Managerul şcolar - cerinţe şi dezvoltări actuale

“ Buna educatie este tocmai izvorul

din care iese tot binele in lume “

Immanuel Kant

Datorita contextului
devenit unul tot mai complex. Managerul de şcoală
trebuie sa beneficieze de o instruire potrivită, trebuie să își asume rolul de conducător
deoarece de la el se așteaptă decizii, organizare bună, optimizare a procesului instructiv-
educativ.
"Performantele școlare ale elevilor, precum si performantele metodologice şi profesionale
ale dascălilor sunt influențate de activitatea globala a managerului școlar."
Cerinţele, cărora trebuie să le corespundă un învăţământ modern sunt următoarele:
 Un astfel de învăţământ trebuie se formeze şi să dezvolte independenţa, inovaţia şi
creativitatea fiecărui individ pe măsura indisponibilităţilor sale, ţinând seama de nevoile
dezvoltării societăţii;
 Profesorul pregătit pentru o şcoală modernă urmează să asigure formarea şi dezvoltarea
unei atitudini corespunzătoare, receptivă, mobilă, flexibilă, complexă faţa de schimbări;
 Un învăţământ modern trebuie să permită fiecărui elev, nu numai să se dezvolte armonios,
să-şi formeze şi să-şi cultive optimal toate disponibilităţile, ci să contribuie şi la realizarea
omului ca om, cultivându-i cele mai alese însuşiri spirituale (cultură aleasă, devotament,
demnitate, nevoie de cunoaştere, aptitudini organizatorice etc.);
 Un învăţământ înaintat trebuie să-i pregătească pe elevi pentru o cooperare socială în
activitatea productivă şi în viaţa extraprofesională;
 educaţia pentru integrarea în profesiune, pentru viaţa de familie, trebuie să-şi găsească un
loc important într-un învăţământ modern.
          Se pot deosebi două tipuri de manageri în cadrul organizației școlare: managerul
instituției si managerul clasei. Capacitatea de a conduce este data de triunghiul format din
competenţe, autoritate şi responsabilitatea managerială.
Competenţe

Capacitatea
de a
Autoritate conduce Responsabilitate
 Diferența de statut şi rol între un profesor şi director este una extrem de importantă
deoarece saltul de la o funcție la alta presupune o oarecare pregătire. În general, s-a
constatat că cei mai buni profesori devin cei mai buni directori, dar pentru a fi un
bun  director e nevoie de ceva mai mult decât o bună activitate la clasă. A conduce o clasă de
elevi poate fi o performanţă dar nu una suficient de mare pentru a conduce o instituție. E
nevoie de o calificare specială dobândită şi prin participarea la cursuri speciale de
management.

          Directorul de şcoală nu este doar un manager administrativ, ci el este coordonatorul

întregii activităţi din unitatea școlară, atât în sens administrativ, financiar-contabil, cât şi în
sensul instructiv-educativ. El se subordonează Inspectoratului școlar, Ministerului, iar într-o
anumită măsură şi autorităţilor locale. Pentru a stabili competenţele unui manager școlar
trebuie să se definească  un status (poziția unui manager școlar în cadrul sistemului de
învăţământ şi a instituției școlare) şi un rol (felul cum se comporta un manager școlar,
precum si așteptările pe care le au de la el cei care-i sunt subordonați sau cei la care se
subordonează). Un director de şcoală are, în calitatea lui de manager, de îndeplinit
mai multe roluri: de reprezentant al statului, de reprezentant al comunităţii educative,
preşedinte al Consiliului profesoral si al Consiliului de Administraţie din unitatea de
învăţământ,  de a stabili, în conformitate cu Planul Unic Managerial scopul şi obiectivele
didactice; în plan financiar este ordonator de  credite; decident, în contextul în care a
conduce înseamnă obligatoriu a lua decizii;  de organizator în spațiul școlar pe care îl
administrează; mediator, fiind obligat să negocieze în rezolvarea unor situații care pot fi şi
conflictuale. Un alt rol al managerului școlar este cel de evaluator al activității pe care o
desfăşoară cadrele didactice şi elevii.

          Cel mai important lucru pentru un director este ca actul său managerial să fie
încununat de succes. Pentru ca acest lucru să se realizeze este necesară îndeplinirea unor
motivații, cum ar fi: propunerea unor obiective raționale; abordarea problemelor în
ansamblul lor; identificarea resurselor şi a variantelor de soluționare a unor probleme;
luarea raționala a deciziilor, alegerea variantelor organizatorice directe si economicoase;
recunoașterea propriilor limite şi greșeli precum şi identificarea soluționării acestora.

Structurată și dezvoltată în timp, știința managerială a trecut prin etape care au avut
o influență majoră asupra dezvoltării umane și are în prezent caracteristici și orientări
specifice lumii moderne, cum ar fi:  viziunea globală și integratoare de rezolvare a
problemelor – raportare la mediul extern național și internațional;  interdisciplinaritatea –
introducerea unor elemente din alte științe;  dinamismul – determinat de frecvența și
amploarea schimbărilor din societate;  universalitatea - transferul de concepte, principii,
tehnici și instrumente manageriale din domeniul activității industriale în toate celelalte
domenii ale vieții și activității umane, astfel că se vorbește curent de management agrar,
management bancar, financiar, educațional etc.;  profesionalizarea funcției de manager -
elita managerială a viitorului va proveni din școli, centre sau instituții recunoscute de
business, iar formarea continuă în domeniu va deveni o necesitate absolută.

Din cercetările efectuate în domeniu s-a observat că managerii dedică o mare parte a
timpului lor comunicării - întâlnirilor, convorbirilor telefonice, rezolvării corespondenţei etc.
și că aceștia au anumite responsabilități (în cadrul organizaţiei pe care o conduc sau în afara
ei) care nu se încadrează în totalitate în categoria funcţiilor manageriale. Concluzia acestor
studii a fost aceea că activităţile desfăşurate de un manager definesc trei categorii de roluri,
fiecare dintre aceste grupuri fiind divizate în subroluri:
1. Roluri interpersonale: reprezentare, lider, liant:
2. Roluri informaţionale: monitor, diseminator, purtător de cuvânt;
3. Roluri decizionale: antreprenor, mediator, distribuitor de resurse, negociator;
Fiecare dintre cele 10 roluri manageriale are importanța sa în ansamblul activității
personalului cuprins în structurile de conducere.

Dintre numeroasele categorii de abilități prezentate în literatura de specialitate, cele

propuse de cercetătorul american Robert L. Katz sunt de referință. În urma unor cercetări de
amploare, Katz a constatat că un manager are nevoie de trei categorii de abilități (engl.
skills):
1. Abilități tehnice: de a lucra cu instrumente și tehnică specifice.
2. Abilități interpersonale: de a lucra cu alți oameni, lucrul în echipă, comunicare,
relaționare, motivare.
3. Abilități cognitive: analiză critică, diagnoză, rezolvare de probleme, gândire creativă,
identificare de soluții, elaborare de strategii, relaționarea cu mediul extern.
Daniel Goleman (autorul conceptului de inteligență emoțională) nu numai că a
adăugat setului de competențe tehnice și cognitive pe cea emoțională, dar a plasat-o pe un
loc central în ceea ce privește leadershipul. El descrie inteligența emoțională ca pe un
amestec de stăpânire de sine, motivație, empatie, gândire liberă, tact și diplomație.
Modelul introdus de psihologul american are următoarele elemente:
1. Cunoașterea propriilor emoții (self-awareness), abilitatea de a le identifica şi de a le
recunoaște impactul asupra modului de manifestare.
2. Gestionarea emoţiilor (self-management), constând în controlul emoțiilor și alegerea
celei mai bune modalități de exprimare a acestora în diferite împrejurări.
3. Conștientizarea responsabilității sociale (social awareness) – recunoașterea emoțiilor
celorlalți, abilitatea de a înțelege și reacționa la emoțiile celor din jur.
4. Managementul relațiilor (relationship management) – abilitatea de a inspira, influența și
dezvolta relații interpersonale astfel încât să se comunice eficient și să se evite conflictele.
Goleman susține că inteligența emoțională conduce spre performanță în leadership
și determină cât de bine vor funcţiona toate celelalte aspecte organizaționale, deoarece: 
emoțiile aflate la un nivel primar pot influența semnificativ acuratețea deciziilor luate; 
dacă nu îşi cunoaşte şi nu reuşeşte să-şi gestioneze emoţiile şi sentimentele, liderul poate
întâmpina dificultăţi în încercarea de a-şi construi relaţiile cu ceilalţi;  prin dezvoltarea
inteligenţei emoţionale se pun în valoare aptitudinile intelectuale și creativitatea; un nivel
ridicat de inteligență emoțională creează un climat de lucru adecvat care contribuie la
obținerea unor rezultate de calitate. Starea de spirit a unui conducător are au un impact
semnificativ asupra celor pe care îi îndrumă. Dacă un lider acționează cu energie şi
entuziasm în orice condiţii, ei pot deveni o sursă de inspiraţie pentru ceilalţi membri ai
echipei și organizaţia sa prosperă, dar dacă liderul transmite emoţii negative şi disonanţă,
atunci întreaga organizație are de suferit.
Managerul trebuie să demonstreze că este şi adeptul muncii bine făcute și să
promoveze în activitatea sa și a colegilor de echipă cele trei atribute ale acesteia, așa cum
le-a specificat Howard Gardner.

1. Este de o calitate înaltă

2. Este realizată într-o manieră etică
3. Are influență asupra vieții celorlalți
Howard Gardner ( Profesor de Cognitie şi Educatie la Harvard Graduate School of
Education, autor al teoriei inteligentelor multiple ) ne atenţionează că a-ți cultiva mintea
este cel mai important lucru pentru a avea succes în viața personală și profesională.
De ce? Pentru că viitorul este imprevizibil și singurul mod de a face față unor schimbări
rapide și majore este să îți creezi o infrastructură mentală care să te ajute să te adaptezi la
orice fel de mediu și context.

Gardner consideră că cele cinci minți ale viitorului sunt:

1. Mintea disciplinată
2. Mintea care sintetizează
3. Mintea creatoare
4. Mintea respectuoasă
5. Mintea etică
Învăţământul este cel mai important factor al instruirii şi educării omului şi cel mai
dinamic domeniu sociouman, de aceea este necesara adoptarea unor strategii care dezvoltă
dimensiunea umanistă a personalităţii celor instruiţi.

Director adjunct al Liceului Tehnologic Nr. 1, loc. Corod, jud. Galați

Prof. Masgras Mariana

Bibliografie :
Kats, Robert, L. – Skils of an Effective Administrator, Harvard Business Review, 33(1),33-42,
1955;
Daniel Goleman, Emotional Intelligence, Why it can mattermore than IQ, Slideshare. net.
Peter f. Drucker,Management, Revised Edition, Harper Collins e-books;
Howard Gardner’s Theory of Multiple Intelligencies,www,niu.edu/facdev;