ARGUMENT

Cara-Severin este un jude n regiunile Banat i Transilvania din Romnia, ce are ca reedin oraul industrial Reia. Situat n partea de sud-vest a Romniei, judeul CaraSeverin are o suprafa de 8514 km2 (3,6% din suprafaa rii, ocup locul al treilea, ca mrime ntre judeele rii) i cuprinde 2 municipii, 6 orae, 69 de comune cu 188 de sate. Geografic, n judeul Cara-Severin se afl toate cele trei trepte de relief clasice ale pmntului romnesc. Ponderea treptelor de relief n teritoriul judeului este sensibil diferit de cea n cadrul teritoriului naional, unde munii ocup 31%, dealurile 36%, iar cmpia 33%. Situat n partea de sud vest a Romniei, judeul Cara-Severin are o suprafa de 8.520 kmp, ceea ce reprezint 3,6% din suprafaa rii. Din punct de vedere al mrimii, judeul Cara-Severin este al treilea din ar. Pe teritoriul judeului munii ocup 65,4%, dealurile au o extindere mic, ocupnd 10,8%, iar depresiunile 16,5%. Pe ultimul loc se afl cmpiile, care dein 7,3% din suprafa. n aceste condiii judeul poate fi considerat un jude de muni (conform V. Sencu i I. Bcanu Judeul Cara-Severin - Ed.Academiei 1976). Industria din Cara-Severin reprezint o componenta important a economiei naionale i este concentrat n municipiile i oraele judeului. Motoarele i generatoarele electrice, motoarele Diesel, turbinele hidraulice, motoarele navale i oelurile produse n municipiul Reia sunt cunoscute n ntreaga lume. Oelul produs la Reia se regsete n structura Turnului Eiffel i a podului de la Cernavoda. Municipiul Caransebe contribuie la producia industrial a judeului prin fabricarea boghiurilor pentru locomotive i industria de fabricare a lemnului. Mineritul este bine reprezentat prin exploatarea crbunelui la Anina i a minereurilor metalifere la Moldova Nou.

CAPITOLUL I JUDETUL CARAS-SEVERIN. 1.1.Cadru natural Intinderea si delimitarea administrativ-teritoriala Situat in partea de sud-vest a Romaniei, judetul CARAS-SEVERIN se invecineaza la nord-vest cu judetul Timis, la nord-est cu judetul Hunedoara, la est cu judetul Gorj, la sud-est cu judetul Mehedinti, in partea de vest cu Republica Serbia si Muntenegru, pe o lungime de 70 km, iar in partea de sud-vest cu fluviul Dunarea, pe o lungime de 64 km. Judetul Caras-Severin este situat intre urmatoarele puncte extreme: in nord varful Rusca (4540'10" lat. nordica si 2226'15" long. estica), in sud dealul Capriva (4435'20"lat. nordica si long. estica); punctul cel mai vestic se gaseste la nord - vest de localitatea Iam (451'10 lat. nordica si 2121'40" long. estica), iar punctul cel mai estic este Vf. Scarisoara (4525'00" lat. nordica si 2243'30" long. estica). Suprafata totala: 851.974 ha, ceea ce reprezinta 3,6% din teritoriul national, situeaza judetul pe locul trei in ierarhia judetelor tarii. Suprafata agricola reprezinta 47% din suprafata totala a judetului, adica 397.310 ha, din care:127.265 ha arabil, 183.127 ha pasuni naturale, 74.364 ha fanete naturale, 771 ha vii, 2.329 ha livezi. Structura terenu lui agricol este redata in graficul urmator.

Padurile ocupa o suprafata de 382.019 ha, ceea ce reprezinta 45% din suprafata judetului, situand judetul pe locul doi in tara, fiecarui locuitor al judetului revenindu-i un hectar de padure 1.2. Relieful
4

Desi judetul Caras-Severin este preponderant montan, relieful acestuia se caracterizeaza printr-o mare diversitate: 65,4% din suprafata o constituie relieful muntos, 16,5% relieful depresionar, 10,8% dealurile si 7,3% campiile.

Zona muntoasa este reprezentata prin Muntii Banatului, ce apartin Carpatilor Meridionali, Muntii Tarcu-Godeanu (cu varful Gugu, cel mai inalt din Banat - 2.291 m) si Muntii Cernei, din cadrul Carpatilor Meridionali. Altitudinile cresc de la vest la est, masivul Tarcu -Godeanu cuprinzand inaltimi in intervalul 1600-2200 m, in timp ce grupul Semenic, Anina, Almaj, Dognecea, Locvei au inaltimi variind intre 600-1400 m. Muntii Banatului, care se inscriu aproape in intregime in limitele judetului, apar delimitati de zone joase, care le dau aspectul unui bloc montan unitar, cu altitudini medii intre 600- 800 m. Intre acestea, o zona aparte o constituie Depresiunea Almajului, depresiune intramontana, strajuita din toate partile de culmi nu prea inalte. Spre vest zona muntoasa este flancata de un relief deluros, unde pot fi delimitate dealurileOravitei, Doclinului si Sacos-Zagujeni. Treapta cea mai joasa de relief o formeaza campia, care ocupa o suprafata restransa din cadrul Campiei Timisului, avand urmatoarele subunitati: Campia Sipetului, Campia Moravitei si Campia Carasului.

Din punct de vedere geografic, n judeul Cara-Severin se afl toate cele trei trepte clasice, predominnd ns relieful muntos care ocup 65% din teritoriu, fiind reprezentat de Munii Banatului, Munii arcu, Munii Godeanu i Munii Cernei. Punctele extreme ntre care este cuprins teritoriul judetuui Cara-Severin sunt : nord Vf. Rusca 45 40'10" latitudine nordic 22 26'15" longitudine estic est - Vf. Scrioara sud Dealul Cprior 44 35'20" latitudine nordic 29 9'10" longitudine estic vest localitatea Iam 45 1'10" latitudine nordic 21 21'40" longitudine estic 45 25'10" latitudine nordic 22 43'30" longitudine estic

Cea mai mic altitudine a judeului se gsete n zona localitii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se nregistreaz n Vrful Gugu din munii Godeanu la 2.291 m.Limitele judeului, n cea mai mare parte convenionale, l despart de vecinii si care sunt: la sud i sud6

vest Iugoslavia, nord-vest judeul Timi, nord-est judeul Hunedoara, la est judeul Gorj, iar la sud-vest judeul Mehedini. Aezat nu departe de Marea Adriatic, i la adpostul Munilor Carpai, judeul integreaz pe teritoriul sau climatul temperat-continental moderat (subinutul bnean) cu nuane submediteraneene. De aceea el poate fi considerat ca fiind un jude de munte. Relieful muntos crete n altitudine de la vest spre est, culminnd n Munii Godeanului, cu nlimile lor de 1600-2200 m, se ridic cu mult deasupra prii sudice a Munilor Poiana Rusc i a mun ilor Semenic, Almj, Locvei, Aninei, i Dognecei, care au nlimi cuprinse ntre 600 i 1400 m. Aceti muni sunt separai de culoarele depresionare Bistra i Timi-Cerna. Spre vest se ntind Dealurile Oraviei, Doclinului i Saco-Zagujeni, precum i o poriune restrns a Cmpiei Timiului. Cea mai mic altitudine a judeului se gsete n zona localitii Drencova, fiind de cca. 76 m iar maximul se nregistreaz n Vrful Gugu din munii Godeanu la 2.291 m. 1.3. Clima Clima judetului este continental moderata cu nuante sub-mediteraneene, subtipul climatic banatean caracterizandu-se prin circulatia maselor de aer atlantic si prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea ce confera caracter moderat regimului termic cu frecvente perioade de incalzire in timpul iernii, cu primaveri timpurii si cantitati medii de precipitatii relativ ridicate. Temperatura medie a iernii are valori ceva mai ridicate decat in zone din tara situate la aceeasi altitudine. In lunile de vara, temperaturile medii sunt in continua crestere, dar mai moderate de la o luna la alta, comparativ cu lunile de primavara. Analizand temperatura medie pe anotimpuri se constata ca iernile sunt relativ aspre in regiunile muntoase ( la Cuntu -3,4 grade C, Semenic - 4,8 grade C, iar pe Tarcu - 8,3 grade C), in timp ce la Caransebes si Oravita se inregistreaza valori pozitive. Anotimpul de vara este in general moderat, comparativ cu cel de iarna in regiunea muntoasa, temperatura crescand treptat in depresiuni: Oravita (20,1 grade C), Bozovici (18,8 grade C), Caransebes (20,1 grade C) Clima in Defileul Dunarii este sub mediteraneeana, caracterizata printr-o temperatura medie anuala mai ridicata decat in restul tarii: 10 - 11 grade C, iar la Orsova 11,8 grade C cea mai ridicata valoare din tara. Temperatura medie a lunii ianuarie variaza intre 0 si - l grad C, iar cea a lunii iunie intre 21 - 23 grade C. Valoarea maxima a temperaturii inregistrata in judetul nostru a fost de 49,2 grade C in anul 1946, iar cea minima a fost de - 32,2 grade C inregistrata in anul 1929.Temperatura medie anual variaz n funcie de altitudine, nregistrndu-se astfel 10-11 grade Celsius n zona deluroas i de cmpie i 4-9 grade Celsius la munte. precipitaiile cresc de la 700 mm/mp n zonele joase la 1400 mm/mp n Munii arcu i Godeanu. 1.4. Populaia

1.5.Date istorice 102 d Hr. este ridicat castrul roman Tibiscum 1289 localitatea Caransebe este atestat documentar sub numele de Opidum. 1450 Caransebeul se impune drept centru politic al Banatului de Severin. 1718 n urma Pcii de la Passarowitz, Banatul intr sub ocupaia Imperiului Habsburgic. 1719 la Boca ia fiin uzina de maini agricole i totodat este pus n funciune primul furnal de pe teritoriul Romniei de azi 1769 se deschid uzinele metalurgice la Reia 1783 oraul Caransebe devine reedin a Episcopiei Ortodoxe Romne. 1817 la Oravia se inaugureaz primul teatru zidit din sud-estul Europei. 1872 a fost construit prima locomotiv cu aburi la Reia. 1.6. Limite Limitele judeului Cara-Severin sunt n cea mai mare parte conveionale. se nvecineaz cu judeele: Timi n nord i nord-vest, Hunedoara i Gorj n est, Mehedini n est i sud-est, iar Dunrea formeaz n partea de sud i sud-vest grani cu Serbia. 1.7.Calitatea factorilor de mediu Calitatea atmosferei Poluarea atmosferei consta in modificarea compozitiei naturale si chimice a aerului, datorita prezentei substantelor poluante sau a unei variatii importante a proportiilor componentelor naturale, reprezentand un fenomen complex, care poate sa se manifeste prin modificari sensibile in spatiu si timp. Din cele cca 80 asezari urbane - la nivel national - in care s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxime admise 6 sunt pe teritoriul judetului CS, substantele poluante fiind
8

pulberile in suspensie (municipiul Resita - frecventa depasirilor 8 %) si pulberi sedimentabile (Resita, Caransebes, Baile Herculane, Oravita, Anina, Bocsa frecventa depasirilor 12 %). Din interpretarea sinergica a concentratiilor de pulberi in suspensie si dioxid de sulf aerul ambiental din Resita se incadreaza in categoria Aer curat - Nivel 2 cu tendinta spre Aer afectat Nivel 1. Ca efecte asupra sanatatii amintim cresterea bolilor respiratorii iar efectele asupra vegetatiei constau in afectarea plantelor prin caderea partiala a frunzelor. De remarcat ca municipiul Resita este unul din cele 10 orase ale tarii in care din cele 4 statii de monitorizare a calitatii aerului 2 sunt cuprinse in reteaua Euroairnet (reteaua europeana de monitorizare a calitatii aerului). Calitatea apelor de suprafata Evaluarea calitatii apelor de suprafata consta in masurarea parametrilor fizico-chimici, biologici si bacteriologici, pe sectiuni de control, stabilindu-se modul in care sunt respectate normele standard. Judetul CS detine una dintre cele mai bogate retele hidrografice avand o lungime a cursurilor codificata de 3 273 km. In conformitate cu STAS 4706/88, in toate sectiunile de control, apa se incadreaza in categoria I-a de calitate - apa utilizata la alimentarea cu apa potabila a populatiei, alimentarea centralizata cu apa a unitatilor de crestere a animalelor, alimentarea centralizata cu apa a unitatilor de industrie alimentara precum si a altor unitati, care necesita apa de calitatea celei potabile. In aceeasi categorie se incadreaza si apa principalelor lacuri din judet. Calitatea solului Se constata ca suprafetele cele mai mari de terenuri agricole se incadreaza in clasele de fertilitate III, IV si V (85%), cu un potential de fertilitate scazut iar clasele I si II ocupa 15% din totalul fondului funciar.Solurile judetului au un continut scazut in humus, fiind slab aprovizionate cu azot,fosfor mobil si mijlociu spre bine aprovizionate cu potasiu mobil. In ceea ce priveste calitatea solului din jurul platformelor zootehnice si a depozitelor de deseuri menajere din judet, in urma monitorizarii efectuate, s-a constatat ca acesta este poluat si foarte poluat atat din punct de vedere chimic cat si bacteriologic. Evaluarea globala a impactului poluarii asupra calitatii ecosistemelor (aer, apa, sol) in corelatie cu starea de sanatate a populatiei reprezentata prin speranta de viata a populatiei peste 60 de ani ne indica, pentru judetul Caras -Severin un mediu supus efectului uman in limite admisibile. 1.8.Flora si fauna specifica zonei si rezervatii naturale Judetul Caras-Severin are o flora deosebita, multe specii fiind rare sau declarate monumente ale naturii. Dintre acestea enumeram: Zada, Pinul Negru de Banat, (relicva din era glaciara), Alunul turcesc, Garofita banateana, Garofita alba, Bulbuci, Bujorul de padure, Bujorul de Banat, Macesul de Beusnita, Paducelul negru, Visinul turcesc, Iederea alba, Angelica, Urechea ursului, Floarea de colt, Floarea Semenicului, Laleaua pestrita, Narcisa, Stanjenelul, Papucul doamnei, Sangele voinicului, Sabiuta, Brandusa galbena etc.De la regiunea de campie pana la crestele muntilor se succed urmatoarele zone de vegetatie: Zona stepei si silvostepei ocupa suprafete restranse in golfurile de campie ale Carasului si Nerei, in care se intalnesc: plopi, salcii, asociatii de fag, stejarul pufos, carpinita, scumpina, liliacul salbatic etc. Zona padurilor este bine reprezentata si diferentiat etajata: etajul quercineelor in zona Moldova Noua, imprejurimile Resitei, Bocsei, Caransebesului si etajul fagului in Muntii Banatului, Defileul Dunarii, Muntii Almajului si Locvei, in imprejurimile Resitei si

Caransebesului si latura vestica a culoarului Timis - Cerna. In aceasta zona se intalnesc paduri de fag in amestec cu ulmul de padure, paltin, brad si molid. Zona alpina este formata din: etajul subalpin intre 1700 m si limita superioara a padurilor, in care predomina pajistile de iarba campului, paius, garofite de munte, ienupar, tufe de afine, jnepenis si etajul alpin propriu-zis caracterizat prin pajisti de iarba vantului, parusca, plante lemnoase (salcii pitice si azaleea). Fauna este de asemenea bogata, cuprinzand multe animale si pasari, dintre care amintim: Scorpionul, Fasa, Vipera cu corn, Balaurul (cea mai mare reptila din Europa), Broasca testoasa de uscat, Acvila regala, Vulturul alb, Acvila tipatoare mare, Acvila tipatoare mica, Corbul, Buha, Egreta mica, Potarnichea de stanca, Lastunul de stanca, Lastunul mare, Randunica roscata, Liliacul, Rasul, Ursul etc. Multe dintre aceste specii traiesc pe Cheile Nerei, Clisura Dunarii, Valea Cernei si in Muntii Tarcului, Semenic, Godeanu, prezentand o valoare deosebita pentru judetul nostru. Dintre animalele specifice padurilor de foioase frecvente sunt: lupul, soarecele gulerat, veverita, parsul, jderul de padure, mistretul, caprioara, iepurele, cocosul de munte, iar numarul speciilor de pesti cunoaste cea mai mare varietate fata de regiunile tarii: pastrav indigen, pastrav curcubeu, zlavoaca, lipan, mreana de munte (in raurile de munte) si scobarul, cleanul, mreana (in regiunile de campie), iar in Dunare se intalnesc cega, nisetru, pastruga, morunul, somnul. Intinse teritorii de pe suprafata judetului de o valoare peisagistica speciala, au fost declarate rezervatii naturale si au fost integrate in perimetrul Parcurilor Nationale: - "Domogled - Valea Cernei" care cuprinde Rezervatiile naturale: Domogled, CoroniniBedina, Iauna-Craiova, Iardasita, Belareca, Pestera Barzoni; - "Semenic - Cheile Carasului" cuprinde rezervatiile: Cheile Carasului, Izvoarele Carasului, Izvoarele Nerei, Cheile Garlistei, Barzavita, Buhui-Marghitas, Pestera Comarnic, Pestera Popovat, Pestera Buhui, Rezervatia Goposu; - "Cheile Nerei - Beusnita"cu rezervatiile: Cheile-Nerei-Beusnita, Valea Ciclovei- Ilidia, Cheile Susarei, Bigar, Lisovacea, Doclin; - "Parcul National al Portilor de Fier"; - Alte Rezervatii in afara Parcurilor: Padurea Berzovia, Dognecea, Cheile Globului, Cheile Rudariei, Rezervatia "Sfinxul Banatean", Rezervatia Naturala Bazias si Punctele Fosilifere de la Soceni, Apadia, Delinesti, Ezeris, Globu Craiovei, Petrosnita, Tarnova, Tirol, Valeapai, Zorlentu Mare. 1.9.Reteaua hidrologica Raurile Timis, Caras, Cerna, Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului Dunarea, formeaza principalele artere hidrografice. Timisul, cel mai important dintre raurile banatene, in lungime de 87 km, isi colecteaza apele din cele mai reprezentative unitati de relief ale Banatului. Cel mai important afluent din judet este raul Bistra, care isi aduna apele din zona circurilor glaciare ale Muntilor Tarcu si pana la confluenta cu Timisul curge printr-un culoar tectonic, pe o lungime de 46 km. Alt afluent al Timisului este Poganisul, care izvoraste din nordul Muntilor Semenic si strabate dealurile Sacos-Zagujeni, Depresiunea Ezeris si Campia Sipotului. Un alt afluent este raul Barzava care isi are obarsia pe versantii nord-vestici ai Semenicului, in cursul sau superior fiind amenajate lacuri artificiale: Valiug, Gozna si Secu. Carasul izvoraste din Muntii Aninei prin izbucul Carasului, apele acestuia provenind din paraiele ce strabat Culmea Certej, Puscasul Mare (Muntii Aninei), intalnindu-se cu Dunarea pe teritoriul Iugoslaviei. Cei mai importanti afluenti in cursul superior sunt Comarnicul si Buhuiul, iar in cursul inferior: Garlis, Jitin, Ciclova si Vicinic.
10

Cerna isi are obarsia pe versantii sud-vestici ai Muntilor Godeanu, intrand pe teritoriul judetului din judetul Gorj la punctul de confluenta cu paraul Craiova, pe aproape tot cursul sau de 84 km avand caracterul de vale montana. In cursul sau superior s-a amenajat lacul de acumulare Valea lui Iovan. Pana la Baile Herculane debiteaza in Cerna numeroase izbucuri (rezultate ale vailor oarbe din zona calcaroasa) si izvoare termominerale, iar in aval de oras primeste ca afluent raul Belareca, schimbandu-si directia de curgere spre sud, varsandu-se apoi in Dunare la Orsova, in lacul de acumulare Portile de Fier.

Lacurile ocupa un loc important in hidrografia judetului. Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de dimensiuni reduse, cele mai insemnate fiind de natura carstica. Nera izvoraste din subvarful Piatra Gozna din Masivul Semenic, strabate Depresiunea Almajului pentru a patrunde apoi in salbaticele si pitorestile sale chei, cele mai lungi din tara (22 km). Are ca afluenti raurile Minis, Lapusnic, Moceris, Prigor, Rudaria, Bania, Sopot si Ducin. Dunarea formeaza limita sudica a judetului, pe o lungime de 60 km si totodata unul din cele mai impunatoare defileuri din Europa, de la confluenta cu raul Nera si pana in aval de localitatea Cozla. Dunarea colecteaza pe teritoriul judetului Caras-Severin apele raurilor Radimna, Bosneag, Sichevita, Orevita, Berzasca si Sirinia. Lacul Dracului cu o suprafata de 700 mp este cel mai mare lac carstic si o adancime de 9,3 m, situandu-se in peretele stang al Cheilor Nerei, la gura pesterii de la Lacul Dracului.
11

Este alimentat de Nera prin diferitele fisuri din calcare cat si prin ploi. Lacul Ochiul Bei se afla la vest de Varful Plesiva din Muntii Aninei la confluenta Beusnitei cu Beul Sec, deasupra unui izvor vaucluzian, avand o suprafata de 284 mp, cu o adancime de 3,6 m. Apa lacului avand in permanenta temperatura scazuta cu o cantitate mare de oxigen (peste 10 mg/l) favorizeaza existenta pastravului indigen. Ambele lacuri constituie puncte de mare atractie turistica incadrate in Rezervatia naturala Cheile Nerei-Beusnita. Lacul crio-nival Baia Vulturilor este un lac de mica intindere situat in platoul Semenic.Carstul banatean mai adaposteste lacuri carstice subterane formate prin bararea naturala a unor galerii de pestera, asa cum se poate constata in pesterile Plopa si Buhui din Muntii Aninei.

12

Lacuri de dimensiuni mici destinate industriei, mai exista in vecinatatea orasului Bocsa: lacurile Vartoape si Medres. Dintre apele subterane se remarca izvoarele termo-minerale. Originea apelor termominerale de la Baile Herculane este in principal vadoasa, mineralizarea lor se caracterizeaza prin prezenta clorurii de sodiu, a hidrogenului sulfurat, hiposulfitul si sulfhidratul de sodiu, care le imprima caracterul sarat si sulfuros. Temperatura izvoarelor principale variaza intre 40-54o C, iar locul numit Sapte Izvoare Calde are cele mai radioactive ape din tara. Prin efectele curative ale apelor si prin vechimea exploatarii lor, statiunea Baile Herculane este cotata ca una din cele mai renumite din Europa. Izvoare termominerale mai apar in zonele Mehadica-Cuptoare si Oravita -Ciclova.

13

CAPITOLUL II

2.1. Atracii turistice Muni Munii Semenic (cu Vf. Piatra Goznei de 1.447 m), cea mai ntins i nalt unitate a Munilor Banatului, formai din culmi netede i domoale care mbie pe drume la recreere i ofer condiii bune pentru schi (zpada dureaz pn n luna martie). Ascensiunile sunt uoare i se pot face aproape din toate direciile. Ali muni: Munii Cernei (cu Vf. Dobrii de 1.928 m), culmile lor calcaroase se ntind pn lng Bile Herculane, Munii Aninei (cu nlimi de 900 - 1.000 m), cu numeroase chei i depresiuni carstice.

Peteri Petera Comarnic, n nordul Munilor Aninei, pe versantul stng al vii Comarnic (la 440 m altitudine), fiind cea mai lung peter din Banat (4040 m), declarat monument al naturii pentru adevratele minuni subpmntene. Slile, de dimensiuni uriae, sunt legate printro vast reea de galerii, dispuse pe dou etaje. Petera Buhui are peste 3.200 m lungime i se afl pe versantul stng al vii Buhui, n Munii Aninei, la 600 m altitudine. Include unul dintre cele mai lungi cursuri subterane din Romnia, prul Buhui care formeaz n interiorul peterii mai multe lacuri i cascade. Alte peteri: Petera Popov, pe versantul drept al Cheilor Caraului, la 421 m altitudine, un monument al naturii, Petera Liliecilor, Petera Hoilor, lng Bile Herculane, Petera Voinii, Petera Mic, Petera Mare - n rezervaia Cheile Nerei Beunia.

Chei i defilee Defileul Dunrii (Porile de Fier), cel mai lung defileu din Romnia (peste 100 km), se ntinde i n judeul Mehedini. Dunrea, al doilea fluviu al Europei (ca lungime i debit) dup Volga, strbate peste 2.800 km de la izvoarele lor din Munii Pdurea Neagr i pn la vrsarea ei n Marea Neagr. Apele sale duc nenumrate lupte cu stncile, dar nicieri lupta nu atinge proporia de-a dreptul gigantic din zona slbaticului defileu dintre Bazia i Drobeta Turnu-Severin. Parcurgerea acestui spectaculos defileu las turistului impresii de neuitat, mai ales n poriunea cea mai ngust, la Cazane (sector pe teritoriul judeului Mehedini; aceast poriune formeaz o rezervaie complex). Cheile Nerei (la 35 km de Oravia), cele mai lungi (peste 19 km) i cu siguran unele dintre cele mai frumoase chei din Romnia. Formeaz o rezervaie complex ce cuprinde comori naturale caracterizate prin slbticie i pitoresc i ofer turistului o odihnitoare izolare i nenumrate surprise. Cheile Caraului, rezervaie complex (floristic, geologic i speologic) ce cuprinde numeroase fenomene carstice (peteri, doline). Cheile au aspect de canion i se situeaz pe locul doi n Romnia, ca lungime (19 km). Cheile Corcoaia, la 40 km amonte de Bile Herculane, pe cursul superior al Cernei (200 m lungime), fiind extrem de interesante prin pereii lor verticali (nali de peste 150 m) i prin multitudinea de forme pe care le cuprind. Formeaz o rezervaie geologic. Alte chei: Cheile Miniului (peste 14 km lungime), Cheile Cernei.
14

Lacuri Porile de Fier I, lac de acumulare care, mpreun cu hidrocentrala, formeaz un mare complex hidroenergetic i de navigaie construit intre 1964 i 1971 n colaborare cu exIugoslavia. Zona turistic de pe malul lacului este una dintre cele mai ispititoare destinaii pentru turitii din ar i din strin tate. oseaua care nsoete lacul, cu zeci de poduri, viaducte (nalte de peste 60 m) i tunel, ofer o privelite mrea asupra colosului de beton. Alte lacuri: Lacul Dracului, lac natural de origine carstic, n Cheile Nerei, la intrarea unei peteri, Lacul Buhui, lac subteran, format prin obturarea unor galerii din petera Buhui, Iezerul arcu, lac glaciar la nord de vf. arcu.

Rezervaii i monumente ale naturii Domogled-Valea Cernei, zon care include mai multe rezervaii i monumente ale naturii (rezervaii floristice, faunistice, peisagistice), pe ambii versani ai rului Cerna, n apropierea Bilor Herculane. Domogledul este considerat unul din locurile cele mai bogate n specii de plante din Europa (specii submediteraneene, de liliac, alun turcesc). Cerna a tiat n calcarele Domogledului chei prpstioase de o irezistibil atracie. Alte rezervaii i monumente ale naturii: Schitu - rezervaie botanic pe Valea Ciclovei, Valea Mare - rezervaie botanic la nord-est de Moldova Nou, ce adpostete specii mediteraneene-atlantice, Zerveti - rezervaie cu narcise slbatice (lng Caransebe), Ruchia - carier de marmur.

Staiuni turistice Bile Herculane (n sud-vestul rii, n valea ngust a Cernei, la 165 m altitudine, la 19 km de Orova, 41 km nord-vest de Drobeta Turnu Severn, 72 km de Caransebe i la 106 km sud-est de Reia), este cea mai veche staiune din Romnia (i una dintre cele mai vechi din lume), atestat documentar n 153 e.n. Puterea tmduitoare a izvoarelor termale de aici, descoperit nc de pe vremea cnd romanii construiau primele castre n Dacia, este renumit astzi n toat lumea, (nchinat de romani zeului Hercule). Este strjuit la est de Munii Mehedini i la vest de Munii Cernei, i are un climat de tranziie de la cel continental la cel mediteranean, cu influene ale curenilor din Marea Adriatic i Marea Mediteranean. O caracteristic a climatului de aici este aeroionizarea negativ ridicat (specific unei altitudini de 3.000 m) care mrete rezistena organismului la bolile infecioase i regleaz funcionalitatea glandelor endocrine. Instalaiile de tratament de care beneficiaz staiunea sunt: instalaii pentru bi cu ape minerale termale sulfuroase i cu ape minerale termale clorurosodice att n vane ct i n bazine, cu posibiliti de kinetoterapie, bazine cu ape minerale termale n aer liber; instalaii de aerosoli i inhalaii cu ape minerale, instalaii pentru electro i hidroterapie; sli de gimnastic medical, cabinete pentru aplicarea de tratament cu Gerovital (cosmetic geriatric), Pell Amar. Tot aici se pot vizita ruinele staiunii termale romane (apeducte, bi), iar n mprejurimi se pot face plimbri la Petera Hoilor, platoul Coronini,
15

Grota cu Aburi, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Cheile Domogledului. Cile de acces sunt: feroviare - gara Bile Herculane pe linia Bucureti - Timioara, apoi cu autobuzul pn n staiune, rutiere - DN 25 (Drobeta Turnu-Severin - Timioara), cu abatere pe DN 67D, aeriene aeroportul Caransebe, apoi cu trenul sau autobuzul pn n staiune. Crivaia, staiune climateric (la 15 km de Reia i la 650 m altitudine), pe malul lacului de acumulare Vliug (dispune de brci i se practic pescuitul). Semenic, staiune climateric (la 40 km de Reia, la 1.400 m altitudine), cu zpad abundent ce dureaz 5 luni pe an, cu numeroase prtii de schi i sniu, telescaun, skilift, babyski. Trei Ape (la 37 km de Reia, la 850 m altitudine) lng lacul de acumulare Trei Ape, cu prtii de schi, sporturi nautice pe lac.

Vestigii istorice Ruinele aezrii romane Tibiscum (sec. II - V d.Hr.) lng Jupa, aezare ce a cunoscut o mare dezvoltare n timpul mprailor Septimiu Sever i Filip Arabul, ridicat la rangul de municipiu. Drumul roman Lederata - Tibiscum, pstrat n bune condiii pe o lungime de 5 km ntre Bini i Boca. Castrul roman Centum Putei de lng Suruducu Mare, singurul din ar care pstreaz n ntregime vechile ntrituri. Aezarea roman Ad Pannonios (la 2 km de Teregova), ofer o imagine despre nivelul de dezvoltare a civilizaiei din sec. II - III d.Hr.. Alte vestigii istorice: Urmele castrului roman Lederata (din 101 d.Hr.), lng Bazia, Urmele castrului roman Berzovia (sec. II d.Hr.), lng Berzovia, Ruinele cetii Caraova, impuntoare cetate construit n 1333. Edificii culturale Muzeul locomotivelor cu abur, muzeu n aer liber, are n colecie i prima locomotiv fabricat la Reia n 1872. Casa memorial General Dragalina din Caransebe, a marelui comandant de armat care a murit pe cmpul de lupt n timpul primului rzboi mondial. Alte edificii culturale: Muzeul istoriei teatrului de la Oravia, unde exist cel mai vechi teatru din ar (1787 - 1817), Muzeul Dunrii de la Moldova Nou. 2.2. Arii protejate Exista un numar de 52 arii naturale protejate, din care de interes national 51 (parcuri nationale 3, parcuri naturale 1, rezervatii naturale 47)si de interes judetean 1 (rezervatii naturale 1). Suprafata totala a ariilor naturale protejate din judetul Caras - Severin este de 173.881,8 ha ceea ce reprezinta 20,4 % din teritoriul judetului. In cadrul judetului Caras - Severin sunt constituite 3 Parcuri Nationale (Parcul National Cheile Nerei - Beusnita, Parcul National Semenic - Cheile Carasului si Parcul National Domogled - Valea Cernei) si Parcul Natural Portile de Fier. De asemenea in interiorul parcurilor sunt constituite si incluse 25 rezervatii naturale iar in afara parcurilor sunt constituite 22 rezervatii naturale. Majoritatea ariilor protejate sunt situate in regiunea de deal si de munte, fiind puternic fragmentate de vaile raurilor Cerna, Nera, Caras si colectate de fluviul Dunarea. Parcul National Cheile Nerei - Beusnita
16

Aici intalnim formatiuni carstice reprezentate prin forme de suprafata (chei, cascade) sau de adancime (pesteri) cum sunt: Cheile Nerei pe o lungime de 22 km cuprinse intre Sopotul Nou si Sasca Montana, ce constituie un valoros obiectiv turistic prin salbaticia si pitorescul lor, pe intreg parcursul lor reprezentand o stransa imbinare intre stanca , vegetatie si apa precum si Cheile Minisului, pe o lungime 14 km, unde intalnim izvorul, cheile si Cascada Bigar, pesterile Adam, Stana "Leului" si altele. Parcul National Semenic - Cheile Carasului

Are o suprafata de 36, 214 ha si include 10, rezervatii naturale. Principalul element atractiv al parcului il constituie relieful variat si atractiv pentru turisti. Intalnim formatiuni carstice reprezentate prin forme de suprafata (chei - Cheile Carasului, Cheile Garlistei, doline, lapiezuri), sau de adancime (pesteri - Pestera Comarnic, Pestera Popovat, Pestera Buhui, Pestera Marghitas, Pestera Tolosu Pestera Galatiului, Pestera Liliecilor, Pestera Racovita). Avenul din Poiana Gropu, Muntii Aninei, intre Resita si Crivaia, este cel mai adanc aven din tara, cu o adancime de 235m.

17

Dispunerea reliefului in trepte ofera numeroase puncte de belvedere cum sunt cele din Muntii Semenic, Aninei si platouri carstice - Iabalcea, Ravniste si Marghitas. Parcul National Domogled - Valea Cernei Are o suprafata totala de 61 211 ha din care 23 185 ha se afla pe teritoriul judetului Caras - Severin , 29 806 ha se afla pe teritoriul judetului Gorj si 8220 ha se afla pe teritoriul judetului Mehedinti. In cuprinsul parcului sunt constituite 5 rezervatii naturale in judetul Caras - Severin. Principalele elemente atractive ale parcului il constituie relieful variat atractiv turistilor si apele termo -minerale din statiunea Baile Herculane.

Parcul National Cerna-Domogled Aceste izvoare au o posesiune arteziana ce poate ridica apa pana la 50 m deasupra solului. Temperatura izvoarelor principale variaza intre 40 - 54 C iar apele de la "Sapte Izvoare Calde" sunt dintre cele mai radioactive din tara. Prin efectele curative ale apelor si prin vechimea exploatarii lor, statiunea balneoclimaterica Baile Herculane este cotata ca una dintre cele mai vechi si renumite statiuni din Europa. Privita in ansamblu, Valea Cernei prezinta, pana la Herculane, versanti abrupti, chei de o deosebita frumusete cu o verticalitate ce ajunge pana la 400 - 500 m, pesteri, avenuri si altele. Pe Valea Cernei intalnim forme carstice din care amintim: Valea Tesnei, Stanca lui Iorgovan, Pestera Hotilor, Grota cu Aburi. Parcul Natural Portile de Fier Are o suprafata de 128 160 ha din care 70 023 ha se afla pe teritoriul judetului Caras -Severin si 48 888 ha se afla pe teritoriul judetului Mehedinti. In cuprinsul parcului de pe teritoriul judetului Caras - Severin sunt constituite 4 rezervatii naturale. Defileul Dunarii dispune de o biodiversitate impresionanta (peste 4000 taxoni vegetali). Algele sunt reprezentate prin 549 specii , lichenii 375 specii, ciupercile prin 1077 specii, briofitele prin 296 specii si cormofitele prin 1707 specii. S-au identificat peste 5 300 specii de animale, unele grupe taxonomice nefiind inca studiate in tara noastra. Cercetarile efectuate pun in evidenta faptul ca din punct de vedere faunistic , teritoriul din zona lacului de acumulare
18

Portile de Fier, face parte din regiunea dacica, cu o fauna caracteristica central - europeana in care se interpun elemente ale faunei eurasiatice si mediteraneene.

Spatiul geografic din zona este foarte favorabil conservarii elementelor stravechi (unele cu statut de relicte glaciare cum sunt tisa, iedera alba, pinul negru de Banat) iar altele sunt specii endemice cum sunt: murul de Banat, mararul de stanca, laleaua de Banat, bujorul de Banat si altele. Principalul element atractiv al parcului il constituie relieful montan, variat, atractiv turistic si in special Defileul Dunarii cu valente estetice si recreative deosebite printre care mentionam: Muntii Locvei, Defileul Dunarii, pesterile Voinicovat si Gura Gornii, Socolovat , Mosnic, Gura Ponicovei si Veterani, Gura cu Musca, Zona Umeda Balta Nera- Dunare, Stana Babacaia (Coronini). 2.3.Staiuni Bile Herculane - Una dintre cele mai vechi staiuni din lume, a fost atestat documentar n 153 .e.n. Pe lng puterea tmduitoare a apelor termale i a climatului specific, staiunea reprezint i punct de plecare spre Petera Hoilor, Cheile Domogledului, Grota Haiducilor, Cascada Cernei, Grota cu aburi.

19

Trei Ape - Staiune turistic cu lac de acumulare situat la sud de satul Brebu Nou. De la baza acestui lac izvorte rul Timi. Adun apele praielor Brebu, Grdite i Semenic, iar apa de deversare din lac mpreun cu izvorul de la baza acestuia formeaz un pru ce a fost amintit mai devreme, respectiv Timi.Semenic - 10 km de la Vliug, staiune turistic cu prtii de schi pentru nceptori. Crivaia - de la Vliug nc 5 km, la extremitaea sudic a acestuia, ntr-o frumoas poian strbtut de apa Brzavei. 2.4.Vestigii i monumente de arhitectur Ruinele Cetii feudale Mehadia Teatrul vechi din Oravia Cetatea Cuieti, Boca Castrul roman Centum Putei, Surduc-Banat Statuia lui Hercule i Complexul balnear Ruinele Cetii Caraova

Drumul potalion roman care traverseaza dealuriile dinspre Oravia respectiv Dunre. Ruinele Cetatii Dragomireana situata in apropierea comunei Dalboe

2.5.Resurse turistice antropice 1. Monumente istorice de arta laica - Complexul Balnear realizat in stil baroc (Sec. XVIII - XIX) din Gara Baile Herculane:

2. Monumente de arta plastica si conservativa - Statuia lui Hercule din Baile Herculane

20

- Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Baile Herculane;

21

2.6. Obiective economice de interes turistic: - Lacul de acumulare Baile Herculane situat in amonte de "Sapte Izvoare "

- Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona; 1. Monumente de arta de factura religioasa: Manastirea Bazias din localitatea cu aceleasi nume;

2. Muzee: Muzeul de istorie - Sectia Moldova Noua se constituie in expozitie permanenta de istorie - arheologie si etnografie a Clisurii Dunarii.

22

Totodata mai exista 48 de rezervatii naturale in suprafata de 32.809,50 ha calsificate astfel: botanice (3), forestiere (6), mixte (20), geologice (5), speologice (4), paleontologice (10). Judetul Caras-Severin are si o bogata mostenire istorica si etnografica care se concretizeaza intr-o lista a monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanta locala si nationala.Sunt un numar de 572 de astfel de obiective arheologice, care se subimpart astfel: - monumente si situri arheologice: 129, - monumente si ansambluri de arheologie: 257, - monumente memoriale si funerare: 34, - monumente de arta plastica: 13, - ansambluri urbanistice: 15, - monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara: 122, - ansambluri industriale monumentale: 3. 2.7. Stema judeului Cara-Severin Este adoptat prin Hotrrea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 i publicat n Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.Descrierea stemei: Stema judeului CaraSeverin, are urmtoarea nfiare: n scutul albastru se afl un legionar roman, privit din fa , purtnd n mna dreapt scutul cu iniialele VRR (Virtus Romana Rediviva), iar cu mna stng sprijinind sulia, toate de argint.

23

Semnificaia elementelor nsumate: Legionarul roman i podul amintesc de intensul proces de romanizare care s-a desfurat n antichitate n aceast zon. Deviza: Virtus Romana Rediviva amintete de vitejia ostailor regimentului de grani din Banat. Albina evoc tradiionala activitate a locuitorilor, apicultura. Cele dou ciocane ncruciate sunt un strvechi simbol al mineritului. Roata dinat evoc activitile economice specifice zonei i evideniaz rolul important pe care l-au avut odinioar industria extractiv i metalurgic.

2.8. Lista oraelor din judeul Cara-Severin Reia, Caransebe, Boca, Oravia, Moldova Nou, Oelu Rou, Anina, Bile Herculane

24

CAPITOLUL III STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI IN JUDEUL CARA-SEVERIN 3.1. Analiza Swot PUNCTE TARI Interes major din partea autoritilor judeene care consider turismul ca domeniu prioritar pentru dezvoltarea judeului. Zon montan, ideal pentru turismul activ, sportiv i de aventur de var i de iarn Zon alpin cu utilizare minim - va permite dezvoltarea unui turism durabil Densitate redus a populaiei Staiuni balneo-climaterice de tradiie- pia tradiional de turism local i transfrontalier Potenial de turism cultural i religios Vestigii industriale: instalaii industriale i minere, lucrri hidrotehnice, ci ferate etc Zone protejate cu suprafee intinse (rezervaii naturale, parcuri, etc.) Posibiliti de silvo-turism Variate fenomene carstice Spaiul rural nepoluat, n special n zonele nalte Zone protejate cu suprafee intinse (rezervaii naturale, parcuri, etc.) Telefonia mobil acoper o mare parte din regiune Excedentul de spaii de locuit n gospodriile din zona rural, suprafee ale locuinelor peste mrimea medie pe ar vor permite adaptarea locuinelor pentru agroturism PUNCTE SLABE Insuficienta folosire a oportunitilor acordate turismului rural Infrastructura specific de turism insuficient i perimat Insuficient promovare a turismului Lipsa infrastructurii, de acces i de mediu n zonele turistice i cu potenial turistic, respectiv infrastructur necorespunztoare unde aceasta totui exist Inexistena serviciilor de pompieri, ambulan, asigurare, service, ghizi etc. n multe din zonele cu potenial turistic ale judeului nendeplinirea unor condiii minimale pentru nscrierea n cadrul unor reele internaionale de promovare a turismului Starea de conservare n continu degradare a unor obiective protejate Nerespectarea normelor de construcie n unele zone turistice, n special n perimetrul ariilor protejate Slab colaborare cu operatorii de turism din ar
25

 Domeniul schiabil relativ slab utilizat i dotat. Existena unor uniti de cazare de mare capacitate, neatractive i nefuncionale, fr infrastructura de mediu asigurat, a cror operare este ineficient Nu exist reglementri pentru posibilitatea folosirii bazelor din silvicultur pentru turism Unele dintre zonele de agrement utilizate n prezent pot crea presiuni asupra mediului sau sntii umane OPORTUNITI Existena n diferite stadii de implementare a unor proiecte ce vizeaz dezvoltarea infrastructurii, cu prioritate pentru zonele turistice i cu potenial turistic Existena n faz de proiect a unor concepte de dezvoltare durabil pentru zonele montane Posibilitatea accesrii de fonduri interne i externe pentru reabiltarea monumentelor i ansamblurilor istorice i de arhitectur din jude Existena unor investitori interesai investeasc n turismul montan i de aventur Participarea operatorilor de turism din jude la trgurile naionale i internaionale Tendina de extindere i mbuntire a reelei de informare turistic RISCURI Dezvoltare haotic a turismului fr respectarea principiilor dezvoltrii durabile Supraaglomerarea zonelor turistice prin construcii fr autorizaii sau care nu respect mediul nconjurtor Concurena internaional, precum i cea intern Lipsa unor strategii concrete de dezvoltare a turismului, pe tipuri, va conduce la pierderea valorilor sau chiar a potenialului turistic al unor zone, prin realizarea unor investiii ce aduc atingere peisajului sau cadrului natural nclzirea climatic poate afecta derularea activitilor turistice de iarn Concurena internaional, precum i cea intern Restructurarea activitii unor sectoare industriale tradiionale (ex. Minerit) poate conduce la stri de confuzie cu privire la proprietatea i dreptul de decizie asupra unor obiecte de patrimoniu sau chiar la pierderea definitiv a lor Lipsa interveniei urgente poate duce la degradarea iremediabil a unor monumente istorice 3.2. Strategii i programe turistice

Judetul Caras Severin are un potential turistic foarte ridicat, prin prisma tuturor elementelor ce se constituie in veritabile atractii: resurse naturale, relief, hidrografie, pesteri, peisaje, izvoare termale, mestesuguri, traditii si monumente. Pentru a putea aduce un numar mare

26

de turisti zonei, judetul are nevoie de o noua infatisare, de investitii in infrastructura, in curatenie, si mai ales in promovare. Exista o serie de masuri care se pot lua pentru valorificarea potentialului:

- Extinderea bazei materiale: numarul de unitati este relativ mic si putin diversificat, crearea de noi hoteluri, moteluri si pensiuni in zone de interes ar putea duce le cresterea numarului de turisti in zona. Construirea unitatilor de cazare cu 4 si 5 stele pentru atragerea turistilor straini, mai ales din Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, datorita facilitarii accesului in tara dupa aderarea la Uniunea Europeana Cresterea numarului de popasuri este bine venita pentru calatorii in tranzit care ar putea fi clienti ai unitatilor turistice. - Turismul va putea deveni una dintre ramurile economiei cele mai importante ale judetului daca va beneficia de un volum insemnat de investitii in infrastructura, daca raporturile intre cantitatea seviciilor si pret se va imbunatati. Trecerea in sectorul privat a majoritatii unitatilor de cazare deschide perspectiva unor investitii semnificative, inclusiv straine in acest domeniu de o importanta deosebita. Majoritatea unitatilor de cazare sunt vechi si nu au beneficiat de imbunatatiri pentru mult timp. - Se poate lua in calcul modernizarea statiunilor balneare existente pentru a face fata cererii turistilor straini. In aceasta directie, modernizarea si tranzitul catre ideea de SPA (sanus per aquam) poate constitui o adevarata atractie - In judetul Caras Severin exista o multitudine de edificii religioase. Se poate implementa dezvoltarea turismului religios, cu pelerinaje lungi, imbinate cu tranzitarea judetului. - Modernizarea drumurilor existente este de mare necesitate, pentru a facilita accesul catre si in interiorul judetului. - Crearea de statiuni montane, necesare pentru locuitorii si sportivii judetului, dar si pentru turistii interesati. Muntii Semenic ofera conditii foarte bune in acest sens. - Colaborarea cu zona aflata in nordul Bulgariei, pentru dezvoltarea turismuluischimb de experienta, atragere de investitori, training (management, personal, medical etc). Dezvoltarea relatiilor dintre agentiile de turism este principala metoda pentru promovarea turismului. - Organizarea unor programe turistice si evenimente in statiunile si orasele din judet. Aadar este puternic recomandat promovarea atraciilor culturale i naturale, pentru alinierea la cerinele trendului actual, mai ales acum c Romnia a devenit membr UE.

27

Din punct de vedere al presei scrise, la nivel de jude, exist 3 ziare locale (24 de Ore, Prisma i Timpul Reia), toate avnd n acelai timp i site-uri. Astfel, promovarea n plan se poate realiza prin marketing direct, atat n ziarele menionate, ct i pe site-urile acestora. De asemenea promovarea online a ofertei de turism i ale atraciilor naturale ale judeului, pe mai multe site-uri de interes turistic, de genul http://www.romaniatravel.com/ unde informaiile pot fi accesate n mai multe limbi de circulaie internaional.

BIBLIOGRAFIE

Bcil, Ion, Monografia Mehadiei, Editura Marineasa, Timioara, 1997, ISBN 973-9185-88-6 Nicolae Danciu Petniceanu, Mehadia - vatr istoric milenar, Editura Gordian, Timioara, 2007, ISBN 978-973-8902-13-8 Magiar, Nicolae, Monografia localitii Bozovici, Editura Tim, Reia ISBN 973-696-056-0 Ciurea, Petru P. Rcdia - judeul Cara-Severin. Oameni de ieri, de azi i de mine, Editura Marineasa, 2006, Timioara, ISBN 973-631-309-3 Radan, Mihai N., Lescovia ntre trecut i prezent, Editura Mirton, Timioara, 2003, ISBN 973-661-055-1 Gvdina, Ion Doru, Mercina. Repere culturale, Editura Mirton, Timioara, 2003, ISBN 973-661-072-1 Gornea, Ion Dragomir, Monografia satului Gornea, Editura Marineasa, Timioara, 2003 ISBN 973-631-051-5 Panduru, Pavel, Monografia localitii Prigor, Editura Timpul, Reia, 2000, ISBN 973-8136-06-7 Ioni, Vasile C, Monografia localitii Clnic (judeul Cara-Severin), Editura Timpul, Reia, 1997, ISBN 973-9249-17-5 Terfaloag, Dumitru, Monografia satului Iablania din judeul CaraSeverin, Editura Marineasa, Timioara, 1997, ISBN 973-9185-69-X Petcovici, Mihail, Monografia satului Maciova din com. Constantin Daicoviciu (Cvran) jud. Cara Severin, Lugoj, 1996 Coeriu, Teodor, Satul Jupa (2. vol), Editura Mirton, Timioara, 1996

28

 Itineanu, Petru, Monografia Caransebe, 2002, ISBN 973-8245-04-4

comunei

Obreja,

Editura

Ionescu,

29