INTERVIUL

Echipă studenți:
Manda Carmen Maria
Neacșu Constantina
Daniela
• Interviul a fost desemnat, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, drept o întâlnire în
cursul căreia un reprezentant al presei întreabă o persoană de la care speră să obțină declarații în
vederea publicării lor. Așadar, prin extensie, interviul a devenit denumirea dată unei metode de
culegere a informațiilor. Conform acestei metode, doua persoane întrețin o conversație. Una dintre ele
a luat inițiativa și asigură conducerea conversației prin întrebări. Ea vizează un obiectiv precis.

• Această tehnică este folosită acum pentru culegerea informațiilor într-un număr considerabil: de
profesori, economiști, medici, asistenți, avocați, directori, jurnaliști, psihologi, psihiatri și mulți alții o
utilizează zilnic.

• Metoda interviului trece în categoria metodei științifice.

 Freud a fost unul dintre pionierii interviului.

Obiectivul pe care îl urmărea era explorarea

unor motive inconștiente. La început a
practicat interviul sub hipnoză, dar imediat a
optat pentru metoda prin care pacientul era
invitat să se exprime pur și simpul liber, el
intervenind doar pentru a propune o
interpretare a celor a celor spuse (Breuer și
Freud, 1895).
 Un alt pionier al metodei interviului a fost Jean
Piaget. El expunea succesiv diferiți copii la aceeași
situație problematică, apoi le asculta comentariile
privind maniera de a aborda situația și de a o rezolva.

Făcând aceasta, a avut la dispoziție un mterial care

i-a permis să dezvolte o teorie asupra unuia dintre
aspectele gândirii infantile și a evoluției la diferite
vâste. Atfel, în zilele noastre există numeroase
aspecte ale științelor sociale care pot utiliza metoda
interviului.
• Interviul este a doua tehnică de anchetă și urmarește obținerea unor informații.
• Interviul este o tehnică calitativă de colectare a informațiilor la care participă doi
indivizi, deși pot participa și mai mulți.
• Interviul nu este în nici un caz improvizat, ci presupune o muncă reigurosă, în ceea ce
privește planificarea și aplicarea.
• Interviul este o situație socială de schimb conversațional între două persone cu scopul
de a culege informații într-un cadru specificat (A. Weil-Barais, 1997, p.99).
• Interviul trebuie să aibă obiective și să se desfășoare după anumite reguli impuse.
• Cadrul în care se desfășoară interviul este definit de rolurle și așteptările persoanelor
angajate în schimbul conversațional, precum și de condițiile în care se realizează
întâlnirea, anonimatul/non-anonimatul.
• Un interviu are întotdeauna un obiectiv explicit, menționat. Ambii participanți la interviu știu că discuția are un
obiectiv și, de cele mai multe ori, acesta se referă la colectarea de informații asupra unei teme/domeniu. În plus
interviul poate avea loc doar dacă există un acord formulat explicit între cei doi protagoniști privind
temele/domeniile ce urmează a fi abordate.

• Interviul este o metodă dificil de însușit și practicat, deoarece presupune reflexii teoretice aprofundate, îndesebi
cu privire la raportul dintre limbaj și procesele de influență socială.

• De asemenea, este o formă de interacțiune socială. Astfel, interviul permite intervievatului/intervievaților să

formuleze un întreg discurs ca răspuns la o întrebare, ceea ce poate permite identidicarea motivelor din spatele
acestui răspuns.

• Într-un interviu, toate informațiile conținute în răspunsurile respondentului trebuie să fie explicite. Obiectivul
interviului este de a provoca respondentul să verbalizeze, în mod explicit, cunoștiințele și credințele în relație cu
tema propusă.
• Clasificare:

Clasificările utilizate sunt variate, în funcție de conținut, participanți, procedură.

Astfel, se disting mai multe tipuri de interviu:
1) După genul convorbirii, interviurile pot fi realizate: -față în față;
- prin telefon/internet.
2) După numărul de subiecți intervievați: - interviuri individuale;
- interviuri de grup.
3) După gradul de libertate în formularea întrebărilor de către creator, respectiv după stabilirea
cadrelor discuției, interviurile individuale și de grup pot fi: - structurate;
- semistructurate/ghidate;
- nestructurate/informale, nondirective/de
profunzime.
• Interviul structurat se suprapune peste aplicarea unui chestionar standardizat în cadrul unei anchete directe,

el include doar întrebări închise, cu răspunsuri prestabilite, dintre care subiectul trebuie să aleagă pe cel/cele

care sunt mai potrivite opiniei sale.

• Interviul semistructurat se realizează prin intermediul unui instrument specific – ghidul de interviu, care, așa

cum indică denumirea sa, nu este standardizat, și nici foarte detaliat, ci reprezintă un plan orientativ.

• Interviul nestructurat/informal, nondirectiv/de profunzime, este mult mai flexibil și presupune desfășurarea

de discuții libere, spontane, cu subiecții intervievați.

• 4) După modul de alcătuire, interviurile pot fi: - special organizate de cercetător;

- cu grupuri spontane și informale.

• Interviuriul de grup
Interviul de grup completează și, concomitent, articulează datele și informațiile, referitoare
la subiecții investigați, obținute prin diferite modalități.

Cerințele de realizare a unui interviu de grup de calitate:

- grupul să nu fie prea numeros, este de preferat un număr de 5-12 persoane;

- durata interviului să fie, în medie, cuprinsă între 1-2 ore;

- intervievatorul să construiască bine profilul grupului, pentru a evita tensiunile și posibilele conflicte;

- se încurajează comunicarea autentică, colaborarea, cooperarea, răspuns și oportunitatea reală de ascultare;

- interviul trebuie să se desfășoare într-un climat favorabil, unde se pot promova relațiile de încredere respect reciproc și
toleranță între intervievator și intervievați;

- intervențiile verbale ale intervievatorului trebuie să fie minime, adică să reprezinte mai putin de 20% din totalul
schimburilor verbale ce corespund interviului.
 Planificarea anchetei realizată prin tehnica interviului cuprinde câteva etape esențiale care
trebuie parcurse și indiferent de tipul de interviu pentru care se optează:

• - formularea clară a temei de cercetare;

• - stabilirea eșantionului se realizează în raport cu tema de cercetare, dar trebui eavute în
vedere cu scopul realizării anchetei;
• - stabilirea modalităților de acces la intervievați;
• - realizarea ghidului de interviu constituie punctul cel mai important al planificării
interviului și presupune stabilirea datelor personale de iners care trebuie înregistrate pentru
fiecare subiect, elaborarea unui consemn și alcătuirea întrebărilor întrebărilor ce vor fi
adresate în cadrul interviului;
• - alegerea modalităților de înregistrare a interviurilor se realizează tot în momentul de
planificare a anchetei. Reportofonul este preferat tuturor modalitățiilor de înregistrare,
pentru că permite evitarea tracului pe care subiecții îl pot avea în fața unei camere video sau
a reticențelor pe care le pot avea dacă intervievatrul ia notițe.
• Realizarea interviurilor este urată de transcrierea acestora, codarea, analiza și interpretarea
interviurilor.
• Codarea datelor obținute prin intermediul interviurilor se realizează în concordanță cu
modalitatea de analiză pentru care s-a optat.
• Analiza de conținut constă în descrierea, explicarea sau terorizarea unei mărturii, a unei
experiențe, a unui eveniment sau a unui fenomen prin modalități specifice de sistematizare și
ierarhizare.
• Având în vedere varietatea surselor de date calitative a modalitățiilor de sintetizare și a
scopurilor de cercetare, se estimează că analiza de conținut este una dintre cele aproximativ
40 de tehnici analitice care pot fi aplicate datelor calitative, puține dintre acestea sunt
descrise riguros, astfel încât să se faciliteze aplicarea.
• Tehnicile de analiză a datelor calitative obținute din aplicarea interviurilor au fost rafinate
și diversificate. Astfel, De Singly și colaboratorii săi (1998, pp. 182-196) prezintă patru
tipuri de analiză de conținut, diferențiate în funcție de unitatea de analiză pentru care se
optează:
• analiza per interviu are ca premisă singularitatea fiecărei opțiuni individuale și valorizează
unicitatea punctelor de vedere ;

• analiza tematică permite o analiză transversală a tuturor interviurilor individuale și surprinderea

unor structuri comune ale discursului;

• analiza propozițională a discursului presupune aplicarea unor procedee specifice: împărțirea în

propoziții, identificarea referințelo nodali ai textului și stabilirea modelului agumentativ al
fiecărei propoziții și compararea transversală a structurilor argumentative;

• analiza relațiilor prin opoziție se fundamentează pe faptul că discursul subiecților este

actualizarea unor simboluri și permite o parcurgere analitică a întregului corpus.
 INTERVIU ADRESAT PROFESORILOR DIN INVĂȚĂMÂNTUL
SPECIAL ÎN CADRUL PANDEMIEI COVID-19

1. Cum se desfășoară orele în mediul online în cadrul învățământului special?

Fiecare clasă are orarul său. Orele se desfășoară între orele 08:00 – 12:30, cu pauze de 5 minute între
fiecare oră; o oră este alcătuită din 40 de minute.
2. Care este gradul de implicare activă a copiilor la orele online?
În cadrul orelor online, elevii sunt mai puțin implicați față de activitățiile pe care le desfășurăm fizic.
Unii dintre aceștia au posibilități materiale pentru deține un gadget (telefon/ tabletă/laptop) cu conexiune
la internet și se implică, dar nu zilnic, în timp ce alții nu au posibilități, deși ar vrea să se implice.
3. Copii cu nevoi speciale au randament mai mare în cadrul activitățiilor fizice școlare (mersul fizic la
școală) ?
Copii cu nevoi speciale au un randament mai mare în cadrul activitățiilor fizice școlare față de orele
desfășurate în mediul online.
4. În cadrul orelor online copii sunt vizibil mai obosiți, distrași sau plictisiți decât în cadrul orelor care
se desfășoară fizic.
Într-adevăr, copii sunt vizibil plictisiți, obosiți de orele online. Toți își doresc să ia sfârșit această
pandemie și să se întoarcă la școală, fără distanțare socială, fără restricții și fără măști.
5. Problemele de sănătate pe care copii le au constituie un impediment în ceea ce reprezintă accesarea
și utilizarea funcțiilor gadgeturi-lor?
Problemele de sănătate ale copiilor sunt un impediment în accesaea și utilizarea materialelor digitale.
În principiu, ajutorul vine din partea părinților sau a asistenților maternali pentru a intra pe Zoom sau
pentru rezolvarea sarcinilor date și postarea acestora pe Classroom.
6. Situația materială a constituit o piedică în participarea copiilor la orele online?
Situația materială constituie o piedică, pentru copii de la Școala Profesională Specială Balș, în
participarea acestora la orele online, deoarece mai mult de jumătate dintre elevi nu dispun de materiale
doigitale și nici de conexiune la internet, posibil să nu dețină nici un fel de telefon mobil.
7. Pentru desfășurarea cât mai productivă a lecției profesorii preferă metoda online sau
mersul fizic la scoală?

Din punctul meu de vedere, mersul fizic la școală constituie o metodă mai bună decât școala
online, cel puțin pentru acești copii cu nevoi speciale.

• Interviu adresat Doamnei Profesor Crețu Raisa, din cadrul Școlii Profesionale
Speciale Balș.
 Bibliografie

- Dafinoiu, I., 2007,Personalitatea, Metode calitative de abordare, Observația și interviul,

Editura Polirom, Iași.

- Freud, S., Breure, J., 1989, Etudes sur l’hysterie, Payot, Paris.

- Moscovici, S., Buschini, F., 2007, Metodologia Științelor Socioumane, Editura Polirom, Iași.

- Popa, N., L., Antoanesei, L., Labăr, A., V., 2009, Ghid pentru cercetarea educației, Editura
Polirom, Iași.