CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………. .......................................
.................... 2

EVALUAREA

A) ASPECTE
GENERALE………………………………………………. ........................................................
3

B) ASPECTE
PRACTICE………………………………………………............................................................
6

C) MANAGEMENTUL EVALUĂRII
………………………………….......................................................... 11

ANEXA 1- MATRICEA INDICATORILOR DE

PERFORMANTA…….......................................................... 16

ANEXA 2- LISTA INSTRUMENTELOR…………………………….

….......................................................... 22

ANEXA 3- EXEMPLE DE
INSTRUMENTE……………………………......................................................... 27

ANEXA 4- FORMULAR STANDARD

…………………………………........................................................ 44

ANEXA 5- STUDIU DE
CAZ……………………………………………........................................................ 46

1
INTRODUCERE

Agenţia Naţională Socrates a editat, începând cu anul 1999, numeroase materiale (pliante,
buletine informative, ghiduri şi manuale), cu scopul diseminării informaţiilor privitoare la
programul Socrates, creşterii vizibilităţii acestuia şi sprijinirii instituţiilor în domeniul
managementului de proiect, cu deosebire pentru proiectele de cooperare europeană.
În mod firesc, după ce activităţile de diseminare a informaţiilor au început să dea roade - lucru
constatat prin creşterea spectaculoasa a numărului de candidaturi -, am început sa ne punem
problema calităţii proiectelor, şi în consecinţă, a monitorizării şi evaluării acestora.
Lucrarea de faţă se adresează în special şcolilor care derulează sau intenţionează să se implice în
viitor în proiecte Socrates - Comenius 1, dar şi altor instituţii sau organizaţii partenere în alte
tipuri de proiecte de cooperare europeană, pentru a le pune la dispoziţie, din perspectiva abordării
formative a evaluării , o metodologie şi instrumente concrete pentru autoevaluare. Deşi termenii
folosiţi în lucrare sunt specifici proiectelor Comenius 1 şi instituţiilor-şcoli, toate materialele pot
fi extrapolate cu uşurinţă la orice tip de proiect derulat în cooperare, în parteneriat.
Acest “Ghid pentru autoevaluarea proiectelor europene Comenius 1”doreşte, pe de-o parte, să
răspundă unei nevoi imediate a şcolilor, de a măsura constant progresul proiectului pe care-l
derulează şi, pe de alta parte, să iniţieze o cultură a auto evaluării instituţionale şi individuale în
şcolile româneşti. Pe parcursul său sunt utilizate rezultatele obţinute într-un proiect transnaţional
denumit “MICE-T”, pe care-l prezentăm în continuare:
MICE-T- adică Model Instruments for a Common Evaluation-Teacher Training- este un proiect
european Comenius 2.1, rezultat al unui parteneriat între instituţii şi asociaţii active în domeniul
educaţiei: instituţia coordonatoare este Centrul Cultural Landcommanderij Alden-Biesen, din
Belgia, iar partenerii sunt: Asociaţia Europeană a Profesorilor-filiala din Olanda, Rectoratul
Academiei Nantes, din Franţa, Departamentul de educaţie al Consiliului Local din Aberdeen,

2
Marea Britanie şi Asociaţia Naţională a Formatorilor în Management Educaţional din România;
Agenţia Naţională Socrates a sprijinit acest proiect, fiind beneficiar direct al rezultatelor sale.
Aşa cum rezultă din titlul proiectului (modele de instrumente pentru o evaluare comună), scopul
său este acela de a oferi instrumente concrete pentru şcolile şi parteneriatele Comenius 1,
interesate să-şi autoevalueze proiectele europene.
Materialele prezentate în anexele 1, 2, 3 au fost create de un grup internaţional, tocmai pentru a
garanta diversitatea şi o abordare europeană.
Agenţia Naţională Socrates a urmărit cu atenţie proiectul, încă de la început, chiar participând, ca
observator, la multe dintre reuniunile sale; aceasta deoarece, din analiza rapoartelor finale de
activitate, înaintate la Agenţie de către şcoli, la sfârşitul proiectelor, şi din vizitele de monitorizare
pe care personalul Agenţiei le-a efectuat, s-a conturat o nevoie esenţială în sistem: aceea de a
iniţia o cultură a auto evaluării în şcolile româneşti implicate în proiecte europene.
O parte dintre instrumentele prezentate în anexa 3 au fost pilotate în câteva şcoli care derulează
sau au derulat proiecte Comenius: Liceul Ion Creangă-Bucureşti, Şcoala nr. 23-Silvestru,
Bucureşti, Liceul Unirea-Bucureşti, Şcoala nr. 141-I.I.C. Brătianu, Bucureşti, Liceul Al.I. Cuza,
Bucureşti; în anexa 5 este prezentată, ca studiu de caz, experienţa pilotării în Liceul Ion Creangă.
De asemenea, metodologia de autoevaluare a proiectelor şcolare Comenius, împreună cu
materialele din anexele 1, 2 şi 3, au fost prezentate în sesiuni de formare cu inspectorii
responsabili cu programele de cooperare internaţională din fiecare inspectorat şcolar judeţean,
astfel încât aceştia să poată oferi consultanţă de specialitate şcolilor.
Pentru toţi cei interesaţi, dam mai jos adresa paginii web unde se pot găsi detalii suplimentare:

www.Alden-Biesen.be/Europe/evaluation/index.html

EVALUAREA

A. ASPECTE GENERALE
Evaluarea este un proces complex, indisolubil legat de obiective şi care se structurează conform
răspunsurilor la următoarele întrebări cheie:
 de ce evaluăm?
 pe cine evaluăm?
 ce evaluăm?
 în raport cu ce evaluăm (standarde)?
 cum evaluăm (cu ce instrumente)?

3
 când evaluăm?
 cine evaluează?
Evident că întrebarea esenţială este “De ce?”, de răspunsul la ea depinzând răspunsurile la
întrebările care se succed.
După răspunsul la aceasta întrebare, evaluarea poate fi sumativă sau formativă.
Evaluarea sumativă are ca scop încadrarea subiectului evaluării într-o ierarhie, sau aprecierea
meritelor; evaluarea formativă are ca scop îmbunătăţirea activităţii subiectului. Evaluarea
sumativă operează cu indicatori cantitativi - consideraţi ”neutri”-, într-o perspectivă a “eticii
dreptăţii”; evaluarea formativă operează cu indicatori calitativi, care pun în evidenţă “valoarea
adăugată” şi se constituie într-o alternativă de motivaţie, pe palierele superioare ale piramidei lui
Maslow, din perspectiva “eticii grijii”.
Într-o reuniune cu coordonatori de proiecte internaţionale, primul răspuns la întrebarea : ” De ce
este evaluarea necesară?” va fi: pentru că evaluarea este o cerinţă obligatorie din partea
finanţatorului (Comisia Europeană, Agenţia Naţională Socrates, etc.); evident acesta este un punct
de vedere limitat, pentru că evaluarea formativă este un instrument fundamental pentru
îmbunătăţirea bunei practici şi în consecinţă a performanţei unui proiect. Îmbunătăţirea este în
sine un obiectiv important, care arată că proiectul e flexibil şi ajută să convingi partenerii că
procesul evaluării este şi în beneficiul lor, nu numai o cerinţă obligatorie a finanţatorului. De
asemenea, arată cum beneficiile proiectului s-au extins şi în afara parteneriatului şi ajută la
ridicarea standardelor pentru proiecte viitoare.
Pentru coordonatorii de proiecte, procesul evaluării unui proiect de cooperare europeană trebuie
să înceapă încă de la conceperea proiectului. în mod ideal, ghidul de faţă ar trebui utilizat în
momentul conceperii, sau, dacă a avut loc o vizită pregătitoare, chiar mai devreme, în timpul
vizitei. Evaluarea nu este efectivă decât dacă este introdusă de la început, pentru ca nimeni nu
poate măsura progresul dacă nu exista date iniţiale şi dacă nu există o preocupare reală de
îmbunătăţire. Astfel, evaluarea trebuie să fie parte a proiectului şi apare în toate momentele cheie:
la început, pe parcurs, în rapoartele intermediare, la întâlnirile cu partenerii, în raportul final.
Cea mai productivă formă de evaluare este cea în care sunt implicaţi toţi partenerii şi începe prin a
considera proiectul însuşi ca rezultat al dezbaterii şi acordului între parteneri. Dar mai presus de
orice, evaluarea nu trebuie lăsată pentru sfârşit, pentru că atunci obiectivele şi rezultatele s-au
atins, dar fără a fi evaluate şi în consecinţă echipa de proiect nu mai poate face nici o modificare
în sensul îmbunătăţirii. În acel moment, toate oportunităţile de a schimba ceva în bine s-au pierdut
şi calitatea proiectului are de suferit.
Evaluarea trebuie sa fie consistentă şi comprehensivă, rapidă şi să ofere informaţiile necesare
luării deciziilor, relevantă pentru toate instituţiile partenere dar şi pentru grupul ţinta identificat
pentru proiect (participanţi sau nu ), centrata pe obiective dar şi pe rezultate aşteptate şi produse
finale.
În consecinţă, putem afirma că:
Misiunea evaluării unui proiect de parteneriat internaţional este să ofere feed-back şi
să pună în lumina promovarea valorilor, principiilor, cunoştinţelor şi abilităţilor implicate
intr-un proiect internaţional, pentru toţi partenerii, la nivel instituţional, de grup şi
personal.
De aici, scopurile evaluării unui proiect, la nivelul şcolii, sunt:

4
 să îmbunătăţească derularea practică a proiectului, verificând dacă obiectivele au fost atinse -
proces care simplifică luarea deciziilor şi sprijină efectuarea unor schimbări esenţiale (de
metodologie sau de obiective) dacă sunt necesare;
 să ofere informaţii pentru factorii de decizie de la nivelul şcolii în iniţierea unor noi proiecte
internaţionale - prin aprecierea valorii şi calităţii proiectului;
 să ofere feed-back pentru toţi partenerii şi grupul ţintă ( în afară de echipa efectiv implicată în
proiect) relativ la valoarea adăugată a unui proiect internaţional;
 să analizeze impactul parteneriatului la nivel local, regional, naţional şi transnaţional.

Dacă ne situăm la un nivel mai general, putem lua în consideraţie “Matricea efectivităţii”,
concepută de Colin Carnall în 1991:

Determinări calitative

SCOPURI SCOPURI
Poziţia pe piaţă “Excelenţă”
Noi tehnologii Adaptabilitate

PARAMETRI PARAMETRI
Satisfacţie Stil de conducere
Participare Dezvoltarea
managementului
Cultura organizaţională

Eficienta Efectivitate

SCOPURI
SCOPURI
Volumul “intrărilor”
Creştere
Volumul “ieşirilor” Calitate
Noi produse / servicii

PARAMETRI PARAMETRI
Costuri Formarea si dezvoltarea
personalului
Pierderi Flexibilitate a resurselor
umane
Fluctuaţii

Determinări cantitative

5
Acest tip de instrument orientativ pentru evaluare oferă şcolilor posibilitatea de a vedea dacă
scopurile lor în ceea ce priveşte evaluarea şi resursele lor de date şi informaţie se află în toate cele
patru cadrane. De obicei, evaluarea sumativă se ocupă în special cu cadranul “Eficienţă /
Măsurare cantitativă”- finanţatorii înşişi preferă acest tip de evaluare, unde sunt interesaţi în
“intrări” (ex.: numărul de participanţi, fondurile necesare) şi “ieşiri” (ex. numărul de pagini
tipărite, numărul de persoane formate)- şi foloseşte aproape exclusiv parametri cantitativi (ex.
costuri /unitate). Recomandarea generală este să ne concentrăm şi asupra efectivităţii şi
parametrilor calitativi - cu tot ceea ce înseamnă acest lucru (de ex. adaptabilitatea, folosind
caracteristici culturale sau poziţia pe “piaţă” relevată de satisfacţia “clienţilor”).
În acest context complex, rolul evaluatorului tinde să fie:
 Expert metodologic - în conceperea instrumentelor de autoevaluare şi interevaluare;
 Facilitator - al relaţiilor în cadrul fiecărei organizaţii partenere şi între parteneri;
 Provocator la reflecţie - pentru toate grupurile şi toţi partenerii;
 Promotor-al valorilor, principiilor şi experienţei pozitive obţinute în timpul procesului de
cooperare internaţională.
Dacă luăm în considerare faptul că proiectul a fost deja selectat prin proceduri specifice, evaluarea
va trebui să vegheze la menţinerea acelor caracteristici care l-au făcut reuşit. Concret, principalele
scopuri ale evaluării vor fi:
 să stabilească relaţiile între obiectivele proiectului şi nevoile existente la nivelul fiecărui
partener;
 să descrie procesele de comunicare şi valoarea adăugată obţinută în consecinţă;
 sa studieze efectivitatea implementării proiectului (ca un proces de învăţare) şi să ofere
alternative de costuri efective;
 să estimeze valoarea adăugată creată în proiect (rezultatele proiectului corelate cu contextul
iniţial);
 să analizeze impactul proiectului asupra:
- politicilor şi reglementărilor în domeniu;
- grupurilor ţintă şi indivizilor participanţi la proiect (ce cunoştinţe, atitudini,
comportamente s-au dezvoltat ori s-au schimbat;)
- discursului public;
- alocării resurselor şi găsirii surselor de co-finanţare;
- dezvoltării instituţiei ca “organizaţie care învaţă” , inclusiv relaţionarea cu alte instituţii
şi organizaţii;
- dezvoltării de noi proiecte.
 să verifice efectivitatea sprijinului oferit de Agenţia Naţională Socrates - informare, formare
şi facilitare.
După ce a fost luată decizia asupra scopurilor şi obiectivelor evaluării, pasul următor este
selectarea surselor de informaţie. Acestea pot fi:
a) Surse directe
- documentele proiectului - documente provenind de la parteneri

6
 - anchete folosind chestionare şi /sau interviuri cu participanţii la proiect
- observaţia directă a procesului - în timpul reuniunilor de proiect,
seminariilor, vizitelor, sesiunilor de formare, etc.
- discuţii de grup
- studii de caz
b) Surse indirecte
- alte documente provenind de la instituţiile / organizaţiile implicate în
proiect
- documente oficiale privitoare la politici şi strategii
- documente mas-media.
Pe cât posibil, datele referitoare la un obiectiv de evaluare sau altul vor fi colectate folosind mai
multe surse complementare sau concurente şi vor fi atât cantitative cât şi calitative. Este
recomandabil, ca principiu de bază, ca auto-evaluarea să fie completată cu inter-evaluare (în
special în timpul vizitelor sau seminariilor) şi cu evaluare externă. În acest sens, instrumente de
auto / inter-evaluare bazate pe pagini web, create în cooperare cu expertul IT pot fi extrem de
folositoare.

B) ASPECTE PRACTICE

Prima întrebare la care trebuie sa răspundă evaluatorul este “ De unde să încep?”, “Care să fie
primul obiectiv al evaluării ?” Răspunsul corect, conform criteriilor de efectivitate, este:
rezultate / performanţe După cum se poate vedea în figura de mai jos, procesul evaluării urmează
drumul invers celui pe care-l parcurge proiectul:
Evaluare/Control

DERULAREA INTERVENŢII
CORECTIVE
PROIECTULUI
DA
Analiza de
nevoi Analiza de nevoi nu a fost
NUrealistă?

NU
DA
NU
7
 Planificare şi Există deficienţe de planificare sau
organizare organizare?

DA
Există deficienţe de implementare
Implementare
sau monitorizare?

Măsurarea Performanţa este satisfăcătoare?

performanţelor

DA

Dacă performanţele (efecte şi produse) măsurate sunt satisfăcătoare, nu există o nevoie reală de a
merge în profunzime cu evaluarea, deoarece întreg progresul proiectului conduce la rezultatele şi
produsele dorite. Problema apare atunci când performantele nu sunt satisfăcătoare: de ce se
întâmplă acest lucru? Pasul următor este de a verifica dacă nu sunt deficienţe de implementare
sau monitorizare. Dacă sunt, trebuie luate măsurile corective necesare pentru îndreptarea
deficienţelor constatate şi apoi trebuie verificat dacă performanţele încep să devină satisfăcătoare.
Dacă nu, avansăm cu cercetarea, verificând dacă sunt probleme cu planificarea sau organizarea
activităţilor în proiect, în marketing sau analiza de nevoi. Dacă găsim deficienţe la acest nivel,
luăm măsurile corective care se impun. Dacă nu, înseamnă că problema este în interiorul
managementului de proiect: persoane sau echipe neadecvate, lipsa de comunicare, lipsa de
motivaţie, etc.
Auto-evaluarea proiectului la nivelul şcolii implică următoarele etape, legate de stadiile
proiectului:
1) Planificarea evaluării ;
2) Colectarea evidenţelor - adică a acelor date referitoare la obiectivele proiectului şi la
subiectul evaluării;
3) Analizarea şi interpretarea datelor;
4) Utilizarea analizei pentru implementarea schimbărilor;
5) Încorporarea datelor evaluative într-un raport final, la sfârşitul primului an de proiect,
după care se poate începe dezvoltarea anului următor;
6) Diseminarea proiectului însuşi.
Toate aceste etape au fost concepute ţinând cont de opţiunile teoretice care garantează coerenţa
generală a unui proiect: misiunea, scopurile şi domeniile alese pentru evaluare.
Următoarea întrebare este cine se va ocupa de evaluare la nivelul şcolii?
În contextul abordării formative a auto - evaluării , şcoala însăşi va decide cine va lua parte la
aceasta activitate. Pot fi implicate mai multe persoane: profesori, directorul, coordonatorul de
proiect, toţi împreună sau separat. Dacă dorim să implicăm şi elevii (ceea ce este foarte

8
recomandabil) atunci ei trebuie consultaţi în momentul când se face alegerea domeniilor care vor
fi evaluate. În orice caz, ar fi util să se identifice o persoană (sau mai multe) care sa aibă o
responsabilitate specifică privitoare la evaluare şi care să fie formata(e) în mod corespunzător. Ea
(ei) vor aduna datele, documentele proiectului şi vor crea un portofoliu sau un “Jurnal al
proiectului” - formarea lor se va axa pe modul cum trebuie creat un portofoliu şi cum trebuie
utilizat; se poate lua în considerare şi idea că mai multe şcoli diferite, implicate în proiecte
diferite, să-şi ofere reciproc asistenţă în procesul evaluării (inter-evaluare).

În momentul planificării evaluării, e bine să accentuăm unele aspecte care ar putea afecta întregul
proces:
 E imposibil de evaluat totul! –trebuie selectate câteva domenii asupra cărora se va concentra
evaluarea.
 Efectele pot fi pe termen scurt sau pe termen lung - ultimele fiind preferabile, e bine sa ne
concentram asupra lor;
 Căutaţi întotdeauna evidenţe care să probeze domeniile vizate: ” Cum ştim că…?”
 Creaţi un portofoliu special cu evidenţele adunate; este util pentru întâlniri între parteneri,
prezentări, monitorizări…
 Întrebaţi-vă de asemeni: “Ce înseamnă acest lucru pentru noi?” şi “Ce avem de făcut mai
departe?”, deoarece înţelesul pe care-l dăm evaluării şi modul cum intenţionăm să o folosim
mai departe sunt extrem de importante;
 Introducerea evaluării chiar de la începutul proiectului poate să contribuie la introducerea
unei culturi a evaluării în şcoală.
După ce a fost planificată cu grijă evaluarea, următorul pas constă în colectarea şi interpretarea
evidenţelor / datelor.
Este foarte important ca acest proces al colectării datelor să fi fost conceput în momentul
planificării proiectului şi ca toţi partenerii să-şi înţeleagă responsabilităţile în domeniu. Unele date
pot fi adunate chiar înainte ca proiectul să înceapă şi această bază de date poate fi în mod special
folositoare atunci când obiectivele proiectului sunt de a îmbunătăţi sau schimba ceva în
managementul şcolii, aşa că în proiectele de dezvoltare şcolară.
În unele proiecte este uşor să confundăm documentaţia cu evidenţele. Documentaţia reprezintă
înregistrarea a tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul derulării proiectului; poate să includă procese
verbale ale şedinţelor, agende ale întrunirilor, contracte. Nu toate acestea constituie în mod
necesar evidenţe, cu excepţia cazurilor când ele ajuta la formarea unei opinii cu privire la stadiul
îndeplinirii scopurilor şi obiectivelor proiectului.
Evidentele sunt de doua categorii: cantitative şi calitative.
Evidentele-datele cantitative sunt relativ uşor de colectat şi de analizat. De exemplu, ar putea
include numărul de elevi implicaţi în proiect, sau numărul de vizitatori ai unei pagini web,
numărul de participanţi la o sesiune de formare, numărul de utilizatori ai produselor finale ale
proiectului, din şcoala sau alte şcoli apropiate. Evidenta calitativa este mai greu de colectat şi de
interpretat, pentru că are de-a face mai degrabă cu opinii şi idei, decât cu fapte concrete. Este
esenţial ca metodele de colectare a unui asemenea tip de date să ia în considerare principiul
oportunităţilor egale şi în consecinţă materialele să fie adunate de la oameni cu puncte de vedere
cât mai diferite. Multe proiecte îşi propun să adune evidenţe şi de la “utilizatorii” proiectului -
acest lucru poate să includă profesori care au ales să utilizeze la clasă un produs al proiectului sau

9
au participat la un eveniment particular prevăzut în proiect şi organizat în şcoală. Dar
autoevaluarea este de asemeni aţintită şi asupra parteneriatului în sine.
Evidenţa calitativa nu este uşor de interpretat mai ales când ea se referă la opinii - chiar şi bazate
pe o perspectivă bine informată asupra proiectului. Este necesar ca echipa de proiect să aleagă
acele perspective care sunt de o relevanţă deosebită pentru proiect. De exemplu, la multe
chestionare se obţine un număr mic de comentarii foarte favorabile sau foarte nefavorabile -
acestea nici nu trebuie luate în seamă. În schimb, e mai important să ne concentrăm asupra
evidenţelor care arată o schimbare reală, progres şi dezvoltare şi în mod special asupra rezultatelor
neanticipate ale proiectului (dacă apar). În orice caz, alegerea, colectarea şi interpretarea
evidenţelor trebuie să fie subiectul unor întruniri între parteneri - fără o asemenea întrunire este
dificil de avansat la următorul stadiu în proiect.
Dar în acest proces există un număr de factori inhibitori şi coordonatorul de proiect trebuie sa fie
în mod special atent când se decide includerea în agenda unei întruniri a unei discuţii cu final
deschis pe marginea subiectului “evaluare”. Pentru că evenimentul poate deveni chiar o probă de
verificare a solidităţii parteneriatului, în special dacă partenerii sunt nemulţumiţi, de exemplu de
distribuţia dezechilibrată a sarcinilor. În altă variantă, introducerea subiectului evaluare pe agenda
întrunirii poate să ducă la o tăcere totală din partea participanţilor – politeţea fată de gazdă
împiedicându-i să facă remarci adverse. Pentru a evita ambele alternative, coordonatorul trebuie
să prezinte întrunirea ca pe un proces constructiv şi creativ, nu ca pe un prilej de critici. În orice
caz, la o astfel de reuniune trebuie să fie prezenţi toţi partenerii. Scopul este de a-i pune pe toţi la
curent cu procesul de evaluare, de a împărtăşi evidenţele şi de a decide împreună asupra oricăror
schimbări în planul de activităţi, în organizare sau chiar schimbări în privinţa obiectivelor.
Categorii de evidenţe
EVIDENŢE ALE EFECTELOR PROIECTULUI ASUPRA GRUPULUI ŢINTĂ
Elevi:
 achiziţii ale elevilor la diferite discipline de studiu: cunoştinţe, atitudini, valori;
 abilităţi în utilizarea limbilor străine şi conştientizarea necesităţii învăţării limbilor străine ca
mijloc de comunicare;
 abilităţi metodologice;
 motivare;
 abilităţi sociale;
 abilităţi în utilizarea TIC (tehnologii informaţionale şi de comunicare);
 aspecte privind cetăţenia europeană;
Profesori:
 competente în domeniul curricular;
 abilităţi în utilizarea limbilor străine;
 competenţe de predare;
 motivare;
 abilităţi sociale;
 abilităţi în utilizarea TIC;
 competenţe manageriale;
 aspecte privind cetăţenia europeană;
Şcoala (ca instituţie):

10
 schimbări în curriculum;
 politica şcolii;
 abordări cross - curriculare;
 legaturi cu comunitatea;
 implicarea întregii şcoli;
 vizibilitatea proiectului, a produselor, a rezultatelor;
 competente manageriale;
 aspecte privind cetăţenia europeana;

EVIDENŢE ALE EFECTELOR ASUPRA STRUCTURII PROIECTULUI

Adecvarea şi claritatea obiectivelor:
 obiectivele iniţiale sunt agreate în cadrul parteneriatului;
 schimbările în cadrul obiectivelor sunt agreate de toţi partenerii;
 adăugarea unor obiective suplimentare este agreată de toţi partenerii;
Rezultatele proiectului
Aceste rezultate trebuie sa fie subiectul unei evaluări separate, concentrate pe grupul ţintă format
din beneficiari ai rezultatelor.
Respectarea calendarului
 proiectul are un calendar al activităţilor agreat de toţi partenerii;
 schimbările în calendar sunt agreate de toţi partenerii;
Calitatea proiectului în termeni de impact la nivel local/regional/naţional/european
Proiectul are impact la toate nivelurile menţionate mai sus - corespunzător cu tema şi stadiul
derulării lui.
EVIDENŢE ASUPRA INOVAŢIILOR ŞI VARIETĂŢII ABORDĂRILOR ÎN CADRUL
PARTENERIATULUI (individual sau colectiv)
 parteneriatul adoptă o paletă largă de abordări;
 parteneriatul utilizează metodologii inovatoare;
 parteneriatul foloseşte tehnologii noi şi neconvenţionale;
 partenerii câştigă experienţă unii de la alţii şi o aplică pentru îmbunătăţirea parteneriatului;

EVIDENŢE ALE EFECTELOR ASUPRA MANAGEMENTULUI DE PROIECT

Calitatea managementului de proiect
 claritatea coordonării proiectului;
 frecventa şi efectivitatea comunicării în cadrul parteneriatului;
 calitatea stilului de conducere în proiect;
 implicarea coordonatorului în proiect;

11
 calitatea relaţiilor cu partenerii;
 tratament egal al tuturor partenerilor;
 calitatea managementului monitorizării şi evaluării proiectului de către coordonator;

EVIDENŢE ASUPRA UNUI BUN PARTENERIAT ÎN CADRUL UNUI PROIECT

EDUCAŢIONAL EUROPEAN
La nivelul obiectivelor:
 lista cu obiectivele specifice şcolii este disponibilă;
 lista cu obiectivele comune este disponibilă;
 proiectul se concentrează, de asemeni, pe priorităţile Comisiei Europene;

La nivelul coordonării:
 diviziunea clara a sarcinilor între parteneri este disponibila în scris;
 există o distribuţie clara a responsabilităţilor între parteneri;
 există o procedură agreată de luare a deciziilor: fiecare are un cuvânt de spus;
 contribuţiile tuturor partenerilor sunt valorificate;
La nivelul comunicării:
 partenerii decid de comun acord asupra limbii de lucru în proiect;
 comunicarea este efectivă şi ţine cont de orice disparităţi în dotarea IT în cadrul
parteneriatului;
 persoanele de contact din fiecare şcoala sunt cunoscute de toţi partenerii;
 comunicarea şi schimburile de informaţii între şcoli sunt efectuate conform unui program
prestabilit;
 întâlnirile de lucru între parteneri sunt bine pregătite şi productive pentru proiect;
 exista un sistem agreat de rotaţie a locurilor de întâlnire;
 comunicarea şi schimburile de informaţii au loc la toate nivelurile: elevi, profesori, personal
administrativ, directori;

La nivelul implicării în proiect a fiecărui partener

 fiecare partener participă cu timp şi resurse conform cu planul de lucru agreat în comun;
 fiecare partener participă la întâlniri;
 fiecare partener participă la programul de diseminare agreat în comun;
 fiecare partener dovedeşte bunăvoinţa în a rezolva problemele;
 fiecare partener caută oportunităţi de îmbunătăţire a proiectului;

12
La nivelul activităţilor
 lista de activităţi agreate în comun de parteneri este disponibila;
 produsul final este în mod clar rezultat al cooperării;

La nivelul evaluării
 procesul de cooperare este evaluat în mod regulat;
 există o procedură de feed-back clară, agreată de toţi partenerii.

13
C) MANAGEMENTUL EVALUĂRII
Introducere
Procesul auto - evaluării unui proiect este strâns legat de managementul proiectului însuşi. De
aceea, când vorbim despre evaluare, menţionarea managementului de proiect este inevitabila şi
rolul acestui capitol este de a ghida derularea efectiva a procesului.
Punctul de plecare îl reprezintă o şcoala care doreşte sa participe într-un parteneriat Comenius.
Aceasta înseamnă că în şcoală s-au identificat nişte nevoi şi au avut loc mai multe discuţii asupra
scopului general al proiectului şi obiectivelor sale specifice, alese astfel încât să răspundă nevoilor
identificate; ca urmare, din aceste discuţii s-a putut desprinde clar răspunsul la întrebarea “ De ce
dorim să implicăm şcoala într-un proiect Comenius?” şi au fost identificate grupul ţintă şi
modalităţile prin care activităţile din proiect se pot integra în curriculum.
În acest moment şcoala începe să caute potenţiali parteneri şi în scurt timp va fi organizată o vizită
pregătitoare cu scopul de a pregăti formularul de candidatură. Procesul de colectare a datelor /
evidenţelor poate începe chiar din momentul analizei de nevoi şi va continua pe tot parcursul
derulării proiectului (în caz că proiectul va fi acceptat pentru finanţare).
Vizita pregătitoare
Înainte de întâlnirea propriu-zisă între parteneri, prezumtivul coordonator al proiectului (sau
iniţiatorul întâlnirii) va trimite o propunere de agendă la toţi participanţii, astfel încât aceştia să
discute înainte toate punctele importante cu colegii şi directorul lor din şcoală.
Câteva sugestii pentru agendă:
 să ne cunoaştem mai bine - prezentarea participanţilor şi a instituţiilor pe care le reprezintă;
 brainstorming asupra temei propuse pentru proiect;
 introducerea evaluării (*)- prezentarea matricei MICE;
 acord asupra domeniilor care vor fi evaluate şi instrumentelor folosite;
 completarea formularului de candidatură împreună cu toţi partenerii, inclusiv a punctului care
face referire la modul cum va fi evaluat proiectul;
(*) în acest moment, o discuţie cu toţi partenerii asupra unor puncte cheie referitoare la evaluare
este foarte utilă.
De exemplu:
- Ce se înţelege prin evaluare în ţara fiecărui partener?
- Ce tipuri de evaluare cunoaşteţi?
- Aveţi vreo experienţă în evaluarea unor activităţi derulate în proiecte?
După introducerea materialelor MICE şi explicarea modului cum se utilizează matricea, partenerii
pot discuta despre cum va fi ea folosită pentru evaluarea concretă a proiectului comun; iată
câteva sugestii pentru discutarea utilizării matricei:
- care sunt domeniile identificate de comun acord pentru evaluare?
- fiecare şcoala poate să-şi mai aleagă unele domenii suplimentare, care vor face obiectul auto -
evaluării independente de cea comună cu toţi partenerii;
- ce instrumente se vor folosi pentru strângerea datelor?
- în ce mod se vor comunica între parteneri informaţiile şi datele culese şi termenele prevăzute
pentru schimbul de date.

14
Aceasta vizita pregătitoare poate fi ea însăşi evaluată, ca eveniment, de exemplu folosind
instrumentul de evaluare “lista de indicatori”:
- există o procedură de desfăşurare a întrunirii (agenda, raport, etc.)?
- s-a redactat o schiţă de proiect?
- s-a completat formularul de candidatura?
- atmosfera în timpul întrunirilor - este vizibilă o înţelegere multiculturală?
- există respect pentru ideile tuturor?
- care este mijlocul de comunicare ales pentru proiect?
- ce limba se va folosi în proiect? A fost ea agreată de comun acord de toţi partenerii?
- cum este calitatea organizării întrunirii? (vizitarea şcolii/şcolilor, întâlnire de prezentare între
partenerii veniţi în vizită şi personalul din şcoala -inclusiv elevi, părinţi- , activităţi culturale,
întâlniri cu autorităţile locale, cazare şi masa, etc.)
Pasul următor este de a ajunge la un acord asupra procedurii care trebuie urmata pana la
trimiterea formularului de candidatură:
- finalizarea item-ului privind evaluarea în textul formularului de candidatura (folosind
rezultatele discuţiei purtate asupra evaluării );
- stabilirea şcolii coordonatoare.
Prima reuniune de proiect
In timpul primului an de proiect, coordonatorii locali din fiecare şcoală parteneră se vor întâlni la
prima reuniune de proiect; aceasta va avea loc intr-una din şcolile partenere. Evident, este
recomandabil să se alcătuiască o agendă pentru reuniune şi să fie trimisa tuturor participanţilor,
astfel că aceştia să discute înainte toate punctele agendei cu membrii echipelor de proiect din
şcoli. De asemenea, printr-o procedură de consultare, se mai pot adăuga în agenda puncte pe care
un partener sau altul le consideră importante.
În continuare vă sugerăm câteva puncte de discuţie asupra managementului evaluării proiectului:
- identificarea domeniilor comune
Prima întrebare care se poate pune este: intenţionăm să rămânem la domeniile identificate în
cursul vizitei pregătitoare?
Alegeţi un număr foarte limitat (nu mai mult de 5) de domenii care sunt comune tuturor şcolilor
partenere şi care vor fi evaluate în timpul primului an de proiect. Puneţi în evidenţă ce alte
domenii ar mai fi specifice pentru fiecare şcoală participantă. Aceste domenii pot fi auto-evaluate
de şcoala însăşi.
- identificarea instrumentelor
Ce instrumente comune vom folosi în primul an? Ce instrumente va folosi fiecare şcoală în
autoevaluarea domeniilor specifice (altele decât cele alese de comun acord)?
- construirea unui program / plan de evaluare (vezi pag. 15)
Cine va fi implicat şi în ce mod? (colegi, elevi, directori, consiliul de administraţie)?
Când şi cât de des vom colecta date? Cine va fi responsabil?
Intenţionăm să folosim un portofoliu (*) la nivelul şcolii? Va fi el accesibil pentru oricine? Unde
va fi depozitat?

15
Cât de mult timp vom acorda evaluării în timpul reuniunilor de proiect în şcoală (la nivel
naţional)? Cât de des vom avea asemenea întâlniri?
Numirea unui evaluator internaţional: cine va fi responsabil cu evaluarea proiectului la nivelul
parteneriatului? Sarcinile sale ca manager al evaluării au fost bine definite?
Există un acord al tuturor partenerilor asupra acestui manager / responsabil al evaluării ?
Discuţiile asupra acestor puncte vor lua destul de mult timp şi în final fiecare coordonator naţional
trebuie să ştie cine e responsabil, pentru care anume sarcină.
(*)În alcătuirea portofoliului ar fi bine să fie implicaţi colegi din fiecare şcoală. Unele piese din
acest portofoliu pot fi de exemplu: corespondenţa (poştă sau e-mail) între coordonatorii
naţionali, rapoarte ale întrunirilor, mesaje fax, etc.
Este bine ca persoana care e responsabilă cu evaluarea la nivelul şcolii să nu fie aceeaşi cu
responsabilul de evaluarea întregului proiect, la nivelul parteneriatului. În unele cazuri, activităţile
care se efectuează pentru evaluarea proiectului pot fi foarte utile şcolii în general, ca un model de
iniţiere a auto evaluării instituţionale.
Un plan de evaluare sub forma unui calendar poate fi foarte folositor pentru toţi cei implicaţi în
proiect şi în particular pentru cei care au în responsabilitate evaluarea. Este foarte important ca
progresul proiectului să fie verificat cu regularitate şi de aceea responsabilul cu evaluarea trebuie
să aibă o corespondenţă (de preferinţă e-mail) regulată cu toţi partenerii. Aşa cum am menţionat
anterior, copii ale acestor mesaje se pot păstra în portofoliu, astfel încât toţi să aibă acces la ele.
Plan/calendar de evaluare
Exemplu de plan / calendar de evaluare a unui proiect Comenius în anul al doilea

Responsabilul
cu evaluarea
CÂND ŞCOALA A ŞCOALA B ŞCOALA C în cadrul OBS.
parteneriatului
(RE)
Alegerea domeniilor Alegerea Alegerea
relevante din matrice domeniilor domeniilor
relevante din relevante din
matrice matrice
Alegerea domeniilor
de

comune care vor fi

evaluate; alcătuirea
(internaţională)
Săptămâna 39

unui plan de evaluare:

Reuniunea

evidenţe, instrumente,
calendar, mod de
proiect

comunicare

16
 Responsabilul
cu evaluarea
CÂND ŞCOALA A ŞCOALA B ŞCOALA C în cadrul OBS.
parteneriatului
(RE)
 Întâlnire a Întâlnire a Întâlnire a şcolile trimit laŞcoala A
membrilor echipei de membrilor membrilor RE planurileva aduce
proiect din şcoală; echipei de echipei de proprii de evaluare la zi
 Stabilirea proiect din proiect din RE copiază şiportofoliu
conţinutului viitorului şcoală; şcoala; distribuie planurilel în prima
portofoliu (şcoala a alcătuirea  alcătuirea locale la toţisăptămân
Săptămâ Săptămânile 40-41

decis să utilizeze acest unui plan de unui plan de partenerii a a

instrument de auto- evaluare la evaluare la fiecărei
evaluare) ; nivel local nivel local luni
 Alcatuirea unui plan
de evaluare la nivel
local
nile 42-
43

Fişele de observare aUn membru al

elevilor se adaugă laechipei de
portofoliu proiect începe
Săptămâna

să redacteze
“Jurnalul
proiectului”
44

RE cere scurte
rapoarte asupra
discuţiilor de grup
Săptămâna 45

cu elevii şi asupra
reuniunilor
membrilor
echipelor de
proiect
Discuţii de grupDiscuţii de grup
Săptămânil

cu elevii cu elevii
e 46-47

17
 Responsabilul
cu evaluarea
CÂND ŞCOALA A ŞCOALA B ŞCOALA C în cadrul OBS.
parteneriatului
(RE)
 Reuniunea  Reuniunea  şcolile raportează
membrilor membrilor la RE concluziile
echipei de echipei de discuţiilor de grup
proiect din proiect din cu elevii şi ale
şcoală; şcoală; reuniunilor de
 schimbări  schimbări proiect;
Săptămâna 48

minore (dacă e minore (dacă e  RE copiază şi

necesar) necesar) distribuie la toţi
 se decide partenerii aceste
alcătuirea unui rapoarte
portofoliu
 Reuniunea
membrilor echipei de
Săptămâna 49

proiect din şcoală;

 schimbări minore
(dacă e necesar)
 se completează
portofoliul
 se completează  se desfăşoară
Săptămâna

portofoliul interviul
planificat cu
profesorii de
2-5

limbi străine
 discuţie cu
Săptămâ

bibliotecarul şcolii
(date cantitative)
na 6

 se aplică chestionare  se aplică  se aplică RE trimite un

elevilor chestionare chestionare formular (fişă)
elevilor elevilor; standard de
Săptămâna

 discuţie de comparaţie a
grup cu elevii rezultatelor
evaluării în fiecare
7-9

şcoală
Analiza documentelor: Evaluarea Prezentări
Săptămâ

documente ale activităţii făcute de elevi

na 10

activităţii elevilor elevilor

18
 Responsabilul
cu evaluarea
CÂND ŞCOALA A ŞCOALA B ŞCOALA C în cadrul OBS.
parteneriatului
(RE)
 Reuniune de  Reuniune de  -Reuniune de -şcolile trimit la
evaluare (membrii evaluare evaluare RE fişele de
echipei de proiect); (membrii (membrii evaluare
 completarea fişelor echipei de echipei de completate;
de evaluare; proiect); proiect);  -RE copiază
 elevii pregătesc  Completarea  -completarea fişele şi le
recomandări pentru fişelor de fişelor de distribuie tuturor
reuniunea evaluare; evaluare; partenerilor
internaţională asupra  elevii  -elevii  -RE propune
evaluării proiectului pregătesc pregătesc tuturor partenerilor
recomandări recomandări spre aprobare
pentru pentru agenda reuniunii
reuniunea reuniunea internaţionale de
Săptămâna

internaţională internaţională evaluare a

asupra asupra proiectului
11-12

evaluării evaluării
proiectului proiectului
Reuniune
internaţională
de evaluare a
proiectului (se
ţine în şcoala
B);
Este indicat ca
la reuniune să
participe
profesori şi
elevi, care să se
întâlnească atât
în plen, cat şi
separat

În utilizarea acestui model, se va ţine cont de faptul că anul de proiect Comenius începe la 1
august şi se termina la 31 iulie.
Reuniune de evaluare cu coordonatorii echipelor de proiect din fiecare şcoală
La sfârşitul primului an de proiect coordonatorii echipelor din fiecare şcoală trebuie sa aibă o
reuniune de evaluare, pentru a discuta evoluţia proiectului până în acel moment şi a face ajustările
necesare. În multe cazuri această reuniune este folosită şi pentru planificarea efectivă a derulării
proiectului în anul al doilea (chiar dacă o planificare virtuală s-a făcut deja în momentul
depunerii candidaturii de reînnoire; dar cum acest lucru s-a petrecut la jumătatea anului de proiect,
din cauza termenului limită impus de Comisia Europeana, evident că în realitate este necesar un
moment în care activităţile viitoare să se planifice cu mai multă acurateţe, ca urmare a ceea ce s-a
petrecut efectiv pe parcursul întregului an).

19
Înainte de reuniune va fi întocmită o agendă şi trimisă tuturor participanţilor, astfel încât ei să
poată discuta itemii cu colegii lor din echipele de proiect şi în consecinţă, pe parcursul reuniunii,
fiecare să reprezinte punctele de vedere ale întregii echipe. Ar fi foarte practic să se utilizeze şi un
formular standard (vezi anexa 4) care să permită participanţilor să compare uşor rezultatele
obţinute în colectarea datelor.
Moderatorul acestei reuniuni (normal este să fie coordonatorul internaţional al proiectului)
colectează dinainte aceste formulare completate şi va distribui copii tuturor participanţilor. Aceste
formulare pot constitui o anexă la raportul asupra reuniunii.
O sarcină importantă a moderatorului este să creeze o atmosfera deschisă şi să-i dea fiecăruia
sentimentul că e liber să-si exprime opiniile. În acest sens trebuie manifestată înţelegere în
legătură cu unele cazuri particulare în care profesorii au avut de-a face cu dificultăţi în şcolile lor
şi în consecinţă lucrurile în proiect nu au mers chiar bine. “Proprietatea comuna asupra
proiectului” implică un sentiment de responsabilitate comună atât la nivel internaţional ca şi la
nivelul fiecărei şcoli în parte.
Pentru a stabili agenda reuniunii, următoarele consideraţii pot fi utile:
1. Planificaţi timp îndeajuns pentru ca toţi participanţii să citească formularele celorlalte şcoli;
2. Pentru a porni discuţia, începeţi cu o trecere în revistă a derulării proiectului, accentuând
punctele sale tari; dar nu pierdeţi prea mult timp cu explicaţii foarte detaliate asupra
dezvoltării lui în fiecare şcoală, mai degrabă concentraţi-vă asupra rezultatelor evaluării ;
3. Evaluaţi “planul de evaluare”, lucru care poate include următoarele puncte de discuţie:
 planul a fost prea elaborat? a fost el folositor pentru colectarea datelor?
 a reuşit fiecare coordonator să adune suficiente evidenţe la nivelul şcolii sale?
 responsabilul cu evaluarea în cadrul proiectului a primit suficiente informaţii relevante la
timp?
 timpul destinat evaluării a fost îndeajuns?
 oare am ales domeniile potrivite şi instrumentele relevante pentru colectarea datelor
necesare?
4. Ce concluzii putem desprinde din aceste date? (interpretare)
Discutaţi foarte serios propunerile de îmbunătăţire a proiectului, colectate din rapoartele
profesorilor şi din recomandările elevilor.
Regulile financiare ale acţiunii Comenius permit ca o mica delegaţie de elevi (2-4 din fiecare
şcoală) să participe la reuniunile de proiect. Este esenţial ca elevii să fie implicaţi în procedura
de evaluare, atât înainte cât şi în timpul reuniunii profesorilor.
 Daţi-le posibilitatea elevilor să participe la procedura de evaluare la nivelul şcolii. Ei pot ajuta
la colectarea datelor, sau să proceseze răspunsurile la chestionare. De asemenea, ei pot ajuta la
redactarea rapoartelor discuţiilor de grup cu elevii, unde subiectul discuţiei a fost derularea
proiectului şi pot pregăti unele recomandări pentru îmbunătăţirea proiectului în anul următor.
 Daţi-le elevilor posibilitatea să participe la procedurile de evaluare la nivel internaţional,
deoarece experienţa dovedeşte că elevilor le place să evalueze proiectul. Astfel, în grupuri
mici, ei schimbă informaţii despre procedurile de derulare a proiectului folosite în fiecare
şcoala în parte: câte ore s-au utilizat pentru lucrul la proiect, dacă s-au dat note elevilor care
au lucrat, ce alte mijloace de motivare s-au folosit, etc.; elevii pot să alcătuiască o lista cu cele
mai importante aspecte pozitive şi negative ale proiectului, pot să discute şi să redacteze
împreună recomandări de îmbunătăţire; ei vor pregăti un raport asupra întâlnirilor şi discuţiilor
lor, pe care-l vor prezenta la reuniunea profesorilor.

20
Reuniunea finală de evaluare
Din nou subliniem importanţa redactării agendei înaintea reuniunii şi trimiterea ei către toţi
participanţii, astfel încât itemii din agendă să fie discutaţi în şcoli cu toate echipele de proiect.
Evaluarea derulării proiectului pe parcursul celor doi sau trei ani va fi item-ul cel mai important al
agendei.
În privinţa procedurii în sine de evaluare se pot introduce aceleaşi puncte de discuţie amintite
anterior:
 A reuşit fiecare coordonator local să adune suficiente date şi informaţii la nivelul şcolii?
 Responsabilul cu evaluarea a obţinut destule informaţii relevante la timp?
 A fost acordat suficient timp pentru evaluare?
 Fiecare s-a simţit liber sa-si exprime opiniile? Atmosfera a fost încurajatoare din acest punct
de vedere?
 Au fost alese domeniile relevante şi instrumentele potrivite pentru a colecta şi stoca
informaţii?
 Ce concluzii putem trage din aceste date?(interpretare)
Formatul reuniunii de evaluare desfăşurate la sfârşitul primului an poate fi folosit şi acum. În
multe cazuri, partenerii doresc sa continue cooperarea printr-un nou proiect Comenius şi în acest
scop, deoarece Comisia Europeana încurajează diversitatea, trebuie ales alt conţinut şi poate chiar
alt tip de proiect ( de exemplu, dacă proiectul a fost proiect şcolar, cooperarea se poate continua
cu un proiect de dezvoltare şcolară). În aceasta situaţie, reuniunea de evaluare are menirea nu
numai de a privi înapoi, la proiectul care tocmai se termină, dar şi de a se concentra asupra creării
unor noi proiecte în viitor.
Sunt cazuri în care raportul general asupra proiectului va fi chiar publicat; el se referă mai ales la
activităţi şi produse finale, dar pentru a fi utilizat ca exemplu de bună practică, derularea
proiectului ca proces trebuie neapărat trecută în revistă. În orice caz, schiţa acestui raport se
elaborează în reuniunea finală, cu acordul tuturor participanţilor asupra descrierii aspectelor
pozitive şi negative şi va fi de un real folos şcolilor în conceperea unor proiecte viitoare.

ANEXA 1

UN INSTRUMENT COMUN DE AUTOEVALUARE A PROIECTELOR

EDUCAŢIONALE EUROPENE DIN ŞCOALĂ

Materialele prezentate in Anexele 1, 2 si 3 conţin câteva instrumente menite să vă ajute în

diferitele faze ale evaluării:

In Anexa 1 prezentăm matricea cu indicatori de performanţă, care oferă o paletă a posibilelor

efecte (şi a indicatorilor de performanţă privind aceste efecte) ale unui proiect european în
şcoală, împărţite în patru categorii (elevi, profesori, şcoala şi parteneriatul) şi câteva domenii (de
exemplu competenţe / aptitudini lingvistice, aptitudini în studiul diverselor discipline, competenţe
sociale, cetăţenie europeană…). Matricea vă va ajuta să stabiliţi obiectivele prioritare ale
proiectului atât pentru şcoală cât şi pentru parteneriat în ansamblul său.

21
Vă rugăm să folosiţi aceasta matrice pentru a selecta domeniile / aspectele ce vor fi urmărite în
cadrul proiectului şi vor fi evaluate. Selecţia poate fi făcută în fiecare şcoală de ‘Echipa de
lucru’, iar aspectele comune ce vor fi evaluate se vor stabili în cadrul unei întâlniri de proiect.
Trebuie să vă asiguraţi că toţi partenerii de proiect au fost informaţi despre obiective , priorităţi şi
planurile de evaluare ale şcolilor partenere.
In Anexa 2 este prezentata lista de instrumente, care conţine o descriere a instrumentelor ce pot
fi folosite pentru evaluare. Dacă doriţi să creaţi un instrument de evaluare pentru un anume aspect
al proiectului , vă puteţi folosi de această listă.
Anexa 3 conţine modele de instrumente de evaluare şi exemple practice de instrumente pentru
evaluarea proiectului, create in proiectul MICE-T.
Fiecare pagină ne prezintă o listă de indicatori ( dovezi că proiectul a avut anumite efecte) şi
câteva propuneri privind culegerea informaţiilor privitoare la indicatori. Dacă doriţi să creaţi
propriile dumneavoastră instrumente de evaluare, puteţi folosii combinaţii ale exemplelor propuse
sau puteţi adapta aceste exemple la propriile dumneavoastră nevoi.
Trebuie sa ţineţi cont de faptul ca instrumentele prezentate în anexa 3 nu sunt o “dogma”. Ele
reprezintă doar sugestii. Este recomandabil sa creaţi propriile instrumente, cât mai adecvate
proiectului, eventual în colaborare cu partenerii.

22
MATRICEA INDICATORILOR DE PERFORMANTA

Ce efecte au proiectele Comenius? Există dovezi ale acestor efecte? Există schimbări sau îmbunătăţiri în următoarele domenii?
DOVEZI PRIVIND DOVEZI PRIVIND DOVEZI PRIVIND EFECTELE DOVEZI ALE BUNULUI
EFECTELE ASUPRA EFECTELE ASUPRA ÎN ŞCOALĂ PARTENERIAT ÎN
ELEVILOR PROFESORILOR CADRUL UNUI PEE
A1 B1 C1 D1
COMPETENŢE PRIVIND COMPETENŢE PRIVIND INTEGRAREA ÎN OBIECTIVE
STUDIUL DISCIPLINELOR STUDIUL DISCIPLINELOR CURRICULUM
Referitor la o disciplină sau cross
curricular  Consultaţia cu profesorii  Este disponibila o listă a
CUNOŞTINŢE parteneri privind subiectul  lista disciplinelor care au legătură obiectivelor specifice ale
 Cunoştinţe mai bune legate de tratat cu tematica proiectelor europene şcolii
tematica implicată  Comparaţie între abordările,  lista schimbărilor/îmbunătăţirilor  Este disponibila o listă a
 o mai bună perspicacitate în metodele folosite/alese de ce nu se puteau produce fără PEE obiectivelor comune
aplicaţiile practice privind profesorii parteneri  metodologie legată de proiect,  Concentrarea proiectului
subiectul  Integrarea materialelor conţinut, abordare didactică în asupra priorităţilor Socrates
o întelegere crescută a obţinute de la partenerii de timpul orelor (cetăţenie europeană, şanse
contextului european privind proiect în lecţii  activităţi orientate explicit spre egale, utilizarea limbilor
subiectul tratat  Schimbul de materiale promovarea unei atitudini străine, conştiinţă
ATITUDINE pedagogice europene interculturală, ICT...)
copil/elev  Abilitatea de a amplasa  educaţie interculturală
 are iniţiativa de a cunoaşte mai subiectul tratat într-un  activităţi orientate spre integrarea
mult privind subiectul implicat context european limbilor străine
 pune mai multe întrebări în  ore special dedicate activităţilor
timpul orelor internaţionale
 este mai activ, arată mai multă  ore şi activităţi extraşcolare
motivare privind tematica proiectului
VALORI  monitorizarea şi evaluarea
 este mai orientat spre studiu activităţii elevilor în cadrul PEE
A2 B2 C2 D2
LIMBI STRĂINE LIMBI STRĂINE POLITICA ŞCOLII COORDONAREA
COMPETENŢE/CONŞTIENTI COMPETENŢE/

23
ZAREA IMPORTANŢEI CONŞTIENTIZAREA  întâlnirile legate de proiect ale  există în scris o distribuire
STUDIULUI IMPORTANŢEI STUDIULUI colectivului profesoral sunt clară a sarcinilor între
programate explicit parteneri
GENERALE GENERALE  există un acord între diferitele  există o distribuţie clară a
 Performanţe orale mai bune la  performanţe orale mai bune la catedre implicate responsabilităţilor fiecărui
folosirea limbii străine folosirea limbii străine  Consiliul de administraţie şi partener
 folosirea fluentă a limbii străine  folosirea fluentă a limbii directorul sunt implicaţi  există un acord cu privire
 performanţe mai bune la scrisul străine  Consiliul de administraţie a la modul de lucru şi de
în limbi străine  performanţe mai bune la aprobat proiectul luare a deciziilor, fiecare
scrisul în limbi străine  prevederea în planul de dezvoltare partener are un cuvânt de
CUNOŞTINŢE al şcolii a unor proiecte şi spus
 îmbunătăţirea cunoştinţelor de CUNOŞTINŢE activităţi la nivel european.  se ţine cont de contribuţiile
gramatică, vocabular sau cultură  îmbunătăţirea cunoştinţelor  Sprijin acordat activiţătilor fiecărui partener
a ţării a cărei limbă se foloseşte de gramatică, vocabular sau extraşcolare privind derularea
în proiect cultură a ţării a cărei limbă proiectului
se foloseşte în proiect  existenţa unui plan strategic pentru
ATITUDINE introducerea educaţiei europene în
 elevii vorbesc mai des în limbi ATITUDINE şcoală
străine în timpul orelor  vorbeşte mai des în limba  existenţa unei liste cu activităţi
 initiativa în comunicarea într-o străină extra curriculare posibile la diferite
limbă străină cu vorbitori nativi  initiativa în comunicarea nivele de vârstă
într-o limbă străină cu  dimensiunea europeană este
VALORI vorbitori nativi reflectată în obiectivele generale
 deschidere faţă de alte limbi ale şcolii
 există o strategie pentru a raspunde
VALORI necesităţilor de formare ale echipei
 deschidere faţă de alte limbi şcolii
A3 B3 C3 D3
COMPETENŢE COMPETENŢE DE ABORDARE CROSS COMUNICAREA
METODOLOGICE PREDARE CURRICULARĂ
cross curricular  partenerii s-au înţeles cu
 folosirea în grad ridicat a  întâlniri regulate ale profesorilor privire la limba de lucru
 culegere de materiale metodelor active de predare- implicaţi  persoanele de contact şi

24
 realizare de interviuri învăţare
 efectuarea unor micro-proiecte  adoptarea unor noi abordări
de cercetare pedagogice preluate de la
 efectuarea de studii parteneri; folosirea unor noi
 realizarea de rapoarte metode de predare
 autonomie în învăţare  contacte cu lumea din afara
şcolii
 compararea metodelor de
predare şi abordărilor cu
colegii parteneri
 folosirea mai frecventă a
noilor metode de prezentare
A4 B4
MOTIVAŢIE MOTIVAŢIE
copil/elev profesorul
 cere mai des să efectueze  candideaza mai des pentru
activităţi suplimentare cursuri de formare, vizite de
 doreşte să studieze intens studiu, conferinţe
 este mai atent în timpul orelor  participă la cursuri de limbi
 ia mai des parte la activităţi străine pentru a comunica mai
extra curriculare bine cu partenerii
 are sentimentul „coautorului”  propune să efectueze
de proiect activităţi suplimentare, ia noi
iniţiative
 ia iniţiativa diseminării
rezultatelor proiectului
 îşi manifestă dorinţa să fie
 lucru în echipă (la nivelul profesorii implicaţi în
profesorilor) proiect din fiecare şcoală
 aspecte cross curriculare în sunt stabiliţi şi cunoscuţi de
tematica proiectului parteneri
 acord între catedre privind  comunicarea şi schimbul de
monitorizarea, evaluarea şi informatii si materiale între
conţinutul proiectului şcoli se realizează în mod
 existenţa a cel puţin doi profesori regulat
de discipline diferite care  întâlnirile de proiect între
abordează tematica proiectului prin parteneri sunt bine pregătite
prisma disciplinei pe care o şi productive pentru proiect
predau.  există o înţelegere şi un
sistem de rotaţie pentru
locul întâlnirilor
 comunicarea şi schimburile
au loc la toate nivelurile
(elevi, profesori,
administraţie, directori..)
C4 D4
LEGĂTURA CU ACTIVITĂŢI
COMUNITATEA
 există o listă a activităţilor
 contacte regulate cu mass-media : acceptate de parteneri şi
ziare, televiziune locală, radio... în acord cu planul de
 contacte cu comunitatea locală activitate
 contacte cu companii locale  produsele proiectului sunt
(multinaţionale) în mod clar rezultatul unei
 contacte cu societatea locală cooperări
(cultură, sport)
 diseminare în alte şcoli
 căutarea si utilizarea expertizei
locale
 participarea la activităţi organizate
25
 mai implicat în activităţi cross de comunitate
curriculare  implicarea părinţilor
 creşterea implicării în a face
schimbări de câte ori este
nevoie
 incepe sa utilizeze
autoevaluarea
 are sentimentul
„coautorului/autorului” de
proiect
A5 B5 C5 D5
COMPETENŢE SOCIALE COMPETENŢE SOCIALE IMPLICAREA ÎNTREGII ŞCOLI EVALUAREA
(atitudini, conduite..) (atitudini, conduite..)
 implicarea directorului in proiect  este evaluat în mod regulat
 să fie o bună gazdă sau un bun  să fie o bună gazdă sau un  câţi profesori sunt implicaţi în procesul de cooperare?
oaspete bun oaspete mod activ în proiect?  s-a convenit în mod clar
 să fie capabil să lucreze în  să fie capabil să lucreze în  sunt toţi profesorii informaţi? asupra unei proceduri de
echipă echipă  este implicat şi personalul ne- feedback?
 să fie capabil să comunice bine  să fie capabil să comunice bine didactic? Cum?
 capacitatea de a-şi face prieteni  capacitatea de a-şi face  este abordat subiectul în consiliile
 să fie capabil să discute într-un prieteni profesorale?
mod adecvat, respectand  să fie capabil să discute într-un  sunt implicaţi părinţii? Cum?
cuvantul altora mod adecvat, respectand
VALORI cuvantul altora
 solidaritate  schimbări în relatiile dintre
 să aibă deschidere pentru alte profesori, elevi şi personalul
culturi ne-didactic
 să aibă deschidere pentru alte VALORI
puncte de vedere  solidaritate
 încredere mutuală  să aibă deschidere pentru alte
culturi
 să aibă deschidere pentru alte
puncte de vedere

26
  încredere mutuală
A6 B6 C6
COMPETENŢE TIC COMPETENŢE TIC VIZIBILITATEA
PROIECTULUI, PRODUSE,
GENERALE GENERALE REZULTATE
 o utilizare mai bună şi mai  o utilizare mai bună şi mai
rapidă a echipamentului TIC rapidă a echipamentului TIC  prospecte, foi volante, publicaţii
 prezentări mai bune realizate  lecţii mai bune realizate prin regulate, expoziţii
prin documentare folosind documentare folosind pagini  folosirea diferită a resurselor
pagini WEB WEB şcolii: TIC, cabinete de limbi
 informaţii mai bune, la nivel  informaţii mai bune, la nivel străine, bibliotecă
internaţional şi actualizate cu international şi actualizate cu  formări specifice ale profesorilor
privire la subiect privire la subiect şi altor membri ai echipei şcolii
 produse WEB sau de  produse WEB sau de  un stand european în holul şcolii
prezentare de bună calitate prezentare de bună calitate sau ăn bibliotecă
 aprecierea utilizării TIC în  aprecierea utilizării TIC în  produsele copiilor realizate în
cadrul contextului european cadrul contextului european cadrul proiectului sunt afişate sau
 oportunităţi pentru o strategie  oportunităţi pentru o strategie disponibile
evolutivă şi colaborativă evolutivă şi colaborativă  accesibilitatea tehnicii de calcul,
ATITUDINE ATITUDINE schimbări în infrastructură,
 mai multă încredere în  mai multă încredere în echipament
folosirea noii tehnologii folosirea noii tehnologii la  dezvoltarea paginii WEB a
pentru contacte, prezentare clasă proiectului/ discuţii, forum etc.
sau cercetare VALORI
VALORI  mai multă deschidere pentru
 mai multă deschidere pentru folosirea noilor tehnologii
folosirea noilor tehnologii
 dorinţa de a împărtăşi
cunoştinţe şi competenţe
A7 B7 C7
COMPETENŢE COMPETENŢE COMPETENŢE
MANAGERIALE MANAGERIALE MANAGERIALE

27
 asumarea responsabilităţii
 delegarea sarcinilor către alţi
elevi
 motivarea celorlalti
 rezolvare de probleme
 luarea deciziilor
 managementul timpului
 managementul financiar
 relaţii cu publicul
 competenţe de negociere
 competenţe de colaborare
A8
CETĂŢENIE EUROPEANĂ
 asumarea responsabilităţii
 delegarea sarcinilor către alţii
 motivarea celorlalti
 rezolvare de probleme
 luarea deciziilor
 managementul timpului
 managementul financiar
 relaţii cu publicul
 competenţe de negociere
 competenţe de colaborare
B8
CETĂŢENIE EUROPEANĂ
 asumarea responsabilităţii
 delegarea sarcinilor către alţii
 motivarea personalului , a elevilor
si a parintilor
 rezolvare de probleme
 luarea deciziilor
 managementul timpului
 managementul financiar
 relaţii cu publicul
 competenţe de negociere
 competenţe de colaborare
C8
CETĂŢENIE EUROPEANĂ

 cunoştinţe şi experienţă privind  cunoştinţe şi experienţă  acordarea unei atenţii sporite

structurile democratice şi
luarea deciziilor la nivel local,
naţional şi european
 sentimentul apartenenţei la
comunitatea locală, naţională
şi europeană
 conştientizarea propriei
identităţi în context local,
naţional sau european
ATITUDINE
 să fie un cetăţean mai activ
VALORI
 conştientizarea valorilor
drepturilor omului
A9
privind structurile aspectelor unei cetăţenii active
democratice şi luarea  existenţa în planul activităţilor
deciziilor la nivel local, extra-curriculare a unor activităţi
naţional şi european privind cetăţenia europeană
 sentimentul apartenenţei la
comunitatea locală, naţională
şi europeană
 conştientizarea propriei
identităţi în context local,
naţional sau european
 aplicarea valorilor drepturilor
omului
 acordarea unei atenţii sporite
în timpul orelor aspectelor
cetăţeniei active, accentuarea
acestor aspecte în conţinutul
subiectului discutat
B9 C9

28
ŞANSE EGALE ŞANSE EGALE ŞANSE EGALE

 înţelegerea proceselor si  înţelegerea proceselor si si  acordarea unei atenţii sporite

fenomenelor ce duc la fenomenelor ce duc la aspectelor privind şansele egale şi
prejudicii, discriminare şi prejudicii, discriminare şi discriminarea
rasism rasism  existenţa, în programele de
 competenţe privind combaterea  competenţe privind activitate, a unor activităţi extra-
exclusivismului şi combaterea exclusivismului curriculare privind şansele egale
discriminării şi discriminării
 dezvoltarea experienţelor  dezvoltarea experienţelor
interculturale interculturale
ATITUDINE  acordarea unei atenţii sporite
 să observe uşor discriminările aspectelor privind şanse
 atitudine împotriva egale în timpul orelor,
discriminării şi prejudiciilor accentuarea acestor aspecte
VALORI în subiectul abordat
 drepturi şi şanse egale

29
 ANEXA 2
LISTA INSTRUMENTELOR
1. Chestionare
Ce?  O listă cu întrebări cerând fapte şi opinii
 Există diferite tipuri de chestionare: întrebări deschise, întrebări închise, selectare/marcare, cu scale de la 1 la 5...
Cine?  Profesori, coordonatorul de proiect, persoane însărcinate cu evaluarea
Avantaje  Date cuantificabile, uşor de folosit ca instrumente comune, există exemple
Riscuri şi  Prea multe întrebări, consum mare de timp, dificultăţi în formularea întrebărilor, absenţa oportunităţilor pentru întrebări
limite adiţionale
Recomandări  Grup ţintă: elevi, profesori, părinţi
 Recomandări: li se poate cere elevilor să prelucreze rezultatele; limitaţi întrebările la aspecte pe care doriţi să le îmbunătăţiţi
( nu întrebaţi cât de bun a fost proiectul)

2. Interviuri
Ce?  Puneţi întrebări uneia sau mai multor persoane. Acest instrument este folosit adesea complementar unui chestionar.
 Interviul poate fi structurat sau nestructurat
Cine?  Profesori, formatori, responsabili cu evaluarea
Avantaje  Dă posibilitatea pătrunderii în proiect şi proces
 Este un instrument util pentru a evalua opinii, comportament, valori, sentimente
Riscuri şi  Un interviu nu trebuie să fie o discuţie în care intervievatul se apără, nu este un proces!
limite
Recomandări  Grup ţintă: elevi, profesori, părinţi
 Intervievatorul trebuie să adopte o tehnică potrivită, astfel încât intervievatul să fie relaxat
 Elevii/profesorii pot fi intervievaţi de persoane neimplicate direct în proiect ca de exemplu formatori

3. Observaţie
Ce?  Observaţia comportamentului şi activităţilor elevilor (grupului de elevi) în timpul unor activitati legate de proiect
Cine?  Profesori, formatori, persoane responsabile cu evaluarea
Avantaje  Uşor de făcut (nu necesită activităţi preliminare)
Riscuri şi  Tendinţa observatorului de a interveni în timpul activităţilor pentru a corecta comportamente
limite
Recomandări  Grup ţintă: elevii, în mod special în timpul activităţilor în echipă; alegeţi activităţile ce trebuie observate şi concentraţi-vă

30
 asupra aspectelor alese
 Notaţi observaţiile făcute, chiar în timpul procesului sau imediat după aceea, folosind un formular special conceput care să
conţină diferite criterii
 Spuneţi elevilor ce aţi observat

4. Măsurarea nivelului de participare

Ce?  O cuantificare a participării la activităţi şi/sau a resurselor folosite în legătură cu proiectul. De exemplu: o cuantificare a
timpului (la ore, în activităţi suplimentare, muncă individuală acasă....) dedicat proiectului.
 În ce măsură (cuantificabilă) au fost folosite echipamentele şi resursele instituţiei (calculatoare, cărţi, accesul la Internet..)
Cine?  Bibliotecarul, responsabilul cu reteaua de calculatoare, personalul administrativ, responsabilii cu evaluarea
Avantaje  Este un instrument suplimentar de evaluare
Riscuri şi  Nu trebuie să fie unicul instrument de evaluare folosit
limite
Recomandări  Grup ţintă: elevi, profesori
 Selectaţi cu atenţie ce anume doriţi să observaţi (de căte ori au accesat elevii Internet-ul, cîte e-mail-uri au fost trimise
partenerilor...)
 Nu analizaţi dumneavoastră rezultatele

5. Analiza documentelor
Ce?  Rezultatele activităţii elevilor în cadrul proiectului, documente scrise (individuale sau în echipă), pagini de Internet, prezentări
video etc...
Cine?  Profesori, elevi
Avantaje  Creşterea valorii muncii în cadrul proiectului dacă elevii sunt evaluaţi şi notaţi
 Pot participa toţi profesorii şi elevii din şcolile partenere
Riscuri şi  Consum de timp
limite
Recomandări  Grup ţintă: profesori şi elevi
 Trebuie definite dinainte criterii stricte pentru elevi şi profesori
 Analiza documentelor poate fi de asemenea legată de descrierea proiectului şi de orice fel de materiale realizate de profesori
sau de scoală în general, materiale care să pună în evidenţă politica şcolii privind dimensiunea europeana a educaţiei

6. Discuţii de grup cu elevii

31
Ce?  Schimb de păreri în grupuri mici sau mari (minim 4 elevi-maxim o clasă) cu privire la orice aspect legat de proiect
Cine?  elevi, profesori, echipa managerială
Avantaje  Rezultatele sunt uşor de prelucrat
 Este un mijloc bun de a cunoaşte diverse păreri
Riscuri şi  Moderatorul are tendinţa să apere proiectul şi nu este deschis criticii
limite
Recomandări  Grup ţintă: elevii
 Începeţi cu completarea unui scurt chestionar privind aspecte selectate pentru discuţie
 Cereţi sugestii de imbunătăţire
 Cereţi dovezi şi argumente
 Trataţi elevii ca parteneri egali

7. Discuţii de grup cu profesorii

Ce?  Schimb regulat de păreri şi experienţă
Cine?  Profesori, echipa managerială
Avantaje  Pot ajuta la rezolvarea de probleme
 Pot ajuta la îmbunătăţirea proiectului
Riscuri şi  Necesită timp
limite
Recomandări  Grup ţintă: profesori, echipa managerială
 Stabilirea unei agende precise
 Încadrare cât mai bună în timp
 Stabilirea punctelor/aspectelor ce trebuie ameliorate

8. Rapoarte ale elevilor, cu privire la ceea ce au invatat in timpul lucrului la proiect

Ce?  Elevii scriu un raport despre ce au învăţat privind competenţe, atitudini (conştiinţă, cunoştinţe...)
Cine?  Profesorii vor citi şi vor comenta
Avantaje  Cel mai bun mod de a reflecta asupra procesului de învăţare
Riscuri şi  Consumă mult timp pentru procesare
limite  Dacă elevii selectaţi pentru scrierea raportului sunt foarte motivaţi există riscul să fie prea pozitivi privind proiectul
Recomandări  Grup ţintă:elevi nu foarte tineri

32
  Alegeţi câţiva elevi
 Instruiţi elevii în aşa fel încât să fie capabili să redacteze un raport bine structurat (puncte slabe, puncte tari, puncte ce trebuie
ameliorate...)
 Raportul poate fi folosit pentru a verifica competenţele elevilor de redactare a rapoartelor şi de analiză a unor procese

9. Joc de rol
Ce?  Simularea unei situaţii
 De exemplu, proiectul este subiectul unei dezbateri publice. Elevii sunt invitaţi să joace diferite roluri. Va exista o “acuzare”
şi o “apărare”. Se va constitui şi un juriu. Participanţii vor trebui să-si joace fiecare rolul şi să prezinte argumente în favoarea
acuzării sau apărării proiectului. În final juriul va da verdictul.
Cine?  Profesori care distribuie rolurile, evaluatori, manageri
Avantaje  Evaluarea devine stimulativă şi amuzantă
Riscuri şi  Este necesar timp
limite  Dificil, dacă elevii nu sunt obişnuiţi cu jocul de rol
 Polarizare , crispare privind două puncte de vedere opuse (dacă jocul de rol este sub forma de “ proces” la tribunal)
Recomandări  Grup ţintă: elevii
 Descrierea cu atenţie a rolurilor
 Acordarea timpului sufucient pentru pregătirea simulării
 Desemnarea elevilor care să observe jocul de rol şi să-şi noteze ce observă
 Evaluarea jocului de rol atât din punctul de vedere al prestaţiei cât şi al conţinutului
 Instrucţiuni clare cu privire la ce trebuie discutat astfel ca dezbaterea să se refere la puncte importante din proiect, nu la cele
marginale

10. Prezentare în faţa unei audienţe

Ce?  Raport verbal privitor la proiect (posibil cu vizualizarea produselor proiectului)
Cine?  Elevi, profesori, părinţi , alţi elevi (care pot reprezenta publicul)
Avantaje  Poate fi făcută în clasă sau în timpul şedinţelor cu părinţii
 Permit diseminarea proiectului
 Evaluarea poate fi amuzantă
 Facilitează dezvoltarea sentimentului de coautor/autor al proiectului
Riscuri şi  Necesită timp pentru organizare
limite

33
Recomandări  Grup ţintă: elevii
 Lăsaţi elevii să organizeze o întâlnire cu părinţii, în timpul căreia să-şi prezinte produsele în grup sau în mod individual
 Încercaţi să implicaţi părinţii prin Internet sau video

11. Jurnalul proiectului

Ce?  Scrierea cu regularitate a experienţelor, sentimentelor, părerilor, gândurilor, schimburilor cu un ‘prieten critic’ (metoda
acţiune-cercetare)
Cine?  Profesori, eventual elevi
Avantaje  Permite să reflectezi periodic şi să fi foarte flexibil şi deschis
Riscuri şi  Necesită disciplină
limite
Recomandări  Grup ţintă: nu există un grup ţintă particular
 Desemnează un ‘prieten critic’ care să comenteze remarcile privind evaluarea

12. Metoda Delphi

Ce?  Oamenii sunt invitaţi să prezinte ce calităţi, trăsături şi caracteristici tipice cred că are proiectul. Declaraţiile scrise sunt apoi
schimbate între participanţi astfel încât fiecare dintre ei poate susţine sau nega ceea ce s-a scris până atunci. În acest mod se
pot colecta păreri şi în acelaşi timp se poate vedea câte persoane sunt de acord sau nu cu părerile scrise.
Cine?  Evaluatori, manageri
Avantaje  Este o metodă productivă deoarece putem obţine declaraţii foarte variate; în acelaşi timp este edificatoare deoarece sunt puse
în evidenţă păreri diferite şi ecoul pe care îl are fiecare dintre ele
Riscuri şi  Rezultatele obţinute pot fi diferite de ceea ce se dorea. Este o procedură deschisă care poate pune în evidenţă surprize
limite
Recomandări  Grup ţintă: nu există un grup ţintă particular. Pot fi implicaţi toţi participanţii la proiect
 Stimulaţi participanţii astfel încât ei să vină cu idei constructive, nu numai să critice

13. Evaluare sub forma dezbaterii in contradictoriu (“debate”)

Ce?  Proiectul face obiectul unei dezbateri publice. Există acuzatori şi apărători. Se constituie de asemenea un juriu. Participanţii
trebuie să simuleze rolul lor şi să prezinte argumente pentru atacul sau apărarea proiectului.
 La sfârşit juriul dă verdictul.
Cine?  Coordonatorii, echipa managerială, profesorii, responsabilii cu evaluarea
Avantaje  Exerciţiu foarte stimulativ, care face evaluarea vie si interesanta

34
Riscuri şi  Bi-polarizarea, fixarea pe două puncte de vedere opuse
limite
Recomandări  Grup ţintă: nu există un grup ţintă particular. pot participa toţi cei implicaţi în proiect
 Indicaţi clar încă de la început aspectele care trebuie dezbătute astfel ca dezbaterea să se refere la puncte importante din
proiect, nu la cele marginale.

14. “Criticism literar”-evaluare externa

Ce?  Evaluarea unui expert extern. Evaluatorul, ca o persoană neimplicată direct în proiect, poate veni cu o nouă perspectivă din
care să judece cursul evenimentelor. Evaluatorul este asemeni unui critic de artă privind o operă de artă.
 Nu există criterii de evaluare prestabilite.
 Acestă procedură se poate adăuga altor metode de evaluare.
Cine?  Un evaluator extern
Avantaje  Stimulativă, deschisă, deschizând noi perspective, permiţând confruntări
Riscuri şi  Negarea obiectivelor proiectului
limite  Subiectivitate excesivă
 Riscul de a nu fi convins că evaluatorul ales reprezinta persoana cea mai potrivita
Recomandări  Alegeţi un critic care este bine acceptat de toţi cei implicaţi în proiect, astfel părerile acestuia vor fi acceptate de participanţii
la proiect

15. Scenarii alternative

Ce?  Confruntând oamenii cu o serie de scenarii ei îşi vor prezenta raţionamentele cu privire la posibilele dezvoltări viitoare.
Făcând acest lucru ei vor evalua în mod implicit evenimentele trecute şi în acelaşi timp vor translata evaluarea în alegeri
pentru viitor. Prin discutarea de scenarii, atmosfera este mai degrabă optimistă şi productivă decât critică şi privind spre
trecut.
Cine?  Evaluatori/manageri
Avantaje  Productivă, constructivă, amuzantă, stabilind direcţia alegerilor viitoare
Riscuri şi  Prin prezentarea de scenarii punem respondenţii pe o anumită pistă. În acest mod scenariul poate fi manipulativ.
limite
Recomandări  Încercaţi să oferiţi un larg evantai de scenarii care să difere în modul de tratare al chestiunilor importante, astfel încât
participanţii să nu fie limitaţi în alegerea lor pentru viitor, ci numai stimulaţi să gândească creativ

35
ANEXA 3 INSTRUMENTE MODEL PENTRU O EVALUARE COMUNĂ

A1 COMPETENŢE ALE ELEVILOR LA DIFERITE DISCIPLINE

Ce?

Evaluarea efectelor proiectului asupra competenţelor legate de subiectul abordat.

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Chestionar pentru evaluarea elementelor europene ale proiectului şi a modului de abordare.

 Analiza documentelor pentru evaluarea elementelor europene ale produselor.
 Observaţia pentru a evalua schimbările de atitudini.
 Teste scrise privitoare la subiectele abordate în cadrul proiectului pentru a evalua cunoştinţele
acumulate în timpul derulării proiectului.

I Chestionar

1. Ce discipline/materii sunt implicate în

proiect?...................................................................................................
.................................................................................................................................................
.............................

2. Cât timp a fost dedicat proiectului în timpul lecţiilor

obişnuite ?........................................................................
..................................................................................................................................................
...............................

3. Acest timp a fost folosit pentru predarea la clasă sau pentru lucru în
echipă?....................................................
.................................................................................................................................................
.............................

4. Proiectul acoperă activitatea obişnuită la clasă prevăzută în programă? Daţi câteva

exemple:..........................
.................................................................................................................................................
............................
.................................................................................................................................................
............................

4. Puteţi menţiona 5 exemple care să evidenţieze că şcolile partenere au obţinut rezultate

diferite de ale dumneavoastră? Menţionaţi 5
similitudini..........................................................................................................
.................................................................................................................................................
.............................
.................................................................................................................................................
............................

36
 .................................................................................................................................................
.............................
.................................................................................................................................................
.............................
5. Credeţi că aţi învăţat mai mult datorită abordării proiectului
european?..Explicaţi ............................................
.................................................................................................................................................
.............................
.................................................................................................................................................
.............................
.................................................................................................................................................
.............................
.................................................................................................................................................
.............................

6. Credeţi că implicarea în proiect va oferit exemple practice menite să contribuie la o mai

bună înţelegere a subiectului abordat?
Explicaţi...............................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.............................
.................................................................................................................................................
.............................
.................................................................................................................................................
.............................
7. Consideraţi că în timp proiectul a evoluat, vă place mai mult acum? Da/Nu. De
ce?........................................
.................................................................................................................................................
.............................
.................................................................................................................................................
.............................

8. V-a dat profesorul vreo notă pentru munca

dumneavoastră?..............................................................................

II Analiza documentelor

Pot fi analizate mai multe documente:

- documentele finale ale copiilor

- orice produs realizat de copii
- prezentarea făcută altor copii/părinţi

Sugestii privind un posibil instrument de analiză a documentelor realizate de elevi pentru a

pune în evidenţă ‘dimensiunea europeană’ , instrument care conţine câteva întrebări cheie:

 Există valoare adăugată în document ?

37
  Documentul este de calitate mai bună decât un document asemănător realizat de o grupă
de elevi neimplicată în proiect?
 Documentul are o calitate mai bună comparativ cu alte produse realizate la începutul
proiectului?
 Au folosit copiii/elevii documente, date realizate sau culese de parteneri? Cum: parţial,
preluate în totalitate şi fără adaptare, adaptate mediului propriu..?
 Există în document elemente comparative?
 Copiii/elevii au găsit asemănări cu datele culese în ţările partenere?
 Copiii/elevii au găsit diferenţe între datele culese în ţările partenere?
 Există produse (rezultate) ale unei munci în colaborare?
 Au obţinut copiii/elevii un "răspuns european", la o întrebare sau o "soluţie europeană" la
o problemă?

III Observaţia

Obsevaţia este unul dintre cele mai bune instrumente pentru evaluarea schimbărilor în atitudine.
La început este mai bine ca evaluarea să fie orientată pe grup şi nu pe indivizi.

Ca instrument de evaluare poate fi folosită observaţia făcută de profesori , stagiari, formatori,

colegi (elevi), persoane din exterior. Indicatorii au fost menţionaţi anterior.

Nu trebuie evaluate numai efectele imediate ci şi cele de lungă durată.

IV TESTE SCRISE LA DISCIPLINELE IMPLICATE

Profesorii pot evalua cunoştinţele acumulate în timpul proiectului pe baza testelor.

© MICE project

38
 A5 COMPETENŢE SOCIALE ALE ELEVILOR

Ce?

Evaluarea efectelor proiectului asupra competenţelor sociale ale elevilor.

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Să se folosească observaţia pentru a evalua competenţele de lucru în echipă şi conduită

socială.
 Să se redacteze un jurnal pentru evaluarea aspectului social al proiectului

I Observaţia

Pe parcursul derulării proiectului, profesorii, stagiarii şi elevii pot observa alţi elevi.

Încercaţi să alegeţi pentru observaţie activităţi de scurtă durată care se realizează prin munca
colaborativă a elevilor.

Puneţi accentul pe competenţe de lucru în echipă dacă este vorba de grupuri naţionale şi pe
competenţe de lucru în echipă şi/sau competenţe sociale dacă este vorba de grupuri internaţionale.

Întrebări cheie pentru observaţie:

 Au luat parte toţi elevii la activităţi?
 Elevii au lucrat în mod individual sau împreună cu alţii?
 Grupul a folosit competenţele şi abilităţile tuturor participanţilor?
 A ajuns grupul în mod spontan la o distribuţie clară şi eficientă a sarcinilor?

În cazul unui schimb internaţional (mobilitate reală a elevilor)

 În cadrul grupului s-a realizat o bună integrare a naţionalităţilor?
 Au avut grijă elevii de oaspeţii lor? Cum s-a observat aceasta?
 Au comunicat toţi cu elevii de alte naţionalităţi?
 Contactul a fost prietenos?

II Jurnal colectiv, crearea unui jurnal de bord social

Când ? Colectarea datelor în timpul derulării proiectului şi evaluarea la sfârşit.

Cine ? Elevii şi profesorii.

Cum ? Grupuri mici de 3-4 elevi scriu un jurnal privind zilele sau perioadele semnificative în
derularea proiectului. Se acordă atenţie activităţilor de grup, conduitei sociale, comunicării...

În cazul unui schimb internaţional de elevi ( mobilitate reală a elevilor) se poate redacta un jurnal
de bord social pentru săptămâna respectivă de proiect, acordându-se atenţie lucrului în echipă,
activităţilor desfăşurate cu familiile gazde, comunicării şi contactelor din timpul liber.

39
Pentru scrierea jurnalului trebuie realizat un instructaj iniţial potrivit vârstei elevilor.
Riscuri

 Elevii vor avea tendinţa să scrie ceea ce profesorii vor să citească

 Trebuie specificat clar că acest jurnal nu va fi folosit pentru alte tipuri de evaluare
(gramatică, talent literar, etc.)

© MICE project

A8 CETĂŢENIE EUROPEANĂ

CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiectul european asupra elevilor privind conştientizarea

cetăţeniei europene

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Chestionar pentru elevii din învăţământul gimnazial

 Discuţie de grup pentru elevii din licee
 Observarea jocului de rol pentru a evalua deschiderea/toleranţa

I Chestionar privind conştientizarea cetăţeniei europene (învăţământ gimnazial)

1. Cunoşti pe cineva care trăieşte într-o altă ţară europeană? DA/NU

2. Cum se numeşte şi în ce ţară locuieşte?

3. Este interesat/interesată de sport / televiziune / lectură / cinema / jocuri pe calculator /modă

/muzică ? (subliniaţi aspectele alese)

4. Locuieşte în oraş mare/ oraş mic / sat ? (subliniaţi aspectele alese)

5. Locuieşte într-o casă / un apartament / / ? (subliniaţi aspectele alese)

6. Ce ştii despre şcoala în care învaţă ? ( gândeşte-te la perioada din zi când învaţă, vacanţe,
obiecte de studiu, timp de joacă, etc.)

40
7. Ce ştii despre regiunea în care trăieşte ? (gândeşte-te la ce se produce în regiunea respectivă,
echipe de footbal, personalităţi, climă, monumente, limbă vorbită)

8. Ce ştii despre obiceiurile din zonă ? (gândeşte-te la mâncare, muzică, dans, meserii)

9. Cum comunici cu prietenul tău/ prietena ta? (gândeşte-te la e-mail, scrisori, fotografi, casete
video, etc.)

10. Poţi să scri mai jos două lucruri care sunt asemănătoare şi două lucruri care diferă în modul
vostru de viaţă ?

II Discuţie de grup

Cultură/ identitate

 Încercaţi să găsiţi 5 aspecte prin care diferiţi de oamenii din alte ţări europene.
 Încercaţi să găsiţi 5 aspecte prin care elevii din şcolile partenere diferă de oamenii din alte
ţări europene.
 Încercaţi să găsiţi 5 similitudini între voi şi partenerii de proiect.
 Părearea dumneavoastră cu privire la cele discutate s-a schimbat pe parcursul derulării
proiectului?

Democraţie/ cetăţenie activă

 În ce mod colaboraţi la luarea deciziilor în comunitatea locală (ce domenii, cum)?

 Credeţi că în această direcţie rolul elevilor din alte ţări este mai important? Daţi 3
exemple.
 Ce exemple din alte ţări v-ar place să fie aplicate în ţara dumneavoastră?
 Datorită proiectului stiţi mai multe lucruri despre structurile democratice?
 Datorită proiectului vă simţiţi mai implicat în ceea ce se întâmplă în comunitatea locală?
 V-aţi planificat ca pe viitor să fiţi mai implicat în luarea deciziilor în comunitatea locală?

Structuri participative în şcoală

 Comparaţi structurile participative şi relaţia profesor –elev din şcoala dumneavoastră şi

din şcolile partenere.
 Cât de implicat simţiţi că sunteţi în bunul mers al şcolii dumneavoastră, comparativ cu
partenerii dumneavoastră?

41
 Întrebările de mai sus sunt numai exemple şi trebuiesc reformulate în corelaţie cu vârsta
grupului de elevi. Elevii ar trebui să primească întrebările înaintea discuţiei şi să fie rugaţi
să facă comentarii în scris pentru discuţii (pot fi folosite ca dovezi). Ar trebui să se
întocmească proces verbal.

DISCUŢIE DE GRUP CU ELEVII

CETĂŢENIE EUROPEANĂ

Agenda Completare
Profesori Elevi eventual
(mai târziu)

C
Preşedinte Discuţii Concluzii H
A P F E
Raportor L I S
Disertaţie Preşedinte T
+
E N
B I
întrebări pe Raportor Concluzii N A O
teme diverse Preşedinte A L N
C R E A
Raportor R
E

III Observarea elevilor în timpul simulării/ jocului de rol

Cine ? Profesorii observă elevii în timpul pregătirii, prestaţiei şi discuţiilor privind jocul de rol.
Jocul de rol ar trebui să implice elevii în susţinerea unor puncte de vedere diferite de propriile lor
puncte de vedere.

Când ? La începutul şi sfârşitul proiectului.

Există mai multe forme de jocuri de rol. De exemplu jocuri de rol despre situaţii multi sau
interculturale, ‘pe scaunul electric’, dileme, dezbateri, procese. Există multe materiale
interculturale care pot fi folosite în acest scop.

© MICE project

B1 COMPETENŢE ALE PROFESORILOR PRIVIND DISCIPLINELE

CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiect asupra competenţelor privind disciplinele de studiu.

C
Preşedinte Discuţii Concluzii H
A P F E
Raportor L I S
Disertaţie Preşedinte T
E N
+ B I
întrebări pe Raportor Concluzii N A O 42
teme diverse Preşedinte A L N
C R E A
Raportor R
E
SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Chestionare pentru profesori

 Interviu luat profesorilor de coordonatorul de proiect sau de colegi
 Discuţie de grup cu profesorii implicaţi în proiect şi cu coordonatorul de proiect sau
directorul.

I Chestionar de folosit pentru profesori în cazul interviurilor sau discuţiilor de grup

1. Ce discipline/materii sunt implicate în

proiect?...................................................................................................
.................................................................................................................................................
.............................

2. Aceleaşi discipline sunt implicate şi în activitatea de proiect a şcolilor

partenere?................................................................................................................................
..............................
...................................................................................................................................................
................................

3. Cât timp a fost dedicat proiectului în timpul lecţiilor

obişnuite ?........................................................................
..................................................................................................................................................
................................

4. Acest timp a fost folosit pentru predarea la clasă sau pentru lucru în
echipă?....................................................
.................................................................................................................................................
.............................

5. Proiectul acoperă activitatea obişnuită la clasă prevăzută în programă? Daţi câteva

exemple:..................................................................................................................................
.............................
.................................................................................................................................................
.............................
.................................................................................................................................................
.............................
6. Au existat consultaţii interdisciplinare şi cooperare cross curriculară între
profesori?.................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
..........................................................

7. Puteţi folosii la lecţiile dumneavoastră materiale didactice obţinute de la partenerii

dumneavoastră ? Vă rugăm daţi câteva
exemple...................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.............................

43
 .................................................................................................................................................
.............................
8. În ce măsură aţi reuşit să daţi o dimensiune europeană disciplinei pe care o
predaţi ?........................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
..........................................................

9. Aţi evaluat munca depusă de elevi în cadrul proiectului ? În ce

mod ?...............................................................
.................................................................................................................................................
.............................

10. Abordarea cross curriculară din şcolile partenere a fost la fel ca cea din şcoala
dumneavoastră?.......................................................................................................................
.................................................................................................................................................
............................................................
11. Vă rugăm să notaţi orice asemănări şi deosebiri. Ce aţi învăţat de la partenerii
dumneavoastră ?......................
.................................................................................................................................................
.............................
.................................................................................................................................................
.............................
.................................................................................................................................................
.............................

© MICE project
B3 PREDARE BAZATĂ PE ACTIVITATEA DIN PROIECT

CE ?

Evaluarea efectelor proiectului asupra competenţelor de predare.

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Observaţia în timpul unor lecţii prin vizitarea profesorilor din şcolile partenere în timpul unor
întâlniri de proiect sau schimburi de profesori sau prin interasistenţă la ore.
 Observaţia indirectă, adică discuţii de grup cu partenerii, în întâlniri naţionale sau
transnaţionale
 Folosirea de comun acord a unor proceduri pentru evaluarea competenţelor de predare:
chestionare fără sau cu interviu, urmate de analiza documentelor, diseminare.

I Fişă de observaţie pentru activitatea la proiect

44
1. Există dovezi ale unei planificări clare ?

2. Ce materiale ale proiectului au fost folosite în timpul lecţiei?

 Scrise/tipărite sau scrise manual
 Bazate pe TIC
 Auditive
 Orale
 Altele....vă rugăm specificaţi

3. Ce metodologii s-au observat? Vă rog

descrieţi.............................................................................................................

4. Descrieţi interacţiunea profesor –elev

5. Există dovada unei abordări cross curriculare?

6. Ce dovezi au existat privind influenţa proiectului în procesul normal de predare-

învăţare?

Puteţi să analizaţi:
 jurnalele elevilor/jurnalul de bord
 discuţii de grup
 rapoartele celor care învaţă
 portofoliile
 relaţiile profesori-elevi
 cererile de formare continuă a profesorilor privind activităţi la nivel european

II Discuţii de grup

În cursul acestor întâlniri se pot:

 analiza metode
 discuta rezultatele evaluării metodelor folosite
 prezenta, examina , selecta noi metodologii
 redefini procesul de evaluare

Întâniri (la nivel naţional)

Domeniile abordate pot include:

 cooperare/abordare cross curriculară
 spirit de echipă
 noi metodologii-discutate şi aprobate pentru a fi folosite într-un proiect european

Întâlniri (la nivel transnaţional)

 compararea diferitelor posibile metode de predare legate de proiect

45
  acord posibil cu privire la o metodologie comună pentru un aspect particular al proiectului
 analiza datelor culese pentru evaluare; acord cu privire la modul de difuzare/ diseminare a
rezultatelor
 redefinirea procesului de evaluare pentru următoarea etapă a proiectului, sau pentru un nou
proiect

© MICE project

46
 B4 MOTIVAŢIA PROFESORILOR

CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiect asupra motivaţiei profesorilor.

SUGESTII PENTRU EVALUARE

Întrebări puse folosind chestionare , interviuri sau discuţii de grup

Întrebări ce pot fi folosite într-un chestionar/interviu/discuţie de grup

A) Termen scurt:

Vă face plăcere munca la proiect?

Vă simţiţi mai implicat în activităţile şcolii? Explicaţi.
Vă veţi încuraja colegii să participe la proiecte europene în viitorul apropiat?
Sunteţi pregătit să vă asumaţi mai multe sau alte responsabilităţi în cadrul proiectului?

B) Termen lung:

Aţi:

 participat la cursuri de formare pe teme în conexiune cu proiectul?

.................................................................................................................................................
............................

 luat parte la vizite de studiu/ întâlniri transnaţionale?

.................................................................................................................................................
............................

 participat/asistat la conferinţe pe teme legate de proiect?

.................................................................................................................................................
.............................

 studiat o nouă limbă străină?

.................................................................................................................................................
............................

 încercat să vă formaţi noi deprinderi ? (TIC)

.................................................................................................................................................
............................

 luat iniţiative?

47
 .................................................................................................................................................
...........................

 luat parte la munca cross curriculară din şcoală?

.................................................................................................................................................
...........................

 schimbat metodele dumneavoastră de predare?

.................................................................................................................................................
............................

 simţit că sunteţi mai obligat/ legat faţă de şcoala dumneavoastră?

.................................................................................................................................................
.............................

© MICE project

B7 COMPETENŢE MANAGERIALE ALE PROFESORILOR

CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiect asupra competenţelor manageriale ale profesorilor

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Întrebări pentru chestionare sau discuţii de grup atât la nivelul parteneriatului cât şi al
şcolii. Posibilităţi de inter-evaluare între parteneri.

Referire de asemenea la D2, D3, C5

I Întrebări pentru chestionar sau discuţie de grup

Pot fi identificate câteva arii cheie privind competenţele manageriale ale profesorilor ce trebuie
evaluate în contextul unui proiect internaţional:
La nivelul parteneriatului La nivelul
şcolii
1) Competenţe de negociere
 a dat dovadă profesorul de aceste competenţe?
 în ce situaţii?
 cu cine ?
 cu ce rezultat?

2) Competenţe de colaborare
 a dat dovadă profesorul de aceste competenţe?

48
  în ce situaţii?
 cu cine ?
 cu ce rezultat?

3) Asumarea responsabilităţii
 a dat dovadă profesorul de aceste competenţe?
 în ce situaţii?
 cu cine ?
 cu ce rezultat?

4) Delegarea de sarcini
 a dat dovadă profesorul de aceste competenţe?
 în ce situaţii?
 cu cine ?
 cu ce rezultat?

5) Motivarea altora
 a dat dovadă profesorul de aceste competenţe?
 în ce situaţii?
 cu cine ?
 cu ce rezultat?

Aspecte ce pot fi îmbunătăţite în ariile cheie de mai sus:

 profesorii au întâmpinat dificultăţi în coordonarea proiectului?
 dacă da, cum s-au rezolvat aceste dificultăţi?

Dovezile pot include:

 referiri la planul de muncă al proiectului/buget/procese verbale ale întâlnirilor/ strategia de
diseminare.

© MICE project
C2 POLITICA ŞCOLII

CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiectul european asupra politicii şcolii.

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Întrebări pentru lista de verificare sau pentru interviu.

 Întrebări pentru discuţii de grup

I Listă de verificare pentru director sau coordonatorul de proiect

Şcoala dispune de un document care să indice politica sa în materie de internaţionalizare?

49
Şcoala dispune de un document care să indice politica sa privind proiectele Comenius?

1. Planul politicii şcolii.

 Cine a formulat documentul privind politica şcolii?
 Cine a fost implicat în discuţiile privind planul?
 Cine a aprobat planul privind politica şcolii?

2. Obiective generale.
 Planul Comenius face referiri la viziune/ planul de dezvoltare al şcolii?
 Este reflectată dimensiunea europeană în obiectivele generale ale şcolii?

3. Proiectul Comenius a fost prezentat profesorilor? În ce mod? Diferitele catedre au fost

de acord cu proiectul?

4. Există măsuri concrete care să faciliteze proiectele europene?

 a fost acordat profesorilor timp suplimentar pentru a se ocupa de proiect?
 s-a stabilit în şcoală un coordonator de proiect?
 există în şcoală o strategie privind detectarea nevoilor de formare ale angajaţilor?
 activităţile europene figurează în ordinea de zi a şedinţelor/consiliilor profesorale?

II Întrebări pentru discuţii de grup cu directorul şi profesorii

 Proiectul Comenius este în concordanţă cu viziunea şcolii?

 Proiectul Comenius este un proiect singular sau este o parte a unei strategii generale
privind internaţionalizarea?
 Proiectul este integrat în activităţile obişnuite din şcoală?
 Internaţionalizarea/globalizarea este luată în discuţie în activitatea de la clase?
 De ce este implicată această şcoală în internaţionalizare? Care sunt obiectivele?
 Există dovezi privind politica şcolii privind internaţionalizarea ?

© MICE project

C4 LEGĂTURA CU COMUNITATEA

CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiect asupra legături şcolii cu comunitatea locală

50
SUGESTII PENTRU EVALUARE

Discuţii de grup

I Discuţii de grup

Întrebări cheie:

1. În ce măsură aveţi legături cu comunitatea locală?

2. Aceste legături sunt potrivite unor scopuri precise?
3. În ce măsură aceste legături ajută proiectul?
4. Există vreo participare a unor reprezentanţi ai comunităţii la activităţi din proiect?
5. Există un sprijin direct sau indirect (material sau financiar) din partea acestei relaţii cu
exteriorul ?
6. Aţi reuşit să intraţi în legătură cu toţi partenerii externi posibili? Dacă nu, de ce ?
7. S-a schimbat legătura şcolii cu comunitatea locală datorită proiectului? Cum?

Dovezi ale acestei legături

1. prezentarea materialelor care pun în evidenţă acestă legătură

2. articole în ziare
3. coneziuni între pagini WEB
4. activităţi desfăşurate în colaborare

© MICE project

51
 C5 IMPLICAREA ÎNTREGII ŞCOLI

CE ?

Evaluarea implicării întregii şcoli în proiect:

- implicare activă?
- conştientizare?
- responsabilitate?
- sprijin?

SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Chestionare pentru profesori si/sau elevi.

 Discuţii de grup/ întâlniri ale echipei şcolii

I Chestionar pentru evaluarea implicării întregii şcoli (pentru profesori şi elevi)

1. Care este numele proiectului european în care este implicată

şcoala?.....................................................................
.............................................................................................................................................................
............................

2. Scrie celelalte ţări implicate în

proiect.....................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
............................

3. Cine este coordonatorul de

proiect?.........................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
............................

4. Ai fost implicat în vreo etapă a proiectului?

Cum?..................................................................................................
.............................................................................................................................................................
............................
.............................................................................................................................................................
............................

5. Ai vrea să fi implicat într-un proiect

european?.......................................................................................................
.............................................................................................................................................................
............................

52
6. Cum ai aflat despre acest proiect?
 Întâlnire
 Revista şcolii
 De la alţi elevi/profesori
 Panou de afizare şi publicitate
 Altele
(specificaţi)........................................................................................................................
...............

7. Care sunt avantajele pentru tine că ai fost implicat în

proiect?..................................................................................
.............................................................................................................................................................
..............................
.............................................................................................................................................................
..............................

8. Care sunt avantajele pentru

şcoală?............................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
..............................

9. Ai avut contact personal cu cineva din şcolile partenere? Din ce

ţară?......................................................................
.............................................................................................................................................................
...............................

10. Ce modalitate de comunicare ai

folosit?.....................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
...............................

II Discuţii de grup cu profesorii şi personalul ne-didactic

Implicarea echipei manageriale.

 Echipa managerială facilitează sarcinile profesorilor implicaţi?

 Echipa managerială este implicată în dezvoltarea proiectului?
 Echipa managerială monitorizează integrarea progresivă a internaţionalizării în politica şcolii?
 Echipa managerială facilitează rezolvarea dificultăţilor care pot să apară?
 Cum sunt toate acestea organizate în şcolile partenere?

Implicarea profesorilor.

 Ca un progres al proiectului, numărul de profesori implicaţi a crescut?

 Au avut loc acţiuni menite să crească participarea membrilor echipei manageriale sau ai
echipei şcolii?
 Cum sunt toate acestea organizate în şcolile partenere?

53
Implicarea elevilor/ copiilor

 Câţi elevi sunt implicaţi direct în proiect?

 Au existat criterii pentru selectarea grupului ţintă? Mai sunteţi de acord cu această decizie?
 Profită şi alţi elevi de pe urma proiectului? În ce mod? Se poate îmbunătăţii aceasta?
 Cum sunt toate acestea organizate în şcolile partenere?

Implicarea părinţilor

 În ce mod au fost implicaţi părinţii?

 Sunt mulţumiţi de cooperare atât părinţii cât şi şcoala?
 Cum poate fi îmbunătăţită cooperarea dintre părinţi şi şcoală?

© MICE project

D3 COMUNICAREA ÎNTRE PARTENERII DE PROIECT

CE ?

Evaluarea comunicării între partenerii de proiect.

54
SUGESTII PENTRU EVALUARE

 Chestionare privind metodele şi frecvenţa comunicării.

 Discuţii de grup privind efectivitatea comunicării

I Chestionar

Cine completează acest formular?

Nume .........................................................................................................................

Rolul în
proiect?................................................................................................................................................
................

1. Strategie

Aveţi o strategie?
 limbi folosite în comunicare?
 înţelegere cu privire la frecvenţa comunicării?
 mijloace de comunicare?
 obiectivele comunicării?
 climat potrivit pentru rezolvarea problemelor?
 strategie privind colectarea materialelor?(portofolii pentru elevi şi profesori)

2. Dovezi

Există:

 un plan de activitate?
 exemple de comunicare (între profesori/între elevi)?
 rapoarte despre progresul proiectului?
 un portofoliu conţinând note privind comunicarea verbală (telefon) şi/sau fax/scrisori/e-mail-
uri legate de proiect?

II Discuţii de grup în timpul întâlnirilor dintre partenerii de proiect:

 Cunoaştem cu toţii persoanele de contact şi pe cele responsabile cu activităţile proiectului în

şcolile partenere?
 Avem obiective clare pentru comunicare?
 Avem o planificare clară a timpului şi termenelor limită pentru comunicare?
 Cunoaştem cu toţii destul de bine posibilităţile tehnice ale celorlalţi?
 Ce a fost bine făcut? Ce poate fi îmbunătăţit? De ce?
 Ce aţi dori să schimbaţi?

© MICE project

55
 Ghid de evaluare
COMUNICAREA

Se evalueaza Nu Se comunica bine? Da Nu se evalueaza

COMMUNICATION

Cum ?

prin
Discutii de grup cu profesorii
(proces de evaluare cu scop de corectare)

STRATEGIA Subiecte DOVEZI

Aveţi o strategie?  plan de activitate;
 limbi folosite în comunicare?  exemple de comunicare (între
 înţelegere cu privire la frecvenţa comunicării? profesori/între elevi);
 înţelegere cu privire la aşteptări?  agenda
 climat potrivit pentru discutarea problemelor?  rapoarte
 strategie privind colectarea indicatorilor de  note privind comunicarea verbală
performanta? (portofolii pentru elevi şi profesori) Materialele cu rol de indicatori pot fi culese pe tot
Strategia trebuie stabilită de la început proiectului cu parcursul proiectului ( păstrate în portifoliile
elevilor şi profesorilor).
scopul de a preîntâmpina orice problemă şi pentru a
clarifica procesul de rezolvare al oricărei probleme ce
ar putea să apară.

COMUNICARE
 cât de eficientă este comunicarea noastră?
 ce v-ar place să schimbaţi?
 cum/ când/ sarcini-acţiuni?

56
Pot conduce la modificarea / schimbarea strategiei

57
 D5 EVALUAREA

CE ?

Evaluarea evaluării activităţilor din proiect

SUGESTII PENTRU EVALUARE

‚Evaluarea’ parteneriatului nu ar trebui privită ca încă o sarcină suplimentară. Este într-un

anume fel rezultatul firesc al câmpurilor anterioare (D1-D4).
În timp ce celelalte câmpuri (A1-D4) sunt legate direct cu evaluarea, acest câmp ar putea fi
văzut ca un meta-nivel al evaluării. Câmpurile (D1-D4) pot reprezenta liste de verificare pentru
D5 cu scopul de a culege dovezi pentru procesul general de cooperare. Fiecare partener poate
verifica în mod regulat, înainte sau în timpul implementării proiectului, dacă punctele prezentate
în câmpurile D1-D4 sunt realizate şi poate păstra o urmă/ dovadă (Da/Nu) a progresului.

În cazul unui răspuns negativ, trebuie găsită o soluţie agreată de toţi partenerii. Dacă nu este
posibil să se îmbunătăţească cooperarea , acest lucru ar trebui notat în D5 pentru a înregistra şi
păstra ‚urma’ de progres.

I Portofoliu

Documentaţia referitoare la D1-D4 (plan de activitate, procese verbale ale întâlnirilor,

comunicaţia prin e-mail...) ar trebui colectată într-un portofoliu care ar putea reprezenta
instrumentul pentru D5. Portofoliul ar putea fi folositor în diverse moduri, de exemplu:
diseminarea informaţiilor între parteneri, diseminarea în alte şcoli, la nivelul autorităţilor
şcolare, la nivelul Agenţiei Naţionale etc....

II Procedura de Feedback (reacţie inversă/negativă)

Procedura de Feedback asigură ca dovezile pentru cooperarea în cadrul proiectului (D1-D5

adică procesele verbale ale întâlnirilor de lucru transnaţionale) să fie diseminate între
participanţii la PEE astfel ca fiecare să poată reacţiona şi contribui la proces. Procedura de
feedback poate include feedback extern ( autoritatea şcolară, părinţi, comunitatea locală, etc...).
Procedura de feedback permite tuturor participanţilor să asigure continuarea paşilor făcuţi la
diferite nivele în cadrul PEE.

Agenţia Naţională ar trebui să fie interesată de portofoliul complet pentru a pătrunde în

profunzimea PEE.
Acest portofoliu ar trebui să fie de asemenea de interes pentru autoritatea şcolară, pentru şcolile
învecinate etc...
Portofoliul poate ajuta şcolile în pregătirea întâlnirilor iar procedura de feedback poate promova
diseminarea rezultatelor vizitelor şi întâlnirilor.

Rezultate/consecinţe interculturale:
Partenerii de proiect ar trebui să fie conştienţi că multe dintre problemele ce ar putea să apară
sunt legate de interculturalitate şi limbă. De exemplu:

 puteţi fi dezamăgiţi de calitatea unor produse primite de la parteneri;

58
  puteţi avea puncte de vedere diferite privind aspectele financiare
 planificarea nu este acceptată, respectată...
 ...

Aspectele problematice trebuie discutate în mod deschis, într-o manieră senzitivă.

© MICE project

ANEXA 4

FORMULAR STANDARD DE RAPORT

A. DATE GENERALE

SCOALA: TARA: Numar de elevi participanti:

A fost participarea
oblogatorie?
Profesori implicati in proiect Cate ore a lucrat pentru
in anul: proiect fiecare profesor
Nume si disciplina predata (aproximativ)
1. -pentru descrierea si
2. explicarea proiectului:….
3. -pentru tema/continutul
4. propriu-zis:…….
. -pentru a colecta date in
. vederea evaluarii:……
. -pentru a indruma elevii:
. -pentru alte activitati (care?):
…. ……
-pentru redactarea
rapoartelor sau a
corespondentei cu partenerii:
…….
-pentru diseminarea
proiectului:……..
Proiectul este corelat cu
curriculum-ul?
Ce discipline au fost
implicate?
Elevii au primit note pentru
activitatile din proiect?
Explicati
Estimati cate persoane au

59
 fost implicate in proeict,
dinafara scolii

B. EVALUAREA DOMENIILOR COMUNE SELECTATE

Domeniu din Aprecieri pozitive Aprecieri negative Instrumente folosite

matrice
……. …………… …………………. ……………
…………… …………………. …………………. ………………..

BALANTA RECAPITULATIVA:
-Obiectivele au fost atinse?
-Care este valoarea adaugata a proiectului -pentru elevi
-pentru dumneavoastra
-pentru scoala?

C. EVALUAREA DOMENIILOR SPECIFICE SELECTATE DE SCOALA

DUMNEAVOASTRA

Domeniu din matrice Aprecieri pozitive Aprecieri negative Instrumente folosite

……. …………… …………………. ……………
…………… …………………. …………………. ………………..

BALANTA RECAPITULATIVA:
Obiectivele specifice ale scolii dumneavoastra au fost atinse?

D. EVALUAREA COOPERARII SI COORDONARII PROIECTULUI

Domeniu din matrice Aprecieri pozitive Aprecieri negative

Comunicare intre scoala
coordonatoare si scolile
partenere
Utilizare adecvata a
mijloacelor de comunicare
(TIC sau altele)
Trimiterea rezultatelor
evaluarii catre RE conform
cu planul/programul de
evaluare
Limbile folosite
Balanta rezumativa a
cooperarii intre parteneri

60
 Balanta rezumativa a
coordonarii proiectului de
catre scoala coordonatoare

E. IDEI CREATIVE DE IMBUNATATIRE A PROIECTULUI

Subiect: Notati ideile proprii!

Idei generale despre proiect (fiti cat mai
creativ!)
Continutul proiectului
Metode de lucru si activitati
Comunicarea intre parteneri si coordonator
Alte observatii

F. CUM SA IMBUNATATIM MANAGEMENTUL EVALUARII

Subiect: Observatii
Am ales domeniile cele mai potrivite?
Am ales instrumentele cele mai potrivite?
Observatii privind planul/programul de
evaluare
Comunicarea intre parteneri si coordonator

61
ANEXA 5- STUDIU DE CAZ- prezentare facuta de Olivia Jidveian,
Liceul Ion Creanga, Bucuresti

Raport privind rezultatele autoevaluării activităţilor şi efectelor produse de

derularea proiectului Comenius 1.1 cu tema :
“Pământul şi Universul”

I Prezentarea proiectului

Coordonatorul proiectului: Liceul Teoretic “Ion Creangă”- Bucureşti

Şcoli partenere: Marple Hall School- Stockport, Marea Britanie

La Salle Buen Consejo- Puerto Real, Spania

Echipele de lucru: Romania -29 elevi şi 3 profesori

Marea Britanie -22elevi şi 4 profesori
Spania -31 elevi şi 3 profesori

Tema proiectului în primul an: Modele de formare a Universului

În cadrul acestei teme s-au studiat şi s-au realizat materiale privind:

 Legende populare-Modele folclorice
 Modele religioase
 Modele ştiinţifice
o Antice
o Moderne şi contemporane
o Modelul Big Bang
o Evoluţia stelelor conform modelului Big Bang
 Gigantice roşii
 Nebuloase
 Nove şi Supernove
 Găuri negre
 Pulsari şi stele neutronice
o Argumente în favoarea modelului Big Bang
 Efectul Doppler
 Dovezi ale expansiunii Universului
 Soarele
o Evoluţia cunoştinţelor despre Soare
o Reacţiile de fuziune din Soare
 Sfârşituri posibile

Obiectivele proiectului

 Stimularea interesului elevilor pentru studiu prin activităţi extracurriculare;

 Dezvoltarea unor abilităţi specifice cercetării –căutarea şi selectarea materialelor
informative (în biblioteci şi pe Internet), studierea în mod individual şi în echipă a unor
materiale cu conţinut ştiinţific, redactarea unor referate şi prezentarea lor în faţa
colegilor şi partenerilor de proiect;

62
  Dezvoltarea de abilităţi de comunicare şi de lucru în echipă atât la nivelul scolii cât şi la
nivelul transnational al parteneriatului ;
 Dezvoltarea abilităţilor de utilizare TIC;
 Cunoaşterea unor sisteme de învaăţământ din ţări europene şi dezvoltarea conştiinţei de
cetăţean european.

Activităţi desfăşurate

 Formarea echipelor de lucru şi repartizarea sarcinilor;

 Activităţi de “team building” (construcţia echipelor);
 Stabilirea legăturii între elevii din ţări diferite care aveau aceeaşi sarcină de lucru;
 Studiu individual şi în echipă efectuat de elevi şi indrumat de profesori;
 Redactarea şi prezentarea materialelor la nivelul grupului de lucru şi al colegilor de
clasă;
 Traducerea şi transmiterea materialelor finale echipelor partenere;
 Întâlnirea, în Marea Britanie, a profesorilor implicaţi în proiect şi a câte 10 elevi din
fiecare ţară;
În timpul acestei întâlniri s-au desfăşurat urmatoarele activităţi:
 Exerciţii de cunoaştere şi lucru în echipă;
 Participare la ore;
 Competiţii sportive;
 Vizitarea observatorului astronomic Jodrell Bank şi a castelului Lime Hall;
 Vizită la Londra;
 Prezentarea materialelor informative privind specificul fiecărei ţări partenere şi a
materialelor realizate în cadrul proiectului de fiecare echipă naţională;
 Realizarea unei broşuri comune cu tema proiectului;
 Stabilirea subiectului proiectului pentru anul următor;
 Proiectarea paginii WEB a proiectului;
 Evaluarea întâlnirii şi a comunicării în cadrul proiectului şi stabilirea planului de
evaluare a primului an al proiectului;
 Realizarea materialelor finale în fiecare ţară parteneră;
o Broşuri
o Postere
o CD-ROM
o Finalizarea paginii WEB

Dificultăţi întâmpinate

 Cele mai mari dificultăţi au fost legate de comunicarea între ţări. Deşi s-a stabilit un
program de comunicare atât pentru elevi cât şi pentru profesori, acesta nu a fost respectat.
 Nu au fost respectate sarcinile de lucru şi termenele de transmitere a materialelor deşi
acestea au fost stabilite de comun acord . Materialele pe care trebuiau să le schimbe elevii
între ei înainte de întâlnirea din Anglia, au fost trimise partenerilor numai de către elevii
români . Materialele realizate de elevii celor trei echipe naţionale s-au caracterizat prin
diferenţe foarte mari privind volumul şi calitatea conţinutului, punând în evidenţă modul
total diferit în care a fost înţeleasă abordarea proiectului de către echipele de elevi şi
profesori din şcolile partenere.

63
 În ceea ce priveşte activitatea în cadrul liceului nostru, cel mai mare neajuns îl reprezintă
modul în care a fost informată despre proiect întreaga şcoală .

II Auto-evaluarea

Planul de autoevaluare s-a realizat după începerea derulării proiectului în timpul întîlnirii
din Anglia. Cu această ocazie s-a stabilit ca pentru autoevaluare să se folosească
instrumente de evaluare create în cadrul proiectului Comenius 2 “MICE”.

Auto-evaluare în România

Aspectele alese pentru autoevaluare în cadrul Liceului Ion Creangă au fost:

 Implicarea întregii şcoli (elevi, profesori, directori) C5
 Cetăţenia europeană A8
 Competenţe de predare ale profesorilor B3
 Competenţe sociale (de comunicare) ale elevilor A5
 Comunicarea in cadrul parteneriatului D3

Implicarea întregii şcoli C5

Instrument folosit : Chestionar

Implicarea elevilor

Structura eşantionului
 Număr elevi chestionaţi=130
 Număr de elevi din clase implicate în proiect= 65
 Număr de elevi din clase neimplicate în proiect= 65
 Număr de elevi implicaţi în proiect= 21

64
Clase participante la proiect Clase care nu au participat la proiect

Cunosc denumirea şi tematica proiectului 30 Cunosc denumirea şi tematica proiectului 8

elevi elevi
Cunosc parţial tematica proiectului 20 elevi Cunosc parţial tematica proiectului 6 elevi
Nu cunosc tematica proiectului 15 elevi Nu cunosc tematica proiectului 51 elevi

Cunosc ţările implicate în proiect : 55 elevi Cunosc ţările implicate în proiect : 13 elevi
Cunosc parţial ţările implicate în proiect 7 Cunosc parţial ţările implicate în proiect 29
elevi elevi
Nu cunosc ţările implicate în proiect 3 elevi Nu cunosc ţările implicate în proiect 23 elevi

Cunosc numele coordonatorului de proiect 47 Cunosc numele coordonatorului de proiect 39

elevi elevi
Ştiu doar ţara coordonatoare a proiectului 2 Ştiu doar ţara coordonatoare a proiectului 0
elevi elevi
Nu ştiu nimic despre coordonarea proiectului Nu ştiu nimic despre coordonarea proiectului 26
15 elevi elevi

Doresc necondiţionat să fie implicaţi în proiect Doresc necondiţionat să fie implicaţi în proiect

65
57 elevi
Doresc să fie implicaţi în proiect numai pentru
anumite teme 0 elevi
Nu doresc sa fie implicaţi în proiect 8 elevi
Au aflat de proiect :
-din întalniri în şcoală 5 elevi
-de la alţi elevi/profesori 41 elevi
-din panouri publicitare 0 elevi
-din alte surse 1 elevi
-din multiple surse 16 elevi
Nu au aflat de proiect 2 elevi
Au beneficiat de avantaje prin implicarea în
proiect 18 elevi
Nu au beneficiat de avantaje prin implicarea în
proiect 3 elevi
Derularea proiectului :
-prezintă avantaje pentru şcoală 43 elevi
47 elevi
Doresc să fie implicaţi în proiect numai pentru
anumite teme 6 elevi
Nu doresc să fie implicaţi în proiect 12 elevi
Au aflat de proiect :
-din revista şcolii 1 elevi
-de la alţi elevi/profesori 26 elevi
-din panouri publicitare 3 elevi
-din alte surse 2 elevi
-din multiple surse 23 elevi
Nu au aflat de proiect 10 elevi
Derularea proiectului:
-prezintă avantaje pentru şcoală 35 elevi
66
-nu prezintă avantaje pentru şcoală 22 elevi -nu prezintă avantaje pentru şcoală 30 elevi

Au avut contact personal cu cineva din Nu au avut contact personal cu cineva din
echipele partenere 18 elevi echipele partenere 65 elevi
-10 elevi prin poşta electronică
-8 elevi prin mai multe forme de
comunicare
Nu au avut contact personal cu cineva din
echipele partenere 47 elevi

Implicarea profesorilor

Numărul profesorilor chestionaţi a fost de 12, dintre care unul singur implicat în proiect.

Cunosc denumirea proiectului 3 profesori =25% din numărul de profesori chestionaţi.

Cunosc parţial tematica proiectului 4 profesori =33,33% din numărul de profesori chestionaţi.
Nu cunosc tematica proiectului 5 profesori =41,66 % din numărul de profesori chestionaţi.

Cunosc ţările implicate în proiect : 6 profesori =50 % din numărul de profesori chestionaţi.

67
Cunosc parţial ţările implicate în proiect 3 profesori =25 % din numărul de profesori
chestionaţi.
Nu cunosc ţările implicate în proiect 3 profesori = 25 % din numărul de profesori chestionaţi.

Cunosc numele coordonatorului de proiect 6 profesori=50 % din numărul de profesori

chestionaţi.
Cunosc doar ţara coordonatoare a proiectului 4 profesori= 33,33 % din numărul profesorilor
chestionaţi.
Nu cunosc nimic despre coordonarea proiectului 2 profesori =16,66 % din numărul profesorilor
chestionaţi.

Doresc să fie implicaţi în proiect 7 profesori=58,33% din numărul profesorilor chestionaţi.

Nu doresc să fie implicaţi în proiect 5 profesori=41,66 % din numărul profesorilor chestionaţi.

Au aflat de proiect -din întâlniri în scoală 2 profesori=16,66% din numărul profesorilor

chestionaţi.
-de la alţi elevi/profesori 4profesori=33,33% din profesorii chestionaţi.
-din multiple surse 4 profesorii=33,33% din profesorii chestionaţi.
Nu au aflat de proiect 2 profesori=16,66% din Numărul de profesori chestionaţi.

68
Profesorul implicat în proiect consideră că a avut avantaje prin această implicare.
Dintre profesorii neimplicaţi în mod direct în proiect 2=16,66% consideră că au beneficiat totuşi
de avantaje.

Derularea proiectului prezintă avantaje pentru şcoală: da 10 profesori =83,33% din profesori
nu 2 profesorii=16,66% din profesori

Au avut contact personal cu cineva din ţările partenere 1 profesor=8,33% din profesorii
chestionaţi. Contactul s-a realizat prin e-mail, telefon, fax, întâlnire directă.

Implicarea directorilor

Au fost chestionaţi ambii directori.

Ambii directori cunosc obiectivele şi finalităţile programelor Comenius 1.

Ambii directori consideră foarte importantă dimensiunea europeană în educaţie.

Ambii directori cunosc titlul proiectului şi ţările partenere.

Nici unul dintre directori nu cunoaşte numele exact al liceelor partenere.

Ambii directori cunosc numele coordonatorului de proiect şi al coordonatorului de proiect din

şcoală.

Ambii directori cunosc ce profesori sunt implicaţi în proiect.

Nici unul dintre directori nu ştie în mod exact câţi elevi sunt implicaţi în proiect.

Ambii directori au multe aşteptări de la proiect şi îl consideră foarte util.

Ambii directori au sprijinit şi sprijină profesorii implicaţi prin : participare la întâlniri, premieri,
suport prin participare la acţiuni de formare continua , încurajarea schimbului de profesori.

69
Ambii directori sunt implicaţi direct în proiect prin diseminare, co-finanţare. Directorul a
participat la vizita pregătitoare în Anglia, iar directorul adjunct va participa la vizita de studiu în
Spania.

Cetatenia europeana A8

Instrument folosit Chestionar

Structura eşantionului

Număr de elevi chestionaţi=117

Număr de elevi din clase implicate în proiect= 53
Număr de elevi din clase neimplicate în proiect= 64
Număr de elevi implicaţi în proiect= 18

Clase implicate în proiect-53 elevi Clase neimplicate în proiect –64 elevi

Cunoşti pe cineva (elev) care trăieşte într-o altă Cunoşti pe cineva (elev) care trăieşte într-o altă
ţară europeană? -DA 25 elevi ţară europeană? -DA 38 elevi
-NU 28 elevi -NU 26 elevi

Este interesat/interesată de sport / televiziune / Este interesat/interesată de sport / televiziune /

lectură / cinema / jocuri pe calculator /modă lectură / cinema / jocuri pe calculator /modă
/muzică ? (subliniaţi aspectele alese) /muzică ? (subliniaţi aspectele alese)
-Au ştiut să dea amănunte 25 elevi -Au ştiut să dea amănunte 37 elevi
-Nu au răspuns 28 elevi -Nu au răspuns 27 elevi

Locuieşte în oraş mare/ oraş mic / sat ? (subliniaţi Locuieşte în oraş mare/ oraş mic / sat ? (subliniaţi
aspectele alese) aspectele alese)
-Au ştiut să dea amănunte 25 elevi -Au ştiut să dea amănunte 37 elevi
-Nu au răspuns 28 elevi -Nu au răspuns 27 elevi

Locuieşte într-o casă / un Locuieşte într-o casă / un

70
apartament / / ? (subliniaţi aspectele
alese)
-Au ştiut să dea amănunte 25 elevi
-Nu au răspuns 28 elevi
Ce ştii despre şcoala în care învaţă ? ( gândeşte-te
la perioada din zi când învaţă, vacanţe, obiecte de
studiu, timp de joacă, etc.)
-Au ştiut să dea amănunte 18 elevi (cei implicaţi
direct în proiect)
-Nu au răspuns 35 elevi
Ce ştii despre regiunea în care trăieşte ? (gândeşte-
te la ce se produce în regiunea respectivă, echipe
de football, personalităţi, climă, monumente,
limbă vorbită)
-Au ştiut să dea amănunte 22 elevi
-Nu au răspuns 31 elevi
Ce ştii despre obiceiurile din zonă ? (gândeşte-te
la măncare, muzică, dans, meserii)
-Au ştiut să dea amănunte 15 elevi (dintre cei
implicaţi direct în proiect)
-Nu au răspuns 38 elevi
apartament / / ? (subliniaţi aspectele
alese)
-Au ştiut să dea amănunte 38 elevi
-Nu au răspuns 26 elevi
Ce ştii despre şcoala în care învaţă ? ( gândeşte-te
la perioada din zi când învaţă, vacanţe, obiecte de
studiu, timp de joacă, etc.)
-Au ştiut să dea amănunte 10 elevi
-Nu au răspuns 54 elevi
Ce ştii despre regiunea în care trăieşte ? (gândeşte-
te la ce se produce în regiunea respectivă, echipe
de football, personalităţi, climă, monumente,
limbă vorbită)
-Au ştiut să dea amănunte 22 elevi
-Nu au răspuns 42 elevi
Ce ştii despre obiceiurile din zonă ? (gândeşte-te
la măncare, muzică, dans, meserii)
-Au ştiut să dea amănunte 16 elevi
-Nu au răspuns 48 elevi
71
Cum comunici cu prietenul tău/ prietena ta? Cum comunici cu prietenul tău/ prietena ta?
(gândeşte-te la e-mail, scrisori, fotografii, casete (gândeşte-te la e-mail, scrisori, fotografii, casete
video, etc.) video, etc.)
-prin e-mail 7 elevi -prin e-mail 4 elevi
-telefon 3 elevi -telefon 3 elevi
-multiple forme 15 elevi -multiple forme 30 elevi
-nu comunică 28 elevi - nu comunică 27 elevi

Poţi să scrii mai jos două lucruri care sunt
asemănătoare şi două lucruri care diferă în modul
vostru de viaţă ?
-Au ştiut să dea amănunte 15 elevi
-Nu au răspuns 38 elevi
Poţi să scrii mai jos două lucruri care sunt
asemănătoare şi două lucruri care diferă în modul
vostru de viaţă ?
-Au ştiut să dea amănunte 16 elevi
-Nu au răspuns 48 elevi

Competenţe de predare ale profesorilor B3

Instrument folosit Fişa de observaţie

Structura eşantionului

Număr total de profesori asistaţi la ore=7

Număr de profesori implicaţi în proiect =1
Număr de profesori neimplicaţi în proiect =6

Profesorul are un proiect didactic pentru unitatea de continut? Da-7 profesori=100%

Material didactic folosit
1. Scris; Da 4 profesori=57,14%
2. Auditiv;
3. Prezentare orală; Da 7 profesori=100%
4. Scris pe tablă; Da 7 profesori=100%
5. Bazat pe noile tehnologii de informare şi comunicare DA 3 profesori=42,85%;
6. Vizual (casete video, filme) Da 3 profesori=42,85%

Cine prezintă materialele didactice?

72
 Profesorul 1=14,28%
Elevul 1=14,28%
Profesorul şi elevul 5=71,44%

Dacă elevul, vă rog descrieţi cum .

Metode activ participative 6 profesori=85,71%

Descrieţi interacţiunea profesor-elev

Metode activ participative 6 profesori=85,71%

Există evidenţa unor obiective cross-curriculare?

Da 5 profesori=71,44%
Nu 2 profesori=28,56%

Activitate în grup: Da 4 profesori=57,14%

Nu 3 profesori=42,86%
 Număr de grupe -diferit de la caz la caz
 Număr de elevi în grupă -diferit de la caz la caz
 Durata activităţii în grup-diferit de la caz la caz
 Reacţia de la grupe- pozitivă în toate situaţiile

Instrucţiunile privind activitatea au fost clare pentru elevi? Da 6 profesori=85,71%

Nu 1 profesor =14,29%

Competenţe sociale (de comunicare) ale elevilor A5

Instrument folosit Fişa de observaţie pentru inter-evaluare elevi

Structura eşantionului

Număr de elevi observaţi=113

Număr de elevi observaţi din clase implicate în proiect=59
Număr de elevi observaţi din clase neimplicate în proiect=54

Clase implicate în proiect 59 elevi

Intrebări cheie pentru observaţie Evaluare

1 2 3 4
11elevi= 42 elevi= 6 elevi= 0 elevi=
Cât timp a vorbit (el/ea) 18,64% 71,18% 10,17% 0%

15 elevi= 31elevi= 12elevi= 1elev=

Cât de relevantă a fost contribuţia în 24,43% 52,54% 20,34% 1,69%
desfăşurarea activităţii?
16 elevi= 29 elevi= 14 elevi= 0elevi=
Şi-a exprimat părerea într-un mod constructiv? 27,12% 49,15% 23,73% 0%

73
 28elevi= 20elevi= 10elevi= 1elev=
A fost atent/atentă la cei care vorbeau? 47,46% 33,9% 16,96% 1,69%

21elevi= 28elevi= 9elevi= 1elev=

A ajutat echipa să ajungă la o concluzie? 35,59% 47,46% 15,26% 1,69%

Evaluare : 1=foarte bine 2=bine 3=satisfăcător 4=nesatisfăcător

Clase neimplicate în proiect 54 elevi

Intrebari cheie pentru observaţie Evaluare

1 2 3 4
10elevi= 26elevi= 13 elevi= 5 elevi=
Cât timp a vorbit (el/ea) 18,52% 48,14% 22,07% 9,27%

15 elevi= 26elevi= 8elevi= 5elev=

Cât de relevantă a fost contribuţia în 27,78% 48,14% 14,81% 9,27%
desfăşurarea activităţii?
15 elevi= 24 elevi= 10 elevi= 5elevi=
Şi-a exprimat părerea într-un mod constructiv? 27,78% 44,43% 18,52% 9,27%

27elevi= 22elevi= 3elevi= 2elev=

A fost atent/atentă la cei care vorbeau? 50% 40,75% 5,55% 3,7%

17elevi= 30elevi= 5elevi= 2elev=

A ajutat echipa să ajungă la o concluzie? 31,48% 55,55% 9,27% 3,7%

74
Comunicarea in interiorul parteneriatului D3

Comunicarea a fost evaluată în timpul intalnirii din Marea Britanie, prin discuţii de grup
cu profesorii.

Aspectele discutate Concluzii

Strategia comunicarii Există dar nu este respectată
Limba de comunicare Engleza
Frecventa comunicarii Comunicarea nu este periodică ci haotică
Întelegerea cu privire la Nu se respecta sarcini autostabilite şi termene
aşteptări
Climat potrivit de Nu intotdeauna — când nu sunt respectate termenele, profesorii
comunicare parteneri consideră despre coordonatorul de proiect ca este prea
“military” şi “bossy” şi că “se doreşte prea mult de la un proiect
finanţat cu atât de puţin!”
Indicatori de performanţă Plan de activitate
Portofolii ale elevilor şi profesorilor
Evidenţa e-mailurilor schimbate
Agenda
Strategie privind colectarea Echipa româna verifică documentele în întalniri periodice
indicatorilor de performanţă Nu am vazut documentele celorlaltor echipe deşi ne-am înteles să
le avem cu noi în Marea Britanie .
Eficienţa comunicării Lasă de dorit. În urma discuţiilor am refăcut strategia de
comunicare dar lucrurile nu s-au îmbunătăţit.

Auto-evaluarea în scoala din Anglia

Aspecte ce au fost evaluate:

 Cetăţenia europeană A8 (elevi);
 Implicarea întregii şcoli C5 (chestionare aplicate elevilor).

75
Cetăţenia europeană A8

Instrument folosit Chestionar

Nu s-a comunicat numărul de elevi chestionaţi

Cunoşti pe cineva (elev) care trăieşte într-o altă ţară europeană? -DA 54%
-NU 46%

Este interesat/interesată de sport / televiziune / lectură / cinema / jocuri pe calculator /modă

/muzică ? (subliniaţi aspectele alese)
-Au ştiut să dea amănunte 54%
-Nu au răspuns 46%

Locuieşte în oraş mare/ oraş mic / sat ? (subliniaţi aspectele alese)

-Au ştiut să dea amănunte 54%
-Nu au răspuns 46%

Locuieşte într-o casă / un apartament / / ? (subliniaţi aspectele alese)

-Au ştiut să dea amănunte 54%
-Nu au răspuns 46%

Ce ştii despre şcoala în care învaţă ? ( gândeşte-te la perioada din zi când învaţă, vacanţe,
obiecte de studiu, timp de joacă, etc.)
-Au ştiut să dea amănunte 19%
-Nu au răspuns 81%

Ce ştii despre regiunea în care trăieşte ? (gândeşte-te la ce se produce în regiunea respectivă,

echipe de football, personalităţi, climă, monumente, limbă vorbită)
-Au ştiut să dea amănunte 32%
-Nu au răspuns 68%

Ce ştii despre obiceiurile din zonă ? (gândeşte-te la măncare, muzică, dans, meserii)
-Au ştiut să dea amănunte 32%
-Nu au răspuns 68%

Cum comunici cu prietenul tău/ prietena ta? (gândeşte-te la e-mail, scrisori, fotografi, casete
video, etc.)
-prin e-mail 16%
-telefon 6%
-scrisori 29%
-multiple forme 6%

Poţi să scrii mai jos două lucruri care sunt asemănătoare şi două lucruri care diferă în modul
vostru de viaţă ?
S-au enumerat lucruri asemănătoare (vârsta, ore de masă, animale de casă, limbi vorbite,
familii divorţate)
Nu s-au specificat procentele

76
Implicarea intregii scoli C5

Instrument folosit Chestionar

Numărul elevilor chestionaţi=60

Cunosc denumirea proiectului 46,% din numărul de elevi chestionaţi

Nu cunosc denumirea proiectului 54 % din numărul de elevi chestionaţi

Cunosc ţările implicate în proiect : 85 % Romania 69% Spania

Cunosc numele coordonatorului de proiect 62 % din numărul de elevi chestionaţi

Dintre cei 60 elevi chestionaţi 10 sunt implicaţi în proiect=16,66%

Doresc să fie implicaţi în proiect 77%

Au aflat de proiect : -din întâlniri în şcoală 15% din numărul de elevi chestionati
-de la alti elevi/profesori 85% din numărul de elevi chestionaţi
-revista 8% din numărul de elevi chestionaţi

Consideră că : -au beneficiat de avantaje prin implicarea în proiect

8% datorită subiectului, 38% prietenie, 23% vizite, 23% competenţe lingvistice, 15%
cultura

Derularea proiectului:-prezintă avantaje pentru şcoală 28% consideră că aşa pot învăţa despre
alte şcoli.

Au avut contact personal cu cineva din ţările partenere 23% din elevii chestionaţi (84% cu
romani şi 54% cu spanioli)
Comunicarea s-a făcut prin: discuţii directe(8%), e-mail(38%), alte moduri (31%)

Partenerii spanioli nu au transmis raportul de evaluare.

Interpretarea rezultatelor în cazul echipei din Romania

În urma prelucrării rezultatelor s-a ajuns la următoarele concluzii:

 Privind implicarea întregii şcoli:
 Modul în care s-a făcut publicitate şi s-a realizat diseminarea proiectului (prezentări în
Consiliul Profesoral, două panouri publicitare la parterul liceului, articol în revista
liceului, întâlniri şi prezentări la nivelul grupului de lucru ) nu a fost optim . Aceasta s-a
constatat din procentul scăzut al persoanelor (elevi, profesori) care ştiu într-adevăr ce se
întâmplă în cadrul acestui proiect (obiective, activităţi rezultate);
 Deoarece s-a constatat că sunt mai bine informate persoane din clasele în care învaţă elevi
implicaţi în proiect, în anul următor pe lângă publicitatea făcută cu mijloacele folosite în
acest an, se va realiza publicitate de la elev la elev (ocazional, în ore de dirigenţie, în
întâlniri special organizate), pe baza unui plan bine întocmit;
 Numărul mare al elevilor care, deşi nu sunt implicaţi anul acesta în proiect, doresc să
deruleze activităţi în cadrul proiectului, ne-a determinat să luăm decizia ca în anul următor
să lărgim echipa de lucru;

77
 Privind cetăţenia europeană:
 Există interesul elevilor liceului de a comunica cu persoane de aceeaşi vârstă din alte ţări;
 Informaţiile schimbate sunt de obicei nestructurate şi întâmplătoare. S-a observat că ştiu
să dea amănunte privind modul de viaţă, tipul de educaţie, obiceiuri, preocupări specifice
zonelor geografice în care trăiesc prietenii/cunoştinţele din alte ţări sau preocupări
comune un procent mult mai mare al elevilor implicaţi în proiect (72%) decât al celor
neimplicaţi în proiect (25%). De aceea, în anul următor vom încerca să stabilim contacte
şi să coordonăm comunicarea şi în cazul elevilor care nu sunt implicaţi direct în proiect;
 Privind competenţele de predare ale profesorilor:
 Majoritatea profesorilor observaţi folosesc metode activ-participative de predare-învăţare,
dar nu se poate trage concluzia că aceasta se datorează numai derulării proiectului
“Pământul şi Universul”. Facem această afirmaţie deoarece în şcoală se derulează si alte
proiecte ca “Educaţia 2000+”, profesorii participă la sesiuni de formare organizate de
ISMB, CCD sau Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Ceea ce este de remarcat este interesul
profesorilor pentru modernizarea şi îmbunătăţirea activităţii lor şi pentru acumularea de
informaţii privind sistemele educaţionale din alte ţări. Pentru a vedea în ce măsură
contribuie la dezvoltarea competenţelor de predare ale profesorilor proiectul Comenius
1.1 vom monitoriza în anii următori activitatea profesorilor implicaţi în proiect şi vom
evalua valoarea adăugată în cadrul activităţii lor.
 Privind competenţele sociale ale elevilor:
 S-a observat o îmbunătăţire a competenţelor sociale ale elevilor implicaţi în proiect în
raport cu cei neimplicaţi. Procentul elevilor implicaţi în proiect şi cu prestaţii
nesatisfăcătoare pe parcursul unor activităţi în echipă este de 1%, în timp ce acelaşi
procent pentru cei neimplicaţi în proiect este de 6%. Diferenţele sunt însă mici şi în anul
următor va trebui să insistăm asupra activităţilor care presupun lucru în echipă atât la
nivel naţional cât şi european.

III Propuneri
 Structura echipelor de lucru:
 Se vor extinde echipele profesorilor cu membri din mai multe arii curriculare;
 Se vor extinde echipele elevilor cu alţi elevi din mai multe niveluri şi din mai multe
clase.
 Formarea elevilor şi profesorilor pentru lucrul în echipă:
 Se vor organiza, atât la nivelul profesorilor cât şi la nivelul elevilor, sesiuni de formare
privind lucrul în echipă şi comunicarea;
 În cadrul orelor de dirigenţie vor fi folositi elevii implicaţi în proiect ca resurse pentru
desfăşurarea activitaţilor privind dezvoltarea deprinderilor de comunicare şi lucru în
echipă.
 Tematica proiectului:
 În cadrul temei generale a proiectului, se vor stabilii, prin negociere cu elevii, subiecte
de interes comun pentru aceştia.
 Monitorizare şi evaluare :
Deoarece în primul an al proiectului organizarea monitorizării şi evaluării s-a făcut cu
întârziere, s-au întâmpinat dificultăţi în acest proces şi eficienţa evaluării pe parcurs a
scăzut deoarece prelucrarea datelor cu întârziere nu a permis efectuarea corecţiilor. De
aceea, în următorul an al proiectului planul de monitorizare şi evaluare se va întocmi în
avans , adică o dată cu planul de implementare, ca o completare a acestuia.
 Monitorizarea:

78
 Ce ? Vom stabili 6 aspecte, în corelaţie cu obiectivele din planul managerial al şcolii.
Dintre aceste aspecte vom stabili cu echipele partenere ca două să fie comune .
De Pentru a culege informaţii în vederea auto-evaluării şi pentru îmbunătăţirea
ce ? derulării proiectului prin corectarea aspectelor negative.
Când Vor fi monitorizate toate activităţile din planul de implementare şi în funcţie de
? aspectele alese pentru monitorizare şi auto-evaluare se va stabili o planificare a
monitorizării.
Cum ? Folosind instrumente de evaluare create în cadrul proiectului Comenius 2.1
“MICE- T”, sau instrumente de evaluare create în mod special pentru aspectele
alese.
Cine ? Se vor stabili responsabili cu evaluarea în cadrul fiecărei echipe de lucru;
echipele vor desemna, în funcţie de aspectul monitorizat şi evaluat , elevii sau
profesorii care vor face monitorizarea
 Evaluarea:
 Pentru respectarea validităţii şi a fidelităţii evaluărilor ce se vor efectua se va
recurge la o strategie de “evaluare per-principium”:
 Principiul eficacităţii – raportarea obiectivelor atinse la obiectivele
prestabilite pentru fiecare etapă a proiectului;
 Principiul eficienţei – raportarea obiectivelor atinse la resursele utilizate în
fiecare etapă a proiectului;
 Principiul fezabilităţii – raportarea obiectivelor la stadiul de implementare al
proiectului în fiecare etapă;
 Principiul progresului – măsurarea diferenţelor dintre rezultatele aplicării
proiectului şi etapa iniţială;
 Principiul impactului proiectului – efectele produse în mediile vizate.
 Aşa cum s-a menţionat anterior, se va realiza un plan integrat de implementare,
monitorizare şi evaluare, în care vor fi luate în consideraţie următoarele aspecte:
 Acest plan va fi realizat înainte de începerea anului 2 al proiectului;
 Vor fi definite clar obiectivele evaluării;
 Se vor stabili abordările/modalităţile de evaluare cele mai bune pentru
fiecare obiectiv;
 Se vor stabili responsabilii cu evaluarea în fiecare echipă de lucru.
Coordonatorul proiectului va răspunde de evaluarea întregii activităţi;
 Se va stabili conţinutul planului de monitorizare-evaluare;
o care sunt indicatorii cheie ce trebuie evaluaţi;
o ce instrumente se vor folosi;
o ce date ar trebui colectate în avans;
o care vor fi procesele ce trebuie evaluate şi când;
o ce rol şi nivel de participare va avea fiecare participant la evaluare;
o se vor defini scopul, structura , rezultatele aşteptate pentru raportul
final privind evaluarea;
o se va stabili data realizării raportului final de evaluare;
o se va stabili costul total al activităţii de monitorizare-evaluare.
 Coordonarea evaluării:
o va trebui să ne asigurăm că toţi cei implicaţi în proces au înţeles
scopul, procesul şi abordarea utilizată în evaluare;
o va trebui să acordăm un sprijin corespunzător atât logistic cât şi
profesional evaluatorilor;

79
 o va trebui să asigurăm flexibilitate pentru reorganizare astfel încât
evaluarea să fie cât mai bună şi eficientă.
 După obţinerea rezultatelor evaluării:
o acestea trebuie comunicate echipei de lucru;
o trebuie organizate întâlniri pentru a se analiza rezultatele evaluării cu
toţi cei implicaţi în proiect;
o dacă rezultatele evaluării nu sunt favorabile, nu ucideţi “mesagerul”!.
 Evaluarea evaluării:
o a realizat evaluarea obiectivele iniţiale?
o ar fi putut fi ea mai eficientă şi mai efectivă?
o Ca şi în exemplul de faţă, trebuie scrise sugestii pentru următorul an
al proiectului şi acestea trebuie discutate cu echipa de lucru.

80