Disertatie - 5 With Cover Page v2

Accelerat ing t he world's research.
Responsabilitate Sociala Corporativa.

Studiu de caz: OMV Petrom
Lorincz Orsolya
Related papers Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

UNIVERSITATEA “BABEŞBOLYAI” CLUJNAPOCA
FACULTATEA DE STUDII EUROPENE

LUCRARE DE DISERTAǜIE

Coordonator stiintific: Absolvent:
Lect. Univ. Dr. Radu BARNA Lorincz Orsolya

2015

UNIVERSITATEA BABEŞBOLYAI CLUJNAPOCA
FACULTATEA DE STUDII EUROPENE
Afaceri Europene si Management de Programe

Responsabilitate Sociala Corporativa.
Studiu de caz: OMV Petrom

Coordonator stiinǝific: Absolvent:
Conf. Univ. Dr. Radu Barna Lorincz Orsolya

ClujNapoca

2015

1
Declaraţie

Prin prezenta declar că Lucrarea de disertatie cu titlul „Responsabilitate
Sociala Corporativa. Studiu de caz: OMV Petrom” este scrisă de mine şi nu a mai
fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ superior din
ţară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusive cele de
pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a
plagiatului:
toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din
altă limbă, sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei;
reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine
referinţa precisă;
rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.

ClujNapoca, Absolvent Lorincz Orsolya
14.06.2015 ___________________

2
CONǜINUT
I.INTRODUCERE……………………………………………………………………………….4
1.1 CE ESTE RESPONSABILITATE SOCIALA CORPORATIVA?...........................................5
1.1.1 Istoria si abordari……………………………………..………………………..…....6
1.1.2 ISO 26000 (SR)..........................................................................................................9
1.2 DOMENII DE INTERVENTIE…………...…………………..…………………………..…11
1.2.1 Echitate Sociala……………….………..…………………………………….….…11
1.2.2 Echilibrul Mediului…………………………………………………………....…...20
1.2.3 Eficacitate Economica……………………….………………………………..…...30
1.2.4 Buna Guvernanta…………………………………………………….………….....36
II. CSR PE PIATA PRODUSELOR PETROLIERE………………...…………………..…..41
2.1 PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA PIETEI PRODUSELOR PETROLIERE……...…...42
2.1.1 Proiecte de responsabilitate sociala …………………………………………....….42
III. STUDIU DE CAZ: OMV PETROM………………………………,......………..…..……46
3.1 SCURT ISTORIC AL COMPANIEI………..……………………………..…………..……47
3.1.1 Misiunea si viziunea companiei………………………………...………………....48
3.2 RAPORTURI ANUALE DE RESPONSABILITATE SOCIALA……………………....….50
3.2.1 Legislatia Uniunii Europene privind raportarea de CSR………………………….52
3.2.2 Politica de CSR a companiei OMV Petrom……………………………...……….53
3.2.3 Analiza financiara proiectelor de responsabilitate sociala……….………………..56
3.2.4 Strategia OMV Petrom pentru Sustenabilitate 2021……………………...…….....61
3.2.5 Comparatie cu alte companii in piata produselor petroliere………….…….……...64
3.2.6 Beneficiile asumarii unei politici de Responsbailitate sociala……………………..68
3.3 GREEN WASHING……………………………………………………………...………….70
3.3.1 Prejudicii cauzate de OMV Petrom………………….………………………….....70
3.3.2 Green washing si Responsabilitate sociala la OMV Petrom…………………...….71
IV. CONCLUZII……………………………..………………………………………………...76
Bibliografie……………………………………..…………………………………….………....78

3
I. Introducere

Am ales sa imi scriu lucrarea de disertatie despre tema Responsabilitatii sociale
corporative, deoarece consider ca aceasta este un domeniu nou, in intreaga lume, dar mai ales in
Romania, si este un domeniu care merita studiat si explorat.

In cea dea prima partea lucrarii voi explica conceptul de Responsabilitate sociala, si voi
descrie in detaliu cele patru domenii majore ale acesteia:echitate sociala, echilibrul mediului,
eficacitate economica si buna guvernanta.

In cea dea doua parte a lucrarii voi prezenta situatia actuala de pe piata produselor
petroliere in Romania. Voi prezenta cei patru mari competitori de pe piata si proiectele lor de
Responsabilitate social corporativa.

In ultima parte a lucrarii ma voi concentra pe studiul de caz: OMV Petrom. Voi prezenta
in detaliu misiunea si viziunea companie, proiectele lor de Responsabilitate sociala in ultimii 5
ani si analiza financiara a acestora. Acestea vor fi comparate cu celelalte trei jucatori de pe piata
produselor petroliere.

4
1.1 Ce este Responsabilitatea sociala corporativa?
Prin responsabilitate sociala intelegem aplicarea principiilor dezvoltarii durabile si bunei
guvernante in managementul companiei si proiectele acestora. Aceste principii sunt: echilibrul
mediului, echitatea sociala, eficacitatea economica, transparenta, comportament etic , implicarea
stakeholderilor etc.
Echilibrul mediului se refera la actiuni precum: reducerea, reutilizarea si reciclarea
materialelor utilizate in cadrul companiei si/sau al proiectelor; achizitionarea de bunuri si servicii
ecologice, utilizarea rationala a energiei si folosirea surselor alternative, utilizarea rationala si
nepoluanta a apei, gestionarea impactului asupra ecosistemelor si biodiversitatii, gestionarea
responsabila a deseurilor, diminuarea impactulurilor datorate transportului, monitorizarea si
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, respectarea si promovarea principiilor de mediu
recunoscute la nivel international.
Echitatea sociala se refera la actiuni precum: promovarea drepturilor egale, diversitatii si
nediscriminarii; asigurarea unor conditii de munca decente, asigurarea conditiilor de sanatate si
securitate, favorizarea invatarii continue pentru adaptabilitatea la piata muncii, recunoasterea
performantelor angajatilor si practicantilor, respectarea vietii private si protejarea datelor cu
caracter personal, stimularea culturii participative, cetateniei active si voluntariatului, respectarea
valorilor culturale si promovarea dialogului intercultural, respectarea si promovarea drepturilor
omului.
Eficacitatea economica se refera la actiuni precum: eficientizarea costurilor aferente
implementarii proiectelor, asigurarea sustenabilitatii rezultatelor proiectelor , gestionarea
impactului asupra economiei locale, crearea de locuri de munca durabile atat in cadrul companiei
cat si in cadrul proiectelor, utilizarea unor modele alternative de schimburi, respectarea
drepturilor de proprietatea intelectuala, promovarea Responsabilitatii Sociale in randul firmelor
si institutiilor partnere, promovarea formelor economiei sociale si verzi, sustinerea si dezvoltarea
structurilor non profit si neguvernamentale.
Buna guvernanta se refera la actiuni precum: comunicarea valorilor si principiilor de
comportament etic, identificarea si implicarea stakeholderilor in ciclul de viata al proiectelor de
CSR, participarea angajatilor la demersul de Responsabilitatea Sociala, asigurarea transparentei
5
deciziilor luate si activitatilor proiectelor de CSR, reducerea riscurilor de infractiuni si coruptie,
corelarea cu alte proiecte locale, nationale, europene sau internationale, raportarea
performantelor de Responsabilitate Sociala catre stakeholderi si publicul larg, dezvoltarea si
promovarea unor modele responsabile de finantare si parteneriat, imbunatatirea programelor si
politicile publice in urma rezultatelor obtinute prin proiectele de CSR.1
In urma constientizarii societatii civile asupra problemelor pe care marile corporatii le
genereaza ( de mediu, social), corporatiile au lansat notiunea de ‘Corporate social responsibility’
ca si replica .2

1.1.1 Istoria si abordari
Termenul de “Responsabilitate sociala corporativa” a devenit populara doar in secolul 20,
prin anii 1960.3 In anul 1953, Bowen a scris cartea fundamentala despre CSR, intitulata “Social
Responsibilities of the Businessman” (responsabilitatile sociale a omului de afaceri), iar de
atunci, sa produs o schimbare in terminologia din responsabilitatea sociala afacerii la CSR. De
altfel, acest domeniu a crescut semnificativ in ultimele decenii, iar astazi, putem observa un mare
numar de teorii si abordari legate de notiunea CSR.4
In urma mai multor cercetari, sa observat diferente intre abordarea Canadiana, Europei
Continentale si anglosaxone cu privire la CSR. Cele mai recente date arata faptul ca 90 % din
companiile europene aflate in topul ‘Fortune Global 250’ publica raporturi de sustenabilitate,
urmat de companiile japoneze cu un procent de 83%, in contrast cu companiile americane care
au un procentaj foarte scazut de 35%5 .
In urma cercetarii lui, Kolk a descoperit faptul ca 60% din raporturile de sustenabilitate
includ astazi si o parte numita guvernanta corporativa a sustenabilitatii inauntrul organizatiei, in
timp ce in 2002 raporturile de sustenabilitate nu elaborau aceasta tema. Kolk a descoperit si
faptul ca, companiile europene si japoneze sunt mai specifice decat companiile din Statele Unite
1
Asociatia REPER21, Ghidul Societal, Bucuresti, 2012, pg. 1819
2
Ibidem, pg. 2
3
Richard T. De George, Business ethics, Cornwall: Blackwell Publishing Ltd., 2003, pg 26
4
Elisabet Garriga, Domenec Mele, Corporate Social Responsibility Theories: Mapping the Territory,
Barcelona: Kluver Academic Publishers, 2004, pg. 51
5
Cynthia Williams, Ruth Aguilera, Corporate Social Responsibility in a Comparative Perspective, Illinois:
Oxford University Press, 2008, pg 2024
6
ale Americii in privinta “ aspectelor si responsabilitatilor organizationale pentru sustenabilitate”.
Insa, cea mai importanta descoperire a lui Kolk este in legatura cu verificarea externa a
raporturilor de sustenabilitate; in timp ce 45% din raporturile companiilor europene sunt
verificate extern, numai 24% si 3% din raporturile companiilor japoneze, respectiv americane
sunt verificate extern.6

Atitudini de Responsabilitate Sociala Corporativa
Responsabilitatea sociala corporativa este o forma de autoreglementare a corporatiilor
care este integrata in modelul lor de business. Acesta difera de la un model la altul: pe cand unele
corporatii doar respecta standardele minime cerute de normele internationale, altele se angajeaza
in actiuni dincolo de interesele firmei . Observand aceste diferente, autorii cartii “Exploring
corporate strategy” vorbesc de 4 tipuri de atitudini a firmelor cu privire la CSR. La prima
extrema, se afla companiile cu o atitudine de “Laissez faire”, care tradus din franceza inseamna
“lasat sa fie”. Interesele companiilor cu o atitudine de “Laissez faire” sunt: profit, crearea unor
locuri de munca, beneficiile shareholderilor pe termen scurt. Organizatiile de tip “Laissez faire”
au ca si scop atingerea obligatiilor minime de responsabilitate sociala, nimic mai mult. Aceasta
atitudine este de cele mai multe ori intalnita la companiile mici sau mijlocii, care pur si simplu
nu au destule resurse financiare pentru a adopta o atitudine mai proactiva. 7Cea dea doua
atitudine descrisa in cartea lui Johnson, Scholes si Whittington este cea de Interes propriu
constient (enlightened selfinterest). In contrast cu atitudinea de “Laissez faire”, cea dea doua
atitudine recunoaste importanta beneficiilor shareholderilor pe termen lung si importanta
mentinerii unei bune relatii cu stakeholderii. Justificarea actiunilor sociale este doar faptul ca
este bine pentru afacere. O reputatie buna a firmei este importanta pentru succesul financiar pe
termen lung, in consecinta, atitudinea catre proiecte sociale este mult mai proactiva decat la
companiile cu o atitudine de “laissez faire”. Prin urmare, sponsorizarea unor evenimente, este
cosniderata o simpla investitie pe termen lung. Cea de treia atitudine fata de CSR, descrisa in
cartea celor 3 auori mentionati mai sus, se numeste “Forum pentru interactiune cu stakeholderi”.
6
Ans Kolk, “Business Strategy and the Environment”, in Trends in sustainability reporting by the Fortune
Global 250, Vol. 12, no. 5, September 2003, pg. 279291.
7
Gerry Johnsons, Kevan Scholes, Richard Whittington, Exploring Corporate Strategy, Essex: Pearson
Education Ltd. 2008, pg 146
7
In contrast cu primele doua atitudini, atitudinea de “ Forum pentru interactiune cu stakeholderi”
pune mai mult accent pe relatia si bunastarea stakeholderilor (clienti, angajati), decat pe
bunastarea shareholderilor, incorporand in acest fel shareholderii in strategiile si obiectivele
organizatiei. Argumentul companiilor cu aceasta atitudine este faptul ca performanta unei
organizatii trebuie masurata intro masura mai pluralistica si nu doar din punct de vedere
financiar. Companiile din aceasta categoria pastreaza unele unitati neeconomice cu scopul de a
prezerva locurile de munca, si evita fabricarea si/sau vanzarea unor produse “antisociale” si sunt
pregatiti sa renunte la o parte din profit in favoarea bunului social.8
La cealalta extrema a categoriilor de atitudini se afla ceea ce autorii numesc “Formatorii
societatii”. In opinia Formatoriilor societatii , castigurile financiare au o importanta secundara
sau sunt chiar vazute ca si o constrangere. Majoritatea organizatiilor din aceasta categorie sunt
activisti a carora obiectivul este schimbarea societatii si a normelor sociale. Unele organizatii din
aceasta categoria sunt fondate pe aceste principii, cum ar fi cazul celor de la The Body Shop.
Rolul social devine in aceste cazuri ‘raison d’etre’ul afacerii.9

8
Gerry Johnsons, Kevan Scholes, Richard Whittington, Exploring Corporate Strategy, Essex: Pearson
Education Ltd. 2008, pg 147
9
Ibidem, pg 148
8
1.1.2 ISO 26000
Organizatia Internationala de Standardizare(ISO) este o confederatie internationala de
stabilirea normelor in toate domeniile cu exceptia electricitatii, electronicii si telecomunicatiilor.
ISO 26000 sau mai simplu: ISO SR, a fost lansat pe 1 Noiembrie 2010 si furnizeaza un ghid de
responsabilitate sociala. Obiectivul acesteia este sa contribuie la o dezvoltare durabila
sustenabila, prin incurajarea companiilor si organizatiilor sa practice responsabilitatea sociala ca
sasi imbunatateasca impactul lor asupra angajatilor, asupra mediului inconjurator si asupra
comunitatii in care activeaza.10
In comparatie cu celelalte certificari ISO, ISO 26000 este doar un ghid si nu ofera cerinte
pentru certificare ca si celelalte standarde. Scopul acestei ghid este strict de educatie a
companiilor in domeniul responsabilitatii sociale, deoarece nu exista o recompensa externa
specifica.
ISO 26000 este proiectat si pentru utilizarea organizatiilor nu doar pentru companii
multinationale . Aceste organizatii pot include: spitale, scoli, caritate si alte organizatii non
guvernamentale.
ISO 26000 urmareste promovarea intelegerea generela a ceea ce inseamna responsabilitate
sociala.
ISO 26000 abordeaza 7 subiecte de baza a responsabilitatii sociale, dupa cum urmeaza:
● Guvernanta organizationala
● Drepturile omului
● Practicile muncii
● Mediul
● Practici de operare echitabila
● Aspecte privind consumatorii
● Implicarea si dezvoltarea comunitatii11

http://www.iso.org/iso/home/standards/iso26000.htm , ISO 26000 Social Responsibilty, 17.04.2015
10
International Organization for Standardization, Discovering ISO 26000 Guidance on Social
11
Responsibility, Geneva, 2010, pg 9
9
Beneficiile implementarii ISO 26000
Performanta unei organizatii indomeniul Responsabilitatii Sociale, poate influenta printre altele,
si urmatoarele:
● Avantaj competitiv
● Reputatia
● Abilitatea de a atrage si de a mentine angajatii, shareholderii, partnerii si clientii
● Cresterea moralului, angajamentului si productivitatea angajatilor
● Perceptia investitoriilor, proprietarilor, donatorilor, sponsorilor si a comunitatii financiare
● Relatia cu guverne, companii, media, furnizori, clientii si comunitatea in care opereaza12

12
Responsibility, Geneva, 2010, pg 5
10
1.2 DOMENII DE INTERVENTIE
Dupa cum am explicat in prima parte a lucrarii, Responsbailitatea Sociala este compusa
din 4 domenii de interventie: buna guvernanta, echilibrul mediului, echitatea sociala si
eficacitatea economica.
Multe dintre companii si organizatii se limiteaza la domeniul mediului sau al socialului, uitand
de faptul ca responsabilitatea sociala se aplica si in economie si guvernanta, iar asta trebuie sa se
reflecte in compnaie.
In cele ce urmeaza, voi prezenta in detaliu, ce inseamna fiecare domeniu de interventie in
parte: buna guvernanta, echilibrul mediului, echitatea sociala si eficacitatea economica. In prima
parte a lucrarii am prezentat cateva exemple din fiecare domeniu de interventie, iar acum voi
detalia aceste exemple.

1.2.1 Echitatea sociala
Echitatea sociala se refera la responsabilitatea companiilor si organizatiilor fata de
angajatii si practicantii lor dar si fata de comunitatea in care activeaza si participantii in
proiectele de CSR a acestora. In randurile de mai sus am mentionat exemplele de echitate
sociala, care pot fi aplicate in politica de responsabilitate sociala a companiei, iar in urmatoarele
randuri le voi detalia.

Promovarea drepturilor egale, diversitatii si nediscriminarii
Acest principiu se aplica mai ales la recrutare si interviuri. Atunci cand o companie
recruteaza un nou personal trebuie sa aiba in vedere nediscriminarea la interviul, si trebuie sa
ofere sanse egale pentru toto candidatii indiferent de gen, varsta, religie, etnie sau orientare
sexuala. Ca sa promovese drepturile egale in aceste situatii, unele companii folosesc metoda de
anonim la recrutare. Asta inseamna ca inaintea citirii CVurilor, indiciile pentru gen, varsta sau
etnie sunt sterse, rezultatul fiind o procedura de selectie transparenta si obiectiva, bazata numai
pe studii si experiente.
11
Promovarea drepturilor egale si nediscriminarii se aplica si la atribuirea de sarcini, la
remunerare, conditii de munca, definirea criteriilor de performanta, evaluarea muncii prestate,
oportunitati de avansare, sanctionare si concediere.13
Sau facut foarte multe cercetari despre cum inluenteaza diversitatea performanta unui
grup sau al unei companii; unele studieaza diversitatea culturala iar altele studieaza diversitatea
rasiala, de gen, varsta si alte diferente. In general, studiile au identificat atat beneficii cat si
costuri datorita diversitatii unui grup. Aparent, diversitatea creste conflictul intrun grup, in
special in primele stagii de formare a grupului. Diversitatea poate fi un impediment pentru
performanta, insa daca exista un lider care stie cum sa managerieze un grup diversificat, aceste
probleme dispar. In consecinta, pe termen lung, grupurile diversificate au o performanta mai
buna.14

Asigurarea unor conditii de munca decente
Acest principiu se refera la aspecte legate de remuneratie(bonusuri, comisioane), avantaje
in natura, timp de lucru, flexibilitatea programului, concedii, intensitatea muncii, previzibilitatea
activitatilor, autonomie, sanatate si securitate, formarea profesionala, relatiile colegiale, politica
reclamatiilor, conditii de promovare, recunoasterea performantelor, durata contractului de
munca.
Pentru o transparenta privind conditiile de munca este indicat folosirea contractelor
pentru angajati dar si pentru practicanti sau voluntari, insotit de fisa de post, cu scopul de a
comunica clar conditiile de munca ale fiecarui membru al echipei.
Remunerarea trebuie sa fie decenta, si sa se tina cont de raportul intre salariul
minim/mediu in companie si in proiectele de CSR si salariul minim/mediu pe economie.
Remunerarea trebuie sa fie echitabila, adica trebuie sa se aiba in vedere raportul intre salariile
cele mai mari si salariile cele mai mici din companie sau din proiect.
13
Stephen P Robbins, Timothy A Judge, Organizational Behaviour, Prentice Hall: New Jersey, 2013, pg.
14
289290
12
Totodata, practicantii nu sunt voluntari! Daca reusesc sa obtina rezultate bune,
practicantii din inauntrul companiei trebuie remunerati fie cu salariu fie cu bonusuri de
performanta.15

Asigurarea conditiilor de sanatate si securitate
Prin asigurarea conditiilor de securitate se intelege masurile luate pentru reducerea
riscurilor si punerea la adapost a sanatatii echipei de proiect si a beneficiarilor.Una dintre
actiunile pe care companiile le pot face este incheierea de parteneriate cu serviciile de urgenta
(Ambulanta, Pompieri, Politie), atunci cand acesta organizeaza un eveniment de mare amploare,
deoarece este responsabil de securitatea participantilor.
Un alt exemplu de actiune este elaborarea unui Plan de amnagement al riscurilor care sa
detalieze pericolele potentiale ce pot aparea la locul de munca dar si in cadrul proiectelor
organizate de companie.
Totodata, este foarte important ca la locul de munca sa aveti trusa de prim ajutor si un
extinctor. Trebuie respectata Codul Muncii, care prevede obligatii clare privind sanatatea si
securitatea la locul de munca.Iata cateva exemple:
Art. 175: Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate
aspectele legate de muncă.
Art. 180: Instruirea angajaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:
(1) Angajatorul are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă.
(2) Instruirea se realizează periodic (…).
(3) Instruirea prevăzută la alin. (2) se realizează obligatoriu în cazul noilor angajaţi, al
celor care îşi schimbă locul de muncă sau felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o
întrerupere mai mare de 6 luni.
Art. 186: Angajatorii au obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul de medicină
a muncii.16

15
16
Ibidem, pg: 2829
13
Favorizarea invatarii continue pentru adaptabilitatea la piata muncii
Prin invatare continua se intelege asimilarea si dezvoltarea de abilitati, cunostinte si
calificari incepand de la viata prescolara pana la varsta de pensionare. Prin invatare nonformala
se intelege o invatare care se desfasoara pe baza unui obiectiv asumat al celui ce invata, acesta
definindusi singur parcursul educational in afara sistemului formal de educatie.
Pentru a favoriza invatarea continue cu scopul cresterii adaptabilitatii la piata muncii,
companiile ar trebui sa elaboreze programe de management a abilitatilor si cunostintelor care sa
contina:
obiectivele formării continue
abilităţile, competenţele şi cunoǛtinţele ce se doresc îmbunătăţite,
oferta de cursuri interne ale organizaţiei,
condiţii de acces la traininguri externe,
durata alocată procesului de învăţare,
obligaţiile ce decurg în urma participării la activităţile de formare,
modalităţi de evaluare şi recompensare!
O alta actiune ar fi stabilirea de parteneriate cu centre de formare pentru a asigura accesul
gratuit sau la costuri reduse pentru angajatii companiei.17

Recunoasterea performantelor angajatilor si practicantilor
Recunoasterea performantelor inseamna procesul de identificare a unor criterii de
evaluare a performanţei membrilor echipei de proiect, monitorizarea îndeplinirii acestora şi
stabilirea unor instrumente formale sau informale pentru recompensarea celor mai bune rezultate.
Recunoasterea performantelor se poate face in foarte multe moduri, insa cel mai popular
este “Angajatul lunii”. Asta inseamna ca in fiecare luna, cel mai bun angajat va primi o diploma,
iar poza lui va aparea pe perete.
O alta pista de actiune este aplicarea de fise de evaluare si feedback periodic ce va ajuta
la recunoasterea performantelor angajatilor.18 .
17
Asociatia REPER21, Ghidul Societal, Bucuresti, 2012, pg.3031
18
ibidem, pg 3233
14
Pentru a implementa o politica de recunoastere a performantelor efectiva, ar trebui
respectate urmatoarele 5 reguli:
toti angajatii trebuie sa fie eligibili pentru recunoastere.
angajatorul trebuie sa furnizeze informatiile specifice in legatura cu actiunile si
comportamentele care sunt recunoscute
oricine indeplineste nivelul de performanta care a fost comunicat, va primi in mod
automat recunoasterea acesteia.
recunoasterea trebuie sa se intample imediat dupa indeplinirea performantei, cu scopul de
a incuraja acest comportament.
trebuiesc evitate metodele in care doar un singur angajat primeste recunoastere,
deoarecee acesta promoveaza favoritismul.19

Respectarea vietii private si protejarea datelor cu caracter personal
Acest principiu se refera la faptul ca fiecare persoana are drept exclusiv privind folosirea
si difuzarea datelor sale datelor sale cu caracter personal, precum: numele, imaginea, numărul de
telefon, CNPul, contul bancar, adresa de email, semnătura, data naşterii, culoarea ochilor,
înălţimea şi orice altă informaţie referitoare la o persoană.
Pentru a evita orice fel de neplaceri legate de acest aspect este important semnarea de
angajamente de confidenţialitate privind datele personale puse la dispoziţie de angajati sau de
membrii echipei de proiect. Acestea se pot constitui ca anexe la contractele de muncă.
O alta actiune importanta ar fi elaborarea unei politici interne privind colectarea si
gestiunea datelor cu caracter personal care pot include urmatoarele: principiile care stau la baza
colectării datelor (de exemplu, buna credinţă, conformitatea cu legea), tipurile de date personale
colectate, scopul colectării şi destinatarii datelor, modalităţile de colectare şi stocare, persoanele
responsabile, perioada păstrării datelor, aspecte de confidenţialitate, gestiunea plângerilor.
Aceasta politica poate sa cuprinda si un sistem de clasificare a datelor, care permite insusirea
tipurilor de date detinute sau generate de companie, gradul de confidentialitate asociat fiecarui
tip si responsabilitatile in gestiunea acestora. Iata cateva exemple:
Susan M. Heathfield, 5 Tips for effective Employee Recognition, About money,
19
http://humanresources.about.com/od/rewardrecognition/a/recognition_tip.htm, accesat pe 18.04.2015
15
Date publice, precum materialele de comunicare;
Date private, precum telefoanele echipei, organigrama;
Date confidenţiale, precum salariile sau conturile bancare.20

Stimularea culturii participative, cetateniei active si voluntariatului
Prin cetatenie activa se intelege capacitatea unei persoane de a contribui la deciziile şi
activităţile din viaţa politică, economică, socială şi culturală a comunităţii. Iar cultura
participativa este modalitate de luare a deciziilor la nivel organizaţional sau comunitar ce ia în
considerare contribuţiile indivizilor şi grupurilor privind problemele de interes comun.
Daca o companie doreste sa stimuleze cultura participativa trebuie sa se asigura ca toti
angajatii iau parte in procesul decizional al companiei si ca parerile tuturor sunt luate in
considerare. Daca o companie isi consulta angajatii, inainte sa ia o decizie radicala, ar putea evita
greve si oprirea muncii. Un exemplu recent este decizia de a fuziona companiile aeriene KLM
cu Air France, unde din cauze neimplicarii angajatiilor in procesul decizional sa iscat o greva.
Din aceasta cauza, pierderea a ajuns la 500 de milioane de euro.In consecinta, excluderea
angajatilor din procesul decizional, inseamna nu numai nemultumire din partea lor, dar poate
ajunge si la pierderi din profit.21
Dupa parearea lui Robbins si Judge in cartea “Organizational Behaviour”, daca ii
implicam pe angajati in deciziile pe care ii afecteaza in mod direct si le cresc autonomia si
controlul asupra conditiilor de lucru, o sa devina mai motivati si mai loiali organizatiei, mai
productivi si mai satisfacuti cu slujba lor.
Robbins si Judge detaliaza cele doua porgrame majore de implicare a angajatilor. Prima
este management participativ, und esubordonatii au o anumita putere in procesul de decizie.
Al doilea program major se numeste participare reprezentativa, si obiectivul acesteia este
redistribuirea puterii inauntrul organizatiei, muncitorii fiind reprezentati de un grup mic de
angajati care participa la decizii.22
20
Asociatia REPER21,Ghidul Societal, Bucuresti, 2012, pg. 3435
21
BBC News, Air FranceKLM profits hit by pilots' strike, http://www.bbc.com/news/business31530243,
accesat la data de 18.04.2015.
22
Stephen P Robbins, Timothy A Judge, Organizational Behaviour, Prentice Hall: New Jersey, 2013, pg.
250251
16
Respectarea valorilor culturale si promovarea dialogului intercultural
Prin interculturalitate se intelege o situaţie socială ce urmăreşte identificarea unui set de
valori comune care deschid una spre cealaltă culturile coexistente. Vizează “unitatea în
diversitate” spre deosebire de multiculturalitate care promovează ‘’dreptul la diferenţă’’.
Dialogul intercultural se poate realiza prin mai multe mijloace, cum ar fi : dezbateri între
echipă şi partenerii străini, materiale privind culturile locale, întâlniri în mijlocul comunităţilor,
participare la sărbătorile celorlalte grupuri culturale, team buildinguri (de fotografie, bucătărie,
teatru)!
Insa, cea mai raspandita forma de a promova interculturalitea intro companie sunt vizitele de
lucru in alte tari.23
In contextul internationalizarii pietelor, abilitatea companiilor de a raspunde noilor
provocari ale diversitatii culturale a devenit un factor cheie pentru succesul economic.
Multinationale devin tot mai constienti de beneficiile diversitatii culturale. Cercetarile recente
arata faptul ca exista o legatura positiva intre diversitate si performanta financiara si economica
a unei companii. Prin urmare, companiile promoveaza “inteligenta culturala”, care se focuseaza
pe potentialele beneficii ale diversitatii in cadrul angajatilor precum: creativititate si inovatie mai
ridicata, marketing de succes, etc. 24

Respectarea si promovarea drepturilor omului.
Codificarea drepturilor omului are o istorie care face ca anumite drepturi să fie mai puţin
cunoscute decât altele. Au fost recunoscute mai întâi drepturile civile şi politice (integritatea
fizică şi morală, respectarea vieţii private, libertatea religioasă, de exprimare, dreptul de a
întemeia o familie), apoi drepturile economice, sociale şi culturale (libertatea de aşi alege
ocupaţia, libertatea sindicală, nediscriminarea, integrarea persoanelor cu handicap) şi, cel mai
recent, drepturile colective (dreptul la dezvoltare, la pace, la un mediu sănătos, dreptul la
asistenţă umanitară)

23
Asociatia REPER21, Ghidul Societal, Bucuresti, 2012, pg 3839
24
UNESCO, Investing in Cultural Diversity and Intercultural Dialogue, Paris, 2009 pg 22.
17
Câteva lecturi pot ajuta companiile sa cunoasca şi să promoveze corect drepturile omului:
Declaratia Universala a Drepturilor Omului (1948)
Declaraǝia Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată la data de 10 decembrie 1948.
Adunarea lea cerut atunci ǝărilor membre să publice acest text si să fie "distribuit, expus, citit Ǜi
comentat în Ǜcoli Ǜi alte instituǝii de învăǝământ, fără deosebiri ǝinând de condiǝia politică a ǝărilor
sau teritoriilor".Documentul contine un preambul Ǜi 30 de articole care formuleaza principalele
drepturi ale fiinǝei umane.
Articolul 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului sustine ca fiecare persoana
are dreptul la la muncă, la libera alegere a muncii sale, la condiǝii echitabile Ǜi satisfăcătoare de
muncă, precum Ǜi la ocrotirea împotriva Ǜomajului. Toǝi oamenii, fără nici o discriminare, au
dreptul la salariu egal pentru muncă egală; orice om care munceǛte are dreptul la o retribuire
echitabilă Ǜi satisfăcătoare care săi asigure atât lui, cât Ǜi familiei sale, o existenǝă conformă cu
demnitatea umană Ǜi completată, la nevoie, prin alte mijloace de protecǝie socială. Orice
persoană are dreptul de a întemeia sindicate Ǜi de a se afilia la sindicate pentru apărarea
intereselor sale .
Articolul 24 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului sustina ca orice persoană are
dreptul la odihnă Ǜi recreaǝie, inclusiv la o limitare rezonabilă a zilei de muncă Ǜi la concedii
periodice plătite. 25
Pactul international cu privire la drepturile civile si politice (1966)
Articolul 8 al Pactului international cu privire la drepturile civile si politice sustine ca
nimeni nu va putea fi constrâns să execute o muncă forţată sau obligatorie.26

Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale (1966)
Articolul 7 al Pactului International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale
sustine ca orice persoană are dreptul de a se bucura de condiţii de muncă juste şi prielnice, care
25
United Nations, The Universal Declaration of Human Rights, 1948
26
Adunarea Generala a Natiunilor Unite, Pactul International cu privire la drepturile civile si politice ,1966
18
să asigure îndeosebi: a) remuneraţia care asigură tuturor muncitorilor cel puţin: (i) un salariu
echitabil şi o remuneraţie egală pentru o muncă de valoare egală, fără nici o distincţie; în special
femeile trebuie să aibă garanţia că condiţiile de muncă ce li se acordă nu sunt inferioare acelora
de care beneficiază bărbaţii şi să primească aceeaşi remuneraţie ca ei pentru aceeaşi muncă; (ii) o
existenţă decentă pentru ei şi familia lor, în conformitate cu dispoziţiile prezentului Pact; b)
securitatea şi igiena muncii; c) posibilitatea egală pentru toţi de a fi promovaţi în munca lor la o
categorie superioară adecvată, luânduse în considerare numai durata serviciilor îndeplinite şi
aptitudinile; d) odihna, timpul liber, limitarea raţională a duratei muncii şi concediile periodice
plătite, precum şi remunerarea zilelor de sărbătoare. 27

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2000)
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost proclamată de către Comisia
Europeană, Parlamentul European Ǜi Consiliul Uniunii Europene la data de 7 decembrie 2000, în
cadrul Consiliului European de la Nisa. Includerea drepturilor fundamentale ale cetăǝenilor în
Tratatul de la Lisabona presupune faptul că instituǝiile europene Ǜi statele membre sunt obligate
din punct de vedere juridic, atunci când pun în aplicare dreptul UE, să respecte aceste drepturi.

Adunarea Generala a Natiunilor Unite, Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si
27
culturale, 1966
19
1.2.2 Echilibrul mediului
Echilibrul mediului este una dintre cele mai importante componente ale unei politici de
Responsabilitate Sociala in cadrul managementului companiei. Echilibrul mediului presupune
scaderea impactului negativ asupra mediului inconjurator al activitatilor desfasurate atat in
companie cat si in proiectele acestora.
Mai sus, am amintit care sunt principalele activitati care se pot face in cadrul unei
organizatii pentru a implementa cu succes o politica de responsabilitate sociala in domeniul
mediului.
In cele ce urmeaza voi detalia posibilele actiuni pe care organizatiile le pot implementa in
cadrul companiei dar si in cadrul proiectelor de CSR.

Reducerea, reutilizarea şi reciclarea materialelor utilizate în proiect
Una dinte cele mai cunoscute sintagme in Responsabilitate Sociala este principiul RRR
(Reduce, Reutilizeaza, Recicleaza). Principiul RRR se refera la demersul de raţionalizare a
materialelor din organizatie si proiecte, cu scopul de a diminua fluxurile de materii şi energii,
rezultand in reducerea deşeurilor produse, emisiile de gaze cu efect de seră, dar şi resursele
financiare.
Primul pas este intotdeauna reducerea materialelor atat in cadrul companiei cat si in
cadrul proiectelor. Cele mai populare forme de a reduce deseurile produse sunt: evitarea
produselor de unica folosinta, cumpararea produselor la vrac sau la format mare, echipamente cu
ciclu lung de viata si bufetul suedez.
In zilele noastre, din ce in ce mai multi clienti iau in considerare problemele de mediu
atunic cand achizitioneaza un produs sau un serviciu. In raspuns, compnaiile inovative
incorporeaza principiile de reducere a deseurilor in operatiile lor zilnice. Ce este mai exact
reducerea deseurilor? Reducerea deseurilor include toate actiunile care sunt luate cu scopul de a
reduce cantitatea deseurilor toxice . Acesta se realizeaz prin reducerea consumului de materiale
nereciclabile, precum produse din plastic. Printre beneficiile implementarii unei politici de
reducere a deseurilor se numara: economisire de bani, reducerea cheltuielilor privind furniturile
de birou si amteriale prime, sporirea eficientei si productivitatii si cresterea loialitatii clientiilor.
20
In acest sens, pentru multe companii reducerea deseurilor a devenit o componenta importanta din
planificarea pe termen lung a afacerii.28
Reutilizarea se refera la repararea anumitor echipamente in locul cumpararii unei noi, cu
scopul de a reduce deseurile. Reutilizarea inseamna inchirierea sau imprumutarea anumitor
echipamente atunci cand trebuie folosite doar o singura data. Totodata, in loc sa arunce la gunoi
echipamentele pe care nu le mai folosesc, companiile ar trebui sa le doneze sau sa le vinda.
Unele companii sunt creativi cand vine vorba de reutilizare, de exemplu, organizatorii unui
renumit festival din Romania,nu au aruncat bannerele ci au creat genti din ele, reutilizandule
intrun mod ecologic si profitabil.
Reciclarea este ultimul pas in principiul RRR. Daca o companie nu poate reutiliza un
anumit produs sau echipament este foarte important sa il recicleze. Este foarte important ca
inauntrul companiei si pe durata derularii proiectelor sa fie amplasate 4 cosuri de gunoi: hartie,
plastic, organic si sticla. Totodata, compania trebuie sa aleaga o forma de colectare de deseuri
care are optiunea de a colecta selectiv. 29

Achiziţionarea de bunuri şi servicii ecologice
Ce inseamna mai exact produs sau serviciu ecologic? Este un tipe de produs care are un
impact mai redus asupra mediului inconjurator pe durata intregului ciclu de viaţă – în fazele de
fabricaţie, transport, distribuţie, consum şi eliminare. Prin impactul redus de mediu se face
referire la faptul ca degradarea mediului este provocată de numeroşi factori. Poluarea aerului,
apei, solului, producţia de deşeuri au un impact imediat şi în general sunt vizibile. Alte
impacturi, mai puţin imediate şi vizibile, sunt însă foarte grave: emisiile de gaze cu efect de seră,
epuizarea resurselor naturale neregenerabile. Fabricatia, transporrtul, distributia si consumul unui
produs sau serviciu pot influenta acesti factori.
Achizitionarea bunurilor si serviciilor ecologice, inseamna achizitionarea de produse
locale, organice, fabricate din materiale reciclate, lipsite de toxicitate si etichetate
ecologic(Floarea europeana, Agricultura Ecologica). De exemplu, este de preferat ca pe timpul
28
EPA, Business Guide to reducing solid waste, Washington, 1993, pg 12
29
21
derularii unui proiect modul de deplasare folosit sa fie trenul si nu masina sau, mai rau , avionul
care polueaza mult mai mult.30
Floarea Europeana este eticheta eco a Uniunii Europene, si scopul ei este sa ajute
cetatenii sa identifice produsele si serviciile care au un impact redus asupra mediului
inconjurator pe intreaga durata a ciclului de viata, de la extragerea materialelor prime, pana la
fabricatie si utilizare. Motivele pentru care companiile ar trebui sa aleaga eticheta ecologica a
Uniunii Europene:
➔ Ajuta la protejarea mediului inconjurator. Produsele cu Eticheta ecologica produc mai
putine deseuri si poluatie decat produse similare pe piata.
➔ Eticheta ecologica minimeaza utilizarea substantelor riscante care pot sa afecteze intrun
mod negativ sanatatea si viata plantelor si animalelor
➔ Expertii independenti verifica daca produsele cu eticheta eoclogica se conformeaza in
mod continuu cu cerintele etichetie.
➔ Este bine pentru bugetul companiilor.
➔ Clientii prefera sa cumpere porduse ecologice.31

Utilizarea raţională a energiei şi folosirea surselor alternative
Prin utilizarea rationala a energiei se intelege reducerea consumului de energie fara a
afeccta calitatea proiectului. Cea mai potrivita solutie pentru reducerea consumului de enrgie este
realizarea unei politici de management a consumului. Un management eficient al consumului de
energie include analizarea graficului de activitati, inclusiv mijloacele utilizate pentru realizarea
acestora. Punctele rosii de “consum” trebuiesc optimizate cu solutii de economisire de utilizare a
energiei. Acest principiu nu depinde doar de manager ci si de toti angajatii companiei sau a
proiectului. Din acest motiv este foarte important sensibilizarea acestora privind consumul de
energie. Cateva actiuni si sfaturi care trebuie explicate angajatilor sunt: nu se lasă în stand by
echipamentele electronice, nu sunt becuri aprinse în încăperile nefolosite, se înlocuiesc becurile
convenţionale cu cele ecologic. Pe teren: se evită întâlnirile atunci când comunicarea se poate
Asociatia REPER21, Ghidul Societal, Bucuresti,2012, pg 4445.
30
Oana Nistor. (2009). Ce este eticheta ecologica. Accesibil:
31
http://ziarullumina.ro/paginaverde/ceesteetichetaecologica. Accesat la data 26 Apr 2015.
22
realiza online, se utilizează transportul în comun, se promovează ecomobilitatea (biciclete,
mersul pe jos), se partajează deplasările cu maşina (“car pooling”).
Prin surse alternative se intelege o sursa de energie regenerabila si nepoluanta provenita
dintro sursa naturala alta decat energiile fosile(petrol, gaz, carbune): eoliana solara, etc.32
In Uniunea Europeana 12,4% din totalul energiei utilizate reprezinta energie regenrabila si
nepoluanta in anul 2010. Acest procentaj a crescut de la 11,7% in 2009. Suedia este tara cu cel
ami mare procentaj,47,9%, urmat de Latvia, Finlanda si Austria cu procente peste 30%.
Obiectivul Uniunii Europene este ca acest procentaj sa creasca pana la 20% in 2020. Cu acest
scop fiecare stat membru al Uniunii Europene are un obiectiv de atins. Romania are in prezent un
uimitor 23.4%, fiind peste tari precum Polonia si Olanda si pe locul 7 in Uniunea Europeana.
Obiectivul de atins pentru Romania pana in 2020 este 24%.33

Utilizarea raţională şi nepoluantă a apei
Prin poluarea apei se intelege contaminarea apei de suprafata si subterana prin activitai de
transport, agricole, deversari industriale, deseuri si ape menajere.
Prin utilizarea rationala a apei se intelege reducerea consumului de apa si evitarea
contaminarii si poluarii ei . Metoda de tratare a acestui subiect este realizarea unui plan de
masuri concrete de gestioanare a surselor de apa. Aceste masuri sunt de obicei: evitarea si
repararea scurgerilor, echipamente eficiente(masina de spalat vase, toalete, etc.), reciclarea apei.
Imbunatatirea substantiala a calitatii a apelor dulci pana in anul 2015 a fost declarat
obiectivul statelor membre a Uniunii Europene, un urma solicitarii Directivei Cadrului de Apa.
Un studiu recent al Institutii de Stiintele Mediului din LAndau impreuna cu Centrul Helmholtz
pentru Cercetari de Mediu arata ca acest obiectiv este greu de atins din cauza nivelului inalt de
32
Asociatia REPER21, Ghidul Societal, Bucuresti:2012, pg 4647
33
Ami Sedghi(2012), Renewable Energy in the EU:which countries are set to reach their targets?,
Accesibil:
http://www.theguardian.com/news/datablog/2012/jun/19/renewableenergyconsumptioneutargets. Accesat
la data de: 26 Apr 2015.
23
toxine in ape. Cercetatorii recomanda introducerea unei noi metode de ecranizare a apei cu
scopul de a detecta noile toxine .34

Gestionarea impactului asupra ecosistemelor şi biodiversităţii
Protectia biodiversitatii nu tine doar de autoritati si de organizatii nonguvernamentale, ci
si companiile ar trebui sa aiba grija de gestionarea impactului sau asupra acesteia. Cand
companiile organizeaza evenimente in aer liber este obligatoriu sa se intereseze daca sa afla
intro arie protejata sau nu, cu scopul de a cunoaste regulile si bunele practici pentru acea zona.
In politica de Responsabilitate Sociala a unei companii este important sa fie integrata si
sensibilizarea angajatilor si partenerilor cu privire la protectia biodiversitatii. Pentru acesta,
puteti sa apelati la experti in domeniu.35
Centrul European pentru Conservarea Naturii a lansat Standardul European de
Biodiversitate, care este un instrument independent pentru companii care are scopul de a evalua,
actualiza, si a profila performanta lor de biodiversitate. Serviciile de biodiversitate si ecosistem
sunt elemente vitale pentru un numar de companii care se afla in crestere. In toata lumea si in
Europa, integrarea chestiunii de biodiversitate in operatiunle de business primeste o atentie din
ce in ce mai ridicata. Totusi, majoritatea companiilor se zbat cu urmatoarea intrebare: Cum sa
abordeze biodiversitatea intrun mode practic in operatiunile acestora?
Standardul European de Biodiversitate furnizeaza instrumente practice pentru companii cu
scopul de a adresa biodiversitatea si sa masoare, imbunatateasca, si sa demonstreze in mod
public performanta ecologica a companiei.36

Gestionarea responsabilă a deşeurilor generate
Prin gestionarea responsabila a deseurilor se intelege o activitate complicată Ǜi
costisitoare, cea mai responsabilă opţiune fiind să nu lfie produse deloc, reducând astfel
34
Helmholtz Centre For Environmental Research UFZ. (2014, June 17). Chemical pollution of European
waters is worse than anticipated.ScienceDaily. Accesat Apr 26, 2015 de pe:
www.sciencedaily.com/releases/2014/06/140617093224.htm
35
36
European Centre for Nature Conservation(2012), European Biodiversity Standard, Accesibil:
http://www.europeanbiodiversitystandard.eu/. Accesat : 26 Apr 2015
24
consumul. Când acest lucru nu este posibil, trebuie implementata o politica de “management al
deşeurilor” : colectarea (colectare selectivă), sortarea (inclusiv reciclarea, compostarea),
transportul, valorificarea (inclusiv transformarea în energie), eliminarea (sau depozitarea finală).

Cele mai populare moduri de a gestiona deseurile este amplasarea de recipiente pentru
colectare selectiva atat in birourile companiei cat si in cadrul proiectelor pe care ei le deruleaza si
implementeaza. Culorile recomandate ale recipientelor sunt: roǛu materiale plastice, galben
metale, verde biodegradabile, albastru hârtie, carton Ǜi sticlă, maro electrice Ǜi electronice,
negru – nereciclabile. Culorile nu sunt mereu respectate, însă pe recipente există in general
etichete, care precizează tipul de deǛeu. Pentru o implementare efectiva a unei politici de
gestionare a deseurilor sunt importante urmatoarele: sensibilizarea si informarea angajatilor,
contracte cu firme de salubritate care colecteaza selectiv, clauze de preluare a ambalajelor şi a
produselor uzate în contractele cu furnizorii.37
Beneficiile crearii unui management al deseurilor inauntrul companiei sunt numeroase.
Nu numai ca este benefic mediului inconjurator, dar poate economisi bani pentru companie. Cele
mai importante motive pentru acre o companie ar trebui sa integreze o politica de management al
deseurilor sunt urmatoarele:
➔ Economisirea costurilor. Prin reciclarea deseurilor generate in cadrul organizatiei,
se pot economisi bani din serviciile de salubritate. Reciclarea mai aduce beneficii
de economisire prin inspirarea companiilor de a folosi resursele intrun mod mai
eficient.
➔ Responsabilitatea Sociala Corporativa. Informarea consumatorilor asupra faptului
ca o anumita companie recicleaza va creste loialitatea si se va diferentia de
companiile concurente.
➔ Satisfactia angajatilor. Cresterea satisfactiei angajatilor este un alt beneficiu
pentru implementarea unui sistem eficient de management al deseurilor.Studiile
au aratat faptul ca angajatii care lucreaza pentru o companie prietenoasa cu
37
25
mediul inconjurator, sunt mult mai motivati sa nu isi schimbe locul de munca si sa
ramana la respectiva organizatie.
➔ Beneficii de mediu. Reciclarea la locul de munca reduce gazele cu efect de sera in
atmosfera.
➔ Creaza locuri de munca. Industria reciclarii creaza locuri de munca prin angajarea
fortei de munca la fiecarea stagiu al procesului de reciclare. De la colectare, la
procesare, fabricare si revindere, reciclarea sprijina economia.38

Diminuarea impacturilor datorate transportului
Impacturile datorate transportului sunt : locale (zgomot, emisii de microparticule) şi
globale (emisii de CO2) afectând aerul, apa, climatul, solurile, flora, fauna, peisajele (reducerea
spaţiilor naturale în favoarea celor antropice, fragmentarea ecosistemelor) şi bineînţeles sănătatea
publică (accidente rutiere, boli respiratorii Ǜi predispunere la cancer prin expunerea la
microparticule).
Cele mai importante actiuni pe care o companie le poate interprinde cu scopul de asi
diminua impactul datorat transportului este evitarea deplasarilor inutile si folosirea noilor metode
de comunicare prin intermediul internetului. Atunci cand deplasarea este inevitabila, o companie
trebuie sa aleaga modalitatea cea mai ecologica de transport: trenul. Companiile trebuie sa evite
deplasarea cu autobuzul, masina si ami ales avionul. Totodata, achizitionand produse locale,
reduceti poluarea datorata transportului bunurilor sau a serviciilor.39
Impacturile transportului asupra mediului inconjurator se impart in trei categorii mari, si
anume:
➔ Impacturi directe. Consecintele imediate a activitatilor de transport asupra mediului
inconjurator unde relatia dintre cauza si efect este in general clara si inteleasa de catre
majoritatea populatiei(emisii de gaze cu efect de sera)
38
Bridget Johnson(2012), Benefits of Business Recycling, Accesibil:
http://blog.greengirlrecycling.com/2012/08/benefitsofbusinessrecycling/. Accesat: 26 Apr 2015
39
Asociatia REPER21, Ghidul Societal, Bucuresti, 2012, pg 5455.
26
➔ Impacturi indirecte. Efecte secundare a activitatilor de transport asupra sistemului
mediului inconjurator . De obicei, acestea au consecinte mai amri decat impacturile
directe.
➔ Impacturi cumulative. Acestea sunt efectele imprevizible a impacturilor directe si
indirecte puse laolalta.40

Monitorizarea Ǜi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Cea mai recomandata metoda de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de sera este
introducerea unui “bilant de carbon” care analizeaza emisiile de gazele cu efect de sera generate
de companie si de proiectele acestuia. Bilantul de carbon trebuie sa fie urmata de realizarea unor
masuri concrete si nu generice. Aceste masuri trebuie planificate si monitorizate cu niste
indicatori de performanta clar definite. Exemple clare pentru indicatori: distanta totala parcursi in
avion, raportul intre distanta parcursa in avion si distanta parcursa intren si autocar.In unele tari
europene, este obligatoriu ca mariile companii sa elaboreze si sa poblice un raport anul de “bilant
de carbon”.
Nu este nevoie de angajarea unui expert pentru calcularea emissiilor de gaze cu efect de
sera, deoarece exista mai multe siteuri specializate in acest domeniu. Calculatotorul de carbon,
faciliteaza companiile in masurarea emisiilor de gaze cu efect de sera, prin raspunderea la
anumite intrebari standard, din diferite categorii de activitati precum : servicii de cazare,
transport, masa, incalzire sau gestionarea deseurilor . Însumând cantităţile de CO2
corespunzătoare fiecărei activităţi, calculatorul stabileǛte CO2ul total generat în proiect. 41
Criza schimbarii climatice a secolului 21 a fost cauzat in mare parte doar de 90 de
companii, care sunt responsabili de doua treimi din gazele cu efect de sera emise in atmosfera
incepand cu era industriala,potrivit unui nou studiu. Jumatate din emisiile estimate au fost
produse doar in ultimele 25 de ani. Companiile variaza de la companii detinute de investitori
pana la companii de stat si companii administrate de guvern. Acest studiu a descoperit faptul ca
majoritatea celor 90 de firme sunt in domeniul petrolului, gazului sau a carbunelui. In primele 20
40
Dr. JeanPaul Rodrigue, The Environmental impacts of Transportation, Accesibil:
http://people.hofstra.edu/geotrans/eng/ch8en/conc8en/ch8c1en.html. Accesat : 26 Apr 2015
41
Asociatia REPER, Ghidul Societal, Bucuresti, 2012, pg 5657
27
de pozitii sunt companii renumite, precum : Chevron, Exxon, BP, Royal Dutch Shell si
Gazprom. Pe locul 90, se afla OMV Group din Austria. Cel din urma este repsonsabil pentru
0.35 % din totalul gazelor cu efect de sera emise intre anii 1751 si 2010.42

Respectarea/ promovarea principiilor de mediu recunoscute la nivel internaţional
La nivelul international exista mai multe principii de mediu, insa in aceasta lucrarea voi
detalia doar sapte dintre ele: principiul poluatorul plateste, principiul actiunii preventive,
principiul precautiei, principiul abordarii integrate, principiul participarii cetateniilor, principiul
compensarii si principiul subsidiaritatii.
1. Principiul poluatorul plateste
Acest principiu presupune ca poluatorul este cel care trebui e sa suporte toate costurile
legate de prevenire poluarii si costurile privind repararea prejudiciilor cauzate de poluare. In
multe tari acest principiu este regasit in asa numite fiscalitati de mediu, cum are fi : taxe si
accize, ambele platite de poluator.Aceasta metoda de a sanctiona poluatorul reduce poluarea,
deoarece pretul produselor poluante se ridica, iar cantitatea lor scade.
Principiul poluatorul plateste face parte dintrun set de mai multe principii menite sa
ghideze dezvoltarea durabila mondiala(cunoscut oficial sub numele de Declarata Rio 1992). De
exemplu, o fabrica care produce potentiale substante otravitoare, ca si efect secundar in urma
actitatilor lui, este responsabil pentru eliminarea in siguranta acestor substante periculoase.43
2. Principiul actiunii preventive
Actiunea preventiva inseamna eliminarea actiunilor care pot duce in final la poluare si
reprezinta o amenintare pentru mediul inconjurator.Asta inseamna crearea unor actiuni exante
inainte ca poluarea sa aiba loc.
3. Principiul precautiei
Principiul precautiei inseamna luarea de masuri preventive, in special in lipsa unor dovezi
stiintifice referitoare la riscurile de mediu pe care le prezinta actiunile companiei sau a
proiectului de responsabilitate sociala.
42
Heede Richard (2013). Tracing anthropogenic carbon dioxide and methane emissions to fossil fuel and
cement producers, 1854–2010. Climatic Change, 122(12), 229241.
43
Duncan Clark, (2012), What is ‘polluter pays’ principle?, Accesibil :
http://www.theguardian.com/environment/2012/jul/02/polluterpaysclimatechange, Accesat pe 1 Mai 2015.
28
Acesta presupune ca lipsa doveziilor stiintifice nu trebuie utilizate ca si pretexte pentru a nu
actiona preventiv.
4. Principiul abordarii integrate
Principiul abordarii integrate se refera la raspindirea masurilor de protectie a mediului in
toate departamentele companiei. Nu doar departamentul de Responsabilitate Sociala, ci si
departamentele de Marketing, Finante si Contabilitate, Resurse Umane, Achizitii, etc.
5. Principiul participarii cetateniilor
Principiul participarii cetateniilor se refera la asigurarea transparentei in ceea ce priveste
solutionarea problemelor de mediu. Mai exact, includerea tuturor cetateniilor in procesul de luare
de decizii in privinta problemelor de mediu.
6. Principiul compensarii
Principiul compensarii se refera la faptul ca atunci cand actiunile unei companii sfarsesc
in daune grave asupra mediului inconjurator, respectiva companie este responsabila cu luarea de
masuri compensatorii.
7. Principiul subsidiaritatii
Principiul subsidiaritatii se refera la procesul de luare de decizii. Principiul subsidiaritatii
presupune ca acest proces ar trebui sa fie la nivelul cel mai aproape de cetateni.44

44
Asociatia REPER21, Ghidul Societal, Bucuresti, 2012, pg
29
1.2.3 Eficacitate economica
Pe langa echitatea sociala si echilibrul mediului, Responsabilitatea Sociala inseamna si
eficacitatea economica. Eficacitatea economica inseamna o politica de Responsabilitate Sociala
care cuprinde si monitorizarea efectelor asupra economiei a companiei si a proiectelor ei.
Mai sus am enumarat cateva dintre masurile pe care companiile le pot implementa in
actiunile lor de zi cu zi si in proiectele lor. In cele ce urmeaza voi explica importanta fiecaruia si
voi detalia implementarea optima a fiecaruia.

Eficientizarea costurilor aferente implementării activităţilor proiectului
Acest principiu inseamna optimizarea raportului intre rezultatele obtinute, adica outputs,
si resursele utilizate, adica inputs.Obiectivul acestui principiu este obtinerea mai multor rezultate
calitative. cu mai putine resurse; bani, timp, echipamente sau angajati.
Pentru a atinge acest obiective trebuie integrat managementul costurilor in politica de
Responsabilitate Sociala a companiei. Acest management al costurilor nu include doar
monitorizarea costurilor ci si controlul rezultatelor obtinute cu aceste costuri. Obiectivul
managementului costurilor este stapanirea atat a resurselor cat si a rezultatelor. Etapele acestui
proces sunt urmatoarele:
1. Estimarea
Estimarea costurilor este primul pas in acest proces. Este important ca estimarea sa fie cat mai
realista. Din aceasta cauza, daca activitatile sunt foarte complexe, este indicat apelarea la un
expert .
2. Justificarea
Justificarea costurilor inseamna conectarea lor la o activitate specifica, care este foarte
importanta pentru obtinerea rezultatelor dorite.
3. Monitorizarea
Monitorizarea inseamna efectiv supravegherea costurilor planificate. Acest pas este important
pentru cunoasterea in profunzime a tuturor costurilor dar si pentru gestionarea eficienta a
fiecaruia.

30
4. Evaluarea
Evaluarea presupune compararea periodica a costurilor reale cu cele previzionate cu scopul de a
se asigura ca cele doua sunt similare. Este important identificarea diferentelor si planificarea
unor actiuni de prevenire a acestora.
5. Controlul
Controlul costurilor se refera la activitatiile de audit. Auditul este foarte util deoarece ofera o
imagine credibila a activitatilor si costurilor realizate ata in cadrul companiei cat si in toat
eproiectele acestuia.
6. Raportarea
Raportarea se bazeaza pe evaluarile realizate, in urma careia se elaboreaza un raport tehnico
financiar, care trebuie prezentat tuturor stakeholderilor.45
Cele doua domenii de baza care trebuie adresate de catre managerii de afaceri sunt timpul
si costurile. Aceste doua domenii sunt legate indeaproape. De exemplu, daca nu respecti un
deadline, o sa ai cresteri in costuri, iar cand fondul este scazut, compania este presata sa termine
cat mai repede unele activitati. In consecinta, implementarea unui management al costurilor are
foarte multe beneficii, cum ar fi urmatoarele:
1. Reducerea stresului
2. Atingerea altor obiective
3. Prioritizare si eficienta
4. Simt de realizare
5. Relatii puternice
6. Constientizare si planificare
7. Raspundere
8. Asteptari46

45
Wanda Thibodeaux,(2012) The advantages of Time and Cost Management, Accesibil:
46
http://smallbusiness.chron.com/advantagestimecostmanagement21303.html, Accesat pe 1 Mai 2015.
31
Asigurarea sustenabilităţii rezultatelor proiectului
Sustenabilitatea rezultatelor proiectului inseamna folosirea pe termen lung a acestora de
catre grupul tinta, chiar si dupa finalizarea proiectului. Pentru asigurarea sustenabilitatii
rezultatelor proiectelor este recomandat colaborarea cu stakeholderii locali. Prin asta, intelegem
stabilirea de parteneriate cu autoritatile, firmele, organizatiile nonguvernamentale si alti actori
locali cu scopul de a examina interesul de preluare a datelor din rezultatele proiectelor de catre
stakeholderii locali.
Conform unui studiu realizate de Cone Communications Corporate Social Return Trend
Tracker din 2012, 40% din consumatorii din Statele Unite ale Americii afirma ca nu
achizitioneaza produsele companiilor a caror rezultate nu sunt comunicate. Totodata, 86% din
consumatori afirma faptul ca au mult mai multa incredere intro companie care isi publica
rezultatele.47

Gestionarea impactului asupra economiei locale
Gestionarea impactului asupra economiei locale presupune integrarea rolului pe care
compania il poate avea in dinamica economiei locale, scopul fiind cea de a maximiza impactul
pozitiv pe termen scurt si lung. O masura de gestionare a impactului asupra economiei locale este
folosirea de indicatori care faciliteaza cuantiicarea acesteia. De exemplu: chestionare pentru
producatori locali, numarul de locuri de munca create, etc. O alta masura generala este
publicarea unei liste de achizitii de bunuri si servicii locale. Totodata, este foarte important
crearea unei analize a impacturilor companiei si a proiectelor acestuia. De exemplu, prin
organizarea unui concert sau festival, vanzarile magazinelor locale pot creste pe parcursul acestui
eveniment.48
Impactul unei economii puternice pe afacerile mici si locale are doua fete: cand afacerile
cresc, creste si nevoia afacerilor mici sa se extinda prin cresterea numarului de angajati,
extindere sau largirea ofertei de produse. In timp ce asta poate fi vazut ca si un impact pozitiv,
47
***, (2012), Consumers demand sustainability results, survey says, Accesibil:
http://www.environmentalleader.com/2012/10/24/consumersdemandsustainabilityresultssurveysays/,
Accesat pe 1 Mai 2015.
48
32
dezavantajul este ca multe afaceri realizeaza ca sau extins prea mult, care poate rezulta in
concedieri masive.49

Crearea de locuri de muncă durabile în proiect
Locuri de munca durabile inseamna maximizarea perioadei ocupării unui loc de muncă
de un angajat cu ajutorul unor contracte de muncă pe perioadă nedeterminată (în defavoarea
contractelor de voluntariat, contractelor cu durată temporară sau a contractelor de colaborare), cu
obiectivul eliminării insecurităţii pieţei muncii Ǜi creǛterii motivaţiei Ǜi performanţei echipei.
Cateva exemple pentru creare de locuri de munca durabile in proiectele companiei sunt:
recrutarea din comunitatea in care se implementeaza proiectul, flexibilitate si securitate la locul d
emunca, utilizarea de contracte pe termen lung, mutualizarea locurilor de munca, etc.50
Beneficiile implementarii masurilor acestei principii sunt multe: cresterea angajamentului
angajatilor, cresterea moralului angajatilor, cresterea productivitatii, cresterea interactiunii intre
angajati, angajati pasionati, etc.51

Utilizarea unor modele alternative de schimburi
La baza modelelor alternative de schimburi nu se afla concurenta, ci o gama de practici
colaborative, cum ar fi: trocul, darul, imprumutul. Actiunile pe care companiile le pot face in
acest sens, sunt : utilizarea si/sau crearea platformelor online(care facilitează trocul, achiziţiile
colective, coproprietatea, utilizarea în comun, închirierea, împrumutul), folositi economia
gratuitatii (de exemplu: Linux).

49
Lisa McQuerrey,(2014), The Economy’s effect on small businesses, Accesibil:
http://smallbusiness.chron.com/economyseffectssmallbusinesses10269.html, Accesat pe 1 Mai 2015.
50
51
John Friedman,(2012), 6 Business benefits of sustainability, Accesibil:
http://www.huffingtonpost.com/johnfriedman/sustainablebusiness_b_1576400.html, Accesat pe 1 Mai
2015.
33
Respectarea drepturilor de proprietate intelectuală
Proprietatea intelectuala inseamna drepturi exclusive care aparţin autorilor de creaţii
intelectuale sau artistice, de exemplu piese muzicale, fotografii, video, creaţii grafice Ǜi literare,
conţinuturi tehnice, desene industriale, invenţii, softwareuri, etc.
Cand vine vorba de drepturile de proprietate intelectuala este important ca firmele sa fie
preventive atunci cand utilizeaza creatiile altora in proiectele sau siteurile lor, cum ar fi : poze
sau piese muzicale.
Companiile mai mici sau organizatiile non guvernamentale , care nu destul buget pentru
platirea acestor drepturi, pot apela la licente copyleft, precum: GNUGeneral Public License sau
Creative Commons. Aceste licente permit utilizarea creatiilor artistice cu anumite obligatii,
precum mentionarea numelui autorului.52
Beneficiile utilizarii liventelor precum Creative Commons sunt multe si variate. De
exemplu, cinci beneficii mai putin cunoscute sunt urmatoarele:
pozitie mai inalta in motoare de cautare precum Google
claritate de copyright mai mare
mai putin timp petrecut cu raporturi de incalcare de drepturi
o adevarata licenta
sanse mai mari de a fi citat53

Promovarea Responsabilităţii Sociale în rândul firmelor Ǜi instituţiilor partenere
Acest principiu prespupune colaborarea doar cu firmele care au aceasi viziune si misiune
in privinta Responsabilitatii Sociale. Promovarea Responsabilitatii Sociale in randul firmelor si
institutiilor partenere se poate face in mai multe modalitati. Cea mai utilizata metoda este
includerea anumitor clauze in contractul de colaborare. Unele companii se duc si mai departe si
creeaza propriul lor contract de Parteneriat Responsabil, care include toate prncipiile sociale, de
mediu, economic si de guvernanta Responsabilitatii Sociale, care trebuie respectate pe intreaga
peroioada a parteneriatului.
52
Jonathan Bailey(2009), 5 Lesserknown benefits to Creative Commons, Accesibil:
53
http://www.blogherald.com/2009/01/05/5lesserknownbenefitstocreativecommons/, Accesat pe 1 Mai
2015.
34
Promovarea formelor economiei sociale şi verzi
Economia verde este compusa din firmele sau asociatiile a caror bunuri sau servicii care
ajuta la reducerea si inlaturarea procedeurilor ce afecteaza mediul intrun sens negativ : energie
regenerabile, gestiunea deseurilor, transport durabil.
Economia sociala este compusa din acele structuri(asociatii, fundatii), care foloseste
accesul pe piata cu scopul de a imbunatatii conditiile persoanelor dezavantajate sau persoanelor
care fac parte din grupuri vulnerabile.
Pentru a integra acest principiu in politica de Responsabilitatea Sociala a unei companii
sunt recomandate urmatoarele actiuni: realizarea de achizitii ecologice si realizarea de achizitii
sociale. Achizitiile ecologice se pot realiza in cadrul licitatiilor publice. Elementul eoclogic se
poate introduce in obiectul contractului, asta insemnand definirea clara a produsului sau
serviciului dorit.

Susţinerea/dezvoltarea structurilor nonprofit şi neguvernamentale
Structurile nonprofit si organizatiile non guvernamentale sunt cele care dezvolta si
consolideaza societatea civila. Aceste structuri sunt foarte importante pentru comunitate si
reprezinta componenta organizata a acesteia. 54

54
35
1.2.4. Buna Guvernanta
Cele mai multe articole si publicatii mentioneaza doar domeniile de interventie privind
partea sociala, de mediu si de economie. Majoritatea dintre ei, nu mentioneaza componenta de
guvernanta. Dupa parerea mea, insa fara o buna guvernanta, nu se pot implementa celelalte trei
componente a unei politici de Responsabilitate Sociala.
In prima parte am mentionat cateva activitati care se pot contribui la o buna guvernanta,
iar in cele ce urmeaza le voi detalia.

Comunicarea valorilor şi principiilor de comportament etic
Comunicarea valorilor si principiilor de comportament etic se pot face in mai multe
modalitati. De exemplu prin Acordul de Parteneriat. Acordul de Parteneriat este un prilej bun de
a comunica valorile companiei catre partenerii acesteia. Pentru un parteneriat cu succes este vital
ca valorile si principiile de comportament etic sa fie stabilite de la bun inceput.
Ce altceva pot face companiile? Cateva dintre idei ar fi:
● Cererea opiniei angajatilor
● Stabilirea de valori de baza peste tot in companie, nu doar in management
● Developarea unui Plan de comunicare a valorilor
● Trairea valorilor55

Identificarea şi implicarea stakeholderilor în ciclul de viaţă al proiectului
Stakeholderii sunt acei indivizi sau grupuri care depind de o organizatie sa isi
indeplineasca propriile lor obiective, si de care , in schimb organizatia depinde.56 Stakeholderii
unei organizatii mari sunt : proprietarii, actionari, comunitatea financiara, grupuri de activisti,
clientii, sindicate, angajati, asociatii comerciale, organizatii concurente, furnizori, guvernul,
grupuri politice, etc.57
55
Rosanna M. Fiske,(2011), The Business of Communicating Values, Accesibil:
https://hbr.org/2011/07/thebusinessofcommunicating, Accesat pe 5 Mai 2015.
56
Gerry Johnson, Exploring Corporate Strategy, 2003,pg. 131
57
Ibidem, pg. 154
36
Pentru ca asteptarile grupurilor de stakeholderi difera foarte mult, este de asteptat sa
existe conflicte in multe aspecte ale strategiei companiei. In cele mai multe cazuri, se ajunge la
un compromis in ceea ce priveste strategia companiei, ca toti stakeholderii sa fie multumiti. 58
Pasii de urmat pentru implicarea stakeholderilor sunt :
● Informarea
● Consultarea
● Participarea
● Imputernicirea59

Participarea angajaţilor la demersul de Responsabilitate Socială
Pentru ca politica de Responsabilitate sociala sa fie credibila aceasta trebuie asumata de
echipa de management, insa pentru a fi viabil aceasta trebuie sa fie asumata de toti angajatii,
internii sau voluntarii organizatiei.
Participarea angajatilor la demersul de Responabilitate sociala poate fi atinsa prin mai
multe mijloace: implicarea lor in procesul de luare a deciziilor, evaluare rezultatelor,
comunicare, transparenta, actualizarea fiselor de post cu activitati de responsbailitate sociala.60

Asigurarea transparenţei deciziilor luate Ǜi activităţilor proiectului
Atunci cand nu exista tranparenta intro organizatie privind luarea de decizii, activitatiile
acesteia si mai ales a situatiei financiare, investitorii nu pot fi niciodata siguri de fundamentele
reale si de riscurile reale.
Cauza lipsei de transparenta este mai putin importanta decat efectele acesteia asupra
abilitatii companiei de a da informatiile necesare investitorilor de care acestia au nevoie sa
valorifice investitiile lor. O multime de dovezi arata faptul ca piata da o valoara mai mare
companiilor care sunt onesti cu investitorii lor. Conform studiului lui Robert Eccles, companiile
care sunt transparenti castig mai multa incredere din parte investitorilor. 61
58
Gerry Johnson, Exploring Corporate Strategy, pg 154
59
Asociatia REPER21, Ghidul Societal, 2012, Bucuresti, pg 81
60
Ibidem, pg 83
61
Ben McClure, The Importance of Corporate Transparency, Accesibil:
http://www.investopedia.com/articles/fundamental/03/121703.asp, Accesat pe 5 Mai 2015
37
Reducerea riscurilor de infracţiuni şi corupţie
Conform Stanford Graduate School of Business, coruptia conduce in mod inevitabil la un
climat de afaceri diminuata atunci cand increderea publica e pusa la risc. Existenta infractiunilor
si coruptiilor in organizatii reduce credibilitatea afacerii si profirul. Cand media este plina de stiri
privind coruptia intro organizatie, clientii pierd respectul si increderea in aceasta.
Investitorii sunt sceptici cand vine vorba de a face afaceri cu organizatii sau
municipalitati care sunt cunoscute pentru infractiuni sau coruptie.62

Corelarea cu alte proiecte locale, naţionale, europene sau internaţionale
Corelarea proiectelor de Responabilitate sociala a companiei cu alte proiecte locale,
nationale, europene sau internationale si cu Strategia de Dezvoltare Durabila Nationala asigura
sinergia acesteia cu alte initiative existente.
Pentru a atinge acest obiectiv companiile trebuie sa urmeze urmatoarele piste de actiuni
in politica lor:
● Analiza documentara a problemei identificate
● Analiza stakeholderilor
● Cercetarea prin ‘persoane resursa’
● Lucrul in retea
● Analiza strategiilor de dezvoltare a municipilui, a tarii si a uniunii europene.63

Raportarea performanţelor de Responsabilitate Socială către stakeholderi Ǜi publicul larg
Raportul de Responsabilitate sociala este de multe ori numita si ‘Raportul de dezvoltare
durabila’. Acesta este foarte importanta pentru mentinerea increderii stakeholderilor in
activitatile organizatiei.

62
Linda Ray, The Effects of Corruption on Businesses, Accesibil:
http://smallbusiness.chron.com/effectscorruptionbusiness52808.html, Accesat pe 5 Mai 2015.
63
38

Pasii de urmat pentru un raport de Responsabilite sociale sunt :
➔ Pregatirea
Aceasta este in atributia manegementului de top, care identifica cele mai importante
aspectele legate de mediu, social si economic.
➔ Relationarea
Aceasta este in atributia stakeholderilor, care trbeuie sa identifice cele mai importante
subiecte care ar trebui incluse in acest raport
➔ Definirea
Identificarea argumentelor pentru temele propuse in primii doi pasi de catre
managementul d etop si de catre stakeholderi.
➔ Monitorizarea
Acest pas semnifica adunarea datelor care vor aparea in raportul final de Responsabilitate
sociala.
➔ Comunicarea
Acest pas presupune redactarea si comunicarea efectiva catre publicul larg a raportului de
Responsabilitate sociala.64

Dezvoltarea/promovarea unor modele responsabile de finanţare şi parteneriat
Principiile unei parteneriate responsabile sunt : egalitatea, complementaritatea,
responsabilitatea, transparenta si orientarea catre rezultate.
Pentru a promova responsabilitatea sociala in parteneriatele cu alte organizatii acesta
trebuie sa fie inclusa in Acordul de Parteneriat. In aceasta sectiune ar trebui sa apara urmatoarele
informatii: obiectivele care trebuiesc atinse, oligatiile fiecarei parti, consecintele nerespectarii
acestor obligatii asumate de fiecare in parte.
Promovarea unor modele responsabile de finantare se refera la promovarea
responsabilitatii in randul propriilor finantaori precum donori, mecena, sponsori etc. ; prin
64
39
integrarea informatiilor relevante, detaliate, echilivbrate si clare privind responsabilizarea
proiectului.

Îmbunătăţirea programelor Ǜi politicile publice în urma rezultatelor obţinute prin proiect
In urma implementarii unor proiecte de Responsabilitate sociala companiei, aceasta poate
obtine anumite informatii relevante care pot fi preluate si dezvoltate cu scopul de a imbunatati
programele si politicile publice.
Pentru a implementa aceast principiu in politica organizatiei, trebuie elaborata o lista de
recomandari relevante la finalul proiectului si difuzata catre stakeholderi.

40
II. CSR IN PIATA PRODUSELOR PETROLIERE

In capitolul doi al lucrarii mele de disertatie voi prezenta situatia actuala de pe piata
produselor petroliere. Voi prezenta mai intai cei patru mari jucatori,cotele lor de piata si numarul
lor de benzinarii in Romania.

Dupa prezentarea generala a pietei produselor petroliere in Romania, voi descrie
Responsabilitatea sociala corporativa din acest domeniu. Voi descrie in detaliu proiectele de
CSR a celor patru mari competitori si suma alocata acestora. In urma unor calcule simple, voi
prezenta si procentajul din profit, alocat proiectelor de Responsabilitate sociala.

Am ales acest mod de a calcula, deoarece consider ca procentajul din cheltuieli alocate
proiectelor de Responsabilitate sociala nu au nicio relevanta pe piata produselor petroliere,
deoarece cheltuielile acestor companii sunt foarte mari. Luand in calcul procentajul din profit
alocat proiectelor de Responsabilitate sociala, arata adevarata bunavointa a companiilor de a
investi in comunitate.

41
2.1 PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA PIETEI PRODUSELOR PETROLIERE IN
ROMANIA
In anul 2007, piata produselor petroliere din Romania era estimata la 9 miliarde de euro.
Consumul de benzina a fost de 79 de litri pe cap de locuitor, si consumul de motorina 140 de
litri,respectiv, in Romania, in anul 2006. In comparatie cu piata produselor petroliere din
Ungaria, aceasta era estimata la 3,4 miliarde de euro, consumul de benzina fiind mai mare: 147
litri pe cap de locuitor, iar cel de motorina 164 litri respectiv.65
Conform estimarilor actuale, rezervele de titei a Romaniei este de 74 de milioana de tone,
care vor fi epuizate in aproximativ 5 ani, adica in 2020.66
Companiile cele mai mari pe piata produselor petroliere din Romania sunt: OMV Petrom,
cu un numar de 600 de benzinarii si cu o cota d e piata de 28%, Rompetrol cu un numar de 350
de benzinarii si cu o cota de piata intre 18 si 20%67, Lukoil cu 300 de benzinarii si o cota de piata
de 25%68 iar in cel din urma MOL cu 119 benzinarii si 14% cota de piata.69

2.1.1 Proiecte de responsabilitate sociala
Rompetrol
Conform paginei de CSR a companiei Rompetrol, aceasta sponsorizeaza Asociatia
Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica(ARCA), cu ocazia lansarii primei rachete
spatiale romanesti. Totadata, din anul 2005, Rompetrol a incheiat un parteneriat cu Asociatia
Ovidiu Rom, cu scopul de a spijini campania nationala numita “Fiecare copil in scoala”.
65
***, Petrom asteapta pretendenti pentri Petrochemicals Arges., Accesibili:
http://www.standard.money.ro/articol_684/petrom_asteapta_pretendenti_pentru_petrochemicals_arges.html,
66
***, Consumul de enrgie scade, Accesibil:
http://www.standard.money.ro/articol_84929/adevarul__consumul_de_energie_scade.html, Accesat pe 8
Mai 2015.
67
Adrian Vasilache, Rompetrol Downstream isi extinde reteaua de benzinarii, 2007, Accesibil:
http://www.hotnews.ro/stiriarhiva1055659rompetroldownstreamisiextindereteuabenzinarii.htm, accesat
pe 8 Mai 2015.
68
***, Lukoil Romania vizeaza o treime din piata de distributie a carburantilor, Accesibil:
http://www.standard.money.ro/articol_17597/lukoil_romania_vizeaza_o_treime_din_piata_de_distributie_a_c
arburantilor.html, Accesat pe 8 Mai 2015.
69
***, Profitul net al MOL Romania a urcat cu 6% in S1, Accesibil:
http://www.standard.money.ro/articol_9120/profitul_net_al_mol_romania_a_urcat_cu_6__in_s1.html,
42
Rompetrol sponsorizeaza programul de leadership pentru liceeni numita Junior Achievement
Romania si premiul pentru tanarul jurnalist numita Freedom House Romania.
Rompetrol se afla in parteneriat cu Adevarul Verde cu scopul de a testa gratuit apa,
solul si aerul din diverse zone ale Romaniei. Un alt parteneriat este cel cu proiectul Iashington
al organizatiei studentesti AIESEC.Totodata, Rompetrol are un parteneriat cu Agentia
Nationala Antidrog, care are scopul de a specializa 8 tineri romani care sa lucreze in primul
centru de reabilitare a persoanelor cu dependenta de droguri. Rompetrol finanteaza programul
Mamelor “Gata, Dispus si Capabil” in cadrul careia sunt oferite mese calde mamelor care
beneficieaza de consiliere si pregatire profesionala in Centrul GDC si Proiectul “Steluta” in
cadrul careia se ofer mese calde copiilor defavorizati.
Unul dintre cunoscutele proiecte in care sa implicat Rompetrol s enumeste “Monstrii
nepasarii noastre”, si a avut ca scop cresterea constientizarii si implicarii cetateniilor on
privinta problemelor de mediu.
Rompetrol este sponsorul principal al competitiei numite “Gala Societatii Civile”, care
premiaza cle mai bune proiecte de repsonsabilitate sociala in fiecare an.
Rompetrol este un sustinator activ al initiativei numite “Miscarea de Reciclare” care
isi propune sa constientizeze si sa responsbailizeze publicul larg in ceea ce priveste reciclarea
deseurilor.Proiectul sa desfasurat pe parcursul a patru luni si a avut activitati in 12 localitati
din tara: Galati, Sibiu, Iasi, Cluj, Brasov, Craiova, Constanta, Vama Veche, Costinesti,
Mamaia, Timisoara si Bucuresti.
Trofeul Montaniada reprezinta primele Olimpiade Montane din tara noastra, acest
eveniment fiind organizat pentru prima data in 2008 de Asociatia Turistica Ghizii Romaniei
in cooperare cu Grupul Rompetrol.
In 2010 si 20122, Grupul Rompetrol a incheiat un parteneriat cu SMURD si
Inspectoratul General de Aviatie, pentru sustinerea interventiilor de urgenta pe cale aeriana,
circulatiei personalului medical si transportarii victimelor.
Proiectul de CSR numita “Impreuna pentru fiecare” al Grupului Rompetrol, cu scopul de
a dezvolta si implica comunitatile locale prin initierea, sustinerea si derularea de proiecte din
domeniul sanatatii sau al protectiei mediului. este unul dintre cele mai importante proiecte a
43
companiei. Aceasta initiativa ofera ONGurilor, autoritatilor locale si persoanelor cu atitudine
civica posibilitatea inscrierii de proiecte menite sa ridice calitatea vietii si protectia mediului din
comunitatile locale. Prin proiectul national „Impreuna pentru fiecare”, grupul a oferit in 2009 si
2010 suport financiar de peste 500.000 euro pentru un numar de 36 de comunitati cu scopul
imbunatatirii conditiilor de asistenta medicala sau de mediu la nivel local. Compania a fost
premiat in anul 2010 la „Gala Oameni pentru Oameni” pentru proiectul sau de responsabilitate
sociala corporativa si a fost apreciat ca un suporter al antreprenoriatului social şi un promotor al
conducerii si inovatiei in CSR.
Grupul Rompetrol a inregistrat in anul 2014 un profit net de 13,9 milioane de lei (3,1
milioane de euro, si 27,6 milioane in anul 2013, din care 250.000 de euro se duc anual la
proiectele de CSR in cadrul initiativei “Impreuna pentru fiecare”.70 Aceasta inseamna ca 8 % din
profit sau dus la proiecte de Responsabilitate sociala in anul 2014, si 3,98% in anul 2013.

Lukoil
Lukoil Romania a sprijinit din punct de vedere material mai multe organizatii non
guvernamentale locale din judetele Valcea si Gorj zone puternic afectate de inundatiile de la
sfarsit lunii Iunie 2014. Totodata, Lukoil Romania a sprijinit in fiecare an mai multe primarii din
tara cu ocazia organizarii evenimentelor prilejuite de "Zilele Orasului" manifestare considerata
traditionala in randul locuitorilor oraselor respective (Iernut, Tarnaveni, Teius, Harsova).
Intre 1125 aprilie 2014, compania Lukoil Romania a demarat actiunea caritabila "Fii
alaturi de LUKOIL si salveaza vieti", iar sumele colectate au fost donate catre Clinica de
Oncopediatrie "Louis Turcanu" din Timisoara, cu scopul de a crea primul centru de diagnostic si
tratament al cancerului de sistem limfatic din Romania.
Potrivit paginii mfinante.ro, Petrotel Lukoil SA a înregistrat, în anul 2011, o cifră de
afaceri de 6.625.679.238 lei, cu un numar de 556 de angajaţi. La aceasta cifra de afacere, profitul
declarat a fost zero. Pierderile raportate de companie la fisc au fost in valoare de 391.609.120 lei.
În anul 2012, rafinăria a avuti o cifră de afaceri netă de 6.933.476.358 lei şi acelaşi profit zero,
Carol Dan,(2015) Reompetrol Well Services a avut in 2014 profit de doua pri mai mic fata de 2013, dar
70
peste asteptari. Accesibil:
http://www.zf.ro/bursefondurimutuale/rompetrolwellservicesaavutin2014profitdedouaorimaimicfat
ade2013darpesteasteptari13820453, Accesat pe 8 Mai 2015
44
cu un numar de 497 de angajaţ. În schimb, pierderile declarate de companie a scăzut la
274.444.325 lei. În anul 2013, numărul angajaţilor a scăzut nesemnificativ la un numar de 468 de
angajati, iar cifra de afaceri a scazut la 5.510.598.513 lei, dar profitul declarat a rămas tot la zero.
Între anii 20112013, Petrotel Lukoil a avut profit zero la o cifră de afaceri totală de peste 19
milioane de lei, echivalentul a 4,3 miliarde de euro.71 Deoarece compania Lukoil Romania nu a
prezentat un raport anual, si sustine ca are pierderi, nu se poate calcula procentajul din profit
adresat proiectelor de CSR. Insa, OAO Lukoil, cheltuie in jur de 0,02 din profituri pe proiecte
sociale.
MOL Romania
Programul de promovare a a talentelor intitulat “Pot ajuta”, ofer 297000 de RON anual
copiilor si tinerilor cu performante deosebite in sport sau arta.
Premiul Mentor pentru Excelenţă în Educaţie a grupului MOL, se acordă incepand din
anul 2010 acelor profesori, antrenori, mentori care au reusit sa descopere şi sa lansaze tinere
talente, si care prin urmare, au avut o contribuţie importanta în construirea carierelor şi în
evoluţia profesionalăa tinerilor , dar a căror activitate a rămas din pacate fără recunoaştere
publică, dar mai ales fără recompense morale sau materiale. Cele 10 Premii anuale Mentor
pentru Excelenta in Educatie consta intrun premiu de 8000 de RON si un trofeu.
Proiectul grupului MOL Romania, intitulat “Program pentru sanatatea copiilor”, este
destinat organizatiilor non guvernamentale care ajuta copii si tinerii afectati de boli cronice sau
care sufera de dizabilitati. Valoarea anuala a acestui proiect este de 300.000 de RON.
Proiectu; Spatii Verzi, urmareste implicarea copiilor si tinerilor in poriecte de amenajare
a spatiilor verzi. Acestui proiect sunt alocate anual suma aproximativa de 490.000 de RON
In total Mol Romania cheltuie in jur de 1,167 de milioane de de RON in proiecte de CSR
ale companiei. Profitul acesteia pe anul 2013 a fost de 20 de milioane de euro, ceea ce inseamna
1,32% din profituri se duc la proiecte de CSR.

Mihai Popescu, (2014), Petrotel Lukoil: cifra de afaceri 4,3 miliarde euro, profit 0, Accesibil:
71
http://www.observatorulph.ro/exclusiv/44627petrotellukoilcifradeafaceri43miliardeeuroprofit0,
Accesat oe 8 Mai 2015.
45
III. STUDIU DE CAZ: OMV PETROM

In ultima parte a lucrarii mele de disertatie voi analiza in detaliu aplicarea principiilor de
Responsabilitate sociala in cadrul companiei OMV Petrom. Voi incepe cu prezentarea unui scurt
istoric si cu descrierea misiunii si viziunii companiei OMV Petrom.

Dupa aceea, voi prezenta politica de Responsabilitate sociala si proiectele de CSR a
companiei. Voi analiza in detaliu aceste proiecte din punct de vedere financiar, dar si domeniul
de care apartin: educatie, comunitate, mediu sau sanatate. Voi calcula buegtul alocat proiectelor
de Responsabilitate in fiecare an si voi calcula procentajul din profit alocat acestora.

Dupa realizarea acestor calcule, le voi compara cu celelalte 3 jucatori improtanti de pe
piata produselor petroliere din Romania. Voi compaara atat bugetul si procentajul din profit
alocat proiectelor de Responsbailitate sociala cat si domeniul de investire a celor 4 mari
companii.

46
3.1 SCURT ISTORIC AL COMPANIEI
In anul 1991 sa infiintat Regia Autonoma a Petrolului Petrom SA, iar in anul 1996 sa
infiintat Compania Romana de Petrol in forma de societate comerciala pe actiuni prin comasarea
Rafirom, Peco si Petrotrans. In perioada asta Compania Romana de Petrol avea in posesie toate
cele 10 rafinarii de pe teritoriul Romaniei. In plus, Compania detinea si campurile de extractie,
de depozite si de statiile de benzina.
In anul 1997, Compania Romana de Petrol a fost impartita, iar dintre cele zece rafinarii,
opt au continuat sa functioneze pe cont propriu, iar rafinariile Arpechim Pitesti si Petrobrazi
Ploiesti au intrat in proprietatea Societatii Nationale a Petrolului(SNP) Petrom.
Actiunile companiei Petrom a fost listate la Bursa de Valori Bucuresti in anul 2001. In
anul 2004 sau depus ofertele angajate pentru privatizarea Petrom, iar companiile OMV,
Occidental si MOL sunt selectate pentru negocieri. In urma acestor negocieri la data de 24 Iulie
2004, OMV achizitioneaza 51% din actiunile companiei de stat Petrom.72
In prezent, statul roman detine 20% din actiunile companiei Petrom, iar Petrom ramane
cel mai mare contribuitor la PIB, deoarece doar in anul 2012 a achitat taxe si impozite in valoare
de 8 miliarde de RON.73
In luna Iunie a anului 2007, compania Petrom a creat Petrochemicals Arges, pentru
continuarea activitatilor petrochimice a rafinariei Arpechim. Doi ani mai tarziu, Ministerul
Economiei a achizitionat compania Peetrochemicals Arges cu suma totala de 150 de milioana de
euro.74
In luna aprilie a anului 2010, compania Petrom sia extins producerea de electricitate prin
achizitionarea companiei SC Wind Power Park SRL. Aceasta companie are in posesie un proiect
72
***,(2013) Companii salvate de la moarte. Privatizari de succes in Romania. Accesibil:
http://www.antena3.ro/economic/biznews/companiisalvatedelamoarteaprivatizaridesuccesinromania
218018.html , Accesat pe 9 Mai 2015.
73
***, (2013) Topul contribuavililor la buget. OMV Petrom lider detasat. Accesibil:
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Economie/Stiri/Topul+contribuabililor+la+buget++OMV+Petrom++lider+deta
sat Accesat pe 9 Mai 2015.
74
***, (2009), Ministerul Economiei va trebui sa plateasca Petrom 150 de milioane de euro pentru
Petrochemicals Arges, Accesibil:
http://www.standard.money.ro/articol_92706/misterul_economiei_va_trebui_sa_plateasca_petrom_150_mili
oane_euro__pentru_petrochemicals_arges.html, Accesat pe 10 Mai 2015.
47
de generare de electricitate prin mori de vant moderne cu o capacitate de 45 MW. Petrom a
construit si opereaza o centrala electrica eoliana din anul 2011.75
In luna Decembrie a anului 2010, Petrom a inaugurat Petrom City, care este sediul unde
se vor desfasura activitatile centrale ale companiei. Petrom City se afla in nordul Bucurestiului si
va uni aproximativ 2500 de angajati din cele 7 sedii din Bucuresti si Ploiesti. 76
Structura actionariatului Petrom este urmatoarea:
51,01% OMV AG,
20,64% Ministerul Economiei,
18,99% Fondul Poprietatea S.A.
9.35% Alti Actionari77

3.1.1 Misiunea si viziunea companiei
Conform principiilor de baza celor de la Petrom, viziunea lor este consolidarea pozitiei de
lider in industria titeiului si gazelor din regiunea de SudEst a Europei.
Misiunea companiei Petrom este o crestere atat profitabila cat si sustenabila a companiei,
deoarece acest lucru este benefic pentru actionari, clienti, angajati, si economia Romaniei.
Petrom susustine ca are trei valori esentiale, care determina fundamentul afacerii lor:
profesionalism, pionieriat, parteneriat. Invatarea continua, performanta inalta, si angajamentul
ideal sunt bazele excelentei profesionale ale companiei Petrom, care asigura un succes durabil.
Obiectivul lor in aceasta privinta este incurajarea dezvoltarii profesionale, care va genera
profitabilitate atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Pionieriatul pentru compania Petrom
inseamna spiritul schimbarii cu scopul de a crea o dezvoltare durabila. Obiectivul lor in aceasta
privinta este combinarea succesului economic cu cele mai bune solutii in domeniul de energie
75
***. (2010) Petrom intră pe piaţa energiei eoliene prin achiziţia Wind Power Park,
Accesibil: h ttp://www.money.ro/petromintrapepiataenergieieolieneprinachizitiawindpowerpark/,
76
Cristian Matache (2010), Inaugurare:”Petrom City”, cel mai mare sediu al unei companii din Romania,
Accesibil:
http://incomemagazine.ro/articles/inaugurarepetromcitycelmaimaresediualuneicompaniidinromania,
77
***, Structura actionariat, Accesibil:
https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Press_Room/Shareholder_Stru
cture, Accesat pe 10 Mai 2015.
48
atat pentru prezent cat si pentru viitor. Parteneriatul pentru companie Petrom inseamna relatii de
lucru respnonsabile pentru beneficii mutuale. Obiectivul companiei Petrom este sa creeze un
mediu reciproc avantajos, prin incheierea de parteneriate sociale si economice, respectand in
aceelasi timp si exigentele ecologice actuale.78

***, Principii de baza in activitatea noastra, Accesibil:
78
https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/About_OMV_Petrom/Guiding_
Principles#Misiune%20%C5%9Fi%20viziune, Accesat pe 10 Mai 2015.
49
3.2 RAPORTURI ANUALE DE RESPONSABILITATE SOCIALA
PricewaterhouseCoopers(PwC), o firma de consultanta a publicat in 2015 doua rapoarte
privind tendintele dar si recomandarilor lor in ceeea ce priveste modul in care companiile sau
ONGurile isi raporteaza performantele de responsabilitate sociala.
Conform raportului intpcmit de PwC, majoritatea companiilor care publica raporturi de
CSR provin din sectoarele imobiliarelor si al constructiilor. Motivele pentru care aceste companii
decid sa raporteze sunt: obligatia de a procura licente de operare, dorinta de asi imbunatati
relatiile cu stakeholderii si cea de a sublinia impactul pozitiv pe care il au in comunitate.
Pentru companiile de transport si turism, factorii deciziei de a raporta performantele de CSR
sunt: presiunea publica pentru crearea unui model responsabil de calatorie, noile politici
europene privind cantitatea de dioxid de carbon admisa in privinta transportului aerian sau
legislatii din partea guvernelor din tarile de destinatie privind economia, comunitatea si a mediul.
Companiile din retail sunt pe urmatorul loc privind raportarea de CSR. Conform
raportului companiei PwC, acestea folosesc raportarea de Responsabilitate sociala pentru a creste
increderea furnizorilorsi a partenerilor , pentru a se diferentia de alte branduri si pentru asi
imbunatati imaginea.
Conform raportului companiei PwC, primele companii care au raportat performantele de
CSR au fost cele miniere. Principalul factor pentru aceasta hotarare a fost introducerea
reglementarilor in acest domeniu.
In ceea ce priveste organizatiile din sectorul industrial, raportarea performantelor de
CSR este din cauza presiunii din lantul de aprovizionare si datorita dorintei de a demonstra
eficienta.
Specialistii specifica si beneficiile raportarii de CSR:
● reducerea costurilor (ca urmare a eficientizarii operatiunilor si proceselor de
productie)
● avantajul competitiv ( dezvoltarea de noi produse si/sau servicii, ca urmare a
eficientizarii proceselor de productie);
● accesul la investitori
50
● prevenirea riscurilor date, (ex: incalcarea de reglementari financiare sau cele de
protectie a mediului)
● satisfacerea necesitatii stakeholderilor (ex; acces la informatii reale despre
performantele de Responsbailitate sociala a companiilor)
Conform consultantilor PwC, este vital ca o companie care publica raporturi de CSR sa respecte
o serie de recomandari,detaliate in continuare:
● sa ofere informatii si date despre afacere si piata in care isi desfasoara opereatiunile;
● sa descrie clar strategia de sustenabilitate atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu
si lung
● sa identifice aspectele importante strategiei de sustenabilitate, sa le defineasca in
mod clar si concret si sa explice de ce sunt acestea relevante; sa stabileasca obiective
realiste.
● sa prezinte informatiile si datele in mod echilibrat si transparent; sa sublinieze
reusitele, dar si sa comunice despre impactul negativ, si despre modalitatea in care va
imbunatatiri aceste aspecte negative.
● sa detalieze si sa explice riscurile si oportunitatile strategice in raportul de
sustenabilitate, dar si relevanta si implicatiile acestora.
● sa explice principalele aspecte de sustenabilitate importante pentru companie si
pentru toti stakeholderii si sa raporteze, despre acestea.
● sa arate modalitatea in care strategia de sustenabilitate a influentat evolutia
economica si sociala a companiei; sa identifice metodele prin care isi poate
maximiza aceste beneficii financiare;
● sa evalueze impactul pozitiv dar si cel negativ din tot lantul de productie;
● sa explice modalitatea in care sunt motivati angajatii sa puna in practica strategia de
sustenabilitate si cum sa atinga obiectivele stabilite;
● sa explice modalitatea in care a relationat cu stakeholderii
● sa foloseasca un numar mare de canale de comunicare si sa se asigure ca aceste
mesaje sunt adecvate pentru receptori .
51
● sa explice modalitatea in care este gestionata sustenabilitatea in companie; sa
identifice personajele responsabile pentru implementarea acesteia.
● sa asigure credibilitatea si exactitatea continutului, prin referirea la studii
independente sau la verificari externe.79
3.2.1 Legislatia Uniunii Europene privind raportarea de CSR
In luna Noiembrie a anului 2014 a intrat in vigoare Directiva 2014/95/EU cu privire la
obligatia companiilor de o dimensiune mare de a raporta anual in afara de aspectele financiare si
informatii privind diversitatea, adica un raport de CSR.
Aceasta directiva a fost adoptata in forma sa finala de catre Parlamentul European si
Consiliul Uniunii Europene la data de 29 septembrie 2014. Directiva a fost publicata in Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene la data de 22 octombrie si a intrat in vigoare dupa 20 de zile de la
publicare.
Directiva obliga organizatiile de interes public cu peste 500 de angajati sa raporteze o
declaratie cu privire la informatii si date despre aspectele de mediu, sociale si de personal,
respectarea drepturilor omului si combaterea coruptiei si a darii de mita. Pe teritoriul Uniunii
Europene exista aproximativ 6000 de organizatii acre se incadreaza pentru aceasta Directiva.
Organizatiile care intra sub incidenta directivei sunt obligati sa publice in fiecare an,
incepand cu anul financiar 2017, un raport care sa contina:
● o descriere scurta a modelului de afaceri;
● o descriere a politicilor angajate cu privire la aspectele nefinanciare;
● rezultatele politicilor respective;
● principalele riscuri legate de politicile adoptate;
● indicatori de performanta legate de pentru domeniul de activitate al companiei.
Directiva mentioneaza si faptul ca raportul nefinanciar trebuie sa contina si o descriere a
politicii de diversitate adoptate pentru departamentele administrative, echipa de management si
departamentul de supraveghere ale intreprinderii. prin urmare, trebuie prezentate aspecte
79
PwC, Making your reporting more accesible and effective,Design Services: London,2014,pg 1517
52
precum: varsta, genul sau educatia si experienta profesionala; obiectivele politicii de diversitate;
modul in care a fost pusa in aplicare politica de diversitate si rezultatele ei.
Organizatiile nu sunt obligate sa raporteze absolut toate aspectele mentionate mai sus, in
cazul in care divulgarea acestor informatii sau date poate aduce prejudicii pozitiei comerciale a
companiei. Acest refuz de a divulga informatiile si datele trebuie sa fie justificate insa si sa nu
impiedice o prezentare corecta a dezvoltarii, performantei si pozitiei companiei si a impactului
activitatii sale asupra mediului inconjurator.
Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate sa transpuna aceasta directiva in
legislatia nationala pana la data de 6 decembrie 2016, obligand companiile sa respecte
dispozitiile acesteia pentru anul financiar 2017.80
In luna Iulie a anului 2014 , un numar de 15 state membre ale Uniunii Europene aveau un
Plan National de Actiune in domeniul responsabilitatii sociale. Acestea sunt: Belgia, Bulgaria,
Ciptu, Republica Ceha, Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Italia, Lituania,
Olanda, Polonia, Suedia si UK. Un numar de 5 tari erau aproape de finalizarea Planului National
de Actiune in domeniul Responsabilitatii sociale: Austria, Irlanda, Ungaria, Malta si Spania.
Romania, din pacate se afla printre cele sapte tari in care acest plan se afla abia in curs de
dezvoltare.81

3.2.2 Politica de CSR a companiei OMV Petrom
Cum am mentionat anterior responsabilitatea sociala se regaseste deja in viziunea si
misiunea companiei OMV Petrom. In anul 2014 compania OMV Petrom a publicat primul raport
de Sustenabilitate pe piata din Romania pentru programul Global Impact al Natiunilor Unite.
Acest raport de Sustenabilitate este bazat pe actiunile de CSR in anul 2013. Pe data de 16
Decembrie 2013, compania OMV Petrom SA a semnat cele zece principii a organizatiei UN
Global Impact. Acest raport de sustenabilitate pe anul 2013 este instrumentul folosit pentru
80
***. (2014) Directiva UE despre raportarea de CSR a intrat in vigoare, Accesibil:
http://www.responsabilitatesociala.ro/stiricsr/directivauedespreraportareadecsraintratinvigoare.html,
81
***, (2014), Ce fac statele europene in domeniul CSR, Accesibil:
http://www.responsabilitatesociala.ro/stiricsr/cefacstateleeuropeneindomeniulcsr.html, Accesat pe 11
Mai 2015.
53
comunicarea progresului in cele zece principii ale UN Global Impact. Este important de
mentionat faptul ca OMV Petrom este prima si singura companie de dimensiuni mari din
Romania, care participa in mod voluntar la programul UN Global Impact.82
Inainte de a deveni membru al acestui program, OMV Petrom a mai publicat inca 4
raporturi de sustenabilitate, si anume: Respect pentru Viitor rezultate 20072008, Respect pentru
Viitor rezultate 2010, Raport de implicare in comunitate 2011 si Raport de implicare in
comunitate 2012.
OMV Petrom cere tuturor entitatilor care acţionează în numele acestuia să respecte
valorile şi regulile de comportament ale companiei. Aceste reguli sunt clarificate în Codul de
Conduită OMV, care recunoaşte responsabilitatea socială şi de mediu a Grupului OMV în cadrul
sferei de influenţă.
Prin semnarea programului Global Compact a Naţiunilor Unite, OMV Petrom sa obligat
sa respecte cele zece principii ale drepturilor omului, drepturile muncii, mediului înconjurător şi
a luptei împotriva infractiunii si corupţiei. Codul de Conduită al companiei OMV impune reguli
clare de comportament care sunt în conformitate cu principiile UNGC. Ghidul de principii in
ceea ce priveste comportamentul OMV Petrom către părţile sale interne dar şi externe, este
folosit ca bază pentru alte politici şi linii directoare ale grupului, de exemplu Directiva de Etică
în Afaceri.
Cele 10 principii asumate de OMV Petrom sunt urmatoarele:
Principiul 1: Susǝinerea Ǜi respectarea protecǝiei drepturilor internaǝionale ale omului în aria de
influenǝă
Principiul 2: Garantarea faptului că grupul nu este implicat în activităǝi care încalcă drepturile
omului
Principiul 3: Susǝinerea libertăǝii de asociere Ǜi de întrunire Ǜi recunoaǛterea efectivă a dreptului
de negociere colectivă
Principiul 4: Eliminarea oricărei forme de muncă forǝată
Principiul 5: Eliminarea efectivă a muncii prestate de copii
Dragos Tuta, “Raport Sustenabilitate OMV Petrom SA 2013”. in The CSR Report, 3 Decembrie 2014
82
Accesibil:
http://www.csrreport.ro/rapoartecsrsustenabilitate/raportsustenabilitateomvpetromsa2013.html, Accesat
pe 12 Mai 2015.
54
Principiul 6: Combaterea discriminării la angajare Ǜi în politica ocupaǝională
Principiul 7: Susǝinerea unei abordări cu rol preventive în gestionarea aspectelor de mediu
Principiul 8: Adoptarea de măsuri pentru promovarea unei responsabilităǝi superioare în raport cu
mediul
Principiul 9: Încurajarea dezvoltării Ǜi promovării tehnologiilor Ǜi produselor "prietenoase pentru
mediu"
Principiul 10: Acǝionarea împotriva tuturor formelor de corupǝie, inclusiv Ǜantaj Ǜi mită.
Dincolo de acest Cod de Conduită OMV, organizatia susţine mai multe obligaţii bazate
pe standarde atat interne cat şi externe. Regulamentele OMV Petrom pentru managementul
sustenabilităţii sunt incluse înmai multe directive şi standarde.83
Strategia de sustenabilitate a grupului OMV Petrom se numeste Resourcefoulness, in
cadrul careia se concentreaza pe trei mari domenii, si anume: Educatie pentru dezvoltare,
managementul mediului si Energii noi si inovatii.
Educatie pentru dezvoltare
Acest obiectiv de sustenabilitate se atinge prin cursuri de formare profesionala pentru
angajati si sustinerea antreprenoriatului, dezvoltarii personale, capacitatilor de leadership si a
orientarii in cariera. Modalitatea in care OMV ajuta comunitatea sa se dezvolte este platforma
Tara lui Andrei.
Managementul mediului
Conform paginii grupului OMV Petrom, acestia urmaresc aplicarea celor mai bune
practici de mangament a mediului, indeosebi in privinta emisiilor de dioxid de carbon, resurse de
apa. Prin management de mediu, organizatia intelege si includerea gazelor naturale in cosul
energetic.
Energii noi si inovatii
In acest domeniu organizatia Petrom sustine inovatia in mediu si in domeniul resurselor
de energie le va ajuta sa aiba un business pe termen lung. Scopul lor este asigurarea
***, Codul de conduita, in OMV PetromSustenabilitate, Accesibil:
83
http://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Sustainability/Code_of_Conduct,
55
alternativelor durabile si dezvoltarea noilor tehnologii cu obiectivul principal de a reduce
emisiile de CO2.84

3.2.3 Analiza financiara a proiectelor de responsabilitate sociala
Anul financiar 20072008
Conform raportului “Respect pentru viitorRezultate 20072008”, o suma totala de 10
milioane de euro au fost alocati proiectelor de responsabilitate in acesti doi ani. Aceasta suma
include: 70.500 metri patrati de spatiu verde redati comunitatilor prin proiectul “Parcurile
Viitorului” si Parcul Casa Presei Libere, 6.000 de arbusti plantati in cele 5 “Parcuri ale
Viitorului”, 8700 de arbori plantati in judetele Galati, Constanta si Arges, 669 kg de PETuri
colectate in proiectul numit “Premii la PET”, peste 600 de elevi instruiti in caz de urgenta
precum cutremur, 396 de olimpici premiati in cadrul programului “Olimpicii Petrom”, 9.000 de
persoane din Dolj beneficiaza de apa potabila, 60 de case renovate si 7 noi construite in cadrul
proiectului “Construim pentru Viitor”, 110 de case contruite in cadrul proiectului “Sprijin pentru
Viitor”, 15 hectare de teren reimpadurite in zonele inundate in vara lui 2008: Suceava, Neamt si
Bacau.85
Profitul net in anul 2007 pentru OMV Petrom a fost 1,778 miliarde de lei86 , iar in 2008
profitul a fost 1,022 de miliarde de lei87 in total 2,8 miliarde de lei. Facand un simplu calcul, asta
inseamna ca 0,35% din profitul companiei a fost redirectionat catre proiecte de Responsabilitate
sociala.
84
***, Resourcefoulnessstrategia de sutenabilitate pentru un comportament de business responsabil, in
OMV PetromSustenabilitate, Accesibil:
http://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Sustainability/Our_approach,
85
***, Respect pentru ViitorRezultate 20072008, in OMV PetromRaport de Sustenabilitate, Accesibil:
http://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Sustainability/Sustainability_Rep
ort/Community_involvement_reports/Respect_for_the_Future_Achievements_2007_2008, Accesat pe 12
Mai 2015.
86
Marius Pirloiu, Petromin scadere pe 2007, OMV a obtinut proift record, in Romania Libera, 27 februarie
2008
Accesibil:h ttp://www.romanialibera.ro/economie/finantebanci/petrominscaderepe2007omvaobtinutp
rofitrecord118874, Accesat pe 12 Mai 2015
87
Dragos Comache, Profitul Petrom a scazut cu 43% in 2008, la 1,02 miliarde de lei, in Hot News, 25
Februarie 2009, Accesibil:
http://economie.hotnews.ro/stiricompanii5446751profitulpetromscazut432008102miliardelei.htm,
56
Anul financiar 2010
Conform raportului de Sustenabilitate, in anul 2010 Petrom a cheltuit dublu pentru
proiecte sociale, si anume 19,2 milioane de lei. Cu aceasta suma sau atins urmatoarele rezultate:
4,4 milioane de romani din 16 judete beneficiaza de servicii medicale d eurgenta, 140.400 de
copaci plantati pe aproximativ 35 de hectare, 23 de proiecte finantate prin programul Tara lui
Andrei, de care beneficiaza 400.000 de persoane, 2 scoli reabilitate si 16 institutii de invatamant
reabilitate, aproximativ 10.500 de elevi constientizati cu notiuni de protectia a mediului si
implicare civica, peste 300 de tineri olimpici premiati, 2.300 de elevi au beneficiat de
wrokshopuriin cadrul proiectului “Caravana cunoasterii”; 737 de prescolari din mediul rural
pregatiti pentru invatamant primar; peste 300 de profesori siau insusit noi tehnici de predare
informala in domeniul ecocivic; 400 de elevi au urmat cursuri de leadership si dezvoltare
perosnala; 14.000 de voluntari implicati in proiectele de Responsbailitate Sociala; peste 1.000 de
contributii voluntare a angajatilor Petrom(planatre de copaci,etc.); 500 de donatori de sange;
23.852 de angajati au beneficiat de servicii medicale oferite de companie; 1.013 de soferi
instruiti in acordarea de prim ajutor; 2. 789 de conducatori auto instruiti in conducere defensiva;
2.500 de metri de pista pentru biciclisti.88
Profitul companiei OMV Petrom pe anul 2010 a fost 2,19 miliarde de lei, in crestere cu
163% fata de anul 2009.89 Dupa un simplu calcul putem afla ca acesta inseamna ca 0,87% din
profitul companiei a fost directionat catre proiecte de Responsbailitate sociala, in crestere fata da
anii trecuti.

Anul financiar 2011
Suma alocata pentru Proiectele de Responsabilitata Sociala in anul 2011 a scazut la 18,7
milioane de lei. Aceasta suma reprezinta urmatoarele proiecte de Responsabilitate sociala: 20 de
unitati scolare dotate si reabilitate; peste 9.500 de elevi si 900 de profesori implicati in proiectul
Scoala lui Andrei, 480 de elevi de liceu au participat la cursuri pentru dezvoltarea bailitatilor de
leadership, comunicare, lucru in ehcipa si initiativa; peste 250 de olimpici premiati; 35 de hectare
OMV Petrom, Respect pentru Viitor Implicarea noastra in comunitate in 2010, 2011, pg 3
88
***, Profitul Petrom a crescut cu 163% in 2010, in Ziare, 23 Februarie 2011, Accesibil:
89
http://www.ziare.com/petrom/pretpetrol/profitulpetromacrescutcu163lasutain20101077256, Accesat
pe 12 Mai 2015.
57
de plaja curatate; peste 100,000 de copaci plantati pe 21 de hectare; 9,5 milioane de romani au
acces la servicii medicale de urgenta prin programul Acces la viata; 24.000 de euro pentru
cursuri de specializare pentru medici; 18,448 de angajati testati pentru boli cardiovasculare;
1.344 de persoane testate pentru virusurile hepatitei B, C si HIV; 23 de proiecte finantate prin
programul Tara lui Andrei; 2.4000 de voluntari implicati in proiecte Petrom; peste 900 de
contributii voluntare ale angajatilor petrom in actiuni de plantare ecologizare sau campanii
sociale ; 441 de copii provenind din zone defavorizate au primit cadouri in cadrul proiectului “
Fii si tu Mos Craciun”.90
Profitul companiei OMV Petrom pentru anul 2011 a fost 3,759 de milioane de lei, in
crestere fata de anul 2010 cu 72%.91 Facand un simplu calcul, obsrvam ca procentajul alocat
proiectelor de Responsabilitate socala a scazut la 0,49%, aproaea jumataet fata de anul trecut.
Aceasta se poate explica si prin diferenta de profit intre cei doi ani.

Anul financiar 2012
In anul 2012, bugetul alocat proiectelor de Responsabilitate social a crescut la 22, 2 de
milioane de lei, acesta fiind cea mai mare suma fata de anii trecuti. Bugetul de CSR a avut
urmatoarele rezultate in anul 2012: 23 de unitati scolare reabilitate pentru 4.373 de elevi si 300
de profesori din mediul rural; 300 de olimpici sustinuti cu burse; 500 de copii au participat la
tabara lui Andrei; 1.000 de angajati au facut voluntariat pentru comunitate; 2.000 de angajati
Petrom au redirectionat 2% din impozitul pe venit pentru ONGuri; 1,2 milioane de euro pentru
intarirea capacitatii nationale de raspuns la dezastre; 250.000 de mii de euro pentru reabilitarea
infrastructurii de sanatate; un numar de 33 de proiecte de dezvoltare comunitara finantate ;
40.000 de mii de euro alocati sustinerii persoanelor din medii dezavantajate; peste 150 de locuri
de munca create; 102.500 de copaci plantati pe 16 hectare; 2,3 milioane de euro pentru sustinerea
OMV Petrom, Raport CSR Petrom 2011, 2012, pg 89
90
Stefan Musgociu, Profitul petrom pe 2011, cel mai mare inregistrat vreodata in Romania:887 de milioane
91
de euro. in Ziarul Gandul, 22 februarie 2012, Acecsibil:
http://www.gandul.info/financiar/profitulpetrompe2011celmaimareinregistratvreodatainromania887d
emilioanedeeuro9306745, Accesat pe 12 Mai 2015
58
sectorului de Organizatii Non Guvernamnetale din Romania; 100 de organizatii
nonguvernamentale sustinute si sponsorizate din Romania.92
Profitul companiei OMV Petrom in anul 2012 a ajuns la un record de 3,946 de miliarde
de lei, increstere fata de 2011 cu 6%93. Facand un calcul simplu putem realiza ca procentajul
alocat proiectelor de Responsabilitate sociala din profit este 0,56% in crestere fata de anul 2011.

Anul financiar 2013
Anul 2013 reprezinta cel mai scazut buget pentru proiecte de Responsabilitate sociala, si
anume: 17,8 milioane de lei . Aceasta suma reprezinta urmatoarele rezultate de responsabilitate
sociala: 12.500 de persoane instruite in educatie antreprenoriala, accesare de fonduri,
management de proiect si comunicare; peste 750 de persoane au urmat cursuri de leadership si
dezvoltare personala; peste 7.500 de persoane au urmat de cursuri de siguranta si preventie; 5014
elevi si 349 si profesori din mediul rural studiaza in cele 18 unitati scolare reabilitate; un numar
de 31 de proiecte comunitare finantate prin programul Tara lui Andrei; un numar de 10 afaceri
sociale finantate cu 350.000 de euro si mai mult de 50 de locuri de munca create prin acestea; un
numar de 24 de comunitati au beneficiat de investitii in infrastructura prin modernizarea retelei
electrice, modernizarea sistemului de apa potabila etc.; peste 2.800 de persoane implicate in
proiecte de voluntariat; peste 20.000 de puieti plantati pe circa 3,5 de hectare; peste 3200 kg de
deseuri si 42,5 de tone de plase de pescuit au fost colectate; peste 15.000 de persoane instruite
pentru protejarea mediului si a biodiversitatii marine; un numar de 10 infrastructuri de sanatate si
de interventie in caz de urgenta amenajate si dotate cu echipamente speciale; peste 8.000 de
persoane au urmat cursuri de preventie medicala, igiena, si prim ajutor; un numar de 1.500 de
angajati Petrom au fost voluntari pentru comunitate; peste 1.600 de angajati au redirectionat 2%
din impozit catre sectorul ONG; un numar de 400 de manageri Petrom informati si implicati in
92
***, Raport de implicare in comunitate 2012, Accesibil:
http://www.taraluiandrei.ro/raportdeimplicareincomunitate, Accesat pe 12 Mai 2015.
93
Stefan Musgociu,Profit si vanzari record pentru Petrom. Cele mai bune cifre pentru companie in 2012.
Angajatii companiei vor primi o crestere salariala, 21 Februarie 2013, in Mediafax,
Accesibil:h ttp://www.mediafax.ro/economic/profitsivanzarirecordpentrupetromcelemaibunecifrepentru
companiein2012angajatiicompanieivorprimiocresteresalariala10580062, Accesat pe 12 MAi 2015.
59
strategia de sustenabilitate a Petrom; peste 120 de ONGuri sustinute si finantate; un numar de
40 de ONGuri si antreprenori sociali participanti la targul de ONGuri din Petrom City.94
Profitul companiei Petrom pe anul 2013 reprezinta cel mai mare profit din ultimii ani, si
anume: 4,824 miliarde de lei. Facand un calcul simplu, putem afla faptul ca procentajul din profit
alocat proiectelor de Responsbailitate sociala in anul 2013 a ajuns din nou la 0,36 aproape de
procentajul din anii 20072008.95
Concluzie
In conluzie, am creat un tabel care centralizeaza toate informatiile pe care leam enumerat
mai sus:

Tabel 3.1: Profitul, Suma alocata proiectelor de CSR si Procentajul din profit alocat CSRului

In acest tabel, se poate vedea ca in ultimii 6 ani, suma alocata proiectelor de CSR, a
crescut de 34 ori. In timp ce in ani 2007 si 2008, OMV Petrom a cheltuit o suma totala de 10
milioane de lei, adica 5 milioane de lei pe an, aceasta suma a crescut de 4 ori in 2012, ajungand
la un istoric de 22,2 milioane de lei si a crescut de aproximatov 3,5 ori in 2013 la 17,8 milioane
de lei.
Totodata, putem observa in acest tabel, ca in timp ce suma alocata proiectelor de
Responsabilitate sociala a crescut, procentajul din profit alocat acestor tipuri de proiecte a scazut
94
OMV Petrom, Raport de implicare in comunitate 2013, Accesibil:
http://www.taraluiandrei.ro/implicareapetrom/raportdeimplicareincomunitate2013/statisticisicifre,
95
Carla Dinu, Petrom a anuntat un profit record pe 2013 , Peste un miliard de euro, in Hot News, 19
Februarie 2014, Accesibil:
http://www.hotnews.ro/stiriesential16640270petromanuntatprofitrecord2013pestemiliardeuro.htm,
Accesat 12 Mai 2015.
60
de la 0,87% in anul 2010, pana la 0,36% in anul 2014. Aceasta scadere este datorita faptului ca
profitul sa dublat in ultimii 4 ani, in 2010 OMV Petrom a inregistrat un profit de 2,19 miliarde
de lei, iar in 2013 profirul sa dublat la 4,82 miliarde de lei, in timp ce suma alocata proiectelor
de Responsabilitate intre anii 2010 si 2013 a ramas la aproximativ acelasi nivel.
In opinia mea, din punctul de vedere al organizatiilor nonguvernamentale si al
comunitatii, bugetul alocat proiectelor de Responsbailitate este mai importanta decet procentajul
din profit alocat acestora. Cred acest lucru, deorece dupa cum vom vedea in urmatoarele
capitole, chiar daca unele companii aloca 4% din bugetul lor, acesta semnifica doar 1,1 milioane
de lei. Pe cand, pentru comunitate este important sa aiba cat mai multe resurse financiare la
dispozitie, si procentajul profitului alocat pentru proiecte comunitare nu are relevanta din punctul
lor de vedere.
In opinia mea, pentru a realiza o analiza financiara cat mai relevanta este important sa
calculam atat bugetul alocat proiectelor de CSR, cat si procentajul acestora din profitul
companiilor. Acest procentaj arata cat de important este Responsabilitatea sociala pentru
compania respectiva si cat de implicati sunt in comunitate cu adevarat.

3.2.4 Strategia OMV Petrom pentru Sustenabilitate 2021:Resourcefulness
OMV Petrom se focuseaza pe doi factoricheie consideraţi fundamentali pentru
implementarea Strategiei Resuorcefulness 2021, si anume: oamenii şi sustenabilitatea.Cu acest
scop, doresc sa dezvolte o cultură organizaţională intemeiata pe performanţă , cu scopul creşterii
companiei şi cresterii excelenţei operaţionale. Totodata,grupul OMV Petrom sustine ca se
concentreaza pe cresterea culturii de sustenabilitate, cu scopul de a utiliza resursele naturale
întro modalitate eficienta, si de a avea standarde ridicate de siguranţă şi de mediu, si pentru
creştere comună pe termen lung.
Conceptul de dezvoltare durabila a companiei OMV Petrom, Resourcefulness se imparte
in trei amri domenii: Ecoinovatie, Ecoeficienta si Educatie pentru dezvoltare.
Ecoinovatie
Operaţiunile şi produsele din industria gazelor naturale şi a petrolului afectează in mod
negativ mediul înconjurător. Din aceasta cauza, OMV Petrom abordeaza această provocare in
61
mod direct, cu obiectivul de a reconcilia succesul economic cu un management responsabil din
punct de vedere ecologic.Conform raportului de Sustenabilitate OMV Petrom doreste sa se
angajeze să integreze activităţi de management de mediu in politica lor de CSR, asigurând
producţia şi prelucrarea produselor înro modalitate durabila şi eficienta.. Accentul este pe
reducerea emisiilor de gaze de seră şi pe utilizarea eficientă a resurselor de apă şi a energiei.
Ecoinovatie
Ecoinovaţia contribuie in mod activ la operaţiuni durabile şi profitabile pe termen lung.
Utilizarea de noi tehnologii pentru a crea alternative la sursele de energie şi de a crea noi
domenii de activitate este o prioritate pentru OMV Petrom.
Educaţie pentru dezvoltare
În acest domeniu, OMV Petrom incurajeaza şi promoveaza competenţele si abilitatile de
care au nevoie toti oamenii. Compania se concentreaza pe investiţiile in dezvoltarea economica
a comunităţilor în care opereazacu ajutorul cursurilor de formare profesională. În comunităţile în
care compnaia opereaza, susţin educaţia atat în domeniul energiei cat şi in al antreprenoriatului.96

Guvernanta
In domeniul de interventie al guvernantei OMV Petrom a introdus un Cod de
etica in afaceri, care cuprinde o serie de reguli privind comportamentul responsabil,
precum: conflict de interes, evaluarea structurilor terte, oferirea de cadouri, donatiile si
activitatea de lobbying. In afara acestui cod de etica, OMV Petrom asigura
constientizarea acesteia de catre angajatii lor prin cursuri de instruire periodice.97

Echilibrul mediului
Obiectivul Startegiei Resourcefulness pe planul de mediu este de a avea cele mai
bune si eficiente practici in privinta managementului mediului inconjurator, accentuand
reducerea emisiilor de carbon, resursele de apa si eficienta in domeniul energiei.
96
OMV Petrom, Resourcefulness 2013 Fapte si cifre, Bucuresti, 2014, pg. 14
97
Ibidem, pg. 16
62
In anul 2013 obiectivul companiei a fost de a reduce intensitatea de carbon a
operatiunilor sale cu 2% in comparatie cu anul 2012. Acest obiectiv a fost atins , dar si
depasit, reducerea intensitatii de carbon a fost intotal 3,4%.
In anul 2013 consumul de apa a operatiunilor companiei OMV Petrom a scazut
fata de anul 2012 cu 8%.prin modernizarea statiilor de tratare a apei.
Rafinariile OMV Petrom detin certificate ISO 50001:2011, privind managementul
energiei. Totodata, compania a investit 11 milioane de euro in implementarea unui numar
de opt proiecte a caroro obiective a fost reducerea consumului de energie si de a nu trece
pragul de 13.000 de tone de emisii de CO2. Cu toate astea, emisiile de GES au crescut cu
15% in anul 2015, pana la 5,2 milioane de tone de CO2.
Aproximatic 50 % din deseurile cauzate de compania Petrom au fost reciclate in
anul 2013, iar in toate locatiile companiei exista Planuri de management al deseurilor, al
energiei al riscurilor si al apei. De asemena, OMV Petrom a redus deseurile genrate cu
20%.98

Social
In domeniul de interventie social, compania OMV Petrom se concentreaza pe
educatie antreprenoriala, dezvoltarea comunitatii si educatie pentru leadership si
performanta.
Prin programul Tara lui Andrei, aproximativ 24.000 de copii au fost educati in
privinta culturii antreprenoriale. Programul companiei numita Comunitatea micilor
antreprenori, promoveaza educatia antreprenoriala pentru un numar de 11.900 de elevi.
Educatie antreprenoriala pentru administratia publica a ajutat 100 de angajati si
reprezentanti a administratiei publice in intelegerea modurilor de atragere a fondurilor.
Prin proiectul Fabricat in Tara lui Andrei, sau finantat 10 proiecte sociale .
Compania a realizat Planuri anuale de relatii comunitare, avand scopul de a
aborda nevoile de dezvoltare a comunitatii. De asemenea, compania sprijina comunitatea
98
OMV Petrom, Resourcefulness 2013 Fapte si cifre, Bucuresti, 2014, pg . 18
63
de etnie rroma, prin crearea unui Centru Educational in BoldestiScaieni, avand ca si scop
promovarea traiului decent si de studiu.
Compania sprijina educatia pentru leadership si performanta prin patru proiecte
fundamentale:
Leadershp autentic
Olimpicii OMV Petrom
Academia Aspire
Lideri pentru Mileniul al treilea
In anul 2013, OMV Petrom a realizat aproximatic 265.000 de ore de instruire de HSSE(Health,
Security, Saftey, Environment), pentru 600 de angajati. 99

3.2.5 Comparatie cu alte companii in piata produselor petroliere
Cum am mentionat mai devreme, pe piata petroliera din Romania putem gasi patru mari
jucatori: OMV Petrom, Rompetrol, Mol Romania si Lukoil. Dintre toate aceste firme, PMV
Petrom este singura care publica rapoarte anuale de sustenabilitate, care contine in mod clar si
transparent cheltuielile legate de Responsabilitate sociala. Celelalte trei companii, nu publica
rapoarte de Responsabilitate sociala, dar pe pagina lor de internet exista o sectiune speciala
dedicata proiectelor de Responsabilitate sociala. Cu ajutorul acestora am estimat suma alocata
proiectelor de Responsabilitate sociala in aceste trei companii. Dupa acesta, am calculat
procentajul din profit alocat CSRului, incepand cu anul 2010 pana in anul 2013.

99
OMV Petrom, Resourcefulness Fapte si Cifre 2013, Bucuresti, 2014, pg. 23
64
Dupa ce am teminat calculele, am creat urmatorul tabel:
Tabel 3.2 Comparatie intre companiile petroliere din Romania privind investitia in
CSR

Acest tabel prezinta cele trei mari companii din industria petroliera din Romania, profitul
lor, bugetul alocat proiectelor de Responsabilitatea sociala, si procentajul din profit alocat
acestora. Datorita faptului ca organizatia Lukoil Romania, raporteaza pierderi pe ultimele cinci
ani, am decis sa nul includ in acest tabel.
Putem observa ca suma alocata proiectelor de Responsabilitate sociala pentru compania
OMV Petrom este foarte volatila, iar ultima suma raportata este de 17,8 milioane de lei, de
aproximativ 16 ori mai mare decat bugetul companiei Rompetrol sau MOL Romania. Aceste
doua companii din urma, aloca aproximativ aceeasi suma de bani anual pentru proiecte de
Responsabilitate sociala, si anume: 1,1 milioane de lei.
Cum am mentionat mai devreme, din punctul de vedere al comunitatii este mai
importanta suma alocata proiectelor de CSR, decat procentajul, deoarece acestia au nevoie de o
resursa financiara cat mai ridicata pentru a realiza obiectivele lor. Din punctul acesta de vedere,
putem afirma ca OMV Petrom este cel mai responsabil dintre companiile petroliere din Romania.
Pe de alta parte, procentajul din profit alocat proiectelor de CSR, arata adevarat
consecrarea companiilor in acest domeniu. In ceea ce priveste procentajul, Rompetrol este in
conducere cu o medie de 4% din profit alocat proiectelor de CSR. Pe locul doi se afla MOL
65
Romania cu o medie de 1,4%, iar OMV Petrom pe ultimul loc cu o medie de 0,57% din profit
alocat proiectelor de Responsabilitate sociala.
Parerea mea este ca procentajul alocat proiectelor de CSR, indica gradul de
responsabilitate a companiilor. Daca OMV Petrom ar cheltui 1,4% din profit in proiecte de CSR,
la fel ca MOL Romania, atunci suma care ar ajunge in comunitate aproape sar tripla la 53.4
milioane de lei. Daca OMV Petrom ar cheltui 4% din profit in proiecte e CSR, la fel ca
Rompetrol, atunci suma alocata comunitatii ar fi de 8 ori mai mare, ceea ce inseamna
aproximativ 142.4 milioane de lei.
O lucrare a lui Shachi Rai si Sangeeta Bansal a analizat procentajul pe care primele 200
de firme le aloca domeniilor : sanatate, educatie, dezvoltare comunitara si mediu. Aceasta analiza
reflecta anul financiar 2012 2013. Dupa analiza detaliata, cei doi autori au descoperit ca in tarile
dezvoltate procentajul alocat mediului inconjurator este mai ridicat, iar tarile aflate inca in
dezvoltare precum India, aloca mai multi bani pentru dezvoltarea comunitatii si pentru educatie,
adica pentru domeniul social. Pana la urma, acest fenomen este logic, deoarece tarile dezvoltate
au deja o educatie si o comunitate dezvoltata care nu are nevoie de finantare, deci se
concentreaza pe problemele actuale de mediu si de a face fata provocarilor creat de schimbarile
climatice. Tarile aflate inca in dezvoltare se concentreaza pe rezolvarea celor mai proeminente
probleme: dezvoltarea comunitatii si a zonelor rurale si imbunatatirea educatiei. In industria
petroliera, cei doi autori au descoperit ca marile companii aloca 35,29 % pentru educatie, 29,41%
pentru dezvoltarea comunitatii, 23,5% pentru sanatate si 11,76% pentru mediu. Prin urmare,
sectorul petrolier isi directioneaza cheltuielile catre domeniul dezvoltarii comunitatii si a zonelor
rurale cu un focus special pe imbunatatirea educatiei. De obicei, companiile investesc in zonele
unde isi desfasoara operatiunile, deoarece aceste zone sunt cele mai afectate de externalitatile
negative ale operatiunilor lor. Prin urmare, companiile petroliere finanteaza aceste comunitati cu
scopul de a reduce efectele negative ale activitatilor de productie.
De obicei, companiile petroliere organizeaza tabere de sanatate, care ofera controale de
sanatate gratuite pentru locuitorii zonelor unde ele isi desfasoara activitatile de productie.
66
Un alt motiv pentru care aceste firme aleg sa investeasca in aceste zone este sa creeze o imagine
buna pentru localnici si sa devina familiari cu aceste zone dar mai ales cu nevoile acestora. 100

Am calculat procentajul pe care cele 3 firme mari de petrol din Romania le aloca pentru
domenile : sanatate, educatie, dezvoltare comunitara si mediu; si am creat urmatorul tabel:
Tabel 3.3. Procentajul cheltuielilor alocate domeniilor majore de CSR

Dupa cum se poate observa, exista diferente mari intre cele trei mairi companii petroliere
din Romania, privind domeniile pentru care isi aloca cheltuielile de Responsabilitate sociala.
Conform analizei lui Shachi Rai si Sangeeta Bansal, sectorul petrolier din tarile aflate in
dezvoltare, cum este si Romania, se concentreaza pe rezolvarea problemelor de dezvoltare
comunitara si educatie. Conform calculelor mele, insa, doar OMV Petrom a alocat o parte din
bugetul de Responsabilitate sociala pentru dezvoltarea comunitatii. Nu numai ca este singura
companie care a alocat o parte din buget pentru dezvoltarea comunitatii, dar acesta este cel mai
mare procentaj: 68,28%. Acest buget dedicat dezvoltarii comunitatii reprezinta urmatoarele
actiuni: dezvoltarea infrastructurii locale, investitii in modernizarea retelei electrice, investitii in
mdernizarea sistemului de apa potabila, dotarea institutiilor culturale, reabilitarea spatiului
public, a centrelor comunitarea si a locurilor de joaca pentru copii.
100
Shachi Rai, Sangeeta Bansal, “An analysis of Corporate social responsibility expenditure in India”, in
Economical&Political Weekly, 13 Decembrie 2014, Accesibil:
http://www.epw.in/webexclusives/analysiscorporatesocialresponsibilityexpenditureindia.html, Accesat
pe 24 Mai 2015.
67
In ceea ce priveste investiti in educatie, Rompetrol se afla pe ultimul loc cu 0%, OMV
Petrom se afla pe locul al doilea cu 24,28%, iar MOL Romania cheltuie cel mai mult pe educatie
cu 32,24% din totalul cheltuielor. Proiectele de educatie a celor doua companii variaza intre
formare si instruire de edcatie antreprenoriala, burse scolare pentru elevi, burse pentru profesori
si mentori si proiecte de promovare a tinerelor talente.
In ceea ce priveste investitiile in sanatate, toate cele trei companii finanteaza proiecte
legate de sanatate. Aceste proiecte variaza intre amenajari si dotari pentru infrastructura de
sanatate cu echipamente speciale, solutii de tratare si filtrare a apei si programe pentru sanatatea
copiilor cu dizabilitati si boli cronice. In acest domeniu, Rompetrol investeste cel mai mult cu
50% din cheltuielile totale de CSR, dedicate sanatatii. Pe locul al doilea se afla MOL Romania
cu 25,66%, oar pe ultimul loc gasim OMV Petrom cu numai 5,07%.
In ceea ce priveste mediul inconjurator, toate cele trei companii finanteaza proiecte
legate de reducerea efectelor de schimbare climatica. Aceste proiecte variaza intre actiuni de
plantari si impadurire, Actiuni de protectie a biodiversitatii si ctiuni de reciclare si reducere de
consum de enrgie si apa. In acest domeniu, Rompetrol se afla iar pe primul loc, jumatate din
proiectele pe care le sponsorizeaza fiind cele de protectie a mediului inconjurator. P e locul al
doilea se afla MOL Romania cu 41,91%, iar la o diferenta uriasa se afla OMV Petrom cu numai
2,27%.

3.2.6 Beneficii ale asumarii unei politici de Responsabilitate sociala
Responsabilitatea Sociala Corporativa este o modalitate pentru companii sa beneficieze
ei insisi si totadata sa beneficieze si societatea.
Cele sase beneficii ale implementarii unei politici de Responsabilitate sociala sunt:
● Innovatie
Uneori angajamentul de responsbailitate sociala ajuta la inovarea de produse mai ecologice. De
exemplu, Unilever a reusit sa creeze un nou sampon care utilizeaza mai putina apa. Fara aceasta
politica, departamentul de cercetare si dezvoltare nu ar fi reusit sa inoveze.
● Economie
68
Prin reducerea consumului de hartie si energie multe companii reusesc sa isi reduca costurile. De
exemplu, General Mills a reusit sa isi reduca costurile cu 20%.
● Diferentierea Brandului
In trecut era foarte usor sa iti diferentiezi compania printrun angajament de Responsabilitate
sociala. In zilele asta, insa majoritatea companiilor mari au politici de CSR foarte asemanatoare,
cum sunt Pepsi si Cola.

● Gandire pe termenlung
CSRul este de fapt un efort de a asigura interesul companiei pe termen lung si de a
asigura ca vittorul acesteia este durabila.
● Angajamentul clientilor
Comunicarea politicii de CSR este o parte importanta a implementarii acesteia, deoarece
asa consumatorii devin constienti de alegerile lor.
● Angajamentul angajatilor
Atunci cand angajatii sunt constienti de politicile de CSR a companiei si simt efectele
acesteia la locul de munca, va creste productivitatea.101

101
James Epstein Reeves, Six reasons companies hsould embrace CSR, 2012. Accesibil:
http://www.forbes.com/sites/csr/2012/02/21/sixreasonscompaniesshouldembracecsr/, Accesat pe 8 Mai
2015
69

3.3 GREEN WASHING
Ce inseamna de fapt conceptul de Green washing? Green washing inseamna
dezinformare diseminata de o organizatie cu scopul de a prezenta o imagine publica care este
responsabila privind mediul inconjurator.102 Autorii cartii ‘Towards a process model of corporate
greening.Organization Studies’, Angell si Winn au aratat faptul ca angajamentul fara de politicile
de mediu si implementarea politicilor de mediu sunt doua constructii diferite. In multe cazuri,
publicarea unei politici de Responsabilitate sociala reprezinta o intentie serioasa a organizatiei de
a implementa acea politica. Cu toate astea, Winn si Angell au demonstrat ca nu putem presupune
ca simpla angajare publica a unei politici de Responsabilitate sociala se va transforma in actiuni
verzi corporative si in implementarea politicii angajate.103
Cea mai obiectiva si cuantificabila metoda de a defini Greenwashingul este urmatoarea:
companiile care fac Greenwashing cheltuiesc mai multi bani si timp sa sustina ca sunt verzi si pe
proiecte de Responsabilitate sociala, decat sa implementeze practici care reduc la minimum
impactul lor asupra mediului inconjurator.104

3.3.1 Prejudicii cauzate de OMV Petrom
In anul acesta in luna Februarie pe datele de 22 si 25, OMV Petrom a primit o amenda in
valoarea de 270.000 de lei pentru poluarea raului Cotmeana , in urma unei scurgeri de titei.
Poluarea din 25 februarie sa întins pe o lungime de 13 kilometri Ǜi a fost provocată de o avarie
pe o conducta de transport de ǝiǝei . Cu trei zile inainte, pe data de 22 februarie, aproximativ 300
102
Catherine A. Ramus, When are corporate environmental policies a form of greenwashing, BUSINESS &
SOCIETY, Vol. 44 No. 4, December 2005 377414, pg 377
103
Winn, M. I., & Angell, L. C. (2000). Towards a process model of corporate greening.Organization Studies,
21, 11191147.
104
Joshua Karliner, “A brief history of Greenwashing”, in CorpWatch, 22 March 2001, Accesibil:
http://www.corpwatch.org/article.php?id=243, Accesat pe 28 Mai 2015.
70
de litri de ǝiǝei sau scurs în râul Cotmeana, poluarea afectând cursul de apă Ǜi malurile pe o
lungime de 10 kilometri.105
De asemenea, pe data de 14 Februaruie 2013, OMV Petroma primit o amenda in valoare
de 40.000 de lei pentru poluare in judetul Dambovita. In urma unei avarii, circa 150 de litri de
petrol sau scurs in apa si sol, pe o suprafat de aproximativ 80 de metri patrati. 106
Cea mai mare amenda primita vreo dat de compania OMV Petrom este de 366,5 milioane
de lei in anul 2011, de la Consiliul Concurentei. Autoritatea in domeniul concurentei a afirmat ca
exista dovezi incriminatoare in ceea ce priveste o intelegere intre companiile Petrom, Rompetrol,
ENI Romania, Mol Romania si Lukoil Romania intre anii 2007 si 2008 privind retragerea
produsului ECO Premium.107
De asemenea, pe data de 22 Mai 2012, OMV Petrom a ami primit o amenda in valoare de
100.000 de lei pentru poluarea raului Cotmeana cu 500 de litri de titei. Petrolul sa extins pe o
lungime de trei kilometri. 108
In anul 2011, compania OMV a primit doua amenzi pentru poluarea mediului in valoare
de 30.000 de lei si 60.000 de lei respectiv.109
In total, pe parcursul ultimilor cinci ani, OMV Petrom, a creat prejudicii mediului
inconjurator, in valoara totala de 500.000 de lei.

105
***, “OMV Petrom a primit amenzi de 270.000 de lei in urma poluarilor cu titei de pe raul Cotmeana”, in
Agerpres, 3 Martie 2015, Accesibil:
http://www.agerpres.ro/social/2015/03/03/omvpetromaprimitamenzide270000deleiinurmapoluarilor
cutiteideperaulcotmeana183113, Accesat pe 23 Mai 2015.
106
Ciprian Mailat, "Garda de Mediu a amendat OMV Petrom cu 40.000 de lei pentru poluare in judetul
Dambovita”, in Capital, 19 Februarie 2013, Accesibil:
http://www.capital.ro/gardademediuaamendatomvpetromcu40000deleipentrupoluareinjudetuldam
bovita178318.html, Accesat pe 23 Mai 2015
107
Emil Popescu, “Curtea de Apel a respins cererea OMV Petrom de anulare a amenzii de 366,5 milioane
de lei primita de la Consiliul Concurentei”, in Gandul , 27 Noiembrie 2013, Accesibil:
http://www.gandul.info/financiar/curteadeapelarespinscerereaomvpetromdeanulareaamenziide366
5milioanedeleiprimitadelaconsiliulconcurentei11638166, Accesat pe 23 Mai 2015.
108
***, “OMV Petrom, amendata cu 100.000 de lei pentru poluarea raului Cotmeana”, in Ziare, 22 Mai 2012,
Accesibil:
http://www.ziare.com/petrom/stiripetrom/omvpetromamendatacu100000deleipentrupoluarearauluic
otmeana1168746, Accesat pe 23 Mai 2015.
109
***, “OMV Petrom, amendata de doua ori intro luna pentru poluare”, in Ziare, 23 Mai 2011, Accesibil:
http://www.ziare.com/omv/petrom/omvpetromamendatadedouaoriintrolunapentrupoluare1096372,
71
3.3.2 Green washing si Responsabilitate sociala in cadrul OMV Petrom
Cum am mentionat in partea introductiva , companiile care fac Greenwashing cheltuiesc
mai multi bani si timp sa sustina ca sunt verzi, decat sa implementeze practici care reduc la
minimum impactul lor asupra mediului inconjurator. OMV Petrom a cheltuit in jur de 49 de
milioane de lei pentru reducerea consumului de energie si reducerea emisiilor de CO2, prin opt
proiecte Gas to Power si Combined Heat and Power, in anul 2013. Proiectele de reducere a GES
în E&P au contribuit cu o reducere de aproximativ 103.000 tone de CO2 echivalent între anii
2009 şi 2013.
Proiectul de modernizare a rafinăriei Petrobrazi urmareste sa reduca conţinutul de SO2 al
gazelor de ardere de la coşul incineratorului până la nivelurile prevăzute de cele mai bune
practici. Cu acest obiectiv, OMV Petrom sa angajat să investeasca 178,5 milioane de lei.
OMV Petrom a investit in jur de 2,3 miliarde de lei in Centrala electrica de la Brazi, care
poate acoperi intre 89% din piata de electricitate, si are o tehnologie de ultima generatie, fiind
de doua ori mai eficienta decat media sectorului.110
Facand un simplu calcul, ajungem la o suma totala de 2527.5 milioane de lei cheltuiti
pentru eficientizarea resurselor folosite in operatiunile companiei si pentru reducerea emisiilor de
gaze periculoase pentru mediul inconjurator. Aceasta suma depaseste cu mult, bugetul anual
alocat proiectelor de Responsabilitate. Ca sa fiu mai exacta, suma cheltuita pentru reducerea
efectelor negative asupra mediului inconjurator este cu aproximativ 126 de ori mai mare decat
suma pe care OMV Petrom o cheltuie pentru sustinerea faptului ca sunt verzi. Din acest punct de
vedere, putem concluziona ca OMV Petrom nu face Green washing.
Responsabilitate Sociala
O companie cu adevarat responsabila nu urmareste doar partea sociala si de mediu, ci si
on guvernanta transparenta si in beneficiul comunitatii.
OMV Petrom a fost privatizata acum 11 ani si detine aproximativ 30% din piata
produselor petroliere(urmatorii competitori detin aproximatic 20% fiecare), si prin urmare fac
politica preturilor. Pretul combustibilului in Romania, este similara cu cele din celelalte tari ale
Uniunii Europene. Diferenta dintre Romania si restul tarilor din Europa este procentajul scazut al
110
OMV Petrom, Resourcefulness Fapte si Cifre 2013, Bucuresti, 2014, pg 4345.
72
dependentei de import de petrol. In timpe ce in Romania dependenta de import de petrol este
doar 54%, in restul Europei acest procentaj are o medie de 83%. Pretul benzinei si a motorinei in
Romania este mai mare decat media europeana(fara taxe). Taxele in Europa sunt mai mari decat
in Romania. In principiu, romanii platesc pentru o benzina mai scumpa fara sa beneficieze
indirect prin contributia companiiilor la bugetul statului.
Problema consta in jucatorii privati din domeniu si politici de manipulare a preturilor
nerezonabile si contractele de privatizare. 111 Contractul de privatizare al OMV Petrom a fost
clasificat timp de zece ani. Contractul de privatizare a fost semnat la data de 23 Iulie 2004, in
urma careia OMV Aktiengesellschaft a cumparat 33,34% din capitalul social al Petrom. si Statul
Roman a castigat 688,8 milioane de euro. Dupa analizarea contractului de privatizare,publicata
in 2014, au iesit la suprafata niste prevederi referitoare la obligatiile Statului Roman
postprivatizare.
Prima dintre ele se refera la partea de mediu. Prin acest angajament,vanzatorul, adica
Statul Român, sa obligat ca in urmatoarele 15 ani să despăgubească în totalitate companie OMV
Aktiengesellschaft în legatură cu poluarea anterioară a mediului inconjurator, iar pe o durata de
30 de ani să se despăgubească compania OMV Aktiengesellschaft în intregime în legătură cu
abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să
fie abandonate. Statul Român îşi asumă in acest contract de privatizare responsabilităţi şi posibile
cheltuieli de remediere şi despăgubiri fără o limită valorică, atunci cand acestea sunt pretinse de
către terţi sau autorităţi de mediu ca efect al poluării istorice. Aceste responsabilităţi au fost
asumate de catre Stat, fără a avea date concrete cu privire la volumul acestora, şi a costurilor
aferente. Pana in prezent, Statului Român a achitat o suma de 363 milioane de euro, pentru
lucrările de mediu deja realizate.
In concluzie, putem constata că aceste prevederi nu au o identificare a nivelului de
poluare anterioară semnarii contractului şi a locaţiilor ce urmează să fie dezafectate, dar mai ales
costurile aferente. Aceste pretenţii pot avea implicaţii neasteptate si imprevizibile, pe parcursul
111
Costi Rogozanu, “Occupy Petrom. A ballaf of small stakes.”, in Criticatac, 7 Martie 2013, Accesibil:
http://www.criticatac.ro/lefteast/occupypetromaballadofsmallstakes/ , Accesat pe 12.06.2015.
73
următoriilor 15, respectiv, 30 de ani in privinta costurilor ce vor fi suportate de catre Statul
Român.
A doua obligatie a Statului Roman reprezinta vanzarea unori terenuri subevaluate. Aceste
prevederi, obligă vanzatorul, adica Statul Român, la vânzarea acţiunilor in urma majorării
capitalului social incluzand terenurile aferente. Aceasta obligatie reprezintă prin urmare, trecerea
în proprietatea Companiei OMV Aktiengesellschaft a unor terenuri subevaluate. Majoritatea
acestor terenuri, sunt situate în mediul urban, unde preţurile cresc continuu si rapid ,iar în mod
cert se va înregistra o diferenţă semnificativă între valoarea reală de piaţă şi preţul propus în
Contractul de privatizare. Făcând un calcul simplu, care are în vedere o diferenţă între cele două
valori de numai 100 euro pe metru pătrat, rezultă: 100 euro/m.p. x 10.000 m.p./ha x 2000 hectare
= 2 miliarde euro.
A treia obligatie a Statului Roman reprezinta anularea impozitelor si penalitatilor

companiei Petrom.
“Toate impozitele datorate de societate pentru orice an financiar până la 31 decembrie
2003, inclusiv şi toate penalităţile aferente, de orice fel, care sau acumulat până la data de 8
aprilie 2004 au fost plătite sau anulate şi Societatea nu va mai fi ţinută să răspundă în legatură cu
ele”.
Anularea datoriilor acumulate de compania PETROM, de către Guvern, reprezintă facilităţi
acordate excesiv companiei OMV Aktiengesellschaft şi a compromis transparenţa procesului de
privatizare, deoarece ceilalţi investitori nu au stiut de aceste clauze de anulare a datoriilor.
In concluzie, deoarece valoarea companiei PETROM a fost estimată ţinânduse cont inclusive de
datoriile acumulate pana in anul 2013, anularea ulterioară a datoriilor si impozitelor de către
Guvern, prin Contractul de privatizare, fără a aduce modificari preţului de ofertă, reprezintă
prejudiciu adus Statului Român, deci implicit comunitatii.
Penultima obligatie a Statului Roman se refera la redevente. “Nivelul, baza şi modul de
calculare curente ale redevenţelor datorate de Societate conform Contractelor Individuale de
Concesiune vor fi menţinute pentru o perioadă de 10 (zece) ani de la Data Finalizării”. In
România valoarea redeventei este între 3,513,5 la sută, iar în Franţa, valoarea acesteia este
dublă, între 530 la sută. Avand in vedere că piaţa internaţională a ţiţeiului este dinamică (între
74
20022007 a crescut de la 22 la 92 dolari pe bari) este de neexplicat prevederea din Contractul de
privatizare care stipulează că nivelul, baza şi modul de calculare a redevenţei vor fi menţinute pe
o perioadă de 10 (zece) ani. Aceasta prevedere are ca si efect pagubirea Statului Roman cu sume
importante, si implicit a comunitatii.
Ultima obligatie a Statului Roman priveste stabilitatea fiscală cu privire la explorare şi
producţie timp de 10 ani. Pastrarea prevederilor Codului Fiscal in privinta majorarii ratelor
impozitelor cu privire la explorare şi producţie pe o perioadă de 10 ani, inseamna reducerea
veniturilor bugetare.112

112
Cezar Adonis, “Privatizarea Petrom un jaf colosal”, in Natiunea, 9 Iunie 2014, Accesibil:
http://www.ziarulnatiunea.ro/2014/06/09/privatizareapetromafostunjafcolosal1/, Accesat pe 13 Iunie
2015
75

IV. CONCLUZII

In cea de a doua si a treia parte a lucrarii mele am prezentat mai intai piata petroliera din
Romania, si am analizat atitudinea companiilor petroliere catre Responsabilitatea sociala
corporativa. Cu toate ca OMV Petrom investeste cea mai mare suma de bani in proiecte dedicate
comunitatii, aceasta reprezinta un procentaj foarte mic din profitul companiei. Daca OMV
Petrom ar creste procentajul la nivelul MOL Romania(1,4%), sau la nivelul Rompetrol(4%),
atunci suma investita in comunitate ar creste de patru ori, respectiv de douasprezece ori.

De asemenea, compania OMV Petrom investeste doar 2,27% din bugetul alocat
proiectelor de Responsabilitate sociala pentru mediul inconjurator, in contrast cu MOL Romania
si Rompetrol, care investesc 41,91%, respectiv 50% . In contrast, OMV Petrom este singura
companie petroliera care investeste in Dezvoltare comunitara, fenomen tipic in tarile aflate in
dezvoltare. In concluzie, OMV Petrom se concentreaza pe probleme proeminente ale
Romaniei(dezvoltare comunitara si educatie), pe cand MOL Romania si Rompetrol au o
atitudine tipica a tarilor dezvoltate si se axeaza pe problemele de mediu.

In ceea ce priveste Greenwashingul, metoda cea mai cuantificabila de a stabili daca o
companie face sau nu Greenwashing este de a compara investitiile in reducerea efectelor
negative asupra mediului inconjurator ale operatiunilor companiei si suma investita in proiecte
de Responsabiliate sociala. Cea din urma trebuie sa fie mai mica decat cea dintai, pentru ca o
companie sa nu faca Greenwashing. Conform acestui formule, in cazul OMV Petrom, putem
76
afirma ca nu practica Greenwashing. Celelalte doua companii mari de petrol, insa cheltuie mai
mult pe o imagine mai verde, decat pe reducerea defectelor negative ale operatiunilor lor.

In opinia mea, cu toate ca OMV Petrom nu practica Greenwashing, operatiunile lor sunt
foarte daunatoare mediului inconjurator si comunitatii prin emisii de substante chimice
periculoase in atmosfera si prin scurgerile de titei si petrol in sol si apa. Luand in calcul toate
posibilitatile ecologice si verzi in care se poate investi si crea o afacere, precum energie solara
sau eoliena, OMV Petrom nu este o companie responsabila social.

Nu in ultimul rand, clauzele contractului de privatizare prezentate in ultima parte a
lucrarii mele de disertatie, dovedeste lipsa de transparenta a companiei si faptul ca nu sunt
responsabili sociali fata de comunitate prin aducerea unor prejudicii importante Statului Roman,
deci implicit populatiei acesteia.

77

Bibliografie
Asociatia REPER21, Ghidul Societal, Bucuresti, 2012
De George, Richard T, Business ethics, Cornwal: Blackwell Publishing Ltd., 2003
EPA, Business Guide to reducing solid waste, Washington, 1993
European Centre for Nature Conservation, European Biodiversity Standard, 2012
Garriga, Elisabet, Corporate Social Responsibility Theories: Mapping the Territory, Barcelona.
Heede, R. (2013). Tracing anthropogenic carbon dioxide and methane emissions to fossil fuel
and cement producers, 1854–2010. Climatic Change, 122(12), 229241.
Helmholtz Centre For Environmental Research, Chemical pollution of European waters is worse
than anticipated., 2004
Responsibility, Geneva, 2010
Kolk, A. “Business Strategy and the Environment”, in Trends in sustainability reporting by the
Fortune Global 250, Vol. 12, no. 5, September 2003, pg. 279291.
Johnsons,Gerry; Scholes Kevan; Whittington, Richard, Exploring Corporate Strategy, Essex:
Pearson Education Ltd. 2008
PwC, Making your reporting more accesible and effective,Design Services: London,2014
Rai S., Sangeeta Bansal, “An analysis of Corporate social responsibility expenditure in India”, in
Economical&Political Weekly, 13 Decembrie 2014
Ramus C., When are corporate environmental policies a form of greenwashing, BUSINESS &
SOCIETY, Vol. 44 No. 4, December 2005 377414,
Reeves J., Six reasons companies should embrace CSR, 2012.
Robbins, S. ; Timothy A Judge, Organizational Behaviour, Prentice Hall: New Jersey, 2013
UNESCO, Investing in Cultural Diversity and Intercultural Dialogue, Paris, 2009
Wanda Thibodeaux, The advantages of Time and Cost Management, 2012
Williams, C., Corporate Social Responsibility in a Comparative Perspective, Illinois: Oxford
University Press, 2008
78
Winn, M. I., & Angell, L. C. (2000). Towards a process model of corporate greening.
Organization Studies, 21, 11191147.

79

Disertatie - 5 With Cover Page v2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertatie - 5 With Cover Page v2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Accelerat ing t he world's research.

Responsabilitate Sociala Corporativa.

Related papers Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

Sociala Corporativa. Studiu de caz: OMV Petrom” este scrisă de mine şi nu a mai

A treia obligatie a Statului Roman reprezinta anularea impozitelor si penalitatilor

S-ar putea să vă placă și