de obiect sau de interes. II.3.2.2.3.Aratarea titularului dreptului A.Notiune Cererea de aratare a titularului dreptului poate fi facuta numai de paratul care, detinand un lucru pentru altul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este chemat in judecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului. B.Conditii de admisibilitate:
2()

V.M. Ciobanu, G. Boroi , op. cit., p. 83.

- artarea titularului dreptului poate fi fcut numai de ctre prt; - reclamantul s urmreasc valorificarea unui drept real; - prtul s dein cu titlu precar sau s exercite n numele altuia un drept asupra lucrului care formeaz obiectul dreptului real invocat de reclamant; - prtul s l indice pe titularul dreptului (legea nu impune prtului obligaia de a indica pe adevratul titular al dreptului). C.Termen de depunere Potrivit. art. 65 c.p.c., cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Tertului i se va comunica cererea de aratare a titularului dreptului, copie de pe cererea de chemare in judecata, copie de pe inscrisurile aflate la dosar. Primind cererea, instana nu mai trebuie s se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de artare a titularului dreptului (specific formelor interveniei voluntare), ci doar va lua act prin ncheierea de edin de depunerea acesteia, va dispune direct comunicarea cererii att ctre terul indicat ca titular al dreptului real, ct i ctre reclamant, mpreun cu copiile de pe cererea de chemare n judecat i nscrisurile depuse la dosar. D.Ipoteze a) cel aratat ca titular al dreptului se infatiseaza si recunoaste sustinerile paratului, iar reclamantul consimte sa fie inlocuit paratul initial. Solutia aratata de art. 66 alin 1 c.p.c.: titularul va lua locul paratului, acesta din urma fiind scos din judecata b) tertul se infatiseaza, dar tagaduieste aratarile paratului, sau cel aratat ca titular al dreptului, desi regulat citat, nu se infatiseaza. Solutia art. 66 alin. 2 c.p.c.: tertul va dobandi calitate de intervenient principal, judecata continuand intre reclamant, parat si intervenient c) tertul se prezinta si recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu este de acord cu inlocuirea. Legiuitorul nu da o solutie in aceasta ipoteza, astfel ca in practica si doctrina a conturat urmtoarea solutie:tertul ramane in proces in calitate de intervenient, procesul continuand intre reclamant, parat si tert. II.4.Reprezentarea partilor in procesul civil A.Notiune Prin reprezentare se desemneaza acea situatie in care o persoana numita reprezentant indeplineste acte procedurale in numele si in interesul altei persoane care este parte in procesul civil. Reprezentarea procesuala cunoaste doua forme principale: reprezentarea legala si reprezentarea conventionala. Reprezentarea legala a fost tratata distinct la conditia capacitatii procesuale a partilor, ne vom ocupa in continuare numai de reprezentarea conventionala. Cu anumite exceptii, (chemarea la interogatoriu, divortul), partea in proces, persoana fizica sau juridica nu este obligata sa stea personal in procesul civil, ea putand fi reprezentata de catre un mandatar (art.67 C.proc.civ.) II.4.1.Reprezentarea prin mandatar neavocat A.Conditii: 1. Orice persoana care are capacitate de exercitiu poate reprezenta in judecata o alta pesoana,cu doua precizari importane: - dac mandatul este dat unei alte persoane dect unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii dect prin avocat, cu excepia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezint partea ; - exceptiile de la regula precedenta sunt incidente dac : asistarea de ctre avocat nu este cerut doctorilor sau liceniailor n drept cnd ei sunt mandatari n pricinile soului sau rudelor pn la al patrulea grad inclusive; de asemenea, asistarea de ctre avocat nu este cerut la judectorii cnd partea este reprezentat prin so sau rud pn la al patrulea grad inclusiv.

Mandatarul trebuie sa faca dovada calitatii sale printr-o procura speciala sau o printr-o procura generala care contine o clauza speciala in acest sens. Conform art.67 alin.2,3: mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept I-a fost dat anume. Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliul si nici resedinta in tara, sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat. De asemenea, procura pentru exerciiul dreptului de chemare n judecat sau de reprezentare n judecat trebuie fcut prin nscris sub semntur legalizat; n cazul cnd procura este dat unui avocat, semntura va fi certificat potrivit legii avocailor Potrivit art. 68 alin. (1) C. proc. civ., procura pentru exerciiul dreptului de chemare n judecat sau de reprezentare n judecat trebuie fcut prin nscris sub semntur legalizat. Potrivit art. 68 alin. (2) C. proc. civ., dreptul de reprezentare mai poate fi dat i prin declaraie verbal, fcut n instan i trecut n ncheierea de edin. 2.Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare expresa in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau numai la o anumita instanta (art.68 alin.3 C.proc.civ.). 3.Actele procesuale de dispozitie pot fi facute de mandatar numai in temeiul unei procure speciale (art.69 C.proc.civ.). 4.Prin derogare de la dreptul comun al mandatului, potrivit art.71 C.proc.civ.: mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului. 5.Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta, in prezenta partii. Mandatarul care renunta la imputernicire, este tinut sa instiinteze atat pe cel caruia i-a dat mandatul cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de implinirea cailor de atac. II.4.2.Reprezentarea prin avocat In conformitate cu art.2 alin.3 Lg.51/1995 : mandatarul avocat are dreptul sa reprezinte si sa asiste persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor. Potrivit art.68 alin.1 si art.83 C.proc.civ., mandatarul avocat isi dovedeste calitatea tot printr-o procura, semnatura fiind certificata potrivit legii avocatilor. Potrivit legii speciale, avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte o parte in baza contractului de asistenta juridica incheiat cu aceasta in forma scrisa. Contractul prevede expres intinderea puterilor pe care clientul le confera avocatului, in baza acestuia avocatul legitimandu-se printro imputernicire avocatiala. In ceea ce priveste actele de dispozitie, intrucat art. 69 alin.1C.proc.civ. nu face distinctie intre mandatarul avocat si cel neavocat, consideram ca si avocatul are nevoie de o procura speciala in acest sens. Potrivit art.69 alin.2 C.proc.civ.: avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentru pastrarea unor drepturi supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea insasi. Denuntarea contractului de asistenta juridica se poate face cu acordul ambelor parti sau unilateral, in conformitate cu prevederile expres mentionate in contract. In cazuri de impiedicare sau incetare a exercitarii profesiei, avocatul trebuie sa-si asigure substituirea. A.Sanctiunea in cazul nejustificarii calitatii de reprezentant conventional -Mijlocul procesual de invocare l constituie excepia lipsei calitii de reprezentant excepie de fond, absolut i mixt (ncepe prin a avea un caracter dilatoriu i tinde spre un efect peremptoriu). -Dat fiind caracterul mixt al excepiei se vor aplica dispoziiile art. 161 C. proc. civ., n sensul c, atunci cnd reprezentantul prii nu prezint dovada calitii sale, instana poate acorda un termen pentru mplinirea acestei lipse, iar dac n termenul acordat lipsa nu se acoper, va anula cererea. -Avnd n vedere caracterul absolut al excepiei, aceasta poate fi invocat n orice stadiu al pricinii, chiar i de procuror sau instan, din oficiu. ns, potrivit dispoziiilor legale, titularul dreptului poate ratifica actele fcute de persoana ce nu avea calitatea de reprezentant. II.5. Participarea procurorului in procesul civil

II.5.1.Formele de participare: a)promovarea actiunii civile pe cale principala, cand el este cel ce promoveaza actiunea ori pe cale incidenta, cand intervine intr-un proces pendent. Ministerul Public poate porni aciunea civil ori de cte ori este necesar pentru aprarea drepturilor i intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicie i ale dispruilor, precum i n alte cazuri expres prevzute de lege. b)Participarea la judecat n procesul civil De reinut este faptul c procurorul poate lua parte la solutionarea oricror pricini, chiar dac acestea au un caracter personal. De regul, cu exceptia cazurilor prevzute de lege, participarea procurorului n procesul civil este facultativ. Sunt ns anumite situaii n care participarea acestuia este obligatorie. Exemple de situaii n care particparea procurorului este obligatorie: -in solutionarea cererilor de declarare a disparitiei ori a mortii, -in solutionarea exproprierilor. c)exercitarea cilor de atac prevzute de lege impotriva oricror hotrri, indiferent dac a participat sau nu la solutionarea lor n prim instant. d)solicitarea procurorului de punere n executare silita a hotrrilor pronuntate n favoare minorilor, disprutilor si a persoanelor puse sub interdictie. Astfel, i se recunoaste procurorului dreptul de a solicita punerea in executare a hotararilor judecatoresti, limitat numai la hotararile pronuntate in art.45 (1).. II.6.ntrebri si exercitii: II.6.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme: 1.Enumerati formele interventiei fortate. 2.Care este momentul pn la care se poate depune cererea de intervenei voluntar principal? 3.Care sunt efectele cererii de chemare n judecat a altor persoane, ca form a interveniei fortate? 4. Dati 3 exemple de drepturi si obligatii care le revin prtilor din proces. II.6.2.Rezolvati urmatoarele teste gril 1.Cererea de recuzare a unui judector: a. se soluioneaz printr-o ncheiere care se atac ntotdeauna odat cu fondul ; b. se judec n camera de consiliu, fr citarea prilor ; c. se judec n sedinta publica, cu citarea prilor 2.Coparticiparea procesual : a) este ntotdeauna facultativ; b) dei regula n materie este coparticiparea facultativ, sunt anumite situaii n care aceasta poate fi i obligatorie c)este guvernat n toate cazurile de principiul independenei procesuale 3.Judectorul este incompatibil cnd: a) a fost martor, expert sau arbitru n aceeai pricina; b) este tutore sau curator al uneia din pri; c) a fost sesizat cu o contestaie n anulare sau cu o cerere de revizuire mpotriva hotrrii pe care a pronunat-o 4.Au calitatea de pri n cadrul procesului-civil: a.reclamantul, prtul, intervenienii; b.instana de judecat, procurorul; c.reclamantul, prtul, instana de judecat, procurorul, grefierul

5.Instana va pronuna o ncheiere de admitere n principiu n cazul : a) cererii de chemare in judecat a altor persoane; b) interveniei principale c) cererii de artare a titularului dreptului II.6.3.Rezolvati urmtoarea spet: X a formulat recurs mpotriva sentinei pronunate de Judectoria Giurgiu. n motivarea recursului s-a artat c pricina a fost judecat n prima instana de ctre un judector incompatibil. Reclamantul a artat c judectorul M.V. a judecat aceeai cauz intr-un prim ciclu procesual i a dispus declinarea competenei de la Judectoria Giurgiu la Tribunalul Giurgiu. Hotrrea pronunat a fost atacat cu recurs iar instana de recurs a dispus casarea hotrrii i trimiterea spre rejudecare la aceeai instan. Ulterior, n faza de rejudecare dup casare judectorul M.V. a judecat cauza. Ce va decide instana de recurs ? TEMA III Competenta instantelor judecatoresti III.1 Notiunea de competenta a instantei n materia dreptului procesual civil, prin competen nelegem aptitudinea recunoscut prin lege unei instane judectoreti sau organ jurisdicional (ori cu activitate jurisdicional) de a judeca un anumit litigiu.3 Menionm faptul c noiunea de competen trebuie raportat la instanele judectoreti sau organe jurisdicionale i nu la judectori. n acest sens, competen este reglementat, aa cum am amintit, de norme de competen. n funcie de obiectul de reglementare al normelor de competen, putem avea mai multe clasificri relative tema din prezentul capitol. Dac ne raportm la organe din sisteme diferite vorbim de norme de competen general iar dac avem n vedere organe din acelai sistem sunt incidente norme de competen jurisdicional. Pe cale de consecin, vom avea o competen general i o competen jurisdicional. Dac ne situm n cadrul aceluiai sistem de organe (competena jurisdicional) delimitm competena material (instane judectoreti de grad diferit) i competena teritorial (instane de aceleai grad). n privina competenei teritoriale, aceasta se subclasific n competen teritorial de drept comun (cererea se introduce la instana de drept comun), competena teritorial alternativ (reclamantul are alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente) i competena teritorial exclusiv (cererea va fi introdus numai la o anumit instan). Din punctul de vedere al caracterului normelor de competen (imperative sau dispozitive), competena se mai clasific n competen absolut (reglementat de norme imperative competena general, competen material, competen teritorial exclusiv) i competen relativ (reglementat de norme de competen dispozitive art. 159 c.pr.civ. i art. 19 c.pr.civ. competena teritorial alternativ). Competenta generala a instantelor judecatoresti Prin competenta generala se desemneaza acea institutie procesuala prin intermediul careia se delimiteaza activitatea instantelor judecatoresti de atributiile altor organe jurisdictionale sau cu activitate jurisdictional. Potrivit prevederilor art.126 alin.1 din Constitutie: justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. n raport de textul de lege mai sus evocat, nfaptuirea justitiei este incredintata de regula, instantelor judecatoresti, dar exista, potrivit legii, si alte organe de jurisdictie sau cu activitate jurisdictionala care rezolva anumite conflicte de interese aparute in circuitul civil. Exemplu: Potrivit dispozitiilor art.11 din Legea 47/1992, Curtea Constitutional este organul cu activitate jurisidictionala
3

A se vedea V.M.Ciobanu, op.cit., pg. 371, S.Satta, C.Punzi, Diritto processuale civile, Cedam, Padova, 1993, pg. 28

-se pronun asupra constituionalitii legilor, nainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preedintelui Romniei, a unuia dintre preedinii celor dou Camere, a Guvernului, a naltei Curi de Casaie i Justiie, a Avocatului Poporului, a unui numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori, precum i, din oficiu, asupra iniiativelor de revizuire a Constituiei; - se pronun asupra constituionalitii tratatelor sau altor acorduri internaionale, nainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre preedinii celor dou Camere, a unui numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de senatori; - se pronun asupra constituionalitii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preedinii celor dou Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numr de cel puin 50 de deputai sau de cel puin 25 de - hotrte asupra excepiilor de neconstituionalitate privind legile i ordonanele, ridicate n faa instanelor judectoreti sau de arbitraj comercial, precum i a celor ridicate direct de Avocatul Poporului; - soluioneaz conflictele juridice de natur constituional dintre autoritile publice, la cererea Preedintelui Romniei, a unuia dintre preedinii celor dou Camere, a primului-ministru sau a preedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; - hotrte asupra contestaiilor care au ca obiect constituionalitatea unui partid politic III.3 COMPETENA MATERIAL A INSTANTEI Prin aceast competen se delimiteaz pe vertical, ntre instane de grad diferit, cauzele ce urmeaz a fi soluionate de ctre aceste instane. Astfel, cauzele civile sunt repartizate, spre soluionare ori judectoriei, ori tribunalului, ori curii de apel sau a .C.C.J. Competena material este reglementat att n Codul de procedur civil (art. 1-41 c.pr.civ.) ct i Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar (art. 21-27 din lege). De asemenea, competen material este reglementat i n reglementri speciale. Normele de competena material sunt imperative, n consecin se aflm n ipoteza unei competene absolute (prile nu pot conveni, chiar cu acordul instanei, s deroge de la aceste norme.) III.3.1.COMPETENA MATERIAL A JUDECTORIEI n conformitate cu art. 1 alin. 1 pct. 1 c.pr.civ., judectoriile judec n prim instan, toate procesele i cererile n afar de cele date de lege n competena altor instane. Pornind de la acest text legal, se desprinde ideea c judectoriile au plenitudine de competen, din moment ce acestea sunt instane de drept comun pentru judecat n prim instan, n fond. n ceea ce privete teza final a art. 1 alin. 1 pct. 1 c.pr.civ., menionm faptul c termenul instane nu trebuie interpretat restrictiv, n sensul de instane judectoreti. Textul vizeaz att instanele judectoreti propriu-zise ct i alte organe cu activitate jurisdicional. Pornind de aceste consideraii, concluzionm c ori de cte ori legea nu prevede a alt competen, cererea va fi adresat judectoriei. n scopul soluionrii cu celeritate a cauzelor i pentru degrevarea instanelor superioare de judecarea cilor de atac n procesele i cererile al cror obiect are o valoare mic, la art. 1 C.proc.civ. a fost introdus prin Legea 202/2010 pct. 11, potrivit cruia se atribuie judectoriei, n prim i ultim instan, procesele i cererile privind creane avnd ca obiect plata unei sume de bani de pn la 2.000 lei inclusiv. Ca atare, hotrrile pronunate n privina acestor creane nu sunt supuse niciunei ci de atac cu caracter de reformare. Domeniul de aplicare al dispoziiilor art.1 pct.11 coroborate cu art. 299 alin. (11) C.pr.civ. este limitat la cereri i procese ce ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: - sunt evaluabile n bani, n materie civil sau comercial, decurgnd din obligaii contractuale sau extracontractuale; - au ca obiect sume de bani, iar nu obligaii de a face, a nu face sau predarea unor bunuri; - sunt deduse judecii pe cale principal, deoarece n msura n care sunt accesorii sau incidente vor urma calea prevzut pentru cererea principal4; - nu reprezint creane ce presupun pli periodice, chiar dac suma aferent unei prestaii ar fi pn la 2.000 lei inclusiv; n privina determinrii valorii obiectului n cazurile n care exist mai multe capete de cerere sau intervin modificri ale cererii iniiale, jurisprudena i doctrina au determinat criterii de determinare a valorii obiectului n
4

V.M. Ciobanu, T.C. Briciu, C.C.Dinu, Revista romn de drept privat nr.6/2010, p.25-26

vederea stabilirii competenei materiale, criterii ce sunt aplicabile i n vederea aplicrii corecte a noilor dispoziii procedurale menionate anterior5. Prevederile sus-menionate nu au aplicabilitate n domeniile procedurilor speciale ale somaiei de plat (OG nr. 5/2001) i ordonanei de plat (OUG nr. 119/2007). Dispoziiile art.1 pct.11 C.pr.civ. relative la suprimarea cilor de atac sunt aplicabile hotrrilor judectoreti pronunate dup intrarea n vigoare a Legii nr. 202/2010. n conformitate cu art. 1 alin. 1 pct. 2 c.pr.civ. judectoriile judec plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege. Astfel, judectoriile sunt instane de control judectoresc cu privire la organele cu activitate jurisdicional din afara sistemului judectoresc. Avem n vedere un control judectoresc i nu control judiciar (care se realizeaz prin intermediul cilor de atac ordinare sau extraordinare). Noiunea de plngere trebuie neleas n sens larg, adic orice cale de atac mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate. De asemenea, noiunea de hotrri are o interpretare larg, incluznd toate actele ce provin de la organe din afara sistemului judectoresc. n fine, conform art. 1 alin. 1 pct. 3 c.pr.civ. judectoriile mai judec n orice alte materii date prin lege n competena lor. n acest sens, putem da cteva exemple : cereri de asigurare a dovezilor, cereri de ndreptare erori materiale, ci extraordinare de retractare ori contestaia la executare. III.3.2.COMPETENA MATERIAL A TRIBUNALULUI n conformitate cu art. 2 pct.1 lit. a c.pr.civ. tribunalul judec n prim instan procesele i cererile n materie comercial al cror obiect are o valoare de peste 100 000 lei, precum i procesele i cererile n aceast materie al cror obiect este neevaluabil n bani. Din interpretarea per a contrario a art. 2 pct. 1 lit. a c.pr.civ. i prin raportare la art. 1 alin. 1 pct. c.pr.civ. rezult c procesele i cererile n materie comercial cu valoare maxim de 100 000 lei sunt n competena de prim instan a judectoriei. Aadar, n materie comercial, n privina litigiilor evaluabile n bani, competena material cu privire la judecata n prim instan este mprit ntre judectorie i tribunal. Aa cum rezult din art. 2 pct. 1 lit. b c.pr.civ., tribunalul judec n prim instan procesele i cererile n materie civil al cror obiect are o valoare de peste 500 000 lei, cu excepia cererilor de mpreal judiciar, a cererilor n materia succesoral, a cererilor neevaluabile n bani i a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dup caz, posesorii, formulate de terii vtmai n drepturile lor prin aplicarea legilor n materia fondului funciar. i n materie civil, competena material de prim instan este mprit ntre judectorie i tribunal, pragul valoric fiind de data aceasta de 500 000 lei. Menionm faptul c art. 2 pct. 1 lit. b c.pr.civ. excepteaz de la regula pragului valoric cererilor de mpreal judiciar, a cererilor n materia succesoral, a cererilor neevaluabile n bani i a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dup caz, posesorii, formulate de terii vtmai n drepturile lor prin aplicarea legilor n materia fondului funciar. n aceste situaii exceptate, indiferent de valoarea obiectului cererii de chemare n judecat, aceste procese se vor judeca n prim instan de judectorie, n conformitate cu art. 1 alin. 1 pct. 3 c.pr.civ. Tribunalele judec n prim instan i conflictele de munc, cu excepia celor date prin lege n competena altor instane (art. 2 pct. 1 lit. c c.pr.civ.). Reamintim faptul c aceste cereri vor fi judecate n complet de 2 judectori i 2 asisteni judiciari. n materia contenciosului administrativ, tribunalele judec n prim instan procesele i cererile n materie de contencios administrativ, n afar de cele date n competena curilor de apel (procesele i cererile n materie de contencios administrativ privind actele autoritilor i instituiilor central). De asemenea , tribunalele judec n prim instant: - procesele i cererile n materie de creaie intelectual i de proprietate industrial; - procesele i cererile n materie de expropriere; -cererile pentru ncuviinarea, nulitatea sau desfacerea adopiei; -cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare svrite n procesele penale; -cererile pentru recunoaterea, precum i cele pentru ncuviinarea executrii silite a hotrrilor date n ri strine; Ca instane de apel, tribunalele judec apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii n prim instan.
5

A se vedea V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil, ed 4 a, Editura C.H. Beck, 2009, p. 135-137.

Ca instane de recurs, tribunalele sunt comepetente a solutiona recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului. Dac prin lege special se instituie o competent special a tribunalului in judecarea anumitor cereri, atunci acestea vor solutiona si alte litigii in raport de normele legii speciale chiar dac acestea nu se regsesc enumerate de prevederile art. 2 C.proc.civ., avnd in vedere prevederea final a acestei text de lege potrivit creia, tribunalele judec n orice alte materii date prin lege n competena lor. III.3.3. COMPETENA MATERIAL A CURTII DE APEL Potrivit dispozitiilor art.3 C.proc.civ., Curtea de Apel este instanta competent a solutiona: n prim instan, procesele i cererile n materie de contencios administrativ privind actele autoritilor i instituiilor central, ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n prim instan, ca instan de recurs, recursurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate de tribunale n apel sau mpotriva hotrrilor pronunate n prim instan de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum i n orice alte cazuri expres prevzute de lege. De asemenea, ca si in cazul tribunalului, Curtea de Apel va solutiona orice alte cereri date prin lege n competena sa, intrnd in aceast categorie: cererea de suspendare a grevei, in conformitate cu prevederile art.56 alin.1 din Legea nr.168/1999; contestatia impotriva hotrrilor comisiei ce privesc solutionarea intmpinrilor referitoare la propunerile de expropriere; conflictul de competent intre o judectorie si un tribunal, intre dou tribunale aflate in raza sa teritorial, precum si inte dou judectorii care nu se afl in circumscriptia aceluiasi tribunal dar se afl in circumscriptia aceleiasi curti de apel; cererea de recuzare, dac din cuaza recuzrii, nu se mai poate constitui completul de judecat; cererile referitoare la indreptarea, completarea sau lmurirea propriilor hotrri, conform dispozitiilor art.281 C.proc.civ., etc. III.3.4. Competenta materiala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Aa cum rezult din art. 126 alin. 1 din Constituie, justiia se realizeaz prin nalta Curte de Casaie i Justiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite prin lege. Aadar nfptuirea justiiei este un monopol se stat. Pe de o parte, prin prisma textului constituional mai sus-invocat, sigurele autoriti abilitate s realizeze justiia sunt instanele de judecat, stabilite prin lege. Avem n vedere nalta Curte de Casaie i Justiie (art. 126 alin. 1-4 din Constituie i art. 1 alin. 1, art. 2 alin. 2, art. 18-34 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar) i curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate i judectoriile (art. 2 alin. 2 i art. 35-55 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciar). Seciile naltei Curi de Casaie i Justiie, n raport cu competena fiecreia, soluioneaz: a) cererile de strmutare, pentru motive de sigurant public si bnuial legitim b) conflictele de competen ivite intre dou judectorii, dou tribunale sau o judectorie si un tribunal ce se afl in circumscriptia unor curti de apel diferite diferite, precum si conflictele de competen ivite intre dou curti de apel. c) orice alte cereri prevzute de lege, putnd fi nominalizate in aceast categorie: -cererea de delegare a instantei cnd, din pricina unor mprejurri excepionale, instana competent este mpiedicat un timp mai ndelungat s funcioneze, aceasta, la cererea prii interesate, va desemna o alt instan de acelai grad care s judece pricina Seciile naltei Curi de Casaie i Justiie soluioneaz i recursurile declarate mpotriva hotrrilor nedefinitive sau a actelor judectoreti, de orice natur, care nu pot fi atacate pe nici o alt cale, iar cursul judecii a fost ntrerupt n faa curilor de apel. Potrivit dispozitiilor art.21 din Legea nr.304/2004, Secia civil i de proprietate intelectual, Secia penal, Secia comercial i Secia de contencios administrativ i fiscal ale naltei Curi de Casaie i Justiie judec recursurile mpotriva hotrrilor pronunate de curile de apel i a altor hotrri, n cazurile prevzute de lege. III.4.Competenta teritoriala a instantelor judectoresti Dup momentul stabilirii instantei competente de a solutiona pricina din punct de vedere material (judectorie, tribunal etc.), este necesar a se realiza o nou delimitare, in sensul de a se stabili care dintre instantele de acelasi grad este competent din punct de vedere teritorial a solutiona pricina (spre exemplu, dup ce s-a stabilit c pricina este de competenta judectoriei este necesar a se verifica la care dintre judectorii urmeaz a se introduce cererea).

III.4.1. Competena teritorial de drept comun Regula in materia competentei teritoriale este prevzut n art.5 C.proc.civ., conform cruia cererea se face la instana domiciliului prtului. De asemenea, n ipoteza n care prtul are domiciliul n strintate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instana reedinei sale din ar, iar dac nu are nici reedin cunoscut, la instana domiciliului sau reedinei reclamantului. Dac cererea reclamantului este ndreptat mpotriva mai multor pri, atunci aceasta se poate depune la instana competent pentru oricare dintre ei; n cazul in care printre pri sunt i obligai accesorii, cererea se face la instana competent pentru oricare dintre debitorii principali. III.4.2. Competenta teritoriala alternativa Pot exista unele situatii, in care, pe lng instanta de la domiciliul prtului, competenta de a solutiona pricina poate apartine si unei alte instante, alegerea instantei care va solutiona procesul fiind un atribut exclusiv al reclamantului. Astfel : 1.Articolul 6 C.proc.civ stabileste c in situatia in care prtul, n afar de domiciliul su, are n chip statornic o ndeletnicire profesional ori una sau mai multe aezri agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face i la instana locului acelor aezri sau ndeletniciri, pentru obligaiile patrimoniale i care sunt nscute sau care urmeaz s se execute n acel loc. 2. Articolul 7 alin.2 C.proc.civ prevede c cererea se poate face i la instana locului unde ea are reprezentan, pentru obligaiile ce urmeaz a fi executate n acel loc sau care izvorsc din acte ncheiate prin reprezentant sau din fapte svrite de acesta. 3. Articolul 9 C.proc.civ statueaz c cererea ndreptat mpotriva mai multor pri poate fi fcut la instana competent pentru oricare dintre ei; n caz cnd printre pri sunt i obligai accesorii, cererea se face la instana competent pentru oricare dintre debitorii principali. 4. Articolul 10 C.proc.civ stabileste c, in afara instantei de la domiciliul prtului, mai sunt competente urmtoarele instante: - n cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract, instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n parte, a obligaiunii; - n cererile ce izvorsc dintr-un raport de locaiune a unui imobil, n aciunile n justificare sau n prestaiune tabular, instana locului unde se afl imobilul; - n cererile ce izvorsc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instana locului de plat; - n cererile privitoare la obligaii comerciale, instana locului unde obligaia a luat natere sau aceea a locului plii; - n cererile izvorte dintr-un contract de transport, instana locului de plecare sau de sosire; - n cererile fcute de ascendeni sau descendeni pentru pensia de ntreinere, instana domiciliului reclamantului; - n cererile ce izvorsc dintr-un fapt ilicit, instana n circumscripia creia s-a svrit acel fapt. n ipoteza in care reclamantul sesizeaz o alt instant dect cele competente potrivit legii, intruct este vorba de o competent relativ, doar prtul ar putea solicita declinarea competentei in favoarea unei dintre instantele competente potrivit dispozitiilor legale. In situatia in care prtul nu solicit declinarea competentei, avnd in vedere caracterul de ordine privat al normelor care reglementeaz competenta alternativ, instanta nu va putea invoca din oficiu exceptia de necompetent, ci va rmne competent s solutioneze pricina cu care a fost investit. III.4.3. Competenta teritoriala exclusiva Este acea forma a competentei prin care, n anumite materii, doar o anumit instant este competent a solutiona pricina, fr a mai exista posibilitatea pentru prti de a stabili ca litigiul s fie solutionat de o alt instant, ceea ce inseamn c instanta determinat de prevederile legale are o competent teritorial exclusiv. Aceasta forma a competentei este prevazuta de norme imperative, de la care partile nu pot deroga prin vointa lor . n acest context, cazurile de competenta exclusiva sunt prevazute expres si nu pot fi extinse prin analogie. Astfel, prtile nu pot stabili ca o alt instant s solutioneze litigiul in urmtoarele situatii:

1.Potrivit prevederilor art.13 C.proc.civ., cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele, iar atunci cnd imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acesta se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar la oricare dintre instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul. Dispozitia isi are justificarea in ideea ca la locul unde este situat imobilul se pot administra cu mai multa usurinta probele necesare pentru solutionarea acestor categorii de cauze. S-a retinut in acest sens att in doctrin ct si in jurisprudent ca regula se aplica tuturor actiunilor reale imobiliare cunoscute (actiunea in revendicare, actiunile negatorii si actiunilor confesorii), intruct, pentru cererile cu caracter personal art.10 pct.1 C.proc.civ. stabileste o competent teritorial alternativ. Exemple : -cererea in revendicare; - cererea confesorie; - cererea negatorie; -cererea in grnituire; -cererea posesorii cu privire la imobil; -cererea prin care vnztorul imobilului solicit rezolutiunea contractului de vnzare-cumprare, etc. 2.In materie de mostenire art.14 C.proc.civ. prevede ca sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului: -cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare; Exemplu: -cererea pentru anularea unui testament; - cererea pentru constatarea validittii unui testament, etc. -cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia; Exemplu: -cererea avnd ca obiect anularea certificatului de mostenitor; -cererea pentru reductiunea liberalittilor excesive; -cererea pentru raportul donatiilor, etc. -cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar. Exemplu: -cererea pentru predarea unui legat cu titlu particular; -cererea prin care creditorul personal al defunctului valorific drepturi din contracte incheiate cu acesta din urm, n ceea ce priveste stabilirea competentei instantei in raport de ultimul domiciu al defunctului, intereseaz ultima locuint efectiv a lui de cuius, iar nu eventualul domiciliu care era nscris in actul de identitate al acestuia. 3.Al treilea caz de competenta teritoriala exclusiva este prevazut in art.15 C.proc.civ. si prevede c, cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal. De retinut: dispozitia isi gaseste aplicarea numai in privinta litigiilor dintre societari sau dintre asociati si societate, in litigiile dintre asociati sau societate cu tertii aplicandu-se regulile de drept comun; textul se aplica tuturor formelor de societate, civile sau comerciale; regula se aplica in timp numai pana la momentul lichidarii in fapt a societatii, adic pn n momentul imprtirii intregului activ al societtii.

4. Al patrulea si ultimul caz de competenta exclusiva este prevazut in cuprinsul art 16 C.pr.civ. , in raport de care cererile in materia reorganizarii judiciare si a falimentului sunt de competenta exclusiva a tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul principal al debitorului. III.5.Prorogarea de competenta Prorogarea intervine in cazul in care o instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata de catre reclamant, devine competenta in temeiul legii (prorogarea legal), a unei hotarari judecatoresti (prorogarea judectoreasc) sau a conventiei partilor (prorogarea conventional) sa rezolve si cereri care, in mod obisnuit, nu intra in competenta sa. III.5.1Prorogarea legala de competent Prorogarea legala de competenta are loc atunci cand instanta sesizata isi prelungeste competenta in temeiul unei dispozitii exprese a legii, respectiv in cazurile prevzute de art.9, art.17 si art.164 C.proc.civ. 1.Astfel, conform art.9, instanta sesizat de ctre reclamant devine competent s solutioneze litigiul si in raport de prtii care domiciliaz n circumscriptiile altor instante. 2.Un al doilea caz de prorogare a competentei este prevzut de art.17 C.proc.civ., conform cruia: cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala. Ca atare, instanta sesizat cu cererea principal formulatp de ctre reclamant va solutiona si cererile accesorii si incidentale, chiar dac acestea, dac ar fi fost formulate pe cale separat, ar fi determinat competenta unei alte instante. Exemplu: -instanta sesizat cu cererea de chemare in juducat este competent s solutioneze si cererile de atragere in proces a tertilor: cererea de interventie voluntar sau accesorie, chemarea in judecat a altor persoane, chemarea in garantie, artarea titularului dreptului. 3. Conexitatea reprezint un al treilea caz de prorogare legal a competentei, reglementat de art.164 C.proc.civ. Potrivit prevederilor art. 164 alin.1 prile vor putea cere ntrunirea mai multor pricini ce se afl naintea aceleiai instane sau instane deosebite, de acelai grad, n care sunt aceleai pri sau chiar mpreun cu alte pri i al cror obiect i cauz au ntre dnsele o strns legtur. De retinut: -conexitatea justific prorogarea legal teritorial de competen, dac astfel nu s- ar nclca regulile competenei teritoriale exclusive; - conexitatea nu se poate, n general, produce prin nclcarea normelor imperative n materie de competen; -conexarea se face la instana mai nti nvestit, afar numai dac amndou prile cer trimiterea dosarului la una din celelalte instane sau dac pricina este de competena unei instane pe care prile nu o pot nltura, situaie n care conexarea se va face la acea instan; - n orice stare a judecii, pricinile ntrunite pot fi desprite, dac instana consider c numai una dintre ele este n stare de a fi judecat. -instana devenit competent prin conexare i pstreaz aceast competen i dup disjungere. III.5.2Prorogarea judecatoreasca de competent Prorogarea judectoreasc de competent reprezint acea form de extindere a competenei instanei intervenit prin intermediul unei hotrri judectoresti. Astfel, sunt cazuri de prorogare judectoreasc a competentei: -cnd, din pricina unor mprejurri excepionale, instana competent este mpiedicat un timp mai ndelungat s funcioneze, nalta Curte de Casaie i Justiie, la cererea prii interesate, va delega o alt instan de acelai grad care s judece pricina art. 23 C. proc. civ.; -n cazul in care, cnd din pricina recuzrii nu se poate alctui completul de judecat, precum i n cazul cnd recuzarea privete pe toi judectorii unei instane, instana superioar nvestit cu judecarea cererii de recuzare, dac ea consider aceast cerere ca fiind ntemeiat, va dispune trimiterea pricinii la o alt instan dect cea nvestit iniial, dar de acelai grad art. 30 alin. 2 i art. 33 alin. 1 C. proc. civ.;

- cnd una din pri are dou rude sau afini pn la gradul al patrulea inclusiv printre magistraii instanei sesizate cu judecarea pricinii-art. 37 alin. 1-C. proc. civ., cnd exist motive de bnuial legitim asupra neprtinirii judectorilor, din cauza mprejurrilor pricinii, calitii prilor ori vrjmiilor locale -art. 37 alin. 2 C. proc. civ.- sau pentru siguran public, cererea de strmutare a pricinii la o alt instan de acelai grad, depus, dup caz, la instana imediat superioar sau la nalta Curte de Casaie i Justiie, poate avea ca rezultat dac ea este admis trimiterea pricinii spre judecat la o alt instan, strmutarea deci a pricinii art. 40 alin. 3 C. proc. civ.; - dac instana a crei hotrre a fost recurat a soluionat procesul fr a intra n cercetarea fondului ori dac judecata s-a fcut n lipsa prii care nu a fost corect citat la administrarea probelor i la dezbaterea fondului, instana de recurs, casnd hotrrea, va putea trimite cauza unei alte instane dect cea care a judecat fondul, dar de acelai grad art. 312 alin. 5 C. proc. civ.; - cnd administrarea dovezilor urmeaz s se fac ntr-o alt localitate, ea se va ndeplini, prin delegaie, de ctre o instan de acelai grad sau chiar mai mic n grad, dac n acea localitate nu exist o instan de acelai grad -art. 169 alin. 2 C. proc. civ. III.5.3 Prorogarea conventionala de competent Prorogarea conventionala de competent intervine in temeiul unei intelegeri (conventii) a partilor, in acele cazuri in care legea procesuala ingaduie partilor sa deroge de la regulile de competenta pe care le stabileste. Conditii ce se ce a fi indeplinite pentru a opera prorogarea conventional de competent: - partile sa aiba capacitate de exercitiu; - consimtamantul lor sa fie liber si neviciat; - conventia partilor sa fie expresa; -partile sa determine in mod neechivoc instanta aleasa; -instanta aleas sa nu fie necompetenta absolut. III.6 Exceptia de necompetenta Exceptia de necompetent reprezint mijlocul prin care, in cursul proces pendente, se invoc faptul c, instanta sesizat nu este competent s solutioneze litigiul. Exceptia de necompetent se invoc diferit, dup cum norma care se pretinde a fi nclcat este de ordine public sau privat. Necompetena de ordine public se mparte, sub aspectul regimului juridic, n dou categorii : - competena general, n legtur cu care exceptia se poate invoca de oricare dintre prti, de procuror sau de instantp din oficiu, in orice moment procesual; - competena material i teritorial exclusiv, care sunt reglementate de norme de ordine public, dar mijlocul de invocare a nclcrii acestora are o natur mixt, caracterizat prin faptul c poate fi invocat de oricare dintre pri ct i de instan, dar numai pn la prima zi de nfiare i nu mai trziu de nceperea dezbaterilor asupra fondului6. n ce privete necompetena de ordine privat (cea teritoriala care nu are caracter exclusiv) ea poate fi invocat numai de ctre prt, pe calea ntmpinrii iar dac ntmpinarea nu este obligatorie, la prima zi de nfiare, n limine litis. Sub aspectul cilor de atac susceptibile de a fi exercitate mpotriva hotrrii prin care ainstana s-a declarat necompetent, aceast hotrre nu este supus niciunei ci de atac, dosarul fiind trimis de ndat instanei competente sau altui organ cu activitate jurisdicional competent. III.7 Conflictele de competenta Conflictul de competenta se defineste ca fiind situatia in care doua sau mai multe instante judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera competente sau dimpotriva, necompetente, sa solutioneze o cauza civila concreta si isi declina astfel, reciproc, competenta. Conflictele de competenta pot fi pozitive sau negative. Exista conflict pozitiv de competenta ori de cate ori doua sau mai multe instante se declara concomitent sau succesiv abilitate sa solutioneze aceeasi cauza civila, declinandu-si reciproc competenta.
6

V.M. Ciobanu, T.C. Briciu, C.C.Dinu, Revista romn de drept privat nr.6/2010, p.27

Conflictul negativ de competenta apare, dimpotriva, in acele cazuri in care doua sau mai multe instante se declara necompetente sa solutioneze o anumita cauza civila, declinandu-si reciproc competenta. Pentru a ne afla in prezenta unui conflict pozitiv de competenta trebuie ca in fata instantei necompetente (dintre cele doua care vor ajunge in conflict) sa fie ridicata exceptia de necompetenta, exceptie care prin respingerea ei declanseaza conflictul de competenta. De asemenea, poate aparea conflict pozitiv de competenta si in situatia in care doua sau mai multe instante deopotriva competente sunt sesizate cu judecarea aceleiasi pricini ( spre ex., in cazul competentei alternative), situatie care impune ridicarea exceptiei de litispendenta. Conflictul se declanseaza in momentul respingerii exceptiei de catre instanta abilitata sa o solutioneze si in fata careia s-a invocat. Pentru a ne afla in prezenta unui conflict negativ de competenta trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele cerinte: sa existe cumulativ doua sau mai multe instante sesizate cu judecarea aceleiasi pricini (tripla identitate: parti, obiect cauza juridica ); instantele sa se fi declarat necompetente prin hotarari ramase irevocabile; declinarile de competenta intre instantele sesizate sa fie reciproce ( nu exista conflict de competenta daca declinarile sunt succesive, intervenite intre mai multe instante, daca acestea sau cel putin doua dintre ele nu au intrat in contradictie); cel putin una dintre aceste instante sa fie competenta sa solutioneze cererea respectiva; daca instanta sesizata cu solutionarea conflictului negativ de competenta considera ca nici una dintre instante nu este competenta, apreciind ca fiind competenta o alta instanta, va trimite acesteia dosarul, pe cale administrativa. Solutionarea conflictelor de competenta (art. 21-22 C.proc.civ.) se face pe calea regulatorului de competenta, de catre instanta superioara instantelor aflate in conflict; o data cu sesizarea instantei superioare, instanta in fata careia s-a ivit conflictul suspenda solutionarea cauzei si inainteaza dosarul instantei indreptatite sa se pronunte asupra acestuia; conflictele de competenta se pot ivi si intre instantele judecatoresti si celelalte organe cu activitate jurisdictionala (art. 20 C.proc.civ.); situatie in care conflictul se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara celei aflate in conflict (art. 22 alin.4); in cazul in care conflictul de competenta se iveste intre I.C.C.J. si o alta instanta, acesta se rezolva Curtea Suprema, hotararea pronuntata constituind in acelasi timp atat declinator cat si regulator de competenta; Instanta competenta sa solutioneze conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor; Impotriva regulatorului de competenta se poate face recurs in termen de 5 zile de la comunicare; dosarul va fi trimis instantei competente spre solutionare numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului de competenta; recursul, neexistand norme derogatorii, se solutioneaza potrivit normelor de drept comun; Hotararea irevocabila prin care se statueaza asupra conflictului de competenta este obligatorie pentru instanta desemnata.
Rezumat Prin competen nelegem aptitudinea recunoscut prin lege unei instane judectoreti sau organ jurisdicional (ori cu activitate jurisdicional) de a judeca un anumit litigiu. Dac ne situm n cadrul aceluiai sistem de organe (competena jurisdicional) delimitm competena material (instane judectoreti de grad diferit) i competena teritorial (instane de aceleai grad). n privina competenei teritoriale, aceasta se subclasific n competen teritorial de drept comun (cererea se introduce la instana de drept comun), competena teritorial alternativ (reclamantul are alegerea ntre mai multe instane deopotriv competente) i competena teritorial exclusiv (cererea va fi introdus numai la o anumit instan).

Din punctul de vedere al caracterului normelor de competen (imperative sau dispozitive), competena se mai clasific n competen absolut (reglementat de norme imperative competena general, competen material, competen teritorial exclusiv) i competen relativ (reglementat de norme de competen dispozitive art. 159 c.pr.civ. i art. 19 c.pr.civ. competena teritorial alternativ). Prorogarea de competent intervine in cazul in care o instanta competenta sa solutioneze cererea cu care a fost sesizata de catre reclamant, devine competenta in temeiul legii (prorogarea legal), a unei hotarari judecatoresti (prorogarea judectoreasc) sau a conventiei partilor (prorogarea conventional) sa rezolve si cereri care, in mod obisnuit, nu intra in competenta sa. Exceptia de necompetent reprezint mijlocul prin care, in cursul proces pendente, se invoc faptul c, instanta sesizat nu este competent s solutioneze litigiul. Conflictul de competenta se defineste ca fiind situatia in care doua sau mai multe instante judecatoresti sau alte organe cu activitate jurisdictionala se considera competente sau dimpotriva, necompetente, sa solutioneze o cauza civila concreta si isi declina astfel, reciproc, competenta.

IV. ntrebri si exercitii IV. 1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme 1.Enuntati trei cazuri de competenta teritorial alterinativ a instantelor. 2.Care sunt cazurile de competent teritorial exclusiv? 3.Care sunt situatiile in care opereaz prorogarea judectoreasc a competentei? 4.Pn la ce moment procesual se poate invoca exceptia de necompetent material a instantei? IV. 2. Rezolvati urmatoarele teste gril 1.Judectoriile judec n prim i ultim instan : a.procesele si cererile privind creane avnd ca obiect plata unei sume de bani de pn la 1000 lei inclusiv ; b. plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege; c. procesele si cererile privind creane avnd ca obiect plata unei sume de bani de pn la 2000 lei inclusiv 2.Dac excepia de necompeten este admis, instana pronun o hotrre de declinare a competenei : a. care poate fi atacat cu recurs n termen de 5 zile de la comunicare ; b. care poate fi atacat cu recurs n termen de 15 zile de la comunicare ; c. care nu este supus niciunei ci de atac 3.Competena material presupune: a.o delimitare ntre instanele de acelai grad; b.o delimitare ntre instane de grad diferit; c.o delimitare ntre instanele de judecat i organele cu activitate jurisdicional 4.Regula potrivit creia, cererea de chemare n judecat se introduce la instana domiciliului prtului i gsete aplicarea: a.in orice situaie, indiferent de obiectul cererii de chemare n judecat; b.doar n materia cererilor avnd ca obiect bunurile mobile;

c.ori de cte ori nu exist o dispoziie legal care s stabileasc o alt instan competent din punct de vedere teritorial 5.Cererea de partajare a bunurilor imobile dobndite de soi n timpul cstoriei, formulat n cadrul procesului de divor, este de competena: a.instanei de la locul siturii bunurilor imobile; b.instanei de la domiciliul prtului c.instanei sesizate cu cererea de divor IV.3.Rezolvati urmtoarea spet Prin cererea de chemare n judecat introdus la Tribunalul Bucureti, reclamanta a solicitat obligarea lui B.I. la plata sumei de 300.000 lei cu titlu de despgubiri. n motivarea cererii reclamanta a artat c paratul se face vinovat de producerea accidentului de circulaie care a provocat daune n valoare de 300.000 lei lui A.E. Reclamanta a mai artat c, in calitate de asigurtor, a achitat suma menionat lui A.E., dar este n drept s recupereze aceast sum de la persoana care se face vinovat de producerea accidentului. Prin ntmpinare, prtul a invocat excepia de necompeten material a instanei solicitnd declinarea competenei n favoarea judectoriei. Ce soluie va pronuna instana asupra excepiei de necompeten ?

TEMA V Etapa scris a judecii in faa primei instane V.1.Judecata in prim instant V.1.2.Cererea de chemare in judecat Potrivit art.109 alin.1 C.proc.civ. oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente. Prin urmare, cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedura prin care o parte formuleaza pretentiile sale impotriva altei parti si cu care sesizeaza instanta de judecata in vederea solutionarii conflictului ivit . Nu intotdeauna actul prin care este investita instanta civila se numeste cerere de chemare in judecata, potrivit unor acte normative speciale cererea respectiva putand purta denumirea de : contestatie (in materia litigiilor de munca ), plangere ( in materie contraventionala) etc. V.1.2.1.Cuprinsul cererii de chemare in judecat Potrivit art.112 C.proc.civ., cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda: 1.Numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor, ori pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul. Indicarea numelui partilor este deosebit de importanta pentru ca prin aceasta se identifica partile intre care urmeaza sa se desfasoare procesul. Indicarea in cerere a domiciliului partilor este de asemenea, un element necesar pentru individualizarea partilor, pentru citarea lor in fata instantei de judecata si, nu in ultimul rand, pentru determinarea competentei teritoriale a instantei.

In privinta notiunii de domiciliu, se observa ca, din punct de vedere procedural, sensul notiunii are un caracter mai general decat in civil, semnificand, in fapt, locuinta. Ceea ce intereseaza cu privire la aceasta notiune este locul unde partea poate fi gasita pentru a i se comunica actele de procedura, iar nu locuinta inscris in actele de stare civil. Distinct de domiciliul real, reclamantul poate mentiona in cerere domiciliul ales, in ipoteza in cae doreste s-i fie comunicate actele de procedur la o alt adres dect aceea la care locuieste efectiv. Exemplu: In ipoteza in care partea este reprezentat de avocat, ea poate opta ca toate actele de procedur s se comunice la sediul biroului de avocatur caz in care va indica sediul profesional al avocatului ca domiciliu ales al su. Tratarea notiunii impune cu necesitate referirea la art.93 C.proc.civ. in care se prevede ca: in caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea aratari, la domiciliul partii. Identificarea persoanelor juridice, spre deosebire de persoanele fizice, se face prin indicarea unor elemente suplimentare, pe langa denumire si sediu, fiind necesar a se arata in cererea de chemare in judecata si numarul de inregistrare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. In cazul in care reclamantul nu cunoaste domiciliul paratului si aduce instantei dovezi din care rezulta ca a facut tot ceea ce i-a stat in putinta pentru a-l afla (inclusiv recurgerea la ajutorul organelor de politie sectia evidenta populatiei), cererea va putea fi primita si fara indicarea domiciliului paratului, citarea efectuandu-se prin publicitate (art.95). 2.Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional; Textul are in vedere situatia in care cererea de chemare in judecat este fcut de altcineva dect titularul dreptului dedus judectii, adic de un reprezentant al titularului , caz in care este necesar a se indica att persoana reprezentatului ct si cea a reprezentantului. Asadar, in procesul civil, participarea directa a partilor in proces nu este obligatorie decat cu caracter de exceptie (spre exemplu, in procesele divort). Prin urmare, partile isi pot alege in mod conventional un reprezentant, fie fara studii de specialitate (mandatar), fie un avocat sau, in cazul persoanelor juridice, consilier juridic. Pe de alta parte, sunt situatii in care, partile, datorita lipsei capacitatii lor de exercitiu sau restrangerii acestei capacitati prin lege trebuie reprezentate sau asistate in proces de reprezentantii lor legali. In oricare din aceste situatii, in cuprinsul cererii de chemare in judecata trebuie mentionata calitatea in care cel care face cererea sta in proces (in nume propriu sau ca reprezentant al unei parti. 3.Obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta. Prin obiect al cererii de chemare in judecata se intelege tocmai pretentia dedusa judecatii. Aceasta poate fi: o suma de bani, restituirea sau predarea unui bun, anularea sau constatarea nulitatii unui contract, schimbarea unei anumite stari (in actiunile privind starea si capacitatea persoanelor) etc. Determinarea obiectului cererii prezinta interes sub mai multe aspecte: - paratul cunoaste inca de la inceput pretentiile adversarului si se poate apara impotriva lor, respectandu-se principiile contradictorialitatii si dreptului la aparare; -obiectul este un element necesar intruct instanta este investit sa dispuna numai in limitele cererii de chemare in judecata ( art.129alin.ultim); -cunoasterea obiectului este necesara pentru corecta solutionare a unor exceptii (spre exemplu: autoritatea de lucru judecat, litispendenta si conexitatea); -precizarea obiectului este necesara pentru determinarea competentei instantei, iar evaluarea obiectului dup pretuirea reclamantului este necesar in vederea stabilirii pe de o parte, a valorii taxei de timbru (in ipoteza in care cererea este evaluabil in bani), pe de alt parte a competentei materiale a instantei. De retinut este faptul c reclamantul nu este tinut de obiectul cererii de chemare in judecat, acesta avnd posibilitatea n conditiile art.132 C.proc.civ., de a-si modifica sau dup caz, completa cererea de chemare in judecat pn la prima zi de nftisare in fata primei instante. Astfel, la prima zi de nfiare instana va putea da reclamantului un termen pentru ntregirea sau modificarea cererii precum i pentru a propune noi dovezi. n acest

caz, instana dispune amnarea pricinii i comunicarea cererii modificate prtului, n vederea facerii ntmpinrii. ns, cererea nu se socotete modificat i nu se va da termen, ci se vor trece n ncheierea de edin declaraiile verbale fcute n instan: 1. cnd se ndreapt greelile materiale din cuprinsul cererii; 2. cnd reclamantul mrete sau micoreaz ctimea obiectului cererii; 3. cnd cere valoarea obiectului pierdut sau pierit; 4. cnd nlocuiete cererea n constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriv, n cazul n care cererea n constatare poate fi primit. Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune ntmpinare la cererea reconvenional i a propune dovezile n aprare. 4.Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea Motivele de fapt constau in expunerea in detaliu a faptelor si imprejurarilor pe care se intemiaza pretentia reclamantului, descrierea raportului juridic litigios. Motivele de drept constau in indicarea temeiului juridic pe care se sprijina cererea, cu aratarea articolelor de lege care protejeaz dreptul subiectiv civil sau situatia juridic. (contractul de vanzare- cumparare, faptul ilicit cauzator de prejudicii etc.). 5.Artarea dovezilor pe care se sprijin fiecare capt de cerere. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris pentru instanta; copiile vor fi certificate de catre reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramannd c instanta s dispun, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime. Daca inscrisurile sunt scrise in limba strin sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte. Cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatoriul paratului, va cere citarea acestuia cu mentiunea personal la interogatoriu . Cand se va cere dovada cu martori, se va arata numele si locuinta acestora. Indicarea dovezilor reclamantului prin cererea de chemare in judecata urmareste un dublu scop: celeritatea procesului instanta putand aprecia asupra admisibilitatii probelor de indata (daca acestea sunt propuse in conditiile cerute de art.112) si punerea partilor intr-o situatie de egalitate juridica, paratul nefiind in masura sa se apere eficient daca nu cunoaste mijloacele de aparare ale adversarului. Astfel, cu caracter general, legiuitorul arata ca solicitarea probei cu inscrisuri impune cu necesitate depunerea acestora in copii certificate, conforme cu originalul. Aceste inscrisuri trebuie depuse in atatea exemplare cati parati sunt, plus un exemplar pentru instanta. Solicitarea corespunzatoare a probei testimoniale, impune, de asemenea indicarea numelui si locuintei acestora, numai pe baza acestor mentiuni putandu-se efectua in mod legal procedura de citare. 6.Semnatura reprezinta acordul reclamantului la cuprinsul cererii. Cererea de chemare in judecata trebuie sa fie semnata personal de catre reclamant sau trebuie semnata de reprezentantul acestuia in cazul in care reclamantul a dat mandat de reprezentare unei alte persoane. Semnatura trebuie situata la sfarsitul redactarii, in acest fel constituind o achiesare la intregul sau continut. Conditiile prevazute in art.112 C.proc.civ. se intregesc cu dispozitiile art.113 referitoare la indeplinirea formalitatii multiplului exemplar si cu privire la cererea de chemare in judecata: La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt. Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si se va inmana o singura citatie. O conditie esentiala pentru primirea cererii de chemare in judecata, nementionata expres insa in Codul de procedura civila, este timbrarea cererii. Infaptuirea justitiei, asa cum este si firesc necesita o serie de cheltuieli care sunt suportate de catre bugetul de stat. O parte din aceste cheltuieli sunt insa recuperate de la justitiabili prin intermediul taxelor de timbru. Acestea, la randul lor, se compun din taxa judiciara de timbru si timbru judiciar. Numele, prenumele, adresa prtilor, obiectul si semntura sunt prevzute sub sanctiunea nulittii.

V.1.2.2.Efectele cererii de chemare in judecat Cererea de chemare in judecata, ca mijloc procedural prin care se declanseaza procesul civil produce o serie de efecte specifice: 1. Investeste instanta cu judecarea cauzei: partile dobandesc drepturi si obligatii procesuale; instanta dobandeste dreptul si in acelasi timp obligatia de a cerceta si solutiona cauza; dreptul ce se tinde a se valorifica devine drept litigios; de la data introducerii cererii de chemare in judecata, in principiu, se vor produce efectele hotararilor judecatoresti, intrucat majoritatea hotararilor civile au un caracter constitutiv (cu exceptia celor care au caracter declarativ). 2. Cererea de chemare in judecata determina cadrul procesual: sunt fixate partile intre care se va purta procesul si obiectul acestuia. Dupa acest moment sfera persoanelor care pot participa in calitate de parti la proces nu poate fi largita decat prin introducerea unor terte persoane in proces, in conditiile art.49-66 C.proc.civ. sau, in mod exceptional, prin substituirea unei parti cu o alta persoana (art.66 alin.1, art.243 pct.1C.proc.civ.). Instanta, din oficiu, nu poate introduce terte persoane in proces. In mod similar, instanta este indreptatita sa se pronunte numai asupra pretentiilor deduse prin cererea de chemare in judecata, ea neputandu-se pronunta asupra a ceea ce nu s-a cerut si nici nu poate acorda mai mult decat s-a cerut (art.304 pct.6; art.322 pct.2 C.proc.civ.). Cadrul procesual cu privire la obiect poate fi insa extins de parat prin formularea unei cereri reconventionale sau de catre tertii intervenienti prin formularea unei cereri de interventie, ori de catre ambele parti printr-o cerere de chemare in garantie. 3. Se determina competenta teritoriala a instantei competenta generala art.5 alin.1C.proc.civ., iar in cazul competentei alternative prin introducerea cererii inceteaza dreptul de optiune al reclamantului. Tot relativ la competenta se poate mentiona ca prin introducerea cererii de chemare in judecata se creeaza starea de litispendenta; introducerea unei noi cereri in fata unei instante diferite, chiar competente, avand acelasi obiect, intre aceleasi parti si o cauza identica, determinand aparitia litispendentei care trebuie solutionata in sensul dezanvestirii celei din urma instante sesizate (art. 163 C.proc.civ) 4. Cererea de chemare in judecata intrerupe prescriptia Conform art.16 lit.b)D.167/1958, prescriptia se intrerupe prin: introducerea unei cereri de chemare in judecata ori arbitrare, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca sau la un organ de arbitrare necompetent. Cererea de chemare in judecata se considera depusa in ziua primirii ei la instanta, chiar daca este neregulata, sau in ziua expedierii ei prin posta, daca a fost trimisa recomandat. Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a fi intervenit imprejurarea care a provocat-o; deci, dupa intrerupere curge un nou termen de prescriptie. Pentru ca acest efect specific sa subziste trebuie ca cererea sa fie admisa, intruct prescriptia nu se considera intrerupta in acele cazuri in care cererea a fost respinsa, anulata, daca s-a perimat ori daca cel care a formulat-o a renuntat la ea. 5. De la data introducerii cererii opereaza punerea in intarziere a paratului, cu efecte diferite, dupa cum urmeaza: - inceteaza buna-credinta avuta anterior de posesorul cu aceasta calitate, prin urmare, de la momentul introducerii cererii de chemare in judecata el datoreaza fructele; - in actiunile care au ca obiect predarea unui bun determinat, de la aceasta data riscul pieirii bunului trece asupra paratului; - cererea de chemare in judecata face sa curga dobanzile pentru creantele care anterior nu erau purtatoare de dobanzi (art.1088 C.civ.); - in cazul obligatiilor de a da sau a nu face ceva, din ziua introducerii cererii de chemare in judecata se datoreaza daune-interese; - anumite actiuni cu caracter strict personal trec asupra mostenitorilor daca au fost introduse de autorul dreptului in timpul vietii sale: actiunea privind stabilirea filiatiei fata de mama(art.52 alin.2 C. fam.); actiunea pentru tagada paternitatii ( art.59 alin.2 C. fam.); actiunea privind stabilirea paternitatii din afara casatoriei (art.54 alin.2 C. fam.) si actiunea privind revocarea unei donatii pentru ingratitudine(art.833 C. civ). V.1.3.ntmpinarea Intmpinarea este actul procedural prin care prtul rspunde la pretentiile reclamantului, artnd totodat apararile sale.

Ea face parte, alaturi de cererea de chemare in judecata si cererea reconventionala, din etapa scrisa a judectii. Potrivit art.115 C.proc.civ., intampinarea trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni: 1. Exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului 2. Raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii 3. Dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere formulat de ctre reclamant. Modalitatea prin care se indica acestea este aceeasi cu cea de la cererea de chemare in judecata. 4. Semnatura Semnatura constituie si in acest caz o formalitate esentiala, fapt pentru care lipsa ei conduce la nulitatea intampinarii. Potrivit art. 116 alin.1, ca si la cererea de chemare in judecata la intampinare se adauga un numar de copii similar numarului de reclamanti; de asemenea se vor adauga acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina paratul, mai mult un rand de copii pentru instanta. n ipoteza n care mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o singura copie (art.116 alin.2 C.proc.civ). Potrivit art.117 C.proc.civ., in caz de coparticipare procesuala pasiva, paratii pot raspunde printr-o singura intampinare. Faptul ca in actualul sistem depunerea intampinarii este obligatorie are ca principal efect instituirea sanctiunii decaderii paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii relative, cunoscute anterior primului termen de judecata. Sanctiunea nu este insa nici de aceasta data atat de drastica pe cat pare la prima vedere. Potrivit alin.3 al art.118 C.proc.civ.: in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de un avocat, presedintele ii va pune in vedere, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta; instanta ii va acorda, la cerere, un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii. De asemenea, chiar dac prtul nu a formulat intmpinare, el va putea propune probe in conditiile art.138 C.proc.civ., adic atunci: -cnd nevoia dovezii ar reiei din dezbateri i partea nu o putea prevedea; - cnd administrarea dovezii nu pricinuiete amnarea judecii; - cnd dovada nu a fost cerut n condiiile legii, din pricina netiinei sau lipsei de pregtire a prii, care nu a fost asistat sau reprezentat de avocat. De asemenea, sanctiunea decaderii trebuie corelata cu dispozitiile art.114alin.2-3. Depunerea intampinarii trebuie facuta cu 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata, dar paratul trebuie sa primeasca citatia si copie de pe cererea de chemare in judecata cu cel putin 15 zile (5 zile in pricinile urgente), numai in acest mod avand suficient timp pentru a-si pregati apararea. Asadar, daca nedepunerea intampinarii in termen este subsecventa unei culpe a instantei de judecata, sanctiunea decaderii nu mai poate opera. Credem ca mai sunt necesare alte doua precizari: a.) daca, in conditiile art.132 alin.1, la prima zi de infatisare instanta acorda reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii si pentru a propune noi dovezi, cererea modificata se comunica paratului, in vederea depunerii intampinarii., care consideram noi trebuie depusa tot in termenul prevazut de art. 114alin.2, cu 5 zile inainte de urmatorul termen de judecata b.) Intampinarea nu este un act specific numai judecatii in prima instanta. In sensul art.289 alin.2 si 308 alin.2, intampinarea trebuie depusa in apel si in recurs cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata. V.1.4.Cererea reconventional Cererea reconventionala reprezinta actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant. Cererea reconventionala se infatiseaza ca o facultate procesuala pentru parat, acesta avand dreptul de a alege intre valorificarea pretentiilor sale pe cale incidenta sau printr-o actiune civila separata. Asa cum dispune legea procesual civila, daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala (art. 119 C. proc. civ). Valorificarea pretentiilor paratului prin intermediul cererii reconventionale ofera insa o serie de avantaje dintre care pot fi amintite: -asigura solutionarea a doua litigii intr-un singur cadru procesual, evitndu-se pronuntarea unor hotrri contradictorii in ipoteza in care prtul ar opta pentru a-si valorifica pretentiile pe cale separat;

- determina realizarea unei economii de timp si cheltuieli; - ofera conditii pentru o mai buna judecata, judecatorii fiind pusi in situatia de a cu noaste in toata complexitatea lor raporturile juridice dintre parti. Cererea reconventionala nu este o simpla aparare, ci are natura juridic a unei veritabile cereri de chemare in judecat, prin intermediul acesteia paratul valorificndu-se un drept propriu fata de reclamant. Din punct de vedere al conditiilor de exercitiu cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca toate cerintele unei actiuni civile obisnuite. Din punct de vedere al formei cererea reconventionala este asimilata cu o cerere de chemare in judecata, C. proc. civ. statuand ca: cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata. Pe langa aceste conditii generale C. proc. civ. impune ca si conditie suplimentara, aceea ca actiunea reconventionala sa aiba legatura cu cererea reclamantului. Cererea reconventionala se judeca, de instanta sesizata cu cererea principala. Potrivit C. proc. civ. cererea reconventionala se depune o data cu intampinarea sau daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Nerespectarea termenului mentionat mai sus atrage dupa sine solutionarea separata a cererii paratului de actiunea principala. Cu toate acestea, cererea reconventionala se poate solutiona in continuare impreuna cu actiunea principala daca reclamantul consimte la aceasta. O situatie speciala intalnim in materia divortului. Cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala. Daca, insa, numai cererea principala este in stare de judecata, instanta o poate judeca separat. In procesul civil cererea reconventionala poate fi formulata de catre parti si impotriva unei interventii principale, caci si aceasta din urma se infatiseaza ca o veritabila cerere de chemare in judecat. Asupra actiunii principale si asupra cererii reconventionale formulate de parat instanta trebuie sa se pronunte printr-o singura hotarare, care va cuprinde solutii cu privire la ambele cereri. Rezumat Cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedura prin care o parte formuleaza pretentiile sale impotriva altei parti si cu care sesizeaza instanta de judecata in vederea solutionarii conflictului ivit . Intmpinarea este actul procedural prin care prtul rspunde la pretentiile reclamantului, artnd totodat apararile sale Cererea reconventionala reprezinta actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant.

V.1.5. ntrebri si exercitii V.1.5.1.Rspundeti succint urmtoarelor probleme 1.Care sunt elementele cererii de chemare in judecat? 2.Care este natura juridic a intmpinrii? Dar a cererii reconventionale? 3.Care este momentul procesual pn la care prtul poate depune ntmpinare? V. 1.5.2. Rezolvati urmatoarele teste gril 1.ntmpinarea: a.este obligatorie n orice proces civil; b.este obligatorie, dac legea nu prevede n mod expres altfel; c.se timbreaz conform regulilor aplicabile cererii de chemare n judecat 2.Nedepunerea n termen a ntmpinrii: a.poate fi considerat un abuz de drept procesual; b.atrage sanciunea decderii de a invoca orice excepie procesual; c.atrage, de regul, decderea din dreptul de a propune probe 3.Cererea reconvenional: a.este actul de procedur prin care prtul poate invoca pretenii proprii n legtur cu cererea reclamantului;

b.trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute pentru ntmpinare; c.de regul, nu este supus taxei judiciare de timbru 4.Nedepunerea n termenul legal a cererii reconvenionale: a.atrage respingerea acesteia ca tardiv; b.nu atrage nicio sanciune; c.determin judecarea separat a cererii reconvenionale 5.Cererea reconvenional: a.se judec de instana competent, n conformitate cu criteriul valoric; b.este obligatorie n procesele comerciale; c.poate fi disjuns de cererea principal, dac aceast cerere este n stare de judecat V.1.5.3.Rezolvati urmtoarea spet A.B. a chemat n judecat pe C.D. solicitnd obligarea acestuia la plata unei sume de 15.000 lei, cu titlul de mprumut nerestituit. A fost stabilit termen de judecat la data de 11.07.2010. Citaia mpreun cu cererea de chemare n judecat i nscrisurile ataate au fost comunicate prtului la 20.06.2010. La data de 05.07.2010, prtul, C.D. a depus la dosarul cauzei ntmpinare prin care a invocat excepia prescripiei dreptului la aciune. La primul termen de judecat, reclamantul a solicitat instanei s i se comunice o copie a ntmpinrii formulate de prt i s se dispun amnarea judecii pentru a lua cunotin de coninutul acesteia. Prtul, C.D. s-a opus la cererea de amnare, artnd c nu exist un text legal care s prevad obligativitatea comunicrii ntmpinrii i c reclamantul putea s ia cunotin de coninutul ntmpinrii prin consultarea dosarului, deoarece ntmpinarea a fost depus cu respectarea termenului legal de 5 zile naintea termenului fixat pentru judecat. Ce va decide instana cu privire la cererile formulate de reclamant?