PLATFORMA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI – EUROPA DE SUD-EST

CHILDHUB.ORG

Consecințele violenței împotriva copiilor

Cu cât cunoaștem mai multe despre consecințele violenței asupra copiilor, cu

atât devine mai clară nevoia morală de a aborda această problemă. Atât pe
termen lung cât și pe termen scurt, expunerea la violență în timpul copilăriei
are consecințe exclusiv negative asupra sănătății fizice și mentale. Dovezile
sugerează și faptul că întreaga societate poate fi vătămată atunci când copiii
suferă în acest mod. În consecință, această problemă trebuie tratată atât din
perspectivă socio-economică cât și morală. În primul raport menit să ofere o
perspectivă realmente globală asupra acestui subiect, raportul UNICEF din
2006 intitulat Raport mondial privind violența împotriva copiilor arată
omniprezența acestui fenomen.

Recunoașterea faptului că violența împotriva copiilor poate să apară oriunde

poate induce pesimism privind perspectivele eradicării sale definitive.
Rapoartele naționale indică faptul că copiii din națiunile bogate cât și cele în
curs de dezvoltare deopotrivă pot să sufere de abuz. Cu toate acestea, se pot
lua măsuri pentru a preveni violența împotriva copiilor și, astfel, nu trebuie
niciodată considerată „inevitabilă”. Prevenția efectivă depinde de analiza
complexă a cauzelor de bază ale acestei probleme. Prin urmare, trebuie depus
un efort suplimentar pentru a înțelege de ce și modul în care apare violența
împotriva copiilor. Doar după aceea organismele guvernamentale cât și non
guvernamentale însărcinate cu protecția copiilor pot să-și distribuie resursele
cu încredere că îndeplinesc necesitățile celor mai vulnerabile grupuri de copiii.
Conform articolului 19 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile
copilului, toți copii au dreptul de a fi protejați împotriva oricăror forme de
violență. Întrucât acest drept fundamental este consacrat în dreptul
internațional, organizațiile interguvernamentale trebuie să depună eforturi
pentru a asigura o copilărie fără violență până la obținerea unei aplicări
universale a acestui drept.

Violența împotriva copiilor poate îmbrăca diferite forme: fizică, psihologică și

sexuală. Consecințele experimentării violenței în copilărie are mai multe
aspecte. Stabilirea legăturii cauzale dintre violență și un anumit efect al
acesteia este uneori complicată de alți factori. De exemplu, analizând cazul
sărăciei și a violenței în copilărie, deși este clar că între acestea există
realmente o conexiune, natura exactă dintre ele rămâne totuși necunoscută.
Riscul de a experimenta o copilărie cu violență crește atunci când copiii provin
din familii sărace, fapt ce crește la rândul lui riscul de a fi captiv în sărăcie în
viața adultă: astfel, delimitarea cauzei de efectul propriu zis reprezintă o
provocare. Mai mult decât atât, violența fizică poate produce atât daune

Acest proiect este finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Uniunea Europeană, Fundația Oak, Terre des hommes și Kanton Zürich.
 PLATFORMA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI – EUROPA DE SUD-EST

CHILDHUB.ORG

psihologice cât și fizice deopotrivă. În mod similar, efectele violenței

psihologice pot să se manifeste uneori și fizic. Cercetările ne arată că atunci
când copiii experimentează o anumită formă de violență li se asociază totodată
un risc mai mare de a fi vulnerabili în fața altor forme de abuz. Această situație
este cunoscută sub numele de „polivictimizare”. Consecințele negative ale
violenței sunt cumulative, ceea ce înseamnă că există mai multe efecte
negative ce rezultă din polivictimizare.

Este dificilă descifrarea consecințelor violenței din timpul copilăriei de alți

factori care pot afecta negativ viața unei persoane (cum ar fi sărăcia sau
dizabilitatea). În mod clar există interconexiuni între violență și defavorizare.
Din acest motiv și pentru că violența împotriva copiilor are atât de multe
consecințe, prezenta lucrare analizează doar o mică parte din acestea. Este
totuși important să reamintim faptul că legătura cauzală dintre violență și
consecințele ei nu implică inevitabilitatea. Răspunsul fiecărei persoane la
violență este în mod necesar unic. Deși violența din copilărie poate avea
repercusiuni pe termen lung recuperarea este totuși posibilă.

Consecințele violenței:

• Moartea: Consecința potențială cea mai alarmantă a violenței fizice față

de copii este moartea. Probabilitatea inducerii decesului unui copil prin
violență fizică este deseori extrem de subestimată. În baza datelor
disponibile, OMS calculează că aproximativ 53.000 copii sunt omorâți anual
la nivel global. i Cercetarea sugerează și faptul că „intenția de a pedepsi”
este un precursor comun în multe cazuri de omucideri în rândul copiilor. ii
Acest lucru indică faptul că pedeapsa corporală este în mod inerent
periculoasă și s-a demonstrat că are rezultate exclusiv negative, dintre
care cea mai severă este moartea.
• Vătămări corporale grave: Deși actele de violență asupra copiilor pot
provoca decesul, este mult mai probabil ca acestea să provoace vătămări.
OMS estimează faptul că pentru fiecare deces există între 150-2400 de
cazuri de abuz. iii Experimentarea unor leziuni în timpul copilăriei pot fi în
mod particular periculoase întrucât procesul de dezvoltare fizică și
cognitivă este în desfășurare. Leziunile cerebrale posttraumatice pot fi o
cauză și o consecință a violenței. iv Pe de altă parte, copiii cu dizabilități
sunt cei mai vulnerabili, și, prin urmare, sunt expuși unor riscuri mai mari
de violență. Pe de altă parte, vătămările grave pot duce la risc crescut de
dizabilități permanente. Se formează astfel un ciclu vicios. Au fost stabilite
legături și între dizabilitate și probabilitatea de a fi născut într-o familie
abuzivă în care riscurile de violență domestică sunt mai mari. v

Acest proiect este finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Uniunea Europeană, Fundația Oak, Terre des hommes și Kanton Zürich.
 PLATFORMA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI – EUROPA DE SUD-EST

CHILDHUB.ORG

• Boli fizice: Violența în copilărie pare să sporească susceptibilitatea pentru

dobândirea unor boli grave în viața de adult (precum boli cronice cardiace,
pulmonare sau hepatice, obezitate, tensiune arterială și nivel ridicat de
colesterol). vi Pe termen scurt, violența împotriva copiilor mai mici este
asociată cu o vulnerabilitate mai mare pentru astm, probleme
gastrointestinale, cefalee și gripă. vii Stresul provocat de violență poate fi
atât de acut încât poate inhiba funcționarea sistemelor imunitar și nervos.
În afară de suferința pe care aceste boli o pot provoca, este clar că acestea
sunt o povară grea asupra societății în ansamblu, în ceea ce privește
sănătatea publică.
• Capacitate cognitivă: Dezvoltarea cognitivă a copiilor abuzați și neglijați
poate fi afectată în mod sever. Incompetența lingvistică comparativă a
copiilor abuzați este cel mai evidentă chiar din primii ani. „Recuperarea”
într-o etapă ulterioară reprezintă o provocare semnificativă pentru mulți
copii deoarece în anumite cazuri mult mai extreme, dezvoltarea cerebrală
este împiedicată de lipsa de stimuli pozitivi. Imposibilitatea de a cultiva
capacitatea cognitivă a unui copil atrage după sine daune grave și de lungă
durată. Împiedicarea dezvoltării în acest sens împiedică copiii să acceseze
și să se bucure de multe dintre drepturile lor și, de asemenea, îi plasează
la un risc mai mare ca astfel de drepturi să le fie încălcate.
• SSPT: Sindromul stresului posttraumatic poate rezulta din experimentarea
sau observarea unui anumit tip de violență extremă și/sau constantă în
timpul copilăriei. Un studiu recent care examinează efectele observării
violenței domestice de către copii a arătat că 56% din 84 din copiii analizați
îndeplineau criteriile diagnostice asociate cu SSPT. viii Un studiu olandez a
confirmat, de asemenea, teoria polivictimizării prin demonstrarea faptului
că până la 70% dintre copiii care au crescut în gospodării cu violență în care
mamele sunt supuse abuzului experimentează și aceștia, în mod direct,
violență. ix Violența fizică poate duce la o gamă variată de probleme de
sănătate mentală, astfel încât ar fi o eroare foarte gravă să presupunem că
violența fizică produce doar consecințe fizice.
• Probleme de sănătate mentală: Deși violența psihologică și neglijarea
emoțională pot fi mai dificil de depistat față de violența fizică, efectele
acesteia pot fi la fel de subtile. Un studiu a descoperit că 80% dintre copiii
a căror copilărie a fost umbrită de violență sufereau de cel puțin un tip de
tulburare psihiatrică până la vârsta de 21 de ani x. Având în vedere că numai
în Europa se consideră că 55 milioane de copii suferă de violență psihologică
anual, acest lucru este extrem de îngrijorător. xi Depresia, tulburările de
anxietate, tulburările de nutriție și suicidul sunt toate asociate cu violența

Acest proiect este finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Uniunea Europeană, Fundația Oak, Terre des hommes și Kanton Zürich.
 PLATFORMA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI – EUROPA DE SUD-EST

CHILDHUB.ORG

psihologică în timpul anilor de formare din copilărie. xii

• Socio-economice: Toate formele de violență împotriva copiilor au efecte
socio-economice. Corelarea dintre absenteism și violență poate într-o
oarecare măsură să explica de ce, în mod tipic vorbind, copiii cu un context
violent au performanțe academice mai reduse. În schimb, acest aspect
limitează gradul în care copiii victimizați sunt capabili să-și aducă
contribuția în societatea în care trăiesc, și, astfel, prosperitatea și creșterea
întregilor comunități sunt afectate de violență. La scară globală, se
consideră că impactul economic al violenței fizice, psihologice și sexuale
împotriva copiilor are ca rezultat pierderi de 7 miliarde de dolari anual, ceea
ce reprezintă o cifră practic imposibil de imaginat. xiii
• Comportamentale: Lista de probleme comportamentale asociate cu
violența în copilărie pare să nu se termine. Copiii abuzați prezintă un risc
mai mare de alcoolism, abuz de substanțe toxice și de implicare în activități
sexuale cu risc crescut în anii ce urmează episoadelor de violență. Un studiu
a constatat și că probabilitatea de a intra în conflict cu legea este mai mare
cu 59% pentru copiii abuzați. În plus, copiii care au experimentat violență
sunt cu 25% mai predispuși să devină părinți în adolescență față de copiii
care nu suferă de abuzuri. În privința întrebării dacă victimele sunt mai
predispuse să devină la rândul lor agresori, dovezile empirice sunt mixte.
Violența transgenerațională poate fi, totuși, o consecință a violenței din
copilărie.

Acestea sunt doar câteva posibile consecințe ale violenței asupra copiilor. Chiar
și din această examinare sumară a efectelor violenței, este clar că
repercusiunile negative sunt strâns interconectate. De exemplu, în cazul în
care un copil suferă o vătămare gravă acesta prezintă imediat un risc mai mare
de împiedicare a dezvoltării cognitive, care la rândul său, face copilul mai
vulnerabil la abuzuri. Prin urmare, o abordare holistică, care implică
combaterea sărăciei, a discriminării și atitudinilor/obiceiurilor care permit ca
violența față de copii să treacă neinvestigată, este absolut esențială pentru
eliminarea violenței.

Acest proiect este finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Uniunea Europeană, Fundația Oak, Terre des hommes și Kanton Zürich.
 PLATFORMA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI – EUROPA DE SUD-EST

CHILDHUB.ORG

Referințe

ii
Disponibil la http://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/activities/child_maltreatment/en/
Accesat la data de 26/07/2016
ii
Corporal punishment of children: summary of research on its impact and associations, End All Corporal
Punishment Against Children, 2016, p. 4
iii
Raportul European cu privire la prevenirea maltratării copiilor, Organizația Mondială a Sănătății, 2013, p. 3
iv
Disponibil la: http://www.brainline.org/content/2008/07/breaking-silence-violence-cause-and-consequence-
traumatic-brain- injury_pageall.html
Accesat la data de 26/07/2016
v
Pearson, C. Harwin, N. Abrahams, H. Making an Impact: Children and Domestic Violence, Jessica Kingsley
Publishers, 2006, p. 77
vi
Adverse Childhood Experiences and Adult Risk Factors for Age-Related Disease, Archives of Pediatrics and
Adolescent Medicine 2009; 163 (12): 1135-1143
vii
Disponibil la: https://www.futureswithoutviolence.org/userfiles/file/Children_and_Families/Children.pdf
Accesat la data de 26/07/2016
viii
Pearson, C. Harwin, N. Abrahams, H. Making an Impact: Children and Domestic Violence, Jessica Kingsley
Publishers, 2006, p. 85
ix
From a Whisper to a Shout: A Call to End Violence Against Children in Alternative Care, SOS
Children’s Village International, 2014, p. 43
x
Disponibil la http://www.who.int/violence_injury_prevention/violence/activities/child_maltreatment/en/
Accesat la data de 26/07/2016
xi
Violența față de copii în UE: Situația actuală, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, 2014, p.11
xii
The Relationship Between Suicide and Bullying: what we know and what it means for schools, National Centre
for Injury Prevention and Control (2014) p. 3
xiii
Pereznieto, P. Montes, A. Routier, S. Langston, L. The Costs and Economic Impact of Violence Against Children,
2014, p.1

Acest proiect este finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, Uniunea Europeană, Fundația Oak, Terre des hommes și Kanton Zürich.