Sunteți pe pagina 1din 5

CURSUL nr.

5
FORME ALE COMUNICĂRII ORALE ŞI SCRISE:
CURRICULUMUL VITAE, DIZERTAŢIA, INTERVIUL DE ANGAJARE
Comunicarea în scris implică un control conştient al mesajului, un control asupra corectitudinii şi a
veridicităţii elementelor informale, expresive şi formale care formează conţinutul mesajului.
Pentru a înţelege cât mai bine comunicarea în scris trebuie să o raportăm în permanenţă la
comunicarea orală situaţie în care vom observa atât avantaje cât şi dezavantaje ale celor două forme de
comunicare.
Astfel, la comunicarea în scris vom identifica următoarele caracteristici:
● controlul conştient al elementelor informale, expresive şi formale care formează conţinutul
mesajului. Putem reveni şi corecta sau preciza anumite date.;
● prezentarea clară şi atent structurată a argumentelor şi motivaţiilor asupra opiniilor şi a
materialului documentar;
● verificarea, corectarea şi aplicarea, în redactare, a regulilor limbii române corecte;
● caracterul definitiv şi ireversibil al mesajului - verba volant, scripta manent. De multe ori, tocmai
acest caracter de lucru definitiv duce la ezitări din partea emiţătorului. Având la dispoziţie timpul şi
opţiunile, comunicarea scrisă nu va beneficia de spontaneitate.;
● Comunicarea în scris este mai complexă, deoarece presupune stăpânirea competenţelor de citit-
scris, dar şi obligaţia cunoaşterii regulilor de ortografie şi punctuaţie.
● Comunicarea în scris nu permite controlul asupra receptării mesajului şi nu poate avea un
feedback imediat.
● Comunicarea în scris permite lectorului posibilitatea de a relua lectura şi de a cântări cu atenţie,
atât corectitudinea formulării mesajului, cât şi veridicitatea conţinutului.
Redactarea mesajelor. Când receptorul manifestă interes şi este deschis mesajului, se recomandă o
abordare directă. În corpul discursului trebuie să se ofere o listă de motive pentru care pronunţăm acest
discurs. E bine să încheiem discursul cu o idee pozitivă, cu o perspectivă de viitor sau cu o propunere:
ce trebuie făcut, cum şi de ce.
Cele mai cunoscute forme ale comunicării orale şi scrise sunt:
1). Disertaţia (lat. sererre = a strânge, a împleti) este o lucrare personală care este structurată după
criterii precise.
Dizertaţia este o lucrare academică care necesită respectarea unor reguli şi norme prin care se
reglementează forma şi conţinutul lucrării. Nerespectarea acestor reguli duce la depunctarea lucrării,
deci şi a candidatului.
Disertaţia trebuie să demonstreze cunoaşterea ştiinţifică avansată a temei abordate, să conţină
elemente de originalitate în dezvoltarea sau soluţionarea temei, precum şi a modalităţii de validare
ştiinţifică a acestora.
Elaborarea si prezentarea disertaţiei se poate face într-o limba de circulaţie internaţionala, conform
prevederilor contractului de studii universitare de masterat. În situaţia în care disertaţia este scrisă
într-o altă limbă decât cea română, lucrarea va fi însoţită de un rezumat redactat în limba română sau
invers.
Disertaţia se susţine în şedinţă publică în faţa comisiei de disertaţie. În cazul disertaţiilor redactate
într-o limbă de circulaţie internaţională, susţinerea publică se poate face în limba respectivă.
Prezentarea disertaţiei se axează pe contribuţiile masterandului în realizarea ei şi pe elementele de
originalitate. Rezultatele evaluării disertaţiei se exprimă prin note de la 1 la 10. Promovarea disertaţiei
se face de către masteranzii care au obţinut cel puţin media 6. În cazul nepromovării disertaţiei,
candidatul se poate prezenta la o a doua sesiune de susţinere a disertaţiei, cu schimbarea temei
disertaţiei.
Forma lucrării:
- aşezarea în pagină este corectă, îngrijită;

1
- textul este lizibil, fără greşeli de tehnoredactare;
- se cere folosirea semnelor diacritice;
- repartiţia paragrafelor este coerentă şi logică;
- lucrarea are aparat critic unitar şi coerent. Trebuie să respecte normele citării.
- lucrarea trebuie să respecte regulile de ortografie şi de punctuaţie;
- bibliografia finală a lucrării este organizată conform regulilor academice;
- obiectivele şi contextul lucrării sunt bine enunţate şi explicate;
- lucrarea are o introducere şi o concluzie;
- capitolele lucrării au un paragraf introductiv şi un paragraf final cu concluzii;
- titlul lucrării şi titlurile capitolelor şi subcapitolelor reflectă în mod adecvat conţinutul lucrării;
- referinţele bibliografice sunt complete. Sunt citate lucrările de referinţă şi lucrările importante din
domeniu;
- apelul la citate trebuie să fie justificat, relevant şi echilibrat;
- trebuie să existe conexiuni logice între paragrafe şi idei.
Conţinutul lucrării:
- Dizertaţia este o lucrare academică, bazată pe consultarea critică şi creativă a unei bibliografii
teoretice relevante pentru tema abordată.
- Lucrarea nu este rezultatul coroborării de informaţii luate din diverse surse, ci al integrării şi
interpretării proprii.
- Noţiunile şi conceptele utilizate sunt definite şi corect folosite.
- Prezenţa unui studiu de caz sau a unor aplicaţii specifice care să susţină ideile expuse în partea
teoretică a lucrării.
- Există puncte de vedere proprii, originale şi interesante.
- Lucrarea este originală prin selectarea şi asocierea inedită a informaţiilor, prin actualitatea
aspectelor/fenomenelor supuse analizei.
- Ideile prezentate trebuie să fie ilustrate cu exemple relevante.
Pentru o cât mai bună înţelegere a subiectului prezentat, alcătuiţi o scurtă introducere, fără obiecti-
ve literare. Informaţi-vă cititorii, ascultătorii, evaluatorii despre modul în care se vor problemele puse
în discuţie şi nu despre subiectul în sine.
Rezultatele investigaţiei prezentate printr-o argumentaţie bine articulată vor fi reluate în concluzii.
Înainte de redactarea unei dizertaţii trebuie să ne punem următoarele întrebări:
● conceptele şi cuvintele-cheie au definite şi prezentate în mod corect?
● sursele de informaţie sunt suficiente?
● aprecierile sunt relevante pentru subiect?
● planul lucrării este bine articulat, structura lui este echilibrată?
● argumentele prezentate se susţin reciproc, sunt ele imbatabile?
Redactarea unei asemenea lucrări trebuie să se facă într-o limbă literară corectă, într-un stil corect,
propriu, adecvat subiectului.
O asemenea lucrare poate avea următoarea structură:
● Introducere: - delimitări conceptuale privitoare la subiectul abordat;
- problematică şi contur;
- anunţarea planului;
● Structura planului în detalii: - prima parte;
- frază de legătură;
- primul subcapitol (idee, exemple);
- al doilea subcapitol (idee, exemple);
- tranziţie;
- partea a doua (decupajul ideatic primei părţi);
● Concluzie: răspuns la problemele ridicate;
● Perspective;
● Bibliografie.
Sau:
Cuprins

2
Lista tabelelor, graficelor şi casetelor;
Rezumat (într-o limbă străină de circulaţie internaţională);
Introducere;
Motivaţia, importanţa şi metodologia cercetării;
Abrevieri;
Cap 1. Titlul primului capitol;
1.1. Subcapitolul 1;
1.2. Subcapitolul 2;
1.3. ....
Cap 2. Titlul celui de al doilea capitol;
2.1. Subcapitolul 1;
2.2. Subcapitolul 2;
2.3. ....
Cap. 3. Studiu de caz
Cap. 4. Concluzii generale aferente lucrării
Bibliografie sau Referinţe bibliografice
Lucrarea trebuie să fie redactată într-o formă ,,curată”, lizibilă, pentru a putea fi citită şi înţeleasă
cu uşurinţă. Pentru aceste motive, trebuie să se evite ştersăturile, abrevierile neconsacrate, folosirea
unei ortografii şi punctuaţii corecte precum şi a unei aşezări în pagină adecvate pentru ca cititorul să
înţeleagă mai bine structura lucrării. Se recomandă folosirea unui stil sobru fără abuz de repetiţii,
expresii argotice sau lirice, evitarea unor concluzii pretenţioase etc.
Reţineţi! - Paşii de urmat în vederea finalizării studiilor prin susţinerea lucrării de disertaţie:
1. Alegerea temei/domeniului de cercetare.
2. Contactarea cadrului didactic coordonator.
3. După primirea acceptului din partea cadrului didactic coordonator se va întocmi o cerere ce va fi
înmânată acestuia.
4. Prezentarea schiţei lucrării de disertaţie cadrului didactic coordonator.
5. Documentarea în vederea realizării lucrării de disertaţie.
6. Întocmirea lucrării.
7. Realizarea prezentării in format digital în vederea susţinerii lucrării şi discutarea acesteia cu
cadrul didactic coordonator.
2). Interviul de angajare este o probă care evaluează calităţile de exprimare verbală şi în scris,
calităţile de ascultare şi de interpretare corectă a indicilor nonverbali. Obiectivul principal al interviului
este de a vedea în ce măsură obiectivele unei persoane corespund obiectivelor angajatorului, în ce
măsură competenţele unei persoane sunt compatibile cu cerinţele angajatorului.
Astfel, pentru cel care urmează să se angajeze, acesta trebuie:
● să răspundă cu succes la întrebările care îi sunt adresate;
● să deţină în prealabil câteva informaţii despre angajator, ceea ce ajută la înţelegerea mai bună a
întrebărilor;
● să stabilească o relaţie bună cu intervievatorul;
● să fie încrezător în posibilitatea de a deveni membru al organizaţiei respective;
● să se prezinte ca persoana de care organizaţia are nevoie.
Interviul se desfăşoară pe baza unor întrebări de tipul: De ce v-aş angaja? Ce fel de persoană
sunteţi? Cum aţi fi ca angajat? Veţi fi responsabil, eficient, creativ, entuziast etc.? Cum demonstraţi
interesul dvs. pentru activitatea organizaţiei? Cât ne veţi costa? Ce nu ne-aţi spus despre dvs.? Cât timp
va trece până când vă veţi căuta o altă slujbă?
E bine să exersăm câteva răspunsuri înainte de interviu, să facem câteva exerciţii cu un prieten,
cunoscut, membru al familiei.
Întrebările cele mai frecvente dintr-un interviu sunt grupate pe următoarele direcţii:
Carieră
● De ce doriţi să vă angajaţi în organizaţia noastră?
● De ce credeţi că sunteţi potrivit pentru această poziţie?
3
● De ce doriţi o nouă slujbă?
● În mod ideal ce aţi dori să faceţi?
● De ce v-am angaja?
● Ce garanţii ne oferiţi că vă veţi integra?
● Cum vă veţi perfecţiona în viitor?
● Care este cel mai mic salariu pe care l-aţi accepta?
● Ce vă propuneţi pentru următorii cinci ani?
● Ce alte slujbe/companii aveţi în vedere?
● Dacă aţi avea posibilitatea, ce slujbă aţi alege?
● Când puteţi începe?
● Puteţi lucra peste program, în week-end?
Studii, pregătire profesională
● De ce aţi ales Universitatea?
● Ce v-a preocupat în timpul facultăţii?
● Cu ce lucrare aţi finalizat studiile?
● Vă consideraţi un lider în rândul studenţilor?
● Cum v-aţi plătit studiile?
● Dacă aţi putea alege din nou ce facultate aţi urma?
Experienţă
● Care sunt realizările dvs. în fiecare din posturile ocupate până în prezent?
● De ce v-aţi schimbat slujba?
● Cum se derulează o zi din viaţa dvs.?
● Ce apreciaţi la şeful dvs.? Ce vă displace?
● Ce slujbă v-a plăcut mai mult? De ce?
● Aţi fost concediat? De ce?
Personalitate, alte consideraţii
● Povestiţi despre dvs..
● Care vă sunt punctele slabe? Dar punctele forte?
● Ce vă face să vă pierdeţi cumpătul?
● Ce faceţi în timpul liber? Ce cărţi citiţi? Ce rol joacă familia în viaţa dvs.?
● Cum lucraţi în condiţii de stress, dar în condiţii de termen-limită?
● Cum vă adaptaţi la schimbare? În ce măsură aveţi iniţiativă?
● Sunteţi creativ, tactic, analitic?
● Ce calităţi vă recomandă?
Prin răspunsurile pe care le daţi, asiguraţi-vă potenţialul angajator că sunteţi compatibil cu
obiectivele organizaţiei; nu faceţi afirmaţii negative despre dvs., despre slujbe anterioare, şefi,
probleme de familie, eşecuri sau temeri. Trebuie să inspiraţi încredere.
Trebuie să fiţi conştient că de dvs. depinde imaginea pe care o veţi face intervievatorului: alegeţi o
costumaţie sobră, decentă, costum de culoare gri, bleumarin etc.
Pregătiţi un curriculum în care să aveţi copii ale actelor de studii, caiet de notiţe, încercaţi să
ajungeţi înainte cu ½ oră pentru a vă relaxa, pentru a parcurge notiţele.
Dacă un angajat al organizaţiei vă aşteaptă, pentru a vă conduce, nu-l trataţi cu superioritate, nu-i
adresaţi prea multe întrebări.
Când sunteţi chemat, mulţumiţi secretarei, salutaţi pe cel care vă intervievează, apoi aşteptaţi în
picioare până sunteţi invitat să luaţi loc.

Încercaţi Evitaţi
- stabiliţi contact vizual cu interlocutorul; - să fumaţi, să mestecaţi gumă
- să aveţi o atitudine; - să oferiţi răspunsuri de 2-3 cuvinte;
- să vă exprimaţi interesul şi hotărârea de a vă - să minţiţi sau să accentuaţi ceea ce vă
implica în activităţile organizaţiei; avantajează;
- convingeţi-vă că interlocutorul vă cunoaşte - să vă priviţi ceasul;
calităţile;
- să ascultaţi; - să fiţi nervos; să adresaţi întrebări de genul:
4
concedii, vacanţe, beneficii etc.;
- să răspundeţi direct la întrebări; - să discutaţi probleme personale, financiare, de
familie;
- să fiţi optimist; - să întrerupeţi interlocutorul, să păreţi ostil;
- să vorbiţi clar - să vă criticaţii foştii subalterni sau şefi
În finalul interviului, mulţumiţi pentru şansa acordată, arătaţi că sunteţi sincer interesat de slujbă,
luaţi-vă rămas bun în mod elegant. Trimiteţi o scurtă scrisoare de mulţumire celui care v-a intervievat
în care să mulţumiţi pentru timpul acordat. Dacă nu primiţi niciun răspuns, trimiteţi o scrisoare în care
solicitaţi informaţii despre rezultatele interviului. Dacă nu aţi fost admis contactaţi persoana care v-a
intervievat şi întrebaţi motivul pentru care aţi fost respins. Puteţi primi informaţii care vă vor ajuta la
interviurile viitoare.

3). Redactarea unui Curriculum Vitae


Selecţia pentru un interviu se face pe baza unui Curriculum Vitae (CV), un text biografic care
cuprinde informaţii clare, succinte şi precise privitoare la coordonatele personale, educaţionale şi
profesionale.
CV-ul trebuie elaborat în aşa fel încât să-l convingă pe angajator să vă ofere postul vizat. CV-ul
trebuie să conţină următoarele:
● nume şi prenume;
● date de contact: adresă, telefon, fax, e-mail;
● date personale: data naşterii/vârsta, starea civilă, cetăţenia;
● obiective profesionale;
● educaţie, pregătire profesională (în varianta franceză de CV, sunt enumerate etapele formării
profesionale în mod cronologic, iar în varianta anglo-saxonă, invers cronologic);
● cursuri/stagii de specializare;
● experienţă profesională;
● proiecte/cercetare ştiinţifică;
● premii/burse;
● afilieri profesionale;
● publicaţii;
● limbi străine;
● operare PC;
● interese/hobby-uri;
● referinţe;
● 2-3 nume care pot da recomandări.
CV-ul dvs. trebuie să fie îngrijit, bine organizat, cu formulări dinamice:
- am absolvit un curs…;
- am absolvit cu succes un curs….
Puteţi apela la formule îndrăzneţe, dacă postul pe care îl vizaţi permite:
- designer,
- actor,
- pictor etc.

S-ar putea să vă placă și