TEORII

I. TEORII DE ORIENTARE BIOANTROPOLOGICA

Teoriile biologice pornesc de la ideea ca delictul reprezinta o anormalitate biologica
cauzata de mai m factori patogeni, preexistenti sau dobanditi. Adeptii acestor teorii sustin
conceptul de personalitate criminala, care cuprinde tendinte deviante de natura patologica
deja formate si care s ar fi exprimat mai devreme sau mai tarziu indiferent de imprejurarile
care au declansat sau precipitat actul criminal.
I.1 Teoria criminalului innascut
Reprezentantul acestei teorii este Cesare Lombroso. Acesta studiind cranii de criminali
decedati si ale altor delincventi in viata, a concluzionat existenta unui tip criminal
individualizat prin anumite stigmate sau semne particulare, degenerative care poate fi
inatlnit la anumite categorii de infractori. Pentru Lombroso comportamentul criminal
constituie un fenomen natural care este determinat erediatat.
Criminalii au fost caracterizati printr o serie de stigmate fizice precum: sinusurile frontale ft
pronuntate, pometii si maxilarele voluminoase, orbitele mari si departate, asimetria fetei si
a deschiderilor nazale, urechi ft mari sau ft mici, frunte retrasa si ingusta, barbie lunga sau
ingusta. Astfel acesta a ajuns la concluzia ca persoana cu inclinatii spre viol se
caracterizeaza prin lungime urechilor, craniu turtit, ochi oblici si ft apropriati, nasul turtit,
lungimea excesiva a barbiei; hotul- remarcabila mobilitate a fetei si a mainilor, ochi mici,
ingrijorati si in permanenta miscare, prin sprancenele sale dese si lasa pe ochi, nas turtit,
barba rar, fruntea miscatoare; ucigasul- volumul mai mic al craniului, lungimea
maxilarelor, pometii obrazului proeminenti.
Cercetarile lui Lambroso a craniilor au dus la descoperirea in zona occipitala medie a unei
adancituri accentuate, trasatura ce se regasea la unele cranii primitive. De aici a si pornit
ipoteza atavismului (oprirea in dezvoltare pe lantul fitogenic).
O constatare interesanta pe care o face este in legatura cu lipsa durerii care il apropie pe
criminal de omul salbatic. In afara de caracteristicile fizice, Lombroso a listat o serie de
caracteristici fiziologice si psihologice: insensibilitatea la durere, cicatrizarea rapida a
ranilor, lenea, lipsa completa a rusinii, neglijenta, ecitabilitatea , vanitatea.
Conculziile lui Lombroso: 1. Criminalii sunt la nastere un tip distinct 2. Ei pot fi
caracterizati prin anumite stigmate 3. Aceste stigmate nu cauzeaza crima dar ajuta la
identificarea tipurilor criminale 4. Numai prin interventii sociale riguroase poate fi restrans
comportamentul infractional al criminalilor innascuti.
 I.2 Teoria constitutiei predispozant delincventiale
Aceasta dezvolta teoria ca la baza comiterii crimelor se afla constitutia anatomica a omului,
ca o unitate morfologica si functionala care in anumite conditii de mediu, contribuie intr-o
mare masura la inadaptarea sociala. Reprezentantii sunt Kretshmer si Sheldon.
Kretshmer incearca sa distinga principalele tipuri caracteriale incepand edificarea unei
veritabile antropologii. Ca elemente principale el distinge: constitutia (totalit
caracteristicilor individuale, derivate din ereditate); caracterul (totalit posibilitatilor
reactionale ale unui individ); temperamentul (partea psihicului ce se afla in corelatie cu
structura corporala).
Pornind de la constitutia corporalala acesta stabileste : tipul picnic- scund, mic, vesel
predispus spre escrocherii, fraude; tipul astenic- trasaturi longiline, umeri ingusti,
musculatura subdzvoltata, firavi, calmi si energici, predispusi spre savarsirea unor infr
variate; tipul atletic- musculatura puternica si buna stabilitate psihologica, presipusi la
comiterea infr contra pers si bunurilor; tipul displastic- dsproportional si dezarmonii in
dezvoltarea corporala, predispus spre comitere infr grave spre recidiva.
Sheldon a aplicat prorpia tipologie, constituita in raport cu gr de dezvoltare a celor 3 foite
embrionare, fiecare tip caracterizandu-se printr-un temperament diferit: endomorf-
viscerotonic avand o dezvoltare mai pronuntata a organelor intern; mezomorf-
stomatotonic cu o dezvoltare puternica a musculaturii si aparatului locomotor; ectomorf-
cerebrotonic cu o mai maree dezvoltare a scoartei cerebrale si a inteligentei.
I.3 Teoria inadaptarii sociale
Pentru Kinberg, omul este o fiinta nu doar biologica si si psihologica si sociala caracterizata
prin plasticitate adica prin facultatea de a si modifica reactia nu doar in functie de inflentele
fizice\psihice dar si in functie de factorii psihologici si sociali. Daca plasticitatea nu se
coreleaza cu influentele mediului, se creeaza o stare de inadaptare intre organism si
mediu.
Astfel pt a stabili cauzele crimei este necesara analiza structurii bio psihice a persoanei in
cauza. Exista 2 elemente ce trebuie avute in vedere la analiza structurii bio psihica
nucleul constitutional si functia morala.
- Nucleul constitutional reprezinta suma tendintelor reactionale ale pers cuprinzand
patru trasaturi psihologice fundamentale: capacitatea; validitatea; stabilitatea si
soliditatea. In cazurile extreme vom avea urmatoarele perechi diametral opuse:
supercapabil/subcapabil; supervalid/subvalid; superstabil/substabil;
supersolid/subsolid.
- Functia morala reprezinta modalitatea si profunzimea asimilarii valorilor morale ce
compun atmosfera morala und subiectul a trait ori traieste.
Daca sa ia in considerare calitatea aacestor elemente, se pot distinge 4 categorii de
subiecti: imbecili, debili mintal; oameni normali; subiecti ce au suferit ai caror functii morale
au suferit modificari in urma leziuni patolgice ale tesuturilor cerebrale care sav fapte
antisoc; subiectii care cunosc regulile morale, raspund emotional la stimuli , insa au o
perceptie deformata a sensului real al actului, sunt in eroare cu privire la semniifcatia
morala a acestuia.
Kinberg distinge 3 serii de situatii precriminale: specifice; nespecifice sau amorfe; mixte.

I.4 Teoria cromozomului crimei

Aceasta incearca sa explice fenomenul delincventei umane pornind de la ideea ereditatii.
Din cadrul teoriilor privind factorii biologici si comportamentul criminal fac parte: 1. Teoriile
privind studiul gemenilor (in 77% daca un geaman monozigot savarsea o crima atunci al
doilea geaman o repeta, si in cazurile dizigotilor doar in 11% din cazuri si al doilea
savarsea o crima. 2. Teoriile privind studiul adoptivilor 3. Teoriile privind dezechilibrul
biochimic (ideea ca tulburarile emotionale crescande, datorate dezechilibrului hormonal
creeaza cele mai propice ocazii pt producerea crimei) 4. Teoria privind complementul
cromozomial xyy (in loc sa dispuna de un singur cromozom masculin ei dispuneau de un
cromozom y suplimentar.

II. TEORII DE ORIENTARE PSIHOLOGICA

Factorii psihilogici sunt considerati la fel de importanti ca si cei sociali. In consecinta in
evaluarea diferitor manifestari delictuale ale tinerilor trebuie tinut cont de factorul
agresivitatii sau cel al frustarii, de instabilitatea afectiva si comportamentala, precum si de
egocentrismul si impulsivitatea ce caracterizeaza varsta adolescentei, factori care
influenteaza in mare masura socializarea si integrarea in societatea adultilor.
II.1 Bazele psihanalizei lui Sigmund Freud
Psihanaliza este o teorie cupriinzatoare referitoare la functionarea psihicului uman atat
normal cat si anormal. Este un concept fundamentat pe dinamica persoanei umane, privind
strucutura si dinamica psihicului prin care se elaboreaza etiopatogenia bolilor psihice
pornind de la nevroze ca si metoda terapeutica prin explorarea structurilor inconstiente ale
personalitatii.
Freud ia in considerare 3 elemente dinamice ale psihicului: inconstientul (imaginat ca un
rezervor unde clocotesc dorintele noastre,instinctele); supraeul (alcatuit din normele
imperative morale din idealul eului); eul (tine cont de dorintele prezente in sine, de
interdictiile supraeului, cautand un compromis intre ele in functie de realitate.
Dupa Freud, individul comite fapte delincvente din profundul sentimentului de vinovatie iar
pedeapsa e asteptata de el ca o usurare.

2.2 Teoria complexului de inferioritate

Alfred Adler: sentimentul de inferioritate al individului ce declanseaza dorinta acesuia de a
si depasi conditia prorpie, in contextul unir relatii de compensare sau supracompensare.
La momentul cand individul devine constient de neajunsurile lui el incearca sa le
compenseze ajungand uneori la supracompensare.
Complexul de inferioritate poate duce la comiterea infr deoarece este cea mia usoara cale
prin care iindividul ar atrgae atentia asupra sa opiniei publice in asemene mod
compensandu si psihologic prorpia inferioritate.
2.3 Teoria psihohormonala

Etienne de Greeff si Noel Milloux.

Greef considera ca structurile afective ale individului sunt determinate de doua grupuri
fundamentale de instincte: de aparare si simpatie.
Datorita conflictelor dintre instinctele de aparare si cele de simpatie in structura afectiva a
individului se creaza un echilibru precar iar in aceste conditii tulburarile de caracter si
insuficientele inteligentei vor favoriza trecerea la actul criminal.
Autorul trasnpune in criminologie o schema valabila pt evolutia psihica a criminalului ,
distingand trei faze : 1. Faza asimetricului temperat (ia nastere ideea de crima) 2. Faza
asentimentului formulat (accepta comiterea crimei) 3. Faza trecerii la act.
2.4 Teoria personalitatii criminale
Pinatel resping teza existentei unor dfierente de natura umana intre infractori si
noninfractori acceptand mai degraba o diferenta de grad unde gradul este nivelul de la
care impulsurile endgene si excitatiile exogene in determina pe individ sa comita fapta
antisociala.
Personalitatea criminala este alcatuita dintr un nucleu central care include un sir de
trasaturi de baza (egocentrismul; labilitate; indiferenta afectiva; agresivitatea)
O alta trasatura este nivelul scazut de inteligenta
III. TEORII DE ORIENTARE SOCIOLOGICA
Sociologii acorda un rol determinant elementelor cu caracter sociocultural si contidiilor
conditiilor vietii sociale in generla. Delincventa juv este privita ca un efect direct, nemijlocit
al deficientelor structurilor sociale si al conflictelor din sistemul social.
III.1Teoria asociatiilor diferentiate
Edwin Sutherland sustine ca ideea d baza a acestei teorii este ca coportamentul nu este
innascut civeste invatat printr un sistem de comunicare cu alte pers in cadrul unor grupuri.
Teoria se bazeaza pe ipoteza ca un act criminal se produce atunci cand exista o situatie
porpice pt un individ determinat.
Utilizarea a doua elemente psihologice noi: invatarea comportamentului ciminal se
porduce in carul grupurilor neformale. Si individul va deveni criminal ca rezultat al
suprematiei vixiunilor spre desconsiderarea legilor.
III.2Teoria conflictului de culturi
Frererich Thrasher. Teoria conflictului de culturi pleaca de la teza ca criminalitatea isi are
originea intr-o subcultura delincventiala care se constituie in jurul unor norme de conduita
de valori de factura antisociala distincta si opuse culturii sociale dominante . Odata
constituia subcultura respecta aceste norme si impune o conduita specifica a membrilor ei.
Astfel comportamentul delincvent apare pe fondul real sau imaginar intre normele si
valorile care le a insusit o pers si normele si valorile dominante in societate.
Cultura si subcultura. Apare conflictul cultural prin care intelegem lupta dintre valori
morale ori norme de condiuita opuse sau aflate in dezacord . Fiecare grup are propriile
norme de conduita care se impun a fi respectate.
1. Teoria subculturilor delincvente (apar ca o reactie de portest fata de normele si
valorile societatii grupand indivizi care au sentimentul ca le sunt blocate posibilitatile
si mijloacele de acces spre valorile si bunurile sociale.) 2. Teoria grupurilor de la
marginea strazii (constituita din tineri cu de socializare).

III.3Teoria anomiei sociale

Anomia este transferata individului sub forma frustrarii sociale. Ordinea sociala este stabila
atunci cand exista un echilibru intre scopurile ce urmmeaza a fi stinse si mijloacele
disponibile pentru a le stinge. Cand echilibrul se rupe isi face aparitia dezorgannizarea
sociala. Deci anormia se naste ca rezultat al tensiunii dintre scopuri si mijloace.
III.4Teoria stigmei
Accentul pe rolul pe care il joaca institutiile judiciare penale si atitudinea societatii insasi
fata de dezvoltarea comportamentului deviant.
Prescriptiile legii penale, declararea pers drept recidivist deosebit de periculos care se
rasfrang asupra condamnatului, nemaivorbind de atitudinea societatii , se aplica ca o
stigma adica o marca , un semn asupra acestuia.
Teoria stigmei e fondata pe 3 baze psiho sociologice : notiunea de rol; conceptul de
interactiune; conceptul de personalitate..
 CAUZALITATEA
Cauzalitatea delincventei juv este determinata de legatura real existenta ,dependnta
dintre 2 sau mai m fenomene cand un fenomen (cauza) in anumite conditii genereaza
efectul.
Aderand la ideea caracerului cauzal al delincventei concretizam ca in calitate de cauza a
delincv juv este fenomenul care intotdeauna preceda si produce sau genereaza alt
fenomen- efectul. La cercetarea legaturii cauzale are loc diferentierea verigii cauza-efect
intr-un lant cauzal neintrerupt . Astfel feicare fenomen isi are cauza sa iar fiecare efect este
in acelasi timp cauza pt alt efect -relatie numita legatura cauzala.
Cauzele aparitiei unei tulburari de comportament la copil sunt :
- Educatia necorespunz a copilului. – Tulburarile de personalit ale educatorilor
- Conditiile de mediu extern defavorabile. – cauze de provenienta genetica.
Conditiile dlincv sunt fenomenele care nu genereaza comportam deviant dar favorizeaza
inlesnesc intensifica aparitia si realiz cauzei acestuia.
Tipuri de cauze:
generale;partiale;speciale;obiective;subiective;principale;secundare;determinate;declansat
oare; ereditare;de dezvoltare.
Factor al delincventei- un sistem de fenomene sociale negative caracteristic unei anumite
societati care determina fenomenul antisocial ca efect al lor.
1. Factorii delincv juv
Dupa originea lor: interni/endogeni; externi/exogeni; organici/antropologici; fizici\naturali.
Dupa originea exogena: geografici, criminogeni economici, criminogeni socioculturali,
criminogeni politici, demografici.
FACTORI ENDOGENI (ereditatea; factorii fizici; fiziologici; temperamentul sau unele
deificiente mintale, fie caracteriale).
1. Ereditatea 2. Factorii anatomo fiziologici (insurile native) 3. Factorii psihici
(deficientele intelectuale; tulburari ale afectivitatii; temperamentul; tulburarile
caracteriale.)
FACTORI EXOGENI (familia, anturajul, scoala, mediul social in care se dezvolta
copilul).
Familii: dezorganizate; de conflict; hiperautoritara; hiperpermisiva; familia cu starea
sconomica precara.
Mediul social: nivelul economic; mediul socioprofesoral; comunitatea; consumul de
substante alcoolice; si narcotice; mass media.