REFERAT

GERIATRIE

Dementa Alzheimer este o boala degenerativa, progresiva, care determina mai multe
tipuri de modificari in creierul persoanelor afectate.
Placile senile
- Una dintre modificarile caracteristice bolii Alzheimer este acumularea de placi
senile printre celulele nervoase (neuroni) din creier.
- Placile senile contin in principal beta-amiloid, care este un fragment dintr-o proteina
pe care organismul o produce in mod normal (proteina precursoare a amiloidului - APP).
In cazul unei persoane sanatoase, aceste fragmente de proteine sunt degradate si
eliminate, insa in boala Alzheimer ele se acumuleaza formand placi insolubile.
- Aceste fascicule sunt constituite in principal dintr-o proteina numita tau, care in mod
normal intra in alcatuirea unei structuri denumita microtubul.
- Microtubulii au un rol important in transportul a diferite substante (inclusiv al celor
cu rol nutritiv) in interiorul neuronilor.
- In boala Alzheimer, proteinele tau sunt anormale si microtubulii sunt afectati, iar
neuronii nu mai pot functiona normal ceea ce detemina moartea unui numar din ce in ce mai
mare de neuroni.
Consecinte : - tulburari de memorie,
- atentie,
- gandire,
- comportament,
- personalitate,
- Persoana cu dementa Alzheimer devine din ce ce mai
dezorientata si are dificultati in a se descurca singura.
Obiectivul studiului
- evaluarea exactitatii retelelor neuronale comaparata cu analiza discriminanta in
clasificarea pozitiv sau negativ a raspunsului colinesterazei ce inhiba
medicamentul donepezil in tratamentul sindromului Alzheimer
Pacientii participanti
- cu boala Alzheimer (AD) mai putin avansata
- varsta: 60 ani
- sex: ambele sexe
Masuratori
- acuratetea detectarii subiectilor sensibili (care raspund) sau care nu raspund dupa
3 luni de experimente.
- criteriul standard pentru evaluarea eficacitatii au fost AD scala-cognitiva si
interventia clinica bazata pe schimbarile scalei plus.
Concluzii
- retelele neuronale (ANNs) au fost mai eficace in discriminarea dintre cei care
raspund si care nu raspund , decat alte metode statistice avansate, analize discriminante liniare
particulare
- ANNs prezice cum raspunde pacientul la tratament, procentul fiind de 92,5%.
Aspecte generale ale studiului
- din cauza distrugerii neuronilor, neurotransmitarorii sunt si ei afectati, iar
pierderea sistemului colinergic din partea frontala a creierului este o caracteristica principala a
AD.
- se urmareste marirea sistemului colinergic.
- inhibitorii ca acetil-colinesteraza,enzimele care sparg acetilcolina la nivel sinaptic
au aratat eficacitate si o buna tolerabilitate si sunt acum medicamentele folosite in
tratamentul AD.
Experimentul propriu-zis
- s-au fofosit date clinice si biologice de la 61 de pacienti, cu un tratament de
donezepil al bolnavilor cu AD, pentru a compara cu acuratete clasificarea subiectilor
respondenti si nerespondenti cu analiza liniara discriminanta.
- 61 de pacienti - 21 cu varsta 74,9-7,6 ani
- 40 cu varsta 55-92 ani
- subiectii au fost supusi unui tratament clinic si o evaluare neuropsihologica ce
include cateva domenii cognitive.
Dozare
- pacientii au fost tratati cu donepezil 5mg/zi si raspunsul la tratament a fost impus
de Mini-Mental State Examination(MMSE), cu Alzheimer's Disease Scale-Cognitive(ADAS-
Cog) sau Clinician's Interviewed Based Impresion of Change(CIBIC)-plus, iar scaderea
scorului cu 4 puncte sau mai putin, dupa 3 luni de terapie, clasifica pacientul ca respondent la
tratamentul farmacologic.
- nu toti pacientii trec de toate testele neuropsihologice, dar aceste observatii nu au
fost trecute in analiza finala.
- pentru statistica finala datele finale contin 37 de variabile selectate:
- 20 relateaza date anagrafice si deformate (varsta, sex, istoria familiei pentru
dementa, infarcte miocardice si arterosleroza periferica, educatia, ocupatiile anterioare,
obiceiurile) si aspectele clinice (presiunea sangelui, semnele neurologice predominante);
- 15 relateaza examinarile biochimice si instrumentele folosite
(electrocardiograma, tomografia computerizata, parametrii biochimici ai sangelui, numararea
elementelor figurate ale sangelui);
- 2 relateaza performantele neuropsihologice(MMSE) si severitatea dementei
(GDS-scor).
Arhitectura ANN
- elementele fundamentale
sunt nodurile
- fiecare nod are un input si un
output si comunica cu conexiunile.
- functia este f(.) care transforma
input-ul in output.
- forta care face ca fiecare pereche de noduri sa se excite
sau sa se inhibe intre ele caracterizeaza fiecare conexiune.
- valorile pozitive indica conexiunile excitate, cele
conexiunile internoduri se pot schimba in timp .
- modalitatea conexiunilor de a se schimba in timp e numita "ecuatia de invatare".
- 4 arhitecturi diferite ANN cu 2 reguli de invatare diferite au fost impuse in acest
experiment:
Feed Forward Back Propagation
Sine Net Learning Law
Auto-Recurent
Cluster-Recurrent (Tomographic Analysis with Scanning Microscopy
(TASM).
Toate ANNs au urmatoarea structura:
- vectorul input are 37 de noduri (straturi) (variabile independente)
- vectorul output are 2 noduri (modelul tinta relevant a 2 observatii clinice: situatia
proasta si neschimbarea);
- 4 straturi ascunse.
Rezultate obtinute
Rezultatul tratamentului s-a analizat dupa cele 2 variabile:
- situatia proasta la 19 pacienti nerespondenti la tratament;
- neschimbari la 42 de pacienti.
Proba de 61 de inregistrari (pacienti) a fost subdivizata
aleator in 2 subprobe:
- faza de antrenare;
- faza de predictie sau testare.
Faza de antrenare
- sunt prezentate un anumit numar de cazuri cu cunoscuti factori externi;
- greutatea conexiunilor este schimbata de un algoritm de
antrenare folosit pentru a produce un output
ce este mult mai apropiat de factorii externi cunoscuti.
- un experiment cu rezultate bune a fost realizat cu Back Propagation ANN, faza de
antrenare avand 34 de inregistrari: - 14 pacienti in stare proasta;
- 20 pacienti cu stare imbunatatita.
- Aceste 34 de inregistrari sunt folosite pentru antrenarea
diferitelor tipuri de de retele cu arhitecturi diferite si
algoritmul produs de fiecare a fost aplicat pe alte 24 de
inregistrari pentru a clasifica respondentii si nerespondentii.
- in fiecare experiment a fost inclus un numar diferit de variabile si o proba este
divizata aleator in 2 subprobe: - una pentru faza de antrenare;
- alta pentru faza de testare
- in toate experimentele ANN a clasificat corect toti
respondentii (n=5,100%) dar are o rata diferita de
sensibilitate in recunoasterea pacientilor respondenti(72,73%-90,91%).
- acuratetea toatala a prezicerii 77,78%-92,59%.
- modelul cu cea mai buna predictie (n=8) conditioneaza 80% clasificarea exacta a
nerespondentilor(4 din 5 cazuri) si 81,82% a respondentilor (18 din 22 de cazuri).